Sunteți pe pagina 1din 26

CAPITOLUL: TESUTURI

TESUTUL = o grupare de celule care au aceeasi origine, forma, structura si indeplinesc aceeasi
functie.
HISTOGENEZA= procesul de diferentiere si de formare a tesuturilor.
HISTOLOGIE = stiinta care se ocupa cu studiul tesuturilor

1. TESUTURI VEGETALE
- in structura organelor plantelor
- criteria de clasificare:
a. dupa forma celulelor tesuturi parenchimatice = format din celule izodiametrice,
la care cele 3 diametre sunt egale
tesuturi prozenchimatice = format din celule
heterodiametrice, la care diametrul longitudinal este mai
mare ca cel orizontal
b. dupa gradul de diferentiere celulara: tesuturi embrionare (meristematice)
tesuturi definitive
c. dupa functia indeplinita: tesuturi de aparare, fundamentale, conducatoare, mecanice,
secretorii, etc.

Tesuturile embrionare:
- Celule mici, ovoide, cu pereti subtiri, fara spatii intercelulare
- celulele se divid continuu
- se intalnesc in varful radacinilor si tulpinilor, dar si la nivelul internodurilor tulpinilor articulate
Tesuturile definitive:
- celule differentiate, specializate pentru indeplinirea unor functii, nu se mai divid
- dupa functie se clasifica in:
1. Tesuturi de aparare
- au rol de protective
- uni sau pluristratificate
- la exteriorul organelor vegetative, dar si in strucutra unora dintre ele
- sunt primare (epiderma, exoderma si endoderma) si secundare (suber so felogen)
2. Tesuturi fundamentale
- celule vii, sferice sau ovoide
- au rolul de a produce sau depozita diferite substante
Tesutul asimilator:
- Rol in fotosinteza
- Celule cu cloroplaste
- In toate organele verzi, in special in frunze (mezofil = miezul frunzei)
Tesutul palisadic
Tesutul lacunar
Tesutul de depozitare
- Celule cu vacuole mari in care se depoziteaza diferite substante organice
Tesutul aerifer
- celule cu spatii intercelulare in care se acumuleaza aer
Tesutul acvifer celule cu capacitatea de a acumula apa



3. Tesuturi conducatoare:
- rol in conducerea sevelor in corpul plantei
- celule alungite = vase conducatoare
- vase lemnoase : conduc seva bruta (apa + saruri minerale)
- vase liberiene: conduc seva elaborata ( substante organice )
4. Tesuturi mecanice:
- au rol de sustinere si asigura rezistenta mecanica a diferitelor organe vegetale
- celule cu pereti ingrosati
- colenchim: celule cu pereti inegal ingrosati
- sclerenchim: celule cu pereti uniform ingrosati
5. Tesuturi secretorii:
- celule cu capacitatea de a produce si elimina diferite substante: arome, uleiuri eterice, rasini,
taninuri
- in frunze, flori, seminte, tulpina

2. TESUTURILE ANIMALE
- se intalnesc in structura organelor metazoarelor (animale pluricelulare)
- provin din diviziunea mitotica a celulei ou sau zigotului si prin diferentierea acestora
- dupa functii se clasifica in tesut epithelial, conjunctiv, muscular, nervos
1. Tesuturile epiteliale:
- celule de forme diferite
- nu sunt vascularizate, se intalnesc prin difuziune din tesutul conjunctiv adiacent
- dupa functie se clasifica in:
Epitelii de acoperire
- sunt formate din celule de diferite forme
- uni sau pluristratificate
- au rol de protectie
- formeaza la exteriorul corpului epiderma sau captuseste interiorul organelor cavitare
formand mucoase
Epitelii glandulare
- celule cu capacitatea de a produce si elimina diferite substante
- impreuna cu tesut conjunctiv, vase de sange si nervi formeaza glande
- dupa prezenta/absenta canalelor de excretie ,glandele se clasifica in:
glande exocrine produsii sunt eliminati la exteriorul corpului (gl.
sudoripare, sebacee) sau in interiorul unor cavitati (gl. salivare, gastrice)
glande endocrine nu prezinta canale de excretie, produsii secretati =
hormone se varsa direct in sange sau limfa (tiroida, hipofiza, suprarenale, etc.)
glande mixte cu secretie endocrina si exocrine (pancreasul, testiculele,
ovarele)
Epitelii senzoriale
celule care au capacitatea de a reception stimului din mediul extern si intern (epiteliul olfactiv,
gustativ, etc.)
2. Tesuturile conjunctive:
- rol de sustinere, hranire, protective, de formare a elementelor figurate ale sangelui,etc.
- sunt formate din: celule conjunctive + fibre conjunctive + substanta fundamental


- dupa tipul substantei se clasifica in:
Tesuturi conjunctive moi
Tesuturi conjunctive semidure (cartilaginoase)
Tesuturi conjunctie dure
- tesutul osos: compact si spongios
- substanta fundamental este impregnate cu saruri de Ca si P
3. Tesuturile musculare
- celule specializate = fibre musculare
Tesutul muscular striat
- celule alungite cu striatii si numerosi nuclei dispusi periferic
- formeaza muschii striati (scheletici)
Tesutul muscular neted
- celule fusiforme cu un singur nucleu dispus central
- formeaza muschii netezi din peretii organelor interne
Tesutul muscular cardiac
- celule musculare striate cu un singur nucleu
- formeaza miocardul = muschiul inimii
4. Tesutul nervos
- format din neuroni si celule gliale
Neuronul:
- celula nervoasa specializata in generarea si conducerea influxului nervos
- este format din: corp celular si prelungiri (dendrite si axon)
Celulele gliale:
- mai numeroase ca neuronii
- au rol de sustinere, nutritie, sinteza a mielinei, digestive a neuronilor distrusi,etc.























CAPITOLUL: STRUCTURA SI FUNCTIILE FUNDAMENTALE ALE
ORGANISMELOR VII

- organismele vii au trei tipuri de functii: de nutritie, de relatie si de reproducere


1. FUNCTIA DE NUTRITIE
- asigura prelucrarea si transportul substantelor in organsims
- se realizeaza prin hranire, respiratie, circulatie si excretie

NUTRITIA IN LUMEA VIE
- material vie este formata din substante organice, care sunt combinatii ale carbonului, toate
organismele preiau din mediu o sursa de carbon
- dupa sursa de carbon, exista doua tipuri fundamentale de nutritive: autotrofa si mixotrofa

1. Nutritia autotrofa
- sinteza de substante organice pornind de la carbon anorganic, de la CO2
- dupa sursa de energie: fotoautotrofa = fotosinteza = utilizeaza energia luminoasa
chemoautotrofa = chemosinteza = utilizeaza energia chimica
rezultata din oxidarea substantelor anorganice din mediu
Fotosinteza
- capacitatea plantelor de a sintetiza substante organice din substante anorganice
utilizand energia luminoasa
- ecuatia chimica:
H2O + saruri minerale CO2, lumina, clorofila substante organice + O2
- in toate organele verzi
- se desfasoara in doua faze:
faza de lumina
faza de intuneric
- importanta: principal sursa de substante organice, mentine constanta compozitia
atmosferei in gaze respiratorii, sta la baza productiei agricole si silvice
2. Nutritia heterotrofa
- consta in hranirea cu substante organice produse de alte organisme
- dupa sursa de substante organice: saprofita si parazita
Nutritia saprofita
- Organismele saprofite se hranesc su substante organice preluate de la organismele
moarte in curs de descompunere
- Specifica bacteriilor , ciupercilor inferioare si majoaritatii ciupercilor superioare
- Saprofitele pot fi: specializate si omnivore
Nutritia parazita
- Organismele parasite se hranesc cu substante organice preluate de la organisme vii pe
care la paraziteaza
- Specifica bacteriilor (bacterioze), virusuri (viroze), ciuperci (micoze), plante
superioare (cuscuta, lupoaie, muma padurii)



Nutrita mixotrofa
- specifica unor specii de plante cu nutritive autotrofa si heterotrofa
- plante semiparazite: vasc
- plante carnivore
Nutritia simbionta
- simbioza = o relatie de intrajutor reciproc, ce se stabileste intre doua specii una autotrofa si una
heterotrofa
- lichenii = alga verde unicelulara + ciuperca
- micorize =radacini de plante + ciuperci
- nodozitati = radacini de leguminoase + bacterii fixatoare de azot

DIGESTIA LA ANIMALE
- digestia = transformarea alimentelor in substante nutritive
- digestia este de doua tipuri intracelulara = prin fagocitoza si pinocitoza
intalnita la protozoare, spongieri,celenterate, si la unele
celule din corpul metazoarelor (leucocite)
extracelulara se realizeaza intr-un tub digestiv
Sistemul digestiv si digestia la mamifere
Sistemul digestiv tub digestiv:cavitate bucala faringe esofag stomac intestine
subtire intestine gros - anus
glande anexe: glande salivare, ficat, pancreas
Cavitatea bucala si digestia bucala
- dintii: incisive, canini, premolari si molari
- limba: organ musculos cu rol in masticatie, deglutitie si perceperea gustului
- glandele salivare produc saliva: mucus, lizozim, enzima (amilaza salivara)
- hrana sufera transformari mecanice, fizice, chimice
- transformari mecanice: taierea, maruntirea, amestecarea hranei
- transformari fizice: umectarea hranei si dizolvarea unor component in saliva
- transformarile chimice: actiunea enzimei amilaza salivara asupra amidonului preparat termic
- in urma digestiei bucale rezulta bolul alimentar
Stomacul si digestia gastrica
- dimensiunea stomacului difera in functie de natura hranei: cel mai voluminos la erbivore, urmat
de cel al carnivorelor sic el mai mic la omnivore
- majoritatea mamiferelor: stomac unicameral, exceptie fac erbivorele care au stomca
tetracameral (ierbar, ciur, foios, cheag)
- digestia gastrica rezultatul activitatilor motorii si secretorii ale stomacului
- activitatea secretorie: suc gastric: apa, mucus, ioni, HCl, enzime (proteolitice: pepsin,
labferment, gelatin; lipolitice: lipaza gastrica)
- activitatea motorie: miscari tonice de umplere si miscari peristaltice prin care bolul alimentar se
amesteca su sucul gastric
- in urma digestiei gastrice rezulta chimul gastric
I ntestinul subtire si digestia intestinala
- cel mai lung segment la tubului digestiv, lungimea fiind adaptata la natura hranei:cel mai lung
la erbivore, mediu la omnivore si cel mai scurt la carnivore
- o portiune fixa: duoden si o portiune mobile: jejun si ileon



- activitatea secretori: suc intestinal, bila, suc pancreatic
- sucul intestinal: apa, mucus, bicarbonate, enzime proteolitice, lipolitice, glicolitice
- bila: produsa de ficat, se acumuleaza in vezica biliara intre digestii, iar in timpul digestiei se
varsa in duoden. Este singurul suc digestive fara enzime. Are rol in emulsionarea grasimilor
- sucul pancreatic: produs de partea exocrine a pancreasului, contine enzime proteolitice,
lipolitice, glicolitice
- activitatea motorie: miscari de umplere a intestinului si de amestecare a chimului gastric cu
sucurile digestive
- rezultatul digestiei intestinale: chilul intestinal
Absorbtia intestinala =procesul de trecere a nutrientilor din intestinal subtire in sange si limfa
- este favorizata de suprafata mare de absorbtie datorita prezentei la nivelul intestinului subtire a
pliurilor mucoasei intestinale, a vilozitatilor intestinale si microvililor; vascularizatie foarte
bogata
I ntestinul gros
- format din cecum, colon, rect
- la nivelul lui se formeaza materiile fecale prin procese de absorbtie a apei, ionilor, secretie de
mucus, procese de fermentatie si putrefactive
- defecatia = procesul de eliminare a materiilor fecale
Glandele anexe
Glandele salivare- in cavitatea bucala , produc saliva
Ficatul
- glanda exocrine situate in cavitatea abdominala, sub diaphragm, in dreapta stomacului
- format din lobi si lobuli
- celulele ficatului (hepatocite) produc bila
Pancreasul
- glanda mixta, situate sub stomac
- partea endocrina produce insulin si glucagonul
- partea exocrina produce sucul pancreatic

RESPIRAIA N LUMEA VIE

Respiraia = procesul de oxidare (ardere) a substanelor organice, la nivel celular cu
eliberare de energie.
CLASIFICARE - 1. Respiraie aerob - n prezena oxigenului
2. Respiraie anaerob - n lipsa oxigenului
1. RESPIRAIA AEROB - oxidarea substanelor organice cu ajutorul O2 din aer, ap, sol
- ecuaia chimic:
substane organice + O2 CO2+H2O+ energie
- caracteristici:
Se desfoar la nivelul mitocondriilor
Oxidrile se fac cu ajutorul O2
Arderile sunt complete
Rezult CO2, H2O
Se elibereaz o cantitate mare de energie care se stocheaz n molecule de ATP
(molecule macroergice)
2. RESPIRAIA ANAEROB - oxidarea parial a substanelor organice n lipsa O2


- ecuaia chimic:
substane organice produs intermediar + CO2+ energie
- caracteristici:
ntlnit la bacterii i ciuperci
Oxidrile se realizeaz n lipsa O2
Arderile sunt incomplete (se formeaz produi intermediari)
Nu rezult ap
Cantitatea de energie este mic
- respiraia anaerob = fermentaie
- tipuri de fermentaie:
Fermentaia alcoolic - transformarea glucozei n alcool etilic si CO2
- produs de drojdii (drojdia de bere, de vin)
- folosit la fabricarea pinii i buturilor alcoolice
Fermentaia lactic - transformarea glucozei n acid lactic
- produs de bacterii
- folosit la acrirea laptelui, la prepararea murturilor
Fermentaia acetic - transformarea alcoolului etilic n acid acetic
- produs de Mycoderma aceti
- folosit la prepararea oetului

A. RESPIRAIA LA PLANTE
- respiraie aerob
- n condiii de inundaii - respiraie anaerob
- este intens la nivelul frunzelor, florilor, meristemelor (nevoi energetice mai mari)
- schimbul de gaze se realizeaz la nivelul ostiolelor stomatelor
Evidenierea respiraiei la plante:
1. Procedee bazate pe consum de oxigen
- semine ncolite se introduc intr-un balon de sticl care se nchide cu un dop i se pune la
ntuneric
- dup cteva ore se scoate dopul i se introduce n balon o lumnare aprins, care se stinge,
deoarece n balon nu mai exist O2 (a fost consumat n respiraie de semine)
2. Procedee bazate pe producerea de CO2
- se introduc plante ntr-un vas care se acopera cu un dop gurit (ca planta s respire)
- se introduce n vas soluie de ap de var i se observ ca se formeaz carbonat de calciu (apa se
tulbur), deoarece planta elimin n timpul respiraiei CO2
3. Procedee bazate pe consumul de substane organice
- se pun la ncolit boabe de gru, care au fost cntrite
- dup cteva zile boabele se usuca i se cntresc din nou, observndu-se c ele cntresc mai
puin, deoarece seminele au consumat substana organic prin respiraie

B. RESPIRAIA LA ANIMALE
- se realizeaz n sistem respirator
- respiraia la animale se realizeaz la nivel celular prin dou procese:
schimbul de gaze dintre mediul extern i mediul intern
transportul gazelor respiratorii n organism


ci respiratorii extrapulmonare: fose nazale - faringe - laringe
- trahee - bronhii principale (primare) -umezesc, nclzesc,
purific i conduc aerul,
- sistemul respirator
plmni
PLMNII
- n cutia toracic
- au ntre ei inima
- form de piramid cu baza n jos i vrful n sus
- conin esut elastic
- acoperii de dou membrane subiri= PLEURE: pleura parietal (cptuete cutia toracic) i
pleura visceral (ader la suprafaa plmnilor)
- ntre cele dou pleure se gsete o pelicul subire de lichid - lichid interpleural - care permite
celor dou foie s alunece una pe suprafaa alteia n timpul respiraiei
- formai din lobi, segmente i lobuli, acini pulmonari
- acinul pulmonar = unitatea de baz, morfologic i funcional a plmnului
- n interiorul plmnilor bronhiile principale se ramific = arbore bronic
- ultimele ramificaii bronice = bronhiole terminale
- bronhiolele terminale se termin cu saci alveolari formai din alveole pulmonare
- alveola pulmonar =locul unde se realizeaz schimbul de gaze
- alveolele pulmonare sunt nconjurate de capilare
- peretele alveolei pulmoare + peretele capilarului = peretele alveolo-capilar (subire, permeabil,
permite schimbul de gaze respiratorii)
Mecanica respiraiei (ventilaia pulmonar) - inspiraie
- expiraie
Inspiraia = proces activ
- muchii inspiratori (intercostali i diafragm) se contract
- cutia toracic se mrete
- pleura parietal urmeaz micarea cutiei toracice, trgnd dup ea i pleura
visceral,astfel nct plmnii se destind pasiv, mrindu-si astfel volumul
- presiunea intrapulmonar scade sub presiunea atmosferic, ca urmare aerul cu
O2 ptrunde n plmni
Expiraia = proces pasiv
- muchii inspiratori se relaxeaz
- volumul cutiei toracice revine la volumul iniial ( la fel i plmnii)
- presiunea intrapulmonar crete peste presiunea atmosferic, ca urmare aerul din
plmni (ncrcat cu CO2) este eliminat la exterior

Bolile sistemului respirator la om

Boli Cauze Manifestare Prevenire
Bronita Inflamarea mucoasei
arborelui bronic
- tuse uscat, dureri de cap i
febr
- tuse umed cu expectoraii
- evitarea surselor de
infecie
- vaccinare impotriva
TBC-ului
- mbrcminte
Laringit Inflamarea mucoasei
laringelui ca urmare a
-tuse seac
- vorbire rguit


unei rceli, rinit,
sinuzit,boala infecioas
- senzaie de arsur n gt adecvat
- pstrarea unei
temperaturi ambiante Astm
bronic
Spasmul bronhiilor
determinat de praf, polen,
ln, pr, etc.
Senzaie de sufocare
Pneumonia Frig, umezeal, microbi
(bacterii)
- dureri toracice
- tuse seac
- temperatur
- modificarea respiraiei
TBC Bacilul Koch - tuse
- lipsa pofetei de mncare
- scderea capacitii de
munc

















CIRCULAIA N LUMEA VIE

Asigur transportul de substane i gaze n organismul plantelor i animalelor
A. CIRCULATIA LA PLANTE
- transportul sevei brute i elaborate n corpul plantei prin esutul conductor
- seva brut = ap + sruri minerale
- seva elaborat = amestec de substane organice
Absorbia apei i srurilor minerale (seva brut)
- la plantele acvatice - prin toat suprafaa plantei
- la plantele terestre - la nivelul rdcinii, prin periorii absorbani (sugtori)
- absorbia apei - pasiv prin osmoz
- absorbia srurilor minerale - pasiv prin difuziune
- activ prin pompe de ioni
Circulaia sevei brute
- prin vasele lemnoase de la rdcin, prin tulpin la Frunze
- este determinate de dou fore - presiunea radicular


- fora de suciune
- presiunea radicular - determinat de celulele rdcinii
- apare primavera cand solul este bogat n ap
- apa trece din celul n celul, de la nivelul periorilor absorbani
pn la vasele lemnoase
- fora de suciune - determinat de frunze
- apare primvara i se intensific pe msura dezvoltrii frunzelor,
devenind maxim vara
Circulaia sevei liberiene
- prin vasele liberiene de la frunze la toate organele plantei
- proces activ cu consum de energie i cu vitez mai mic dect a sevei brute
B. CIRCULAIA LA MAMIFERE
Mediul intern al mamiferelor
- format din totalitatea lichidelor corpului aflate n afara celulei
- principalele componente - snge
- limf
- lichid interstiial (dintre celule)
Sngele
- transport gaze respiratorii, substane nutritive, intervine n aprarea organismului,
asigur homeostazia (parametric normali de funcionare)
- reprezint 8% din masa corpului
- contine - plasma (55-60% din volumul de snge) 90% ap

10% substane chimice - 9% substane
organice
- 1% substane
anorganice

elemente figurate (40-45% din volumul de snge) - eritrocite
- leucocite
- trombocite
Eritrocitele (hematii, globule roii)
- form de disc biconcav
- n stadiul adult sunt anucleate (fr nucleu)
- conin un pigment de culoare roie - hemoglobin (Hb), ce conine 4 atomi de Fe
- hemoglobina (prin intermediul fierului) se leag de O2 i CO2 formnd
combinaii labile (se desfac, elibernd hemoglobina i gazele respiratorii)
- Hb legat de oxigen formeaz oxihemoglobina (HbO2):
Hb+O2HbO2
- Hb legat de CO2 formeaz carbohemoglobina
- rol - transport gazele respiratorii
Leucocitele (globule albe)
- celule nucleate (cu nucleu)
- forme diferite
- emit pseudopode (prelungiri ale membranei cu rolul de a capta celule i
particulele strine)


- rol - n imunitate prin producerea de anticorpi i prin fagocitoz (distrugerea
particulelor strine)
Trombocitele (fragmente celulare, plachete sangvine)
- fragmente celulare fr nucleu
- conin factorii coagulrii
- rol - coagularea sngelui
Circulaia sngelui
- n sistem circulator inim - n cutia toracic, ntre cei doi plmni
- form de con, cu vrful spre plmnul stng
- organ cavitar, musculos
- peretele inimii este format din 3 straturi
- endocard - cptuete cavitile inimii
- miocard - muchiul inimii
- epicard - nvelete inima la exterior
- organ tetracameral (format din 4 camere)
- 2 atrii (drept i stng)- la baza inimii
- separate prin septul interatrial
(perete)
- 2 ventricule (drept i stng) - la vrf
- separate prin septul interventricular
- atriul comunic cu ventriculul de pe
aceeai parte prin orificiul atrio-ventricular
prevzute cu valvule
vase de snge artere - pornesc din ventricule
- transport snge la organe
- prevzute cu valvule semilunare
(sigmoide)- nu permit sngelui s se
ntoarc napoi n ventricule
vene - se deschid n atrii
- aduc sngele de la organe la inim
capilare - vase mici, subiri, fac legtura
ntre artere i vene
- la nivelul lor se realizeaz
schimbul de gaze datorit
peretelui subire
- circulaia snelui nchis - prin vase de snge
complet - sngele oxigenat nu se amestec cu cel neoxigenat
dubl - sngele trece de dou ori prin inim
- orificiile atrio-ventriculare sunt prevzute cu valvule atrio-ventriculare ce imprim sngelui o
singur directie de mers (din atrii n ventricule)
Circulaia mare(funcional, nutritiv)
- transport snge cu O2 i substane nutritive de la inim la organe
- ncepe din ventriculul stng de unde pleac artera aorta care transport cu snge
cu O2 de la inim la organe
- la nivelul organelor (celule) are loc schimbul de gaze (O2 trece din snge n
celule, iar CO2 din celule va trece n snge)


- sngele ncrcat cu CO2 este adus la inim prin venele cave superioar i
inferioar

Vstang artera aorta organe vene cave A drept
snge cu O2 snge cu CO2

Circulaia mica (pulmonar)
- transport snge cu CO2 de la inim la plmni pentru a fi oxigenat
- ncepe din ventriculul drept de unde pleac artera pulmonar care transport
snge cu CO2 la plmni
- la nivelul plmnilor (alveola pulmonar) are loc schimbul de gaze, CO2 din
snge trece in plmn, iar O2 din plmn n snge
- sngele ncrcat cu O2 este adus la inim prin venele pulmonare care se deschid
n atriul stng

Vdrept artera pulmonar plmni vene pulmonare A stng
snge cu CO2 snge cu O2

Bolile sistemului circulator
Boli Cauze Manifestri Prevenire
Varicele Ortostatismul
prelungit (stat n
picioare)
- dilatarea inegala a vaselor de
snge
-ulceraii ale gambelor
- atrofii musculare
- stil de via sntos
- evitarea excesului
de alcool, tutun,
medicamente
- evitarea consumului
de droguri
- controlul greutii
- regim alimentar
echilibrat
- evitarea
sedentarismului
Ateroscleroza Depunerea de
cholesterol pe peretii
vaselor de snge
- micorarea diametrului
vasului de snge
- creterea tensiunii arteriale
- scderea elasticitii vaselor
Hipertensiune
arterial
Factori vasculari,
renali, nervosa,etc.
-ameeli, dureri de cap,
hemoragii cerebrale
Infarctul
miocardic
Stres, emoii, efort
fizic, fumat
- necrozarea (moartea)
esutului miocardic,din cauza
lipsei irigrii cu snge a
acestuia
Accidental
vascular
Ateroscleroz
Hipertensiune
- paralizii, pareze, tulburri de
vorbire, de memorie, de
vedere, com












EXCRETIA IN LUMEA VIE

Excretia = procesul de eliminare a substantelor nefolositoare organismului .

1. EXCRETIA LA PLANTE- transpiratie
- gutatie
a. transpiratia = procesul de eliminare a apei sub forma de vapori
- din cantitatea totala de apa absorbita de o planta, 1% este folosita in fotosinteza, restul de 99%
se elimina
- transpiratia la nivelul frunzei (90% prin ostiolele stomatelor, restul 10% prin cuticula)
- intensitatea transpiratiei depinde de: - deschiderea ostiolelor stomatelor
- intensitatea fotosintezei (vara, fotosinteza este mai
intensa, ca urmare ostiola se mareste)
- importanta fotosintezei: - previne si impiedica supraincalzirea plantelor
- asigura ascensiunea sevei brute spre frunze
- mentinedeschise ostiolele, asigurans schimbul de gaze
b. gutatia = procesul de eliminare a apei in exces sub forma de picaturi

2. EXCRETIA LA ANIMALE
- produsul de excretie = urina, care se formeaza si se elimina la nivelul sistemului excretor
Rinichi organe pereche
in cavitatea abdominala de o parte si de alta a coloanei vertebrale
forma de bob de fasole
protejati de o capsula fibroasa (conjunctiva)
Sistemul excretor la mamifere
Cai urinare: - uretere conduc urina de la rinichi
la vezica urinara
vezica urinara acumuleaza urina
uretra elimina urina la exterior
- la mascul cale comuna genitala si urinara
Rinichii sunt formati din nefroni = unitatile structurale si functionale ale rinichilor.
Alcatuirea nefronului:
- corpuscul renal (Malpighi) capsula Bowman (cupa cu pereti dubli)
- glomerul renal ghem de capilare sangvine aflate in capsula Bowman
- tub urinifer format din: - tub contort proximal
- ansa Henle
- tub contort distal
* tubii uriniferi se deschid in tubi colectori care nu apartin nefronului.
In sectiune transversa prin rinichi se observa:
- zona corticala la periferie
- aspect granular
- contine: glomerulii renali, tubii distali si proximali ai nefronului
- zoma medulara la interior
- aspect striat
- contine piramide renale Malpighi (varfurile piramidelor se deschid in pelvisul
renal)


- contine ansa Henle si tubii colectori
Formarea urinei:
- la nivelul nefronilor prin urmatoare procese:
* filtrarea glomerulara la nivelul corpusculului Malpighi
- trecerea apei, ionilor, substantelor toxice din capilarele glomerulare in spatiul dintre peretii
capsulei
- are ca rezultat urina primare (apoasa)
* reabsorbtia tubulara la nivelul tubului urinifer
- trecerea unei cantitati mari de apa, ioni din interiorul tubului urinifer in capilarele din jurul lui
* secretia tubulara la nivelul tubului urinife
- trecerea unor substante din capilarele din jurul tubului urinifer in tub
- are ca rezultat urina finala (concentrata)
Urina finala prin tubii colectori ajunge in pelvisul renal si apoi in caile urinare.

Bolile sistemului excretor la om:
Boli Cauze Manifestari Prevenire
Litiaza urinara
(pietre la rinichi)
- tulburari in
metabolismul apei si
sarurilor minerale
- lipsa vitaminelor
- alimentatie bogata
in carne (acumulare
de acid uric apare
guta), lapte
(acumulare de
carbonati), dulciuri
(acumularea de
oxalati)
- formarea de calculi
(pietre) in sistemul
urinar
- hemoragii, febra,
greturi, dureri
lombare
- o alimentatie
echilibrata
- evitarea factorilor
de risc (chimici,
biologici, fizici)
- evitarea abuzului
de medicamente
- igiena organelor
excretoare
Insuficienta renala
acuta
- intoxicatii
- infectii
- homoragii
- incetarea brusca
completa a
functiilor rinichilor
- anurie (nu se mai
produce urina)

SISTEMUL NERVOS (S.N.)

SISTEMUL NERVOS = totalitatea organelor nervoase; toate organele nervoase sunt
protejate la exterior de un sistem de trei membrane numit MENINGE.

Clasificarea SN:
1. dupa localizare:
- sistem nervos central = SNC - MADUVA SPINARII (in coloana vertebrala)
- ENCEFAL (in cutia craniana) trunchi cerebral
- cerebel
- diencefal
- emisfere cerebrale


- sistem nervos periferic = SNP - NERVI si GANGLIONI NERVOSI
2. dupa functie:
- sistem nervos somatic = SNS - al functiei de relatie (integraza organismul in mediu)
- sistem nervos vegetativ = SNV (controleaza activitatea organelor interne= viscere)
SNV Simpatic intervine in conditii neobisnuite de viata (teama, furie,
frica)
- SNV Parasimpatic intervine in conditii obisnuite de viata
Structura organelor nervoase:
- toate organele nervoase sunt formate din doua tipuri de substanta:
- SUBSTANTA CENUSIE = FORMATA DIN CORPII CELULARI AI
NEURONILOR
- SUBSTANTA ALBA = FORMATA DIN PRELUNGIRILE NEURONALE (fibre
nervoase)

Asezarea celor doua tipuri de substanta la nivelul organelor nervoase:
- Maduva spinarii substanta alba la exterior (aspect de cordoane)
- substanta cenusie la interior (aspect de fluture sau litera H)
- Encefal:
Trunchi cerebral substanta alba la exterior si printre nucleii de substanta
cenusie
- substanta cenusie la interior sub forma de nuclei separati intre ei prin
substanta alba
Cerebel substanta alba la interior
- substanta cenusie la exterior = SCOARTA CEREBELOASA si la interior sub forma de
nuclei
Diencefal - 5 mase de substanta cenusie (talamus, epitalamus, subtalamus, metatalamus,
hipotalamus)
Emisfere cerebrale substanta alba la interior
- substanta cenusie la exterior = SCOARTA CEREBRALA

LEGATURA DINTRE NEURONI = SINAPSA

Functiile sistemului nervos
Organele nervoase prin cele doua tipuri de substanta indeplinesc doua functii:
1. functia reflexa
2. functia de conducere

1. Functia reflexa este realizata de substanta cenusie.
Reflexul (actul reflex) = raspunsul organismului la actiunea unui stimul ce actioneaza asupra
unui camp receptor.
Reflexul se realizeaza cu ajutorul arcului reflex.
Arcul reflex = suportul anatomic al actului reflex.


Structura arcului reflex:
1. receptor = structura specializata asupra carora actioneaza stimulii; poate transforma energia
stimulului in influx nervos.
2. cale aferenta = cale semzitiva, are rolul de a transmite influxul nervos de la receptor la
centrul nervos
3. centrul nervos = se gaseste in substanta cenusie, are rolul de a primi si analiza informatia
(influxul nervos ) pe care o transforma in comanda
4. cale eferenta = cale motorie, are rolul de a transmite comanda de la centrul nervos la organele
efectoare
5. efectorul = executa comanda; este reprezentat de muschi netezi (pentru organele interne),
muschi striati, glande

Clasificarea receptorilor:
1. dupa localizare exteroceptori - primesc informatii din mediul extern (ex: celulele
receptoare din retina, din urechea interna, receptorii din piele)
- interoceptori primesc informatii din mediul intern, de la organele interne
- proprioceptori localizati in muschi, oase, articulatii, tendoane
2. dupa natura stimulului chemoreceptori stimulati de substantele chimice (ex. mugurii
gustativi, receptorii olfactivi)
- fotoreceptori stimulati de lumina (ex: celule receptoare din
retina)
- termoreceptori stimulati de variatiile de temperatura
(receptorii din piele)
- mecanorecptori - stimulati de energie mecanica (ex: receptori
din piele, ureche)
- baroreceptori stimulati de presiunea atmosferica (ex:
receptorii din ureche)

2. Functia de conducere este realizata de substanta alba.


FUNCTIILE ORGANELOR NERVOASE

1. MADUVA SPINARII
Localizare: in canalul vertebral de la gaura occipitala (vertebra cervicala C1) pana la vertebra
lombara a doua (L2), de unde se continua cu o formatiune subtire filum terminale, pana la
nivelul vertebrei a doua coccigiana (Cc2). Filum terminale + nervii lombari si sacrali = coada de
cal.
Structura:
- substanta alba la exterior are aspect de cordoane
- este formata din fibre nervoase ascendente (spre creier -
senzitive) si descendente (de la creier - motoare), fibre de asociatie (fac legatura intre diferite
regiuni ale maduvei spinarii)
- are functie de conducere
- substanta cenusie la interior are aspect de fluture sau litera H
- prezinta trei perechi de coarne:


- o pereche posterioara contine neuroni senzitivi
(somatosenzitivi) conectati la receptori prin dendrite
- o pereche anterioara contine neuroni motori
(somatomotori) conectati la muschii striati prin axoni
- o pereche laterala - contine neuroni vegetativi (in
jumatatea anterioara contine neuroni visceromotori, iar in jumatatea posterioara- neuroni
viscerosenzitivi) conectati la organele interne (viscere)
Centrii nervosi din maduva spinarii sunt conectati la receptori si efectori pri nervii spinali
(31 perechi) micsti =contin si fibre senzitive si motoare.
Structura nervului spinal:
- radacina - posterioara (dorsala)- conduce informatii de la receptori ; este
senzitiva; are pe traseul ei un ganglion spinal
- anterioara (ventrala) conduce comenzile de la centri nervosi din
maduva la organele efectoare (axonii neuronilor
visceromotori la musculatura neteda din organele
interne; axonii somatomotorilor la musculatura striata)
- trunchi mixt rezultat din unirea celor doua radacini
- ramuri

Functiile maduvei spinarii:
1. functia reflexa este realizata de substanta cenusie
- reflexele ce se inchid la nivelul maduvei spinarii (reflexe medulare)sunt
SOMATICE si VEGETATIVE
* Reflexele somatice
a. reflexe monosinaptice arcul reflex are doi neuroni (o singura sinapsa): unul
senzitiv si unul motor
- realizeaza miscari de extensie
- timpul de latenta (timpul de la aplicarea stimulului pana la
obtinerea raspunsului)- scurt
- nu iradiaza, sunt strict localizate
- caile de conducere sunt rapide
- exemplu: reflexul rotulian, bicipital, ricipital, ahilian
b. reflexe polisinaptice arcul reflex cupriunde un numar variabil de neuroni
intercalari (polisinapse) intre neuronul senzitiv si cel
motor
- realizeaza miscari de flexie (de aparare)
- timpul de latenta mai lung
- daca intensitatea stimulului creste, pot iradia
- exemplu: reflexe de aparare
* Reflexe vegetative: mictiune, cardioaccelerator, defecatie, sexuale, pilomotorii (miscarea
firului de par), motilitatea tubului digestiv (miscare), sudoripare, vasoconstrictoare

2. functia de conducere a maduvei spinarii - realizata de substanta alba

2. ENCEFALUL
LOCALIZARE in cutia craniana


Structura trunchi cerebral, cerebel, diencefal, emisfere cerebrale
Trunchi cerebral forma de trunchi de con
- in continuarea maduvei spinarii
- format din : - bulb rahidian
- puntea lui Varolio
- mezencefal

Functiile trunchiului cerebral realizata de:
1. substanta cenusie sub forma de nuclei: senzitivi, vegetativi si proprii fiecarui etaj
* nucleii senztivi primesc impulsuri de la organele de simt, tegumentul fetei, muschii
capului
* nucleii motori comanda miscari ale muschilor din regiunea fetei, limbii, faringelui
* nucleii vegetativi centri reflexelor vegetative: salivar, lacrimal, gastrosecretor
(secretia de sucuri digestive)
* nucleii proprii = centri respiratori (descarca impulsuri ce controleaza muschii
respiratori) si cardiovasomotori
2. substanta alba functia de conducere

CENTRI NERVOSI DIN TRUNCHIUL CEREBRAL SUNT CONECTATI CU
RECEPTORII SI EFECTORII PRIN NERVI CRANIENI (12 PERECHI)

Cerebelul dorsal de trunchiul cerebral, de care se leaga prin trei perechi de
cordoane de substanta alba = pedunculi cerebelosi
- format din - 2 emisfere cerebeloase, unite printr-o structura numita
Vermis
- functii : - asigura mentinerea echilibrului (are legatura cu urechea
interna)
- regleaza tonusul muscular
- asigura precizia miscarilor comandate de scoarta cerebrala
* Diencefalul (creier intermediar)- in continuarea trunchiului cerebral, sub emisferele
cerebrale
- format din 5 mase de substante cenusie
Hipotalamusul contine nuclei vegetativi cu diferite functii:
- regleaza temperatura
- controleaza aportul de alimente si lichide
- controleaza funtiile sexuale
- controleaza sistemul afectiv- emotional (emotii)
* Emisferele cerebrale doua emisfere separate de un sant interemisferic
- functii: - scoarta cerebrala contine arii senzitive (vizuala, auditiva, gustativa,
somestezica)- primesc informatii de la
diferiti receptori; la nivelul lor se formeaza
senzatiile (auditive, vizuale, gustative)
- motoare comanda miscarile
- de asociatie la om controleaza
personalitatea, temperamentul



LA NIVELUL MADUVEI SPINARII SI TRUNCHIULUI CEREBRAL SE INCHID
REFLEXE NECONDITIONATE , IAR LA NIVELUL SCOARTEI CEREBRALE
REFLEXE CONDITIONATE.

CARACTERISTICELE REFLEXELOR:
reflexele neconditionate sunt innascute (salivar, clipire, tuse, respiratie,etc.)
- se mostenesc,
- sunt caracteristice speciei
- sunt definitve (nu dispar)
- sunt compatibile cu supravietuirea
reflexe conditionate - sunt dobandite in timpul vietii
- sunt caracteristce individului (nu speciei)
- sunt temporare (dispar daca stimulul dispare)

Bolile sistemului nervos
Boli Cauze Manifestari Prevenire
Parkinson Degenerarea
SN
Rigiditate musculara,
tremuraturi ale mainilor si
picioarelor
- regim de viata
sanatos
- evitarea
consumului excesiv
de alcool, tutun,
cafea
- alimentatie corecta
- evitarea stresului
Paralizia Inflamatia sau
lezarea unui
nerv
Monoplegie paralizia unui
membru
Hemiplagie paraliza unei
jumatati de corp
Tetraplegie paralizia tuturor
membrelor
Epilepsia Traumatisme,
alcoolism
Intepenirea corpului,
incetinirea respiratiei, coma

Scleroza in
placi
Cauze inca
necuniscute
Leziuni, cicatrici sub forma de
placi in substanta alba




SISTEMUL LOCOMOTOR

Sistemul locomotor = sistem osos + sistem muscular
- realizeaza locomotia (miscare)
- sistemul osos = partea pasiva
- sistemul muscular = partea activa
Scheletul = totalitatea oaselor din organism asezate in pozitia lor anatomica corecta, si
legate intre ele prin articulatii.

SISTEMUL OSOS SCHELETUL
Partile scheletulului scheletul capului
- scheletul trunchiului
- scheletul membrelor


a. Scheletul capului prezinta 2 parti: - NEUROCRANIU
- VISCEROCRANIU
Neurocraniu formeaza cutia craniana - adaposteste encefalul, avand rol protector
Viscerocraniu formeaza fata
b. Scheletul trunchiului= coloana vertebrala, coaste si stern
Coloana vertebrala = vertebre suprapuse si articulate intre ele prin discuri intervertebrale
Coastele = oase late se prind cu un capat de vertebre si cu un capat de stern
Sternul osul pieptului, os lat
- se articuleaza cu claviculele si coastele
sternul + coastele+ vertebrele toracale = cutia toracica
c. Scheletul memebrelor = scheletul centurilor + scheletul membrului propriu zis
Scheletul membrului anterior (superior) = centura scapulara + scheletul membrului propriu zis
centura scapulara leaga membrul anterior de trunchi
clavicula + omoplat
scheletul membrului anterior propriu zis:
scheltul bratului: humerus
scheltul antebratului: radius + cubitus (ulna)
scheletul mainii: carpiene, metacarpiene , falange
Scheletul membrului posterior (inferior) = centura pelviana + scheletul membrului propriu zis
centura pelviana leaga membrul posterior de trunchi
2 oase coxale
scheletul membrului posterior propriu zis:
scheletul coapsei: femur
scheletul gambei: tibie + peroneu (fibula)
scheletul piciorului: tarsiene, metatarsiene, falange
Scheletul uman prezinta urmatoarele adaptari specific pozitiei bipede (in doua picioare)
alungirea oaselor coapsei si gambei
coloana vertebrala prezinta curburi, avand aspectul literei S
se largeste centura pelviana
apare curba plantara (scobitura in talpa)
Rolul sistemului osos:
da forma caracteristica corpului
reprezinta locuri de insertie pentru muschi
formeaza cavitati de protectie: cutia craniana, cutia toracica, canalul vertebral, bazinul
constituie deposit pentru saruri minerale: Ca si P
prin maduva rosie formeaza elementele figurate ale sangelui
pargii cu rol in miscare
SISTEMUL MUSCULAR
- este format din totalitatea muschilor scheletici (care se prind de oase)
- prezinta urmatoarele grupe de muschi:
Muschii capului
Muschii gatului
Muschii trunchiului:
Muschii membrelor:
Muschii membrelor anterioare (participa la locomotie)
muschii umarului: deltoid


muschii bratului: biceps si triceps brachial
muschii antebratului
Muschii membrelor posterioare:
muschii fesieri (ai centurii pelviene): in jurul articulatiilor coxo-femurale
muschii coapsei: croitor, cvadriceps femoral, biceps femural, aductori ai coapsei
muschii gambei (participa la locomotie)
La om participa la miscare si muschii plantari (ai talpii piciorului), muschii mainii nu mai au
rol in locomotive, ci permit apucarea obiectelor.

In general mamiferele sunt terestre, insa sunt unele adaptate secundar si la mediul aerian
(liliacul), acvatic (foci, morse, balene,delfini) si subteran (cartita).
Mamifereleprezinta mai multe moduri de locomotie:
a. Mamiferele terestre:
- PLANTIGRADE = calca pe toata talpa : om, urs, arici
- DIGITIGRADE = calca pe degete: pisica, lupul, leul, tigru, etc.
- UNGULIGRADE = calca pe varful degetelor, de regula protejate de o copita: porc, oaie, cal;
prezinta adaptari specifice (reducerea numarului de degete si alungirea lor)
mamiferele care se deplaseaza prin salt (iepurele) - au segmentele membrelor inferioare dispuse
in forma literei Z
b. Mamiferele acvatice(foca, morsa, delfin, balena) prezinta urmatoarele adaptari :
- membre reduse
- forma corpului hidrodinamica
- locomotive prin inot
c. Mamifere aeriene (liliacul)prezinta:
- falange lungi si subtiri care sustin membrane aripii
- oase usoare, subtiri
- sternul este marit, pe el se prind muschii pectoral puternici (misca aripile)



FUNCTIA DE REPRODUCERE IN LUMEA VIE

REPRODUCEREA = insusirea organismelor vii de a da nastere la organisme asemanatoare lor.
CLASIFICARE:
reproducere ASEXUATA fara participarea organelor reproducatoare
reproducere SEXUATA cu participarea organelor reproducatoare

1. REPRODUCEREA LA PLANTE
- se realizeaza prin doua moduri: asexuat si sexuat
Reproducerea asexuata la plante : se realizeaza prin:
spori: la muschi si ferigi
organe vegetative:
tulpini modificate: - stoloni (tulpini taratoare): capsun
- rizom (tulpina subterana): menta, iris
- tuberculi (tulpina subterana): cartof
- bulb (tulpina subterna): lalea, zambila


- radacini: dalie
- separarea tufelor: bujor
Reproducerea asexuata se poate realiza si prin:
1. butasire (butasul=fragment de organ vegetativ, care se desprinde si se pune la inradacina in sol
sau nisip) :
- tulpina vita de vie, muscata,trandafir
- frunza begonie
2. marcotaj (inradacinarea unor fragmente care nu se separa de planta mama decat dupa ce au
facut radacini adventive, in portiunea acoperita de pamant): vita de vie
3. altoirea = imbinarea a doua plante : portaltoiul(are radacini)si altoiul (planta care trebuie
inmultita): in viticultura, pomicultura, etc
4. microbutasirea = utilizarea unui fragment de tesut sau chiar celula de butas care introdus intr-
un mediu de cultura adecvat formeaza noi plante

Reproducerea sexuata la plante (angiosperme)
- angiospermele se reproduc sexuat cu ajutorul florii
- floarea la angiosperme = organ de reproducere
- floarea are rolul de a produce fructele si semintele
- florile pot fi:
- hermafrodite = prezinta atat partea femeiasca cat si cea barbateasca a florii (majoritatea
plantelor)
- unisexuate = prezinta doar partea femeiasca sau barbateasca; pot fi:
- monoice = au flori barbatesti si femeiesti pe aceeasi planta:porumb, nuc
- dioice = florile barbatesti si cele femeiesti sunt pe plante diferite: canepa, urzica
* Alcatuirea florii:
- peduncul = codita
- receptacul = parte latita pe care se insera elementele florale
- elemente florale sepale = frunzulite verzi sau colorate (lalea)
- totalitatea sepalelor = CALICIUL (K)
- petale = frunzulite colorate
- totalitatea petalelor = COROLA (C)
- organe de inmultire stamine= formeaza androceul (A), partea barbateasca
- sunt formate din filament
- antera cu graunciori de polen
- carpele = formeaza gineceul sau pistilul (G), partea femeiasca a florii
- gineceul este format din: - stigmat lipicos
- stil (gat)
- ovar cu ovule



Floarea al angiosperme

* Inmultirea la angiosperme
a. Formarea sporilor asexuati (graunciorul de polen si sacul embrionar)
1. Graunciorii de polen:
- se realizeaza in sacii cu polen (polenici) ai anterelor in care se gasesc celule mama ale
graunciorilor de polen
- celulele mama sunt diploide si prin meioza formeaza cate 4 celule haploide din care se
diferentiaza graunciorii de polen (microspori)
- un grauncior de polen este format din:
- invelis dublu la periferie format din exina (stratul extern) si intina (stratul intern)
- citoplasma
- 2 nuclei haploizi: unul vegetativ (cu rol in hranire) si unul generativ (da nastere la doi
gameti barbatesti = spermatii)
2. Sacul embrionar
- are loc in interiorul ovulului unde se gasesc celule mama ale sacului embrionar
- celula mama este diploida si prin meioza formeaza 4 celule haploide din care:
- 3 celule degenereaza
- o celula se divide succesiv de 3 ori, insa fara separarea citoplasmei, rezultand o celula
cu 8 nuclee haploide care se dispun astfel:
- 2 nuclee haploide se unesc si formeaza nucleul secundar (2n) al sacului embrionar cu dispunere
centrala
- 1 nucleu haploid devine oosfera (gametul femeiesc) si se aseaza impreuna cu alte doua nuclee
(celule sinergide) la polul superior al sacului embrionar
- 3 nuclee haploide (antipode) se aseaza la polul inferior al sacului embrionar
b. Polenizarea
- poate fi directa sau incrucisata
- consta in trasnportul graunciorilor de polen pe stigmatul gineceului
- se realizeaza cu ajutorul vantului (anemofila), insectelor (entomofila)
c. Formarea tubului polenic
- graunciorii de polen ajunsi pe stigmatul gineceului, germineaza si formeaza tubul polinic
- tubul polinic inainteaza prin stil spre ovar (ovul)
- in tubul polinic nucleul generativ se mai divide o data mitotic, formand doi gameti barbatesti
(spermatii sau nuclei spermatici)
d. Fecundatia


- se produce in sacul embrionar din ovul
- este dubla:
- o spermatie se uneste cu oosfera formand zigotul propriu-zis din care se diferentiaza
embrionul semintei
- a doua spermatie se uneste cu nucleul secundar al sacului embrionar formand zigotul
accesoriu (celula triploida) din care se dezvolta endospermul sau albumenul semintei (tesutul de
rezerva)
e. Formarea fructelor si semintelor
- dupa fecundatie se formeaza fructele si semintele
- fructele se formeaza din ovarul fecundat, prin procesul de carpogeneza
- semintele se formeaza din ovulele fecundate, prin procesul de seminogeneza
1. Samanta
- se formeaza din ovulul fecundat
- este inchisa in fruct
- este formata din:
- radacinita, tulpinita, muguras (planta in miniatura)
- cotiledoane (rezerve de substanta nutritive)
- in timpul germinarii si formarii plantei, plantuta se hraneste si cu ajutorul endospermului (la
monocotiledonate)
2. Fructul
- se formeaza din ovar
- unele fructe se formeaza din ovar si din alte parti ale florii, formand fructe false: mar, maces,
para
- se clasifica in:
a. fructe carnoase: - contin tesuturi moi bogate in substante nutritive
- drupe simple: au o singura samanta: cires, prun, cais
- drupe compuse: mur, zmeur
- bace: mai multe seminte: vita de vie, tomate
b. fructe uscate au invelis dur, cu rol protector
- sunt : - indehiscente (nu se deschid)
- dehiscente (se deschid)
- fructe indehiscente :
- nuca : invelis tare si samanta libera :alun, fag, stejar
- achena : o singura samanta, nelipita de peretii fructului: floarea- soarelui, papadie
- cariopsa: o singura samanta lipita e peretii fructului: grau, porumb, orz
- samara: asemanatoare cu achena, dar prezinta aripioare: ulm, frasin
- fructe dehiscente:
- pastai: se deschid in doua: fasole, mazare
- silicve: se deschid in trei: rapita, varza
- capsule : au multe carpele, multe seminte, se deschid prin pori (mac) sau prin valve
(crin)

2. REPRODUCEREA SEXUATA LA MAMIFERE

Dupa modul de reproducere, mamiferele se clasifica in :
ovipare : depun oua, iar puii sunt hraniti cu lapte : ornitorinc, echidna


marsupiale : puii se dezvolta incomplet in uter si dupa nastere sunt introdusi in marsupiu :
cangurul
placentare: puii se dezvolta complet in uter: vaca, porc, liliac, maimuta, om
Sistemul reproducator la om este format din:
- gonade = organe genitale interne
- conducte genitale
- glande anexe
- organe genitale externe
1. Sistemul reproducator mascul
a. Gonadele masculine = testicule
- situat in regiunea inghinala intr-o punga de pile = scrot
- organ pereche cu functie mixta:
endocrina: producerea de hormoni sexuali barbatesti (testosteron) imprima caracterele sexuale
secundare barbatesti: voce ingrosata, pilozitate, cresterea si dezvoltarea organelor genitale
- exocrina: producerea de gameti barbatesti = spermatozoizi, incepand cu pubertatea si pana la
sfarsitul vietii
- sunt formati din lobuli, iar lobulii din tubi seminiferi locul formarii spermatozoizilor si
producerii hormonilor
b. Conducte genitale
- caile genitale sunt intratesticulare (in testicul) si extratesticulare (in afara testiculelor)
- reprezinta caile de eliminare a spermatozoizilor
- sunt reprezentate de: canalul epididimului, canalul deferent, canalul ejaculator
- canalul ejaculator se deschide in uretra (cale comuna de eliminare a spermatozoizilor si urinii)
c. Glande anexe
- prostata (glanda unica ) situata sub vezica urinara
- veziculele seminale (glande pereche) situatea deasupra prostatei, intre vezica urinara si rect ;
produc un lichid ce intra in alcatuirea spermei, lichidul reprezinta mediul de transport al
spermatozoizilor
d. Organe genitale externe
- penisul = organul copulatiei
- are 3 parti: - radacina = partea fixa
- corpul = format din 2 corpi cavernosi si un corp spongios, care in timpul erectiei se
umple cu sange (determina cresterea in lumgine si grosime a penisului)
- gland penian

2. Sistemul reproducator femel
a. Gonadele feminine = ovarele
- ovarul situat in regiunea pelviana
- organ pereche cu functie mixta:
- endocrina: producerea de hormoni sexuali femeiesti (progesteron si estrogen) imprima
caracterele sexuale secundare femeiesti: voce subtire, lipsa pilozitatii faciale, solduri latite, ciclul
menstrual
- exocrina: producerea de gameti femeiesti = ovule (din diviziunea meiotica a foliculului
ovarian); ovulele se produc de la pubertate pana la menopauza (lipsa ciclului menstrual) si se
elimina in timpul ciclului menstrual prin ovulatie
b. Conductele genitale


- trompe uterine: preiau ovulul expulzat de ovar si-l conduc spre uter
- la nivelul lor are loc fecundatia (unirea spermatozoidului cu ovulul)
- in urma fecundatiei rezulta celula ou = zigot
- prin diviziunea mitotica a zigotului se formeaza embrionul
- uterul: organ unic, cavitar (gol), in forma de para
- locul in care embrionul se fixeaza (nideaza) de mucoasa uterina, creste si devine fat
- in jurul embrionului se formeaza o punga cu lichid = sacul amniotic, cu rol de protectie si
hranire
- in peretele uterului se formeaza un organ temporar = placenta, cu rol de hranire
- legatura dintre embrion si placenta se realizeaza prin cordonul ombilical
- vaginul: organ cavitar musculos
- organul copulatiei
c. Organe genitale externe
- vulva = totalitatea organelor genitale externe:
- muntle pubian
- labiile (plieri ale pielii): mari si mici
- vestibulul vaginal: in el se deschide orificul extern al uretrei (pe unde se elimina urina),
orificiul vaginal (prezinta o membrana - himen)
- aparatul erectil: clitoris
d. Glandele anexe
- glandele mamare: cu rol in producerea laptelui la femeile gravide
- se dezvolta incepand cu pubertatea, ating un maxim de dezvoltare in timpul
vietii sexuale, iar la menopauza incepe o usoara atrofie a lor

Boli cu transmitere sexuala
Boli Cauze Manifestari Prevenire
Sifilis Infectie cu
Treponema
palidum
Sifilis primar rana pe vagin/penis
Sifilis secundar eruptii rosii, febra,
dureri de cap
Sifilis tertiar ataca inima, creierul
- evitarea relatiilor
sexuale cu persoane
necunoscute
- folosirea
prezervativului
- Igiena corecta a
organelor genitale
- utilizarea seringilor
de unica folosinta
Gonoree Bacterii Senzatie de arsura la urinat
Scurgeri galben-verzuie din vagin/penis
Dureri abdominale
Candidoza Ciuperca Candida
albicans
Scurgeri albicioase din vagin
Dureri la urinat
Inflamatia penisului
mancarime
SIDA Virusul HIV Slabirea sistemului imunitar