Clasificare

Morfologie externă
Morfologie internă

Reproducerea
Comportament
Locomoție

Comunicarea
Habitat și răspândirea biogeografică
Importanța pentru oameni
Clasificarea mamiferelor
Vezi și
Note
Bibliografie
Legături externe
Mamifer

Articol
Discuție
Lectură
Modificare
Modificare sursă
Istoric
clasă de animale vertebrate
Mamifer
Fosilă: Triasicul târziu–Recent
225 sau 167–0 mil. ani
PreЄЄOSDCPTJKPgN
Mammal Diversity 2011.png
Diverse ordine de mamifere
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Supraclasă: Tetrapoda
(neclasificat): Synapsida
Clasă: Mammalia
Linnaeus, 1758
Subclasă/Infraclasă
Subclasa Yinotheria
Subclasa †Allotheria
Subclasa Theria
Infraclasa †Trituberculata
Infraclasa Metatheria
Infraclasa Placentalia
Modifică text Consultați documentația formatului
Mamiferele (din latinescul mamma – „sân”, „mamelă” + ferre – „a purta”) sunt un
grup de animale vertebrate care constituie clasa Mammalia și se caracterizează prin
prezența: glandelor mamare, care la femele produc lapte pentru hrănirea puilor; a
neocortexului (o regiune a creierului); blănii sau părului și a oscioarelor urechii
medii. Aceste caracteristici le disting de cealaltă grupă de amnioate, reprezentate
de reptile și păsări (sauropside). Mamiferele reprezintă o linie evolutivă proprie,
derivată din sinapsidele apărute în Carbonifer, acum peste 300 de milioane de ani.
În prezent au fost identificate aproximativ 6.400 de specii existente de mamifere.
Cele mai numeroase ordine sunt rozătoarele, liliecii și insectivorele (arici,
talpide, chițcani și altele), următoarele trei fiind primatele (inclusiv oamenii,
maimuțele, lemurienii și alți), paricopitatele (cetacee, hipopotamide) și
carnivorele (pisici, câini, foci și altele).

Cât privește cladistica, care reflectă istoria evoluționistă a grupului, mamiferele

sunt singurii membri vii ai Synapsida. Această cladă, alături Sauropsida (reptile
și păsări), formează un grup taxonomic comun, numită Amniota. Strămoșii primelor
mamifere au fost sinapsidele pelicozauriene din clada Sphenacodontia (grup care
includea specii premamale precum Dimetrodon). La sfârșitul Carboniferului, în urmă
cu aproximativ 300 de milioane de ani, sinapsidele se îndepărtează de linia
filogenetică sauropsidică. Linia care urmează cladei Sphenacodontia s-a împărțit în
mai multe grupuri de sinapside non-mamifere — uneori denumite incorect reptile
asemănătoare mamiferelor — înainte de a da naștere terapsidelor în perioada
Permianului timpuriu. Astfel, mamiferele provin de la cinodonți, un grup avansat de
terapside din timpul Triasicului târziu. Majoritatea ordinelor contemporane ale
mamiferelor au apărut în perioadele Paleogen și Neogen ale erei Cenozoice. După
dispariția dinozaurilor non-aviari reprezintă grupul dominant de vertebrate
terestre de acum 66 de milioane de ani până în prezent.

Corpul tip al mamiferelor este patruped, alcătuit din cap, gât, torace, abdomen și
coadă, majoritatea mamiferelor folosind cele patru extremități pentru locomoția
terestră. La unele mamifere, extremitățile sunt adaptate pentru deplasarea în apă
(cetacee și pinipede), zbor (lilieci), planare (veverițe) sau săpatul subteran
(cârtițe). Mamiferele au o dimensiune cuprinsă între 30-40 mm (liliac) și 30 m
(balena albastră) — cel mai mare animal care a trăit vreodată pe Pământ. Durata de
viață maximă variază de la doi ani pentru soricide la 211 de ani pentru balena de
Groenlanda. Majoritatea mamiferelor contemporane dau naștere la pui vii, cu
excepția a cinci specii de monotreme, care sunt mamifere ovipare (depun ouă). Cel
mai numeros grup de mamifere, numit Placentalia, include forme la care formează un
organ special în timpul gestației, numit placentă, destinat nutriției fătului.