În botanică, un fruct este organul vegetal care se dezvoltă din ovarul fecundat [1] (împreună cu

semințele acelei plante cu flori.) Fructele sunt mijloacele prin care plantele cu flori își împrăștie
semințele.

Formarea fructelor

După ce ovarul plantei este fecundat, ovarul începe să crească în dimensiuni. Petalele florii cad, iar
ovulul se dezvoltă devenind sământă. Creșterea fructului continuă până în momentul în care sămânța a
ajuns la maturizare. La unele fructe cu mai mult de o sămânță, dimensiunile finale ale pulpei fructului
sunt direct proporționale cu numărul de ovule fertilizate in diferite moduri.

Utilizări

Majoritatea fructelor au valoare alimentară, fiind consumate atât crude cât și conservate sub formă de
gemuri, marmelade, compot etc. Fructele sunt bogate în substanțe dulci, hrănitoare și vitamine. Fructele
sunt de asemenea parte componentă a prăjiturilor, înghețatelor, iaurturilor etc. Dieta formată numai din
fructe se numește fructarianism, iar adepții ei sunt fructarieni.

Tipuri de fructe

Fructe cărnoase dehiscente

Fructele cărnoase sunt de obicei viu colorate datorită antocianilor și carotenoizilor din celule. Celule
parenchimatice ale mezocarpului acestora au membrane subțiri și conținutul suculent și bogat; când nu
sunt încă mature însă, fructele cărnoase conțin taninuri și acizi organici care le fac astringente și acre.

Bacă dehiscentă - Ecballium elaterium (plesnitoare)

Capsulă cărnoasă - Impatiens noli-tangere (slăbănog)

Drupă dehiscentă - Juglans regia (nuc)

Fructe cărnoase indehiscente

Bacă: Solanum lycopersicum (roșie), Vaccinium myrtillus (afin), Vitis vinifera (viță-de-vie)

Drupă: Prunus avium (cireș), Prunus domestica (prun), Prunus persica (piersic)

Hesperidă: fam. Rutaceae: Citrus aurantium (portocal), Citrus limon (lămâi)

Fructe uscate dehiscente

Fructele uscate au celulele pericarpului cu membranele îngroșate, strâns unite între ele și lipsite de
sucuri și substanțe nutritive. Pereții fructului au fie o coajă tare (aluna, ghinda), fie un înveliș
pergamentos (păstaia, capsula).
Capsulă loculicidă: Tulipa sylvestris (lalea)

Capsulă poricidă: Papaver rhoeas (mac)

Capsulă septicidă: Gossypium (bumbac)

Foliculă: Delphinium consolida (nemțișor-de-câmp)

Păstaie: Pisum sativum (mazăre)

Siliculă: Capsella bursa-pastoris (traista-ciobanului)

Silicvă: Brassica rapa (rapiță)

Fructe uscate indehiscente

Achenă: Helianthus annuus (floarea-soarelui)

Alună: Corylus avellana (alun)

Cariopsă: Triticum aestivum (grâu)

Disamară: Acer campestre (jugastru)

Jir: Fagus sylvatica (fag)

Ghindă: Quercus robur (stejar)

Monosamară: Fraxinus excelsior (frasin)

Fructe multiple

Poliachenă: Fragaria moschata (căpșun)

Polidrupă: Rubus caesius (mur), Rubus idaeus (zmeur)

Fructe compuse

Siconă: Ficus carica (smochin)

Soroză: Morus nigra (dud negru)

Știulete: Zea mays (porumb)

Hesperidă: Citrus aurantiacum (portocal)

Melonidă: Citrullus lanatus (pepene roșu)

Poamă: Cydonia oblonga (gutui), Malus pumila (măr), Pyrus domestica (păr)

Fructe false

Pseudobacă: Juniperus communis (ienupăr)

Pseudodrupă: Gingko biloba (ginkgo biloba)