Cephalopoda

 Cefalopoda sau cephalopoda este o clasă de animale exclusiv marine ce cuprinde 370 de

specii, incluzând:
1. Sepiile

2. Caracatiță
 3. Calmar

 Caracterisctici :
- sunt acvatice
- simetrie bilaterala
- au tentacule, ce sunt folosite pentru prinderea prăzii
- deplasarea se realizează cu ajutorul sifonlui
- Sunt specii care au cioc cu ajutorul căruia mărunțesc hrana.
- au branhii
- se apara folosindu-se de lichidul eliminat de culoarea cernelii ,pentru a-si insela
urmaritorii
- fecundatia se realizeaza intern
- cochilia este redusa, fiind prezentă doar la specia primitivă, reducându-se la
cele evoluate la o piesă foarte mică.

1. Sepiile
Clasificare stiintifica :
 Regn: Animalia
 Încrengătură: Mollusca
 Clasă: Cephalopoda
 Ordin: Sepiida
 Familie: Sepiidae
 Gen: Sepia
Sepia este un animal acvatic care face parte din încrengătura „Mollusca” clasa
„Cephalopoda”.

Este o moluscă marină cu corpul oval, prevăzut cu zece brațe acoperite cu numeroase
ventuze și cu o cochilie calcaroasă internă și care, când este atacată, elimină o secreție
negricioasă dintr-o „glandă de cerneală”, tulburând apa din jur (Sepia officinalis).
Elementele sale distinctive includ forma pupilei sale (forma "W") și numărul mare de
cromatofori de pe piele care îi permit să-și schimbe culoarea pentru a se amesteca cu
mediul. Sepiile sunt animale cu simetrie bilaterală, ceea ce se explică prin faptul că sunt
alcătuite din două jumătăți egale. Acest lucru este demonstrat prin trasarea unei linii
imaginare pe axa longitudinală a animalului.Sepiile, spre deosebire de caracatițe, au
păstrat învelișul de protecție. Ele se deplasează prin propulsie, aceasta fiind realizată
prin umplerea unor camere din interiorul corpului cu apă, care este apoi expulzată rapid
printr-un sifon în exterior. În caz de pericol elimină o substanță asemănătoare cernelei
care reduce vizibilitatea în apă, permițând sepiei să se îndepărteze de eventualii
prădători. Sepiile sunt animale care pândesc prada, nefiind capabile de a atinge viteza
de deplasare a caracatițelor. Sepiile sunt organisme heterotrofe, ceea ce implică faptul
că nu își pot sintetiza nutrienții, ci trebuie să se hrănească cu alte ființe vii. Conform
preferințelor lor alimentare, sepia sunt animale carnivore. Sunt considerați prădători
vorace, care, datorită mecanismelor lor de camuflaj, sunt foarte eficiente.Dieta preferată
a acestor animale este alcătuită din nevertebrate mici, cum ar fi unele artropode (crabi)
și vertebrate, cum ar fi peștii.Îl îndreaptă imediat către gură și continuă să-l taie cu
ciocul. Odată ajuns în cavitatea bucală, acesta este supus acțiunii substanțelor
secretate de glandele salivare.Din cavitatea bucală, alimentele se deplasează prin
esofag și în stomac. Apoi merge la cecum, unde digestia continuă. Este trecut în
intestin unde are loc o parte din absorbția nutrienților degradați.Ca în orice proces
digestiv, există întotdeauna substanțe reziduale care nu sunt utilizate de organism.
Acestea sunt eliberate în mediul exterior prin orificiul anal.Din punct de vedere al
reproducerii, sepia este fertilizată intern, ovipară și are dezvoltare directă.

Au o speranță de viață scurtă, nu mai mult de 2 ani. De asemenea, suferă acțiunea

diferiților prădători, cum ar fi delfinii, focile, unii pești și rechini. În rare ocazii, ei pot
practica canibalismul.
Sepia latimanus
Sepia mestus

Sepia officinalis
 2. Caracatita
Clasificare stiintifica :
 Regn: Animalia
 Încrengătură: Mollusca
 Clasă: Cephalopoda
 Ordin: Octopoda
Caracatița este un gen de moluște cefalopode. Ele trăiesc în mări și
oceane. Corpul are forma unui sac. Capul prezintă doi ochi mari, o coroană
din 8 brațe (octo=opt), numite tentacule, prevăzute cu ventuze, și o gură cu
fălci tari. Corpul este acoperit de o „manta”. Caracatițele se hrănesc cu
crustacee, pești, scoici etc. Ele prind prada cu bratele si o omoara
paralizand-o cu otrava apoi le consuma carnea. Caracatitele vaneaza de
obicei noaptea.Doar caracatita cu inele albastre are otrava atat de
puternica sa ucida un om. Unele specii mai mari vaneaza pasari, rechini, si
alte animale.În corp, caracatița are o glandă plină cu un lichid brun
(asemănător cu cerneala), care, eliminat în apă, o ajută să se apere de
prădători. Majoritatea caracatițelor folosesc această substanță atunci când
sunt urmărite.
Reprezentantul tipic al acestui gen de moluște este caracatița comună
Octopus vulgaris. Caracatițele sunt pescuite pentru carnea lor foarte
apreciată în gastronomie.
Potrivit unui nou studiu, caracatițele, animalul nevertebrat cel mai complex
din punct de vedere neurologic, ar putea simți dureri psihologice la fel ca
mamiferele.
CARACATIȚA COMUNA OCTOPUS VULGARIS

Thaumoctopus mimicus (Mimic octopus)

Amphioctopus marginatus
Reproducerea la caracatite
In timpul reproducerii masculii folosesc un tentacul numit hectocotylus pentru a insera
lichidul seminal in cavitatea din mantaua femelei. Hectocotylus este de obicei al treilea
brat drept.
Masculii mor la cateva luni dupa imperechere. La unele specii, daca ete nevoie, femela
poate tine in interior lichidul seminal chiar si patru saptamani, pana cand ouale se
dezvolta.
Dupa ce au fost fertilizate, femela depune aproximativ 200.000 oua. Dupa depunere
ouale sunt pazite in permanenta de pradatori. Periodic lasa sa treaca cate un val de apa
sa oxigeneze ouale.
Femela nu vaneaza aproape o luna si in cazuri extreme isi mananca din tentacule.
Dupa aceasta perioada, cand puii incep sa iasa din oua ea pleaca si este vulnerabila
atacurilor.

3. Calamar
Clasificare stiintifica :
 Regn: Animalia
 Încrengătură: Mollusca
 Clasă: Cephalopoda
 Ordin: Teuthida
Calmarii sau calamarii sunt un grup de specii de moluște cefalopode
decapode din ordinul Teuthida. Corpul calamarilor este torpiliform și poate
atinge lungimea (împreună cu tentaculele) de 1,8 m la cei gigantici. Capul
este bine delimitat. În jurul gurii calamarii au 10 tentacule, dintre care două
sunt mai lungi și servesc la prinderea victimei. Calamarii au doi ochi bine
dezvoltați, iar speciile de adâncime au și ochi termoscopici. Înoată foarte
repede, cu ajutorul a două înotătoare triunghiulare, și atinge viteze de până
la 55 km/h. Calamarii sunt dotați cu câte o pungă de cerneală, dar sunt
lipsiți de cochilia externă. În schimb, își schimbă coloritul după mediul
înconjurător. Tipul de reproducere care este apreciat la calmar este sexual. Aceasta
implică fuziunea celulelor sexuale masculine și feminine (gameți). De asemenea,
prezintă fertilizare internă, sunt ovipare și prezintă o dezvoltare directă. Sunt animale
răpitoare și se hrănesc de obicei cu pește. Trăiesc în adâncuri și se
întâlnesc mai mult în mările tropicale (cca. 300 specii).
Exemple de specii din grupul calamarilor pot servi Loligo vulgaris,
Ommastrephes sagittatus, Ommastrephes slosnei pacificus, Chiroteuthis
veranyi etc.

Loligo vulgaris

Todarodes sagittatus

Mastigoteuthis flammea

Chiroteuthis veranyi