.

L 12
DIVIZIUNEA HOLOMETABOLA

Insecte cu metamorfoză completă: ou-larvă-pupă-adult

1. Ordinul Hymenoptera - albinele, viespile, bondarii, furnicile.

 Capul este triunghiular.

o Toracele are segmentele fuzionate, mezotoracele avand cea mai mare dezvoltare.
o Aripile sunt membranoase

a) Subordinul Symphyta (Chalastogastra)

Himenoptere considerate primitive, cu abdomen prins de torace printr-o suprafata mare,; propodeumul lipseste.
Cu ajutorul ovopozitorului – terebra – insecta depune ouale adanc in tesuturi vegetale lignificate sau nu.

Familia Siricidae
Cuprinde viespi ferăstrău de talie mijlocieşi mare. Capul este mare.
Abdomenul este prelungit posterior cu o expansiune scurtă a ultimului tergit, sub formă de corn,
de undeşi numele de viespi cu corn. Ovipozitorul este lungşi are forma de ferăstrău.
Urocerus (Sirex) gigas-viespea lemnului de rasinoase. Larvele se dezvolta in lemnul
coniferelor.Abdomenul la mascul este roşu, cu bazaşi vârful negre, iar la femelă este galben, cu
segmentele mijlocii negre. Picioarele sunt negre, cu desene galbene.

b) Subordordinul Apocrita (Petiolata, Clistogastra)

Cuprinde himenoptere evoluate, la care propodeumul este prezent, abdomenul se prinde de torace printr-o zona
ingusta iar ovopozitorul multor specii vine in legatura cu o glanda cu venin.

Familia Ichneumonidae
-Cuprinde himenoptere la care larvele sunt exclusive parazitoide.
Adultii se hranesc cu nectarul si polenul florilor. Se caracterizează prin
abdomen alungit și suspendat. La numeroase specii femelele
poartă un ovipozitor lung, cu ajutorul căruia injectează oul în
corpul larvelor altor insecte..
Familia Formicidae- furnici
Cuprinde insecte sociale cu lucrătoare aptere.
Caracteristic este legarea toracelui de abdomen printr—un peţiol sau prin 2 articule mici.
Formica rufa-furnica brună de padure. Formele sexuale sunt aripate. Dupa imperechere
masculii mor, femelele isi rup aripile si se retrag in furnicar. Are colorit roşiatic –brun şi
abdomenul negru. Capul este puţin mai lung decât lăţimea sa. Specie comună şi formează
muşuroaie de dimensiuni mari. Consumă prăzi vii.
Camponotus herculeanus-furnica mare neagra. Colonia se instaleaza la baza tulpinilor de conifere
batrane unde furnicile fac galerii pana la inaltimea de 10 m.

Familia Vespidae-viespi
Sunt cunoscute datorită coloraţiei tipice galben intens pe fond negru lucios.
Construiesc cuiburi plasate adesea sub ţiglele caselor sau în scorburi. Cuibul îl
construieşte sub formă de faguri din lemn prelucrat. Masculii apar la
sfârşitul verii, din ouă nefecundate. Colonia dispare toamna
Paravespula vulgaris - are abdomen scurt pedunculat. Corpul este
negru cu desene galbene. Îşi face cuib în sol
Polistes gallicus-are toracele negru pătat cu galben. Antenele şi picioarele sunt galbene.
Abdomenul este prevăzut cu dungi galbene. Îşi face cuib prin grajduri, podurile caselor, etc.
Vespa crabro este o specie de pădure, de dimensiuni mari, prădătoare. Construieşte cuiburi în diverse locaţii:
scorburi, crăpături în pământ sau chiar în diverse carcase abandonate. Înţepătura acestei specii este foarte dureroasă,
putând provoca alergii grave.

Familia Apidae
Cuprinde himenoptere care se hranesc cu nectar si pollen (miere). Au corpul paros
adaptat la recoltarea polenuluu, pecare il duce in cuib fixat pe a treia pereche de picioare

1
.L 12
Apis mellifera-albina. Are culoarea brună, abdomenul este scurt şi la vârf are acul veninos.
Abdomenul are 3 dungi transversale gălbui.
Bombus terrestris-bondarul de pământ. Are culoarea neagră, cu protoracele şi al doilea segment
abdominal portocaliu sau galben. Vârful abdomenului este alb.Construieşte cuib în sol. Iernează doar
femelele.

2. Ordinul Coleoptera-gândaci.

Este un ordin foarte mare ce cuprinde insecte caracterizate în fază adultă prin chitinizarea completă a primei
perechi de aripi transformată astfel în elitre.
Protoracele are aspectul unui scut, fiind segmentul lipsit de aripi se poate observa când insecta stă cu aripile
închise, mezo- şi metatoracele însă sunt acoperite de elitre.
Picioarele deobicei sunt homonome, există numeroase specii care au şi picioare modificate.
Aripile anterioare sunt transformate în elitre prin chitinizare.. Abdomenul adesea turtit dorso-ventral, este
protejat şi acoperit de elitre şi niciodată nu prezintă la adulţi cerci sau alţi apendici,

a) Subordinul Adephaga
Caractere generale: coleoptere carnivore; tarsele au 5 articule. Au de regulă regim de hrană carnivor.

Familia Cicindelidae-Cuprinde specii exclusive terestre, cu zbor rapid dar pe distante scurte. Larvele si adultii
sunt forme pradatoare.
Cicindela campestris- popular se numeşte
repedea sau dragobete (fuge repede). Este o specie
verde, arămie la baza antenelor. şi pe picioare. Pe aripi are 5 pete albe.

Familia Carabidae-Majoritatea speciilor atat ca adulti cat si ca larve sunt carnivore.

Coleopterele terestre (epigee) cu picioarele adaptate pentru alergat. Capul este prognat cu
mandibulele puternice, orientate înainte.
.
Calosoma sycophanta, traieste prin paduri si livezi consumand omizi Este un gîndac negru cu
reflexe verzii-aurii pe elitrele. Are abdomenul lat. E vînător bun; apare pe copaci unde vânează omizi.
Zabrus tenebrioides- gîndacul-ghebos, produce pagube grîului. Se recunoaşte după pronotul convex punctat la
bazăşi lateral.E negru şi mărunt.

Carabus
violaceus- are
culoarea neagră
cu reflexe. Specie
comună la şes şi
zonă de deal.

Familia
Dytiscidae-

Cuprinde coleoptere adaptate mediului acvatic.

Dytiscus marginalis-buhaiul de balta. Corpul este puternic aplatizat şi chitinizat. Poate trăi submers
dar respiră aer atmosferic. Picioarele sunt heteronome, prima pereche este prevăzută cu ventuze iar
următoarele două sunt prevăzute cu peri pe latura internă a tarsului, servind la înot. Trăieşte în preajma
apelor stătătoare. Zboară zgomotos.

b) Subordinul Polyphaga

Caractere generale: coleoptere omnivore; antene variate ca formă dar nefilamentoase; 3-5 articule tarsale.

Familia Lampyridae-licuricii, capabili să producă bioluminiscenţă prin procese biochimice desfăşurate în

ultimele segmente abdominale ale masculului. Femela este lipsită de aripi. Specia este protejată, aflându-se în declin
datorită degradării habitatelor acvatice.

Familia Silphidae - au mirosul dezvoltata; larvele se hrănesc cu cadavre şi care provoacă pagube în culturi..

2
.L 12
Au constituţie robustă şi sunt aplatizaţi dorso-ventrali. Dispun de un colorit negru-brun, adeseori cu desen galben
deschis, roşu sau portocaliu.
Necrophorus vespillo - Groparul (necroforul) tărcat. Se hrăneşte cu cadavre.

Familia Staphilinidae-grupeaza specii nocturne cu aspect alungit şi îngust care traiesc in materii organice in
descompunere.
Staphilinus caesareus- gândacul cu aripi scurte.

Familia Cantharidae- cuprinde coleoptere diurne, fercevente pe flori. Adulţii şi larvele

sunt prădătoare. Larvele trăiesc pe sol
Cantharis rustica

Familia Elateridae (gândaci pocnitori / larvele - viermi sârmă), au posibilitatea de a sari in sus
cand sunt asezati pe spate, revenind la pozitia normala. Adultii sunt fitofagi traind pe flori, frunze si ierburi.
Larvele produc pagube culturilor agricole
Agriotes lineatus

Familia Coccinelidae (buburuze),

in general sunt coleoptere cu aspect
hemisferic. Pronotu este evazat, iar elitrele
lucioase și viu colorate.

Familia Lucanidae-cuprinde coleoptere de dimensiuni mari cu mandibule puternice. Larvele se dezvolta in

lemn.
Lucanus Are
cervus-radasca
mandibulele foarte puternice, la
mascul fiind foarte dezvoltate. Se
hrăneşte cu seva arborilor. Larvele se
dezvoltă în lemnul putred.

Familia Scarabeidae-cuprinde coleoptere de dimensiuni medii şi mari. Larvele se dezvolta in lemn.

Scarabeii
trăiesc în pământ,
larvele hrănindu-
se cu rădăcini de
plante (adesea
trăind în fecalele
erbivorelor) iar
adulţii cu frunze.
Melolontha
melolontha (cărăbuş
de mai). Zboară în
amurg din mai până în
iunie în jurul
arborilor. Are culoare
cafenie şi atinge
30mm lungime.
Dăunător periculos
pădurilr şi livezilor.
Cetonia
aurata(ileana). Are
culoarea corpului
verde lucios. Ventral
este arămie. Adulţii
apar pe inflorescenţa
multor flori.
Lárvele se
dezvoltă în
lemn.
Scarabeus
affinis-are corp negru,

3
.L 12
lat, turtit dorso-ventral.fruntea are o carenă transversală întrurptă la mijloc. Pronotul are o
granulaţie rară pe disc. Elitrel au striuri longitudinale fine. Face cocoloaşe de balegă, pe care
le transportă în galerii pentru hrană.
Oryctes nasicornis-nasicornul.Specie periclitata. Partea dorsala este
castanie cu luciu, iar partea ventrala castanie-roscata. Masculul are
capul cu un corn puternic arcuit inapoi. Femela are fruntea cu un
tubercul conic, ascutit. Larvele se dezvoltă în lemnul vechi.

Familia Cerambycidae (croitori)-sunt specii care traiesc in stadiul larvar in scoarta

sau lemn sapand galerii
Cerambyx cerdo (croitorul mare) - secie amenintata. Corpul negru. Partea apicala a elitrelor rosiatica-cafenie.
Zborul are loc in lunile mai-august.Adulţii se hrănesc cu seva stejariloe

Rosalia alpina -secie in stare critica. Corpul de culoare cenusie-albastruie. Preferăfagetele batrane.

Familia Chrysomelidae (gândaci lucioşi)- coleoptere fitofage, unele larve sapa galerii in tulpini sau radacini.
Au talie mică și mijlocie, corpul scurt, convex dorsal, plan ventral. Au culori metalice .-
Exemplu: Leptinotarsa decemlineata –gândacul de Colorado

Familia Curculionidae (gărgăriţe, gandaci cu cioc) - cea mai mare familie a ordinului cu specii fitofage.
Se numesc ,,gandaci cu cioc” deoarece majoritatea au un rostru, care este o extensie a capului si adaposteste
aparatul bucal. Corpul lor are o lungime de aproximativ 0,1-9 cm, este viu colorat, sau cu diferite desene si linii
metalice. Gargaritele sunt specii commune pe de plante, Larvele consuma seva plantelor. Majoritatea sunt daunatoare
pentru depozitele de alimente, pentru culturile agricole si silvice.

Familia Scolytidae, Ipidae (cari`, gandaci de scoarta) Insecte milimetrice, care consumă lemn verde,
provocând uscarea în masă a pădurilor. Atacul produs sub scoarţa copacilor lasă urme caracteristice, hieroglifice.

Ordinul Trichoptera
Grupeaza insecte cu aspect morfologic asemanator cu fluturii de noapte. Adultii sunt
animale trestre crepusculare si nocturne. Larvele de dezvolta in diferite ape dulci si au instinct
constructor. Acestea ianinte de inpupare construiesc un adapost pentru nimfa.

Ordinul LEPIDOPTERA

În marea lor majoritate sunt fitofage, dăunătoare plantelor. Se caracterizează prin prezenţa
aripilor membranoase acoperite cu solzi (de unde derivă numele: lepidos-solz; ptera-aripi). Toracele
este caracterizat prin protoracele redus si mezo si metatorace sudate intre
ele.
Larvele lepidopterelor sunt polipode (eruciforme), se numesc
omizi . au aparat bucal conformat pentru rupt şi mestecat.Pupa
(crisalidă)este acoperită (obtectă) şi uneori este protejată de un cocon din
mătase sau din diferite materiale.

Subordinul HETRONEURA
Se caracterizează prin nervaţiunea aripilor posterioare diferită de acea a aripilor
anterioare. Aparatul bucal este o trompă aspiratoare. Aripile se cuplează în timpul zborului.

Familia Cossidae
Cuprinde lepidoptere de talie mare şi colorit variabil. Adulţii sunt nocturni. Corpul este
gros, mai ales abdomenul. In timpul reapausului flutirii ţin aripile în lungul corpului. Larvele
sunt xilofage
Cossus cossus –sfredelitorul tulpinilor. Este de culoare brună cu tentă cenuşie. Pe corp se disting numeroase
linii sinuoase transversale mai întunecate.

Familia Yponomeutidae
Cuprinde lepidoptere mici, cu aripile alungite şi înguste spre vârf, prevăzute cu franjuri de peri lungi. În repaus
ţin aripile în lungul corpului.

4
.L 12
Yponomeuta malinellus-molia frunzelor de măr. Adulţii au aripile anterioare albe sidefii.pe suprafaţa lor se
găsesc 15-16 puncte negre aşezate în 3 rânduri paralele. Sunt nocturni, ziua stau ascuşi sub dosul frunzelor

Familia Aegeriidae (Sesiidae)

Cuprinde fluturi diurni. Aripile sunt transparente şi au coloraţie mimetică.
Fluturii pot imita unele himenoptere viespiforme sau unele diptere. Larvele se
dezvoltă pe tulpini şi rădăcini de plante ierboase şi leguminoase
Sesia apiformis-are capul
galben, cu 2 pete galbene pe torace,
segmentul al 3-lea al abdomenului este
negru. Seamănă cu Vespa crabro

Familia Tortricidae
Aripile anterioare au baza lăţită, luând forma dreptunghiulară.
Larvele se dezvoltă în fructe sau răsucesc frunzele, trăind în tubul astfel
format.
Laspeyresia (Cydia) pomonella –viermele merelor.culoarea corpului este brun –
argintie. Aripile anterioare prezintă o pată semilunarăbrună. Aripile posterioare sunt brune cu
reflexe aurii pe margine. Larva se dezvoltă în fructele de măr, consumând doar seminţele.
Are culoare roz.

Tortrix viridana-molia verde a

stejarului. Aripile naterioare sunt de
culoare verde+deschis, iar cele posterioare
sunt cenuşii verzui. Toracele este verde cu tendinţă
cenuşie.. larvele îndoaie frunzele de stejar cu care se
hrănesc.

Familia Geometridae
Cuprinde fluturi de talie mică. La unele specii femele au aripi reduse sau dispărute.Zboară noaptea. Larvele au
mers caracteristic şi se numesc cotari.
Operophtera brumata – cotarul brun.adulţii apar toamna din octombrie până în decembrir prin livezi. Larvele
consumă mugurii foliari şi floriferi.

Familia Lymantriidae
Cuprinde fluturi cu corp gros şi păros. Larvele sunt mari, prevăzute cu negi,
tuberculi şi tufe de peri.
Lymantria dispar-omida păroasă a stejarului.femelele au corpul mai gros.
Aripile sunt galbene cu benzi transversale întrerupte. Masculul este mai mic şi are aripile
cenuşii cu desene negre în zig-zag.larvele sunt mari au
corpul păros, brun cenuşiu prevăzut cu negi albaştri şi
roşii.

Familia Sphingidae
Cuprinde fluturi cu corp gros, abdomen ascuţit posterior.aripile sunt lungi şi ascuţite
la vârf. Aripile anterioare sunt mai lungi decât cele posterioare.sunt crepusculari şi buni
zburători. Adulţii se hrănesc cu nectar.
Acherontia atropos –fluturele cap de mort. Aripile anterioare sunt brun-negricioase,
cu desene deschise, marmorate. Aripile posterioare, abdomenul sunt galbene. Pe torace prezintă undesen în forma
craniului de om. Adulţii sug seva dar pot consuma şi miere. Larvele se
dezvoltă pe solanacee.

Familia Papilionidae
Sunt flturi de talie mijlocie şi mare coloraţi foarte
frumos.deranjată, larva –omida- evagineazîă în urma capului un
apendice bifurcat care produce o secreţie urât mirositoare.
Papilio machaon –fluturele coadă de rândunică. Aripile sunt galbene cu pete negre de diferite forme, tivite cu
galben şi negru. Aripile posterioare au câte o prelungire neagră şi 2 pete ocelare, roşii cu albastru.

Familia Pieridae
Cuprinde fluturi de talie mijlocie. Aripile sunt de culoare albă, galbenă sau portocalie,
adesea cu pete negre. Omizile au corpul păros. Pupa este fixată de suport cu un fir de mătase ca o
centură.

5
.L 12
Pieris brassicae –albiliţa verzei. Aripile sunt albe, cele anterioare au o pată neagră apicală care depăşeşte
jumătatea marginiiexterne. Omida este verde-gălbuie.larvele se dezvoltă pe crucifere.
Aporia crataegi-albiliţa prunului sau nălbarul. Corpul este negru, aripile sunt albe. Lábrele preferă prunul.

Familia Nymphalidae
Cuprinde specii diurne, frumos colorate. Pe ambele perechi de aripi prezintă pete ocelare. Omozile au de
regulă corpul acoperit de spini.
Inachis (Vanessa) io- fluturele ochi de păun de zi. Pe ambele perechi de aripi prezintă pete ocelare, pe cele
anterioare roşcate tivite cu albastru, alb, galben , negru; cele posterioare sunt bleu tivite cu negru şi cu cenuşiu. Omizile
sunt negre şi se dezvlotă pe urzici.

Ordinul D I P T E R A
Dipterele au dezvoltate doar aripile anterioare, cele posterioare fiind
transformatr în blansire. Puţine specii ectoparazite sunt aptere.
Larvele sunt apode eucefale sau apode acefale. Pupa este liberă sau
coarctată (butoiaş).

Subordinul Nematocera -antene mai lungi decât capul şi toracele

împreună.

Familia Tipilidae
Cuprinde diptere cu corp subţire şi picioare lungi şi subţiri.antenele sunt lungi. Aripile sunt
mari. Larvele sunt apode, hemicefale.
Tipula oleracea – ţânţăroiul. Corpul este alungit, măsoară 15-25mm. Are zbor greoi, prin
locuri umede. Larvele produc daune în grădinile de zarzavat.

Familia Culicidae- ţânţarii.

Au corp subţire, alungit. Aripile prezintă peri lungi la marginea posterioară.masculii
consumă sucuri vegetale, iar femelele sunt hematofage. Adulţii sunt nocturni, larvele sunt acvatice.
Culex pipiens –ţânţarul comun. Pe support stau cu corpul paralel cu acesta.. larvele sunt
acvatice.

Anopheles maculipennis- ţânţarul anofel.Pe suport adulţii stau oblic. Femela este
hematofagă şi poate transmite omului malaria.

Subordinul Brachycera
Cuprinde diptere care au corpul mai scurt şi mai gros decât ţânţarii , cu antenele scurte.

Familia Tabanidae
Cuprinde tâunii, diptere diurne cu corp gros, robust şi zbor rapid. Femelele sunt hematofage şi atacă vitele.
Masculii consumă nectar. Larvele se dezvoltă în apă sau în terenuri mlăştinoase
Tabanus bovinus- tâunul.are corp robust, lat şi turtit dorso-ventral. Culoarea este brună. Abdomenul este roşcat
cu o dungă neagră mediană, cu pete albicioase triunghiulare.

Familia Bombyliidae
Bombylius major- corpul este acoperit cu peri deşi ca o blană de culoare brună sau gălbuie. Adulţii au zbor
staţionar cu zgomot ascuţit. Larvele sunt parazite în cuiburile viespilor şi albinelor.

Familia Asilidae
Cuprinde diptere mari, cu abdomenul lung şi subţire şi corp acoperit cu peri
lungi. Au zbor rapid. Sunt prădătoare, atacă alte insecte.se întâlnesc pe flori.

6
.L 12
Asilus
crabroniformis. Are
abdomen lung şi subţire,
negru în partea bazală şi
galben la vârf.
Capturează diptere mari.
Larvele se dezvoltă în
balegă de vite. Stau în
alte excremente.

Familia
Syrphidae
Cuprinde specii
care au zbor rapid,
executând zig-zaguri
scurte.multe specii
mimează albinele sau
viespile. Larvele pot fi
prădătoare, coprofage sau fitofage. Adulţii se hrănesc cu nectar.
Syrphus ribesii. Toracele este negru verzui cu pilozitate mare.abdomenul este negru cu desene galbene.larvele
se hrănesc cu afide.

Familia Muscidae
Cuprinde diptere răspândite în jurul locuinţelor (sinantrope) sau în locuinţe.

Musca domestica. Au aripi transperente, gălbui la bază. Adulţii pot fi vectori ai unor
agenţi patogeni.

Stomoxys calcitrans-musca de grajd.este mai mare ca musca de casă, corpul este cenuşiu, cu 4 dungi negre pe
mezont iar
abdomenul
prezintă
pete

brune.masculii si femelel sunt hematofagi, ocazional înţeapă şi omul.

Familia
Tephritidae
Rhagoletis
cerasi –
viermele
cireşelor.larvele se hrănesc cu pulpa
cireşelor şi vişinelor.

Familia Calliphoridae
Cuprinde muşte cu corp robust
şi zbor zgomotos şi rapid
Callíphora vomitoria – musca albastră. Are corp relativ scurt şi robust de 10-12mm lungime,
de culoare albastră metalizată.. pe corp şi picioare prezintă peri lungi şi rigizi.este comună în
apropierea LOCUINŢELOR.femela este atrsaă de mirosul de carne.

7
.L 12
Lucilia caesar-musca verde. Măsoară 8-10mm lungime.are culoarea verde metalizat apare pe gunoaie, dejecţii
sau pe flro. Lábrele se dezvoltă pe cadávre.

Sarcophaga carnaria-musca cenuşie de carne.are corp mare de 10-16mm lungime.toracele este cenuşiu
albicios.abdomenul este păroscu pete cenuşii şi negre, dispuse în şah.se întâlneşte în jurul caselor. Sunt larvipare.

Ordinal S I P H O N A P T E R A
Sunt insecte ectoparazite în stadiul de adult, nearipate.au talie de 1-8mm. Au corp turtit lateral, chitinizat, de
culoare castanie.au aparat bucal conformat pentru înţepat si supt. Picioarele sunt adaptate pentru mers şi sărit. Adulţii
sunt hematofagi pe păsări şi mamifere.. larvele sunt eucefale, apode, cu aparat bucal pentru rupt şi mestecat. Se hrănesc
cu resturi de origine animală şi vegetală. Pupa este liberă.

Pulex irritans-purecele de om.are corp oval de 2-3mm lungime. Este nearipat. Tegumentul este tare. Gazda
principală este omul, dar se poate dezvolra pe câine, pisică, etc. Poate transmite ciuma.

Ctenocephalus canis – purecele de câine.are cap de 2 ori mai luna decât lat. Corpul măsoară 1,5-3mm lungime.este
ectoparazit pe câine, pisică, sobolani, etc..