Mamiferele (din latinescul mamma – „sân”, „mamelă” + ferre – „a purta”) sunt un grup de animale

vertebrate care constituie clasa Mammalia și se caracterizează prin prezența: glandelor mamare, care la
femele produc lapte pentru hrănirea puilor; a neocortexului (o regiune a creierului); blănii sau părului și
a oscioarelor urechii medii. Aceste caracteristici le disting de cealaltă grupă de amnioate, reprezentate
de reptile și păsări (sauropside). Mamiferele reprezintă o linie evolutivă proprie, derivată din sinapsidele
apărute în Carbonifer, acum peste 300 de milioane de ani. În prezent au fost identificate aproximativ
6.400 de specii existente de mamifere. Cele mai numeroase ordine sunt rozătoarele, liliecii și
insectivorele (arici, talpide, chițcani și altele), următoarele trei fiind primatele (inclusiv oamenii,
maimuțele, lemurienii și alți), paricopitatele (cetacee, hipopotamide) și carnivorele (pisici, câini, foci și
altele).

Cât privește cladistica, care reflectă istoria evoluționistă a grupului, mamiferele sunt singurii membri vii
ai Synapsida. Această cladă, alături Sauropsida (reptile și păsări), formează un grup taxonomic comun,
numită Amniota. Strămoșii primelor mamifere au fost sinapsidele pelicozauriene din clada
Sphenacodontia (grup care includea specii premamale precum Dimetrodon). La sfârșitul Carboniferului,
în urmă cu aproximativ 300 de milioane de ani, sinapsidele se îndepărtează de linia filogenetică
sauropsidică. Linia care urmează cladei Sphenacodontia s-a împărțit în mai multe grupuri de sinapside
non-mamifere — uneori denumite incorect reptile asemănătoare mamiferelor — înainte de a da naștere
terapsidelor în perioada Permianului timpuriu. Astfel, mamiferele provin de la cinodonți, un grup
avansat de terapside din timpul Triasicului târziu. Majoritatea ordinelor contemporane ale mamiferelor
au apărut în perioadele Paleogen și Neogen ale erei Cenozoice. După dispariția dinozaurilor non-aviari
reprezintă grupul dominant de vertebrate terestre de acum 66 de milioane de ani până în prezent.

Corpul tip al mamiferelor este patruped, alcătuit din cap, gât, torace, abdomen și coadă, majoritatea
mamiferelor folosind cele patru extremități pentru locomoția terestră. La unele mamifere, extremitățile
sunt adaptate pentru deplasarea în apă (cetacee și pinipede), zbor (liliaci), planare (veverițe) sau săpatul
subteran (cârtițe). Mamiferele au o dimensiune cuprinsă între 30-40 mm (liliac) și 30 m (balena albastră)
— cel mai mare animal care a trăit vreodată pe Pământ. Durata de viață maximă variază de la doi ani
pentru soricide la 211 de ani pentru balena de Groenlanda. Majoritatea mamiferelor contemporane dau
naștere la pui vii, cu excepția a cinci specii de monotreme, care sunt mamifere ovipare (depun ouă). Cel
mai numeros grup de mamifere, numit Placentalia, include forme la care formează un organ special în
timpul gestației, numit placentă, destinat nutriției fătului.

Unele mamifere sunt „inteligente”, posedând un creier bine dezvoltat, conștiință de sine și capacitatea
de a utiliza unelte primitive. Mamiferele pot comunica și vocaliza sunete în mai multe moduri:
producerea de ultrasunete, marcarea teritoriului prin intermediul anumitor substanțe, semnale de
alarmă, cânt și ecolocație. Mamiferele se pot organiza în societăți de fisiune-fuziune, haremuri și ierarhii;
dar pot fi și solitare sau teritoriale. Majoritatea mamiferelor sunt poligame, dar unele sunt monogame
sau poliandre.
Domesticirea unor specii de mamifere de către oameni a jucat un rol major în revoluția neolitică și a dus
la dispariția societății vânătorilor și culegătorilor ca modalitate de constituire a comunităților umane.
Acest lucru a dus la o restructurare majoră a societăților umane de la modul de viață nomad la unul
sedentar, cu o cooperare mai intensă între grupuri din ce în ce mai numeroase, favorizând dezvoltarea
primelor civilizații.

Mamiferele domesticite sunt exploatate ca animale de tracțiune, surse de produse alimentare (carne,
lactate), blană și piele. De asemenea, unele mamiferele sunt folosite ca organisme model în știință sau
vânate.

Mamiferele sun reprezentate în arta grafică din paleolitic și continuă să fie prezente în literatură, filme,
mitologie și religie. Scăderea numărului și dispariția multor mamifere este determinată în primul rând de
braconaj și de distrugerea habitatelor de către om (defrișări, dezmlăștinire, desțelenirea stepelor și a
luncilor etc).