Antropologie

1. Ce este cultura?

Prin cultura se intelege: religia, modul de hranire, modul de locuire, mediul de viata,
Geografia, temperature, legile, etc. Cultura este strategia de adaptare la mediu.

2. Aparitia primatelor

In Neozoic, in Pliocen (inceput acum 6,5 milioane de ani) a avut loc o extinctie in masa a
primatelor. Din suprafamilia Hominoidea s-au desprins familiile Hominidae si Pongidae. Ordinal
Primates contine mamifere arboricole care au prehensibilitatea membrelor, degetul 1 opozabil,
sunt mamifere euterine (uter adevarat), sunt plantigrade (calca pe toata talpa), pentadactile, cu
encefal foarte dezvoltat (neocortex foarte mare). Au de obicei o progenitura pe gestatie, iar
perioada de gestatie si de ingrijire este lunga.

Din suprafamilia Hominoidea fac parte toate maimutele, hominidele si omul. Unicul
reprezentant actual al familiei Hominidae este Homo sapiens sapiens, omul modern.

3. Contextual aparitiei genului Homo

Genul Homo a aparut in Cuaternar, in Pleistocen (inceput acum 2,6 milioane de ani). In
Pleistocen (epoca marilor glaciatiuni) existau trei ghetari mari: Canadian, Scandinav si Siberian.
In emisfera sudica erau ploi. Ghetarii din emisfera Nordica inaintau si se retrageau in mod
permanent. Pana acum 10.000 ani Europa a fost in glaciatiunea Wurm. Acum 10.000 ani a
inceput Holocenul (din Cuaternar). Homo sapiens sapiens a aparut acum 150.000-200.000 ani.

4. Incadrarea sistematica a omului:

Regnul Animalia, Filum Chordata, Subfilum Vertebrata, Supraclasa Tetrapoda

Clasa Mammalia

Ordinul Primates, Subordinul Anthropoidaea

Suprafamilia Hominoidea

Familia Hominidae

Genul Homo

Specia sapiens, Subspecia sapiens

5. Suprafamilia Hominoidea

a. Familia Hominidae - H. sapiens sapiens este unica specie actuala

b. Familia Hylobatidae – giboni

Gibonii au brate foarte lungi, degete opozabile la maini si picioare. Viscerocraniu mic.
Deplasare prin brahiatie. Oase iliace lungi si subtiri. Bazinul e characteristic unui patruped,
greutatea cade pe toate 4 membrele. Traiesc in Asia de SE.

c. Familia Pongidae cimpanzeul (antropoide fara coada)

Pan troglodytes– cimpanzei masculii sunt foarte agresivi. Femelele mature parasese
grupul. Masculii traiesc in grup.

Pan paniscus cimpanzeul bonobo mai evoluati, mai putin agresivi. Nu pot articula cuvinte
pentru ca laringele lor este foarte ridicat

Gorilla gorilla gorilla – capacitate craniana de aproximatic 411 cm3. Din punct de vedere
social, exista un mascul dominant care are mai multe female. Este mai indepartat de om decat
cimpanzeul.

Pongo pygmaeus orangutan traiesc singuri. Femela creste un pui 7-8 ani.

Stramosul comun al familiilor Hominidae si Pongidae are aproximativ 7,5 milioane de

ani. Asemanarea e data de apropierea in timp a acestui stramos comun de om. Acest stramos
avea locomotie bipeda (dar imperfecta).

6. Vectorii antropogenezei

Vectorii antropogenezei sunt modificarile suferite de primatele originare spre Homo

sapiens sapiens. Aceste reprezinta o succesiune de modificari somatice determinate de
restructurari genetice induse de presiunea factorilor de mediu.

Evolutia s-a facut in mozaic. Transformarile somatice nu au afectat tot organismal, ci

doar parti. Astfel, australopitecii aveau craniu de maimuta si schelet postcranian evoluat.

7. Modificari induse de bipedalism

Cutia craniana - La patrupede, marele foramen este situat mult posterior, iar la bipede
este spre centrul bazei creniului. Pozitia marelui foramen este in continua migrare spre centrul
bazei craniului

Coloana vertebrala - La nastere coloanal vertebrala nu are curburile fiziologice aparute la

un adult. Acestea sunt datorate pozitiei bipede. Maimutele patrupede nu au curburi la coloanal.
Curbura cervicala apare la aproximativ 6 luni, cand copilul isi poate ridica capul. Curbura
lombara apare la aproximativ 8 luni, cand copilul sta in sezut.

Pelvisul – La bipede e mai scurt sim ai larg, rezultand micsorarea aperturii inferioare.
Perioada de gestatie a scazut pentru ca altfel nasterea ar fi fost imposibila (daca copiii s-ar fi
dezvoltat mai mult).

Membrele – La arboricole membrele superioare sunt mult mai lungi. La om, membrele
superioare sunt mai scurte decat cele inferioare. Ultima falanga este mai lata si protejata de
unghie. Falanga lata permite dezvoltarea simtului tactil. Prezinta police opozabil. Halucele
(degetul 1 de la picior) al hominidelor vechi era si el opozabil. Calcaneul (os tarsian) se dezvolta
foarte mult. La nivelul fetei plantere a piciorului s- au format 2 arcuri: unul transversal (daca e
cazut – platfus) si unul longitudinal.

- Complexul CP3 (craniu – premolar 3) – la cimpanzeul mascul, caninii superiori sunt

lungi si intra in 2 spatii de pe maxilarul inferior (spatii numite diastema) si se sprijina pe
premolarii inferiori. In evolutie, la toate hominidele se maresc premolarii si molarii; incisivii si
caninii se micsoreaza. Homo sapiens sapiens are un smalt gros.

8. Familia Hominidae, Subfamilia Australopithecinae - A. africanus

Subfamilia Australopithecinae a aparut in Africa acum 4 milioane de ani si a disparut

acum un million de ani. Au ocupat toata Africa. Au fost cel putin 9 specii. Aveau cultura
osteodontocheratica.

Raymond Dart a descoperit in 1924 aceasta subfamilie. In nordul Johannesburg exista

multe pesteri cu "“bone breccia" (conglomerate cristalizate), iar Dart a gasit o astfel de structura
in care exista un craniu pe care l-a clasificat ca fiind Australopithecus africanus (=maimuta sud
africana). Este un hominid, nu o maimuta. A numit craniul "Taung boy".

Australopithecus africanus este hominid pentru ca: ara conturata o piramida nazala; are 2
orificii infraorbitale (1 pe fiecare parte); are dinti de lapte; avea un molar erupt (era pui): fruntea
era orizontala.

"Taung boy" prezinta endocast (mulajul creierului prin patrunderea de calciu in orificiile
craniului). Are o vechime de 1 milion de ani (face parte din australopitecii tarzii). Astazi,
australopitecii robusti intra in genul Paranthropus. (voluminosi)

Robert Broom a gasit multe resturi de australopiteci (minim 60). Indivizii de talie mica au
fost numiti australopiteci gracili. Oase subtiri

9. Faminia Hominidae, Subfamilia Australopithecinae – Australopithecus afarensis

In anul 1973, pe malul raului Afar din Etiopia, echipa condusa de Donald Johanson a
gasit un schelet de australopitec aproape intreg vechi de 3,2 milioane de ani. Acest individ era o
femela; i-au pus numele Lucy. In prezent sexul individului este inca discutat. Avea creasta
sagitala pe neurocraniu.

In podisul Laetoli s-a gasit cenusa vulcanica veche de 3 milioane de ani pe care erau
amprente. S-au gasit urme a trei indivizi bipezi. Degetul 1 era inca putin opozabil, dar aproape
complet migrat langa celelalte. Masurand urmele s-a constatat ca era vorba despre o femela de
110cm, un mascul de 140cm si un copil mic.

Caractere anatomice ale lui Australopithecus afarensis:

Linie temporo-nucala bine dezvoltata

Bolta craniana joasa

Capacitatea cutiei craniene de 380-450cm3

Constructie post-orbitala

Creasta sagitala pe craniu caractere simiene (de maimuta pongida)

Torusuri (creste) supraorbitale

Schelet postcranian evoluat, adaptat pentru viata arboricola si statiunea bipeda

Membrele superioare sunt mai scurte decat la cimpanzeu

Cavitatea glenoida (humerus – omoplat) “priveste in sus" - deplasare prin brahiatie

La carpiene, osul pisiform este latit

Metacarpienele si falangele sunt alungite, curbate si subtiri

Toracele este evazat inferior; nu au talie, deci nu se deplaseaza bine pe sol

Cavitatea acetabulara (femur - coxal) e mica

Membrul inferior mai lung comparative cu cel al cimpanzeilor

Metatarsienele si falangele sunt alungite si curbate

Urechea interna este simiana: canalele semicirculare erau orientate vertical, deci
deplasarea lor pe sol era dificila

Cum traiau?

Dimorfismul sexual accentuat: masculul avea 50kg si 140cm, femela 20kg si 110cm
Masculul formeaza un harem cu mai multe female
 Gracilii erau omnivori; parantropii erau vegetarieni. Paranthropus robustus a disparut din
cauza supraspecializarii. Paranthropus gracilis a disparut din cauza competitiei cu Homo.

Australopitecii tarzii au fost contemporani cu primii reprezentanti ai genului Homo

(rudolfensis si habilis). Stramosii genului Homo sunt australopitecii gracili. Concurand pentru
hrana, genul Homo a eliminat australopitecii.

Se presupune ca au existat 15 specii de australopiteci, in toata Africa. Au evoluat in mod

radiar. A. afarensis (Lucy) era in zona de Est, A. africanus era in Sud, iar A. bahrelghazali era in
Est si centru.

10. Primii reprezentanti ai genului Homo – H. rudolfensis si H. habilis

Genul Homo a aparut in Africa, acum 1,7 milioane de ani. Atunci au avut loc doua
schimbari majore: biologica (capacitatea cutiei craniene a crescut la 650cm3) si tehnologica
(unelte de piatra, aschii foarte ascutite cu care dezosau resturile ramase de la marii pradatori,
taiau plante, etc.).

Elisabeth Vrba a venit cu o ipoteza conform careia, la inceputul Pleistocenului a avut loc
o explozie a gramineelor datorata disparitiei padurilor africane. Astfel s-au diversificat
erbivorele, rezultand cresterea hranei pentru hominizii omnivori.

a. Homo rudolfensis

Homo rudolfensis (langa lacul Rudolf- Malawai) se considera cae mai vechi deeat Homo
habilis. Dentitia era evoluata, complexul CP3 fiind complet disparut. S-a produs o ridicare a
occipitalului, frontalul s-a verticalizat si astfel s-a conturat bolta craniului.

b. Homo habilis Marele

Rift African -o rupture in scoarta de 6.400km de la N la S Africii, in Est.

In anii 1930, familia Leakey (Marry si Louis, cu fiul lor Richard) au inceput cercetarile
lor in zona Marelui Rift African. In anul 1964 au gasit in Olduvai Gorge Key (in Kenya) o fosila
identificata ca fiind Homo habilis. Au gasit pietre cioplite folosite ca unelte; aceasta era cultura
de prund (pebble culture, cultura olduvaiana). Se considera ca fiind primul hominid din genul
Homo. Acesta a aparut acum 1,5 milioane de ani.

Primul Homo ergaster/erectus a fost descoperit in Asia de SE de Eugene Dubois, la

Trinil (Indonezia, in insula Java). Acesta a gasit in 1891 o mandibula si o calota craniana pe care
le-a atribuit si le-a descries ca fiind Pitechantrops erectus (atribuire gresite, pentru ca era H.
ergaster/erectus). In China au fost gasite alte resturi fosile atribuite tot lui Homo erectus.
 11. Homo ergaster/erectus

1,8-1,7 mil ani

a.Homo ergaster – varietatea africana, mai veche

b. Homo erectus – varietatea asiatica

Caractere generale ale lui Homo ergaster/erectus:

A aparut din Homo habilis, in Africa subsahariana

Primul care practica vanatoarea sistematica, in grupuri organizate, care implica limbaj
articulat.

Limbajul – este primul hominid cu limbaj articulat. Se considera ca putea articula cuvinte
ca un copil de 7 ani. Vorbirea articulate necesita o modificare a inspiratiei si expiratiei, deci un
control major asupra centrilor respiratori.

Culoarea pielii era probabil neagra. Nu avea blana pe corp.

A stapanit focul – se hranea mai bine si putea locui in zone mai reci

Folosea unelte si isi facea adapost

Ajunge pana in China (Homo erectus). Langa Beijing sunt doua pesteri importante unde
au fost descoperiti mai multi indivizi de Homo erectus.

Erau hominizi robusti, buni alergatori, de pana la 180cm inaltime

Raportul suprafata/volum era mai mare in Sud decat in Nord (regula lui Bregman)

Cel mai mare sit de cercetare a fost in zona lacului Turkana (Kenya) unde a fost gasit
Turkana boy (Leakey, 1985). Turkana boy este un schelet aproape intreg al unui copil de 9-11
ani care a murit probabil de o infectie la nivelul fetei

Capacitatea craniana de 900-100cm3

A aparut acum 1,7 milioane ani si a disparut acum 150.000 in Africa. In Asia, Homo
erectus a supravietuit pana acum 50.000 ani.

Homo ergaster a fost singurul hominid din Africa pana la aparitia lui Homo sapiens.

Despre Turkana boy:

• Neurocraniul

Craniu alungit si ingust, cu creste puternice

 Fruntea tesita, fuginda

Constrictia postorbitala e mai redusa decat la hominizii anteriori

Suturile craniene sunt simple, netede

Occipitalul e rotunjit, voluminous; prezinta o creasta occipitala (nucala) foarte

voluminoasa, deci si muschii gatului erau foarte puternici

In sutura lambdoida apar oase

Grosimea oaselor craniului era mare (aproximativ 1cm)

• Viscerocraniu

Maxilla proeminenta, molari si premolari mari, incisive si canini mici

Incisivii sunt lati, cu fetele linguale concave ("dinti in lingurita") – caracter care se
gaseste si la populatiile actuale.

Carena nazala pronuntata, cavitatea nazala mare – umidificarea aerului

Se considera ca modelul de vascularizatie de la nivelul capului este ca cel uman actual, ce

permite racirea sangelui

Toracele

Vertebre mai putin voluminoase, maduva mai subtire

Foarte asemanator cu al omului, cilindric, asigurand miscarea trunchiului in alergare

Bazinul

Largit, pubisurile sunt mai lungi, deci apertura inferioara e mai mare - puteau naste pui cu
cranium ai bine dezvoltat. Puii erau neputinciosi. Aveau copilarie lunga.

• Membrele Cele superioare sunt mai scurte decat la australopiteci, sunt puternice, cu
creste osoase bine dezvoltate. Se deplaseaza biped

Cultura Aucheliana a lui Homo ergaster/erectus:

In Europa nu exista urme fosile de Homo ergaster/erectus, dar s-a gasit tehnica lor de
cioplire a pietrelor. Foloseau si bambusul ca unealta

Faceau "toporase" din pietre de 1kg, cioplite pe ambele parti, de aproximativ 25cm, in 12
forme: cordiforme, migdale, etc., cu diferite utilizari
 Nicholas Toth a reprodus aceasta cultura, utilizand tehnicile folosite de Homo
ergaster/erectus. A concluzionat ca este foarte dificil fizic, fauritorul trebuie sa aibe un plan
(inteligenta). Fauritorii erau dreptaci, deci aveau lateralizarea emisferelor cerebrale

Stramos direct panq acum 10 ani,

12. Homo heidelbergensis

Homo heidelbergensis a aparut acum 600.000 mii ani (din Homo ergaster/erectus) in
Africa si a migrat in Europa. El a dat nastere lui Homo sapiens neanderthalensis (in Europa) si
lui Homo sapiens sapiens (in Africa). Astfel, Homo sapiens sapiens nu provine din Homo
sapiens neanderthalensis (cum se credea initial), ci amandoi au un stramos comun, pe Homo
heidelbergensis.

13. Homo sapiens neanderthalensis – in Europa

In 1856 s-a gasit primul craniu, intr-o cariera de piatra, pe raul Neander, langa Dusseldorf

A aparut acum 250.000 ani si a disparut acum 24.000 ani. A ocupat Europa, Orientul
Mijlociu si Asia centrala. A trait in perioada marilor schimbari climatice.

In Israel, la Kebara, s-au gasit urme de locuire atat de H. s. neanderthalensis, cat si de H.

s. sapiens.

La maturitatea sexuala femelele paraseau grupul si intrau in alt grup

Caracteristicile lui Homo sapiens neanderthalensis:

Indivizi scunzi: masculii 155cm, 70kg, femelele mai mici

Constitutie bondoca, adaptati la climatul rece, cu torace voluminous Se considera ca

aveau pielea alba si parul roscat

Aveau constiinta mortii. Aveau ritualuri de ingropare, in pozitie fetala. Pe schelete s-a
gasit polen si pigmenti (ocru), deci aveau ritualuri de inmormantere.

• Craniul

Voluminos, 1600cm3 (mai mare decat la Homo sapiens sapiens), alungit (axa antero-
posterioara mai mare de 20cm)

Frunte aplatizata, fuginda

Arcada sprancenara mare, orbite largi, spatiu dintre orbite mare

Etajul mijlociu al fetei bine structurat; etajul inferior mic (barbie mica, fara trigon)
 Piramida nazala foarte voluminoasa (adaptare la temperature scazuta)

Baza craniului este modificata, faringele e mai scurt, asta a impiedicat sa aiba o cutie de
rezonanta buna (pentru limbajul articulat)

Incisivii si caninii sunt voluminosi, in spatele ultimului molar exista spatiu retromolar

Articulatia temporo-maxilara era foarte solicitata pentru ca isi foloseau dintii ca sa

manance hrana dura si mestecau pielea animalelor ca sa o inmoaie

Aveau prognatism accentuat

Suturile craniene erau netede, la nivelul suturii lambdoide se formau numeroase oase
vorniene. Aveau torusul occipital voluminous (pentru muschii cefei)

Scheletul posteranian

Oase puternice cu creste voluminoase

Pe marginea axilara a omoplatului exista un sant pe care se insera muschiul micul rotund,
foarte dezvoltat la ei

Simfiza pubiana lunga, la fel si pubisul. Apertura inferioara era mai mare decat la om,
deci perioada de gestatie era mai lunga

Dezvoltau patologii osoase foarte grave, de tipul artrozei. Fracturile osoase grave se
vindecau, acest lucru arata ca isi purtau de grija unii altora.

Cultura lui Homo sapiens neanderthalensis:

Cultura musteriana (= cultura litica neanderthaliana) cuprindea peste 60 de tipuri de

unelte de piatra care apartin paleoliticului

S-au gasit oase lungi gaurite ca un fluier, care aratau ca ei cantau la instrumente

Este primul care foloseste haine din piele de animale, Purtau podoabe

In Republica Moldova s-au gasit locuinte facute din oase si piele de animale care
apartineau lui Homo sapiens neanderthalensis

Aveau constiinta mortii. Aveau ritualuri de ingropare, in pozitie fetala. Pe schelete s-a
gasit polen si pigmenti (ocru), deci aveau ritualuri de inmormantere.

14. Homo sapiens sapiens - in Africa

Vechimea maxima a aparitiei este de 195.000 ani (determinate pe doua schelete de pe

valea raului Omo, in Etiopia). Cele mai multe resturi au maxim 150.000 ani.
 Craniul prezinta orizontalizarea frontalului (si dezvoltarea lobilor frontali),
intrepatrunderea suturilor, inaltarea scoicilor occipitale si dezvoltarea zonei mentoniere. Baza
craniului este arcuita.

15. Teorii ale aparitiei lui Homo sapiens sapiens

Teoria multiregionala – Homo sapiens sapiens a aparut pe o perioada lunga de timp, intr-
o regiune foarte larga, evoluand din Homo heidelbergensis

Teoria uniregionala – Homo sapiens sapiens a aparut pe un teritoriu restrains, intr-o

populatie restransa

16. Alte forme ale genului Homo

a. Homo florensiensis Homo florensiensis s-a desprins din Homo ergaster/erectus si a fost
gasit pe insula Flores, Filipine. A disparut acum 12.000 ani.

b. Homo antecessor ibericus

Aparut acum 800.000 ani, Homo antecessor ibericus este varianta europeana a lui Homo
ergaster/erectus.

c. Homo rodelhensis si Homo idaltu

Se considera ca au fost forme intermediare intre Homo heidelbergensis si Homo sapiens

sapiens. Homo rodelhensis si Homo idaltu erau forme africane, cu capacitatea cutiei craniene de
1300cm3.

d. Homo sapiens denisova

In 2010 a fost gasita o falanga in Siberia care i-a fost atribuita acestei noi specii. Aceasta
specie a disparut acum 15.000 ani. Stramosul acestei specii este fie Homo erectus, fie Homo
heidelbergensis.

17. Migratia lui Homo sapiens sapiens in afara Africii

Acum 100.000 ani a inceput sa populeze Asia. A populat si Australia si Indonezia

Acum 60.000 ani a ajuns in Europa. Cele mai vechi resturi de H. s. sapiens din Europa s-
au gasit in Romania, in Pestera cu Oase, datate acum 38.000 ani. A populat si vestul Europei,
primind numele de "omul de cromagnon" (inalt, craniu dolicocefal)

A ajuns in America acum 20.000 ani urmand traseul Siberia - Alaska - Marea Bering, Se
considera ca la acel moment Marea Bering era uscata. Au populat America de Nord si au mers
spre America de Sud. Primii care au populat America au fost caucazienii, apoi au migrat si
mongoloizii. In America se intalneste cultura Clovis - unelte foarte asemanatoare cu cele de
Homo sapiens sapiens din Europa.

Acum 70.000 ani a erupt supervulcanul Toba din Sumatra, Indonezia. Cenusa acestui
Unde eso s Vulcan a impiedicat razele de soare sa ajunga pe pamant, fapt ce a dus la moartea
multor animale, inclusive hominide (care au ramas doar cateva mii). Acesta e cel mai mare "gat
de sticla" detectat de genetica populationala.

18. Culturile discutate:

cultura osteodontocheratica a lui Australopithecus africanus

cultura de prund a lui Homo habilis (pebble culture, cultura olduvaiana).

Cultura aucheliana a lui Homo ergaster/erectus

Cultura musteriana a lui Homo sapiens neanderthalensis (= cultura litica neanderthaliana)

Cultura clovis a lui Homo sapiens sapiens (in America)

19. Etapele de dezvoltare umana

Perioada embrio-fetala (9 luni)

Embrion - pana apare placenta

Fat - dupa ce apare placenta

Perioada de nou-nascut (1 luna)

Sugar (pana la un an)

Copilul mic (1-3 ani)

Copilaria

Pubertatea - inceperea maturizarii sexuale

Adolescenta (pana la aproximativ 21 ani)

Maturitatea

Senescenta (dupa 75 ani)

20. Sistemul genital masculin

 Sistemul genital masculin este alcatuit din gonade (testicule), glande anexe si canale de
eliminare a spermatozoizilor. La nivelul gonadelor se formeaza spermatozoizi (n=23, 22X +TY
sau 22X + 1X). Testiculele au si functie hormonala, secretand hormoni sexuali androgeni –
testosteronul si dihidrotestosteronul, La baza secretiei hormonale sta colesterolul, Din colesterol
sunt formati hormonii gonadali si corticosuprarenali.

Spermatogeneza are loc la nivelul tubilor contorti seminiferi. Testiculul este plasat in
scrot (punga tegumentara) care are rol in racirea zonei. Scrotul are musculatura care apropie
testiculele de corp pentru a le incalzi.

Spermatozoizii imaturi sunt formati in tubii contorti seminiferi. De aici ajung in tubii
drepti => reteaua testiculara => tubii eferentë => canalul epididimar (epididimul este lung de 6m,
sub forma lui contorta are 3cm; se gaseste pe partea posterioara a testiculului. Aici se matureaza
spermatozoizii, care daca nu sunt stimulati sexual vor fi fagocitati) => canal deferent (lung;
porneste din testicul, ajunge in abdomen pe fata posterioara a vezicii urinare si se uneste cu
veziculele seminale) => canalul ejaculator => prostata => uretra.

Uretra masculina are trei portiuni: uretra prostatica, uretra membranoasa și uretra
peniana. Are diametru mic si lungime mare.

Vasectomia se realizeaza la nivelul portiunii scrotale a canalului deferent. Spermatozoizii

raman in epididim, unde sunt fagocitati

21. Sistemul genital femel

Ovarele sunt situate in pelvis, unde sunt sustinute de ligamente. In zona lor corticala se
gasesc foliculi ovarieni in diferite stadii de maturare. Hormonii sexuali feminii sunt
progesteronul si estrogenii. Calea genitala prezinta: trompele uterine (dilatate spre ovar), uterul
(cu perete muscular puternic), vaginul si vulva (organul genital extern)

22. Reglajul neuro-endocrin al sistemului genital

La nivelul hipotalamusului exista 2 regiuni cu activitate de secretie:

- Releasing/inhibitor hormons, care ajung la adenohipofiza prin sistemul port

hipotalamo-adenohipofizar. Aici, acesti hormoni inhiba sau stimuleaza secretia adenohipofizei.

Zona care secreta ADH si ocitocina. Acesti hormoni ajung la neurohipofiza prin axonii
lungi amielinici ai tractului hipotalamo-hipofizar.

GNRH – gonadotropin releasing hormon – ajunge la celulele gonadotrope

adenohipofizare care secreta FSH si LH (hormoni gonadotropi, atat la mascul, cat si la femela).
LH se mai numeste si ICSH (interstitial cell stimuling hormone).
 La femei, FSH actioneaza asupra foliculilor ovarieni si determina maturarea lor (1/luna).
LH determina ovulatia (ruperea foliculului matur cu expulzarea foliculului de ordin II in
cavitatea abdominala, de unde e preluat de trompele uterine). In ovar, in locul foliculului rupt,
LH produce corpul galben care secreta putin estrogen si mult progesteron si determina formarea
endometrului (pregatirea mucoasei uterine pentru produsul de conceptie).

Daca ovocitul e fecundat, zigotul ajunge in uter (dupa aproximativ 5 zile), unde se
nideaza. In acest caz, corpul galben de sarcina seereta estrogen si progesteron pana la formarea
placentei, dupa care se transforma in corp alb

Daca ovocitul nu e fecundat, corpul galben menstrual se inactiveaza; devine corp alb

La barbati, FSH determina spermatogeneza pe tubii seminiferi. LH (ICSH la barbati)

determina secretia de testosteron la nivelul celulelor interstitiale Leydig (intre tubii seminiferi din
fiecare lobul testicular).

23. Pubertatea

Sistemul genital este in "liniste functionala" pana la pubertate, Pubertatea determina o

"furtuna hormonala" in organism, cu roi in maturarea sexuala (incepe la 12-13 ani la fete, iar u
hojeti la 13-15 ani. Neotenia este fenomenul de pubertate precoce, la 10-11 ani).

ln ontogenie, pubertatea marcheaza maturizarea sexuala. Instalarea pubertatii umane ate

mai tarzie, rezultand o copilarie mai lunga in care omul invata mai mult

La adolescenta, corpul se transforma intens, dar intelectual nu se dezvolte e repede.

Problemele psihologice aparute in aceasta perioada sunt induse de hormoni. Anorexia si bulimia
sunt patologii comune in perioada de pubertate.

Factorii care detemina pubertatea: .

Cortexul suprarenalian secreta sexosteroizi care provoaca o maturizare a

hipotalamusului, care incepe sa secrete GnRH, care ajunge in adenohipofiza.

Sexosteroizii androgeni determina cresterea parului pubian si axial (anterior pubertatii).

Secretia de melatonina scade si epifiza involueaza

Are loc sensibilizarea celulelor adenohipofizare si producere de FSH si LH FSH si LH

sensibilizeaza gonadele

o Ovarul secreta estrogeni si progesteron si elibereaza cate un ovocit

o Testiculul secreta testosteron si formeaza spermatozoizi

Hormonii sexuali secretati de gonade dau caractere sexuale secundare:

 o La fete - telarha - dezvoltarea glandelor mamare si depunerea de tesut adipos pe coapse
si sani, aparitia parului pubian in forma de triungi, efecte date de progesteron, prolactina si
hormoni tiroidieni.

o La baieti – testosteronul dezvolta foliculii pilosi corporali si faciali, iar parul din cap
incepe sa cada. Se dezvolta oasele si musculatura

Inceputul pubertatii feminine este marcat de menarha (prima menstra). Primele menstre
sunt anovulatorii, fara eliberare de ovocite. La masculi, inceputul pubertatii e marcat de polutii
(eliberarea lichidului spermatic).

Sub influenta hormonilor se instaleaza libidoul (comportamentul sexual).

Factori care determina instalarea pubertatii:

Geo-climaticai – cei din zonele cu temperaturi mai mari ajung la pubertate mai repede

Factori ereditari

Activitatea sportiva intarzie pubertatea

Tumorile endocrine pot produce pubertate precoce.

"Fenomenul de acceleratie" - in ultimii ani, indivizii ajunsi la pubertate devin tot mai
taelti si se dezvolta, fapt datorat cresterii calitatii vietii. Declansarea secretiei de GnRH este
aimulata si de cantitatea de leptina (hormon secretat de tesutul adipos). La fetele cu mai mult
tesut adipos, pubertatea se instaleaza mai devreme.

24. Nutritia

Intolerante la lapte, gluten, ou, peste, arahide (pot provoca soc anafilactic)

Proteinele se procura din carne si legume (fasole, soia, linte). In urma digesttet
proteinelor rezulta aminoacizi care se resorb in sange.

Glucidele (zaharuri, carbohidrati) se gasesc in legume, fructe, produse animale.

Amidonul e cel mai frecvent glucid vegetal. In urma digestiei, glucidele se transforma in
monozaharide (glucoza, fructoza si galactoza), absorbite in snge. Ajung prin vena porta la ficat,
unde incepe metabolizarea acestor compusi.

Lipidele (grasimile) sunt in special de origine animala, dar si vegetala (uleiuri vegetale).
In urma procesului de digestie, lipidele se transforma in acizi grasi si glicerol. Acizii grasi sunt
absorbiti in sange, ajung in ficat si sunt metabolizati. Glicerolul este absorbit in limfa, iar din
limfa ajunge in sange.

25. Insulina
 Insulina este secretata de celulele ß pancreatice (din insulele Langerhans). Insulina este
“cheia de bolta" a intregului metabolism.

Stimularea secretiei de insulina e determinata de cresterea cantitatii de glucoza din sange

(hiperglicemie) de dupa masa, precum si de cresterea aminoacizilor leucina si arginina. Cresterea
cantitatii de insulina determina stimularea celulelor insulino-dependente, astfel determina
intrarea in celula a aminoacizilor si glucozei.

Celulele insulino-independente sunt hematiile, celulele din creier si din rinichi,

Celulele folosese predominant glucoza drept “combustibil". Astazi se incearca trecerea la

cetone (rezultat lipidic). Aceasta trecere de la carbohidrati la lipide ar fi benefica

Glucoza este utilizata de mitocondrii pentru producerea de energie (prin ATP).

Actiunile produse de insulina au ca scop scaderea glucozei din sange. Actiunile sunt:

 Creste preluarea glucozei din sange in celule

 Creste prelucrarea glucozei in ATP
 Preluarea glucozei din sange si depunerea surplusului, sub forma de glicogen, in
ficat si muschi (= glicogenogeneza)
 Absorbtia de aminoacizi din sange si sinteza de proteine
 Introducere si depunerea rezervelor energetice in celulele adipoase, sub forma de
trigliceride (lipogeneza, determina cresterea in greutate)

Consumul mare de carbohidrati duce la insulinism. Insulinismul creste si gue

imbatranirea organismului, creste depunerea de grasime. Celulele adipoase sunt
hipersensibilizate.

Diabetul de tipul II (de varsta) apare fie ca determinism genetic, fie din cauza
suprastimularii si are ca rezultat rezistenta la insulina a celulelor => celulele nu mai primesc
glucoza, Acest lucru determina hiperglicemie si moartea celulelor (pentru ca nu mai pot primi
glucoza).

26. Reglajul neuro-endocrin al apetitului

Insulina regleaza apetitul. Hormonii implicati in apetit sunt leptina si ghrelina. Acesti doi
hormoni ajung la nivelul hipotalamusului si regleaza apetitul. Sunt secretati periferic.

Leptina este secretata de adipocite, precum si de stomac, inima si muschi. Scade apetitul.
A fost descoperita in 1994. Se produce o rezistenta la leptina, de aceea la supraponderali nu mai
scade apetitul.
 Ghrelina creste apetitul. Este secretata de mucoasa stomacului (cand este gol). Ajunge la
hipotalamus prin sange sau prin fibrele viscerosenzitive ale vagului, Aici, la nivelul nucleului
arcuat se secreta neuropeptidul Y, care stimuleaza apetitul.

Leptina scade peptidul Y si inhiba foamea la persoanele fara probleme de greutate.

De retinut!

Stramosii genului Homo sunt australopitecii gracili

Homo ergaster/erectus este primul hominid care paraseste Africa, migrand in Asia, apoi
in Europa.

Homo rudolfensis se considera ca e mai vechi decat Homo habilis

Homo habilis se considera ca fiind primul hominid al genului Homo

Homo heidelbergensis este considerat stramosul lui Homo sapiens. H. heidelbergensis

provine din H. ergaster/erectus.

Australopitecii robusti intra in genul Paranthropus. Aveau 160cm inaltime.

Australopitecii gracili erau mai mici de inaltime.

Paranthropus gracilis = australopitec. Paranthropus robustus = parantrop.

Hominidae (superfamilia Hominidae)

Ordinul primatelor (6 mil ani)

Subord Anthropoidea

Supafam Hominoidea

Fam Hominidae

Subfam Homininae

Hominini

Homo

Homo sapiens sapiens

Louis Leakey – paleoantropolog – fondatorul – primele denumiri ale omului preistoric

- Studii in zona Africii

- “marele rift African” – se desprinde de terenul african  artefacte sedimentate in
diverse straturi ale zonei
- Primul exemplu de – Australopitecus moisei

Diferente semnificative intre Homo sapiens si restul antropoidelor

- Limbaj articulat
- Creativitate/ imaginatie
- Bipedalism obligatoriu

Brahiatie = procesul de deplasare folosind bratele (la bonobo)

Bipedalismul = procesul de deplasare folosind doar membrele posterioare  inferioare

- Facultativa la bonobo, cimpanzei, orangutani, gorile

- Obligatoriu la homo sapiens
 - Teorii privind originea :

1. Extinderea savanei a redus stilul ded viata arboricol (charles Darwin si Raymond Dart)

 Dovezi – conditii de racier, uscaciune in Africa (6-8 mya)

 Interpretare - diversitate, bipedalism
 Schimbarea stilului de organizare sociala (putine modalitati de a se ascunde
 stil de viata social necesar pt supravietuire

2. Ipoteza turnover-ului (Elizabeth Vbra -1985)

 Schimbarile climatice duc la schimbarea faunei existente  schimbarea modului de

hranire  supravietuirea ungulatelor
 Specii cu o dieta mai diversificata au supravietuit mai eficient in detrimentul speciilor cu
o dieta specializata
 Dovezi
o Epoca de gheata
o F
3. Ipoteza padurii (Reyner et al. – 1993)

 Mediile impadurite au influentat bipedalismjul

 Dovezi :
o Dovezi despre polen (Africa de S)
o Habitate inchise
 Interpretare
o Conditii mai bune de fosilizare

4. Ipoteza selectarii variabilitatii

 Selectia naturala permanenta datorita mediilor aflate in continua schimbare

 Dovezi:
o Variabilitatea climatica mare
o Supravietuirea mai mare in randul generalistilor (animale nespecializate
in ceea ce priveste dieta)
 Ipoteza

5. Selectarea in salturi a variabilitatii

 EARS (East African Rift Systems ) si schimbarile din lacurile adanci (Baringo
si Turkana) au fost motoarele diversitatii in evolutia timpurie a hominidelor
- Motivatia bipedalismului :

 Modificarea habitatului Expunerea mai mare la pradatori  cresterea campului vizual

prin ridicarea in 2 picioare
 Hominidele nu erau pradatori, ci mai degraba o specie-prada
 Termoreglarea Ridicarea in poz verticala  reducerea expunerii la soare (doar zona
corpului)  o incalzirea mai scazuta a corpului
 Fara par
 Dezvoltarea glandelor sudoripare
 Contraargument : nu se explicva de ce sunbtem singura specie
existenta in savana care a abordat aceasta modalitate de
rezolvare a supra-incalzirii
 Eliberarea mainilor  confectionarea uneltelor si armelor
 Primele unelte dateaza de acum 2,5 mil ani, la 4,5 mil ani dupa
aparitia bipedalismjului  nu se potriveste treaba
Consecintele bipedalismului :
Cum se deosebesc resturile fosile de Hominid fata de cele de Pongid

1. Pentadactilia prezenta doar la membrele superioare

2. Bipedalismnul obligatoriu
3. Scurtarea membrelor superioare – dispare necesitatea brahiatiei
4. Pozitionarea marelui foramen (tendinta in evolutie este de migrare a acestei structuri spre
centrul craniului

5.
6. Dentitia – heterodonta, reducerea dimensiunii caninilor
Familia hominidelor (6.5 mya )

1. Sahelanthropus tchadensis
 Gasit in zona Cyad - “Toumai” = “speranta vietii” –
 cel mai vechi artefact de hominid existent
 varsta – 6-7 mya
 inaltime necunoscuta
 dimensiunea creierului : 320-389 cm3
 fosile : craniu unic, fragmente de maxilar, dinti

« originea omului « – Richard Dickie

Endocast = tehnica speciala de realizare a unor mulaje folosita pentru identificarea marimii creierului in
antropologie

2. subfamilia Australopitecine

pongide – raman in zona padurilor luxuriante

hominidae - migreaza in zona de savana, plecarea din zona padurilor  deplasarea bipedalism 
modificari adaptative ale tuturor sistemelor de organe (osos, muscular, sistemul nervos, circular),
probleme la niv irigarii zonelor de de-asupra iminii  cresterea diametrului arterelor carotide (carotida
externa – vascularizarea fetei, interna vasculariz encefalului)
epigenetica = modificari genetice care apar si se transmit in populatie

organizarea in grupuri  caracter versatil  presiune asupra sist nervos pentru a suporta socializarea si
viata de grup

descoperire :

Taung – regiune din africa de sud in care a fost descoperit

Bone breccia = resturi de oase inglobate in calcar (descop de Dart in Taung – taung baby – craniu
de copil, endocast natural – vechime ~ 900 mii de ani) = Austhralopitecus africanus

Endocast = distributia interna a unui obiect gol

Caracter simian = caracter al primatelor

Marele foramen era pozitionat mult mai spre centru

1930 – Robert Broom - adept al teoriei lui Darwin

Resturi a aproximativ 60 australopiteci in Africa de Sud

A putut observa faptul ca acesti reprezentanti foloseau oasele altor specii pentru a confectiona
unelte

Astfel imbogateste info data de Dart + cultura Osteodontokeratica = baza culturii

australopitecilor (kerathos = coarne), cultura preumana, incipienta

Alte obs : din cei 60 de reprezentanti existau 2 tipuri (se deosebeau la niv danturii si al
mandibulei  Australopithecus robustus – cu dantura mai puternica + Australopithecus gracilus – cu
dantura mai mica

a) Australopithecus gracilus
i. A. africanus
ii. A. afarensis
iii. A. gahri
iv. A. bahrelgahzel
v. Este inclus si taung baby
b) Australopitecus robustus / paranthropus
i. Paranthropus aetiopicus
ii. Paranthropus boisei

Obs – denumirea de Paranthopus a fost data ulterior, fiind considerata o forma mai evoluata, avand o
dantura mai mare (dentitie taurodonta)  au introdus in alimentatie vegetale mai dure

- Prezentau o organizare prehensila a mainii care le-ar fi putut da posibilitatea de faurire a

instrumentelor
- Se pare ca reprezinta o linie evolutiva inchisa

Obs – reprezentantii ambelor tipuri erau vegetarieni

Obs – australopitecii GRACILI sunt inaintasii speciilor de hominidae

Lucy – 108 oase, 90 cm - descop in Ethiopia

- Prezenta un amestec de caractere simiene si hominide

- Prezenta prognatism accentuat
- Dentitie asemanat genului homo, nu exista complexul CP 3, dar avea diastema pe mandibula
(spatiu liber)
- Exista indicii care sustin deplasarea bipeda (nu vertical  oasele degetelor plantare sunt
curbate = caracter pongid  pentru agatarea de copaci, insa nu mai avea degetul 1
opozabil)

Prognatism = conformatie particulara a fetei care consta in proeminenta anterioara a maxilarelor sau a
arcadelor dentare ale acestora

« socializarea a fost motorul evolutiei noastre ca specie «

Care este motivul saltului evolutiv al creierului ?

Diferentele craniului de pongid vs hominid

In ambele familii exista un dimorfism sexual si la nivelul dentitiei

La pongidae  complexul CP 3 pe maxila (canini f bine dezvoltati )  un spatiu = DIASTEMA pe

mandibula

La hominidae - complexul CP 3 dispare treptat

La pongidae – dintii anteriori sunt mai mari fata de cei din partea posterioara – gura era folosita la carat
(membrele anterioare erau folosite pentru mers)

La hominidae - dimensiunea dintilor anteriori scade  schimbarea alimentatiei si dispare nevoia de a

cara obiecte cu gura (consecinta a bipedalismului)

Caracteristici craniene

Capacitatea craniana
Australopithecus afarensis :
Podisul Laetori

 Au fost desoperite urme de pasi ce au condus la urmatoarele descoperiri :

 Calcai rotunjit si voluminos
 Prezenta unei bolte plantare
 Haucele laterala migrate anterior, nu central ca la cimpanzei
 Lungimea piciorului  15% din inaltime
 Masculul mai inalt ~1,40 m
 Femela mai scunda ~1,20 m
 Dimorfism sexual accentuat
 Atunci cand femela intra in perioada fertila, cresterea sa in inaltime
era stopata, pec and masculul continua sa creasca  dimorfism
sexual accentuat
 Se presupune ca erau destul de agresivi

Raul Hadar (langa care exista raul Afar)- podisul Afar

- 19 – Donald Yohansen si Maurice Caienne

- Au descoperit-o pe Lucy (Australopitecus afarensis)
- Scheletul cranial al australopitecinelor, ca si scheletul post-cranial al acestora, arata o
evolutie in mozaic = criterii ce releva diverse grade de evolutie
 Craniul mai asem cu al pongidelor (nu cu al oamenilor moderni)
 Scheletul post-cranial = mjulte vcaractere evoluate asem cu cele ale oamenilor moderni
 Acest lucru arata faptul ca nu toate elementele constitutive au evol in
acelasi timp

Craniul :

 Capacitatea cran = 320-450 cm 3

 din vedere anterioara :
o masculii = creasta sagitala care ajuta la prinderea musculaturii
temporale, fruntea turtita, fuginda, cu un orificiu suborbital (aferent
nervilot trigemeni care inerv
 din vedere posterioara :
o prez o stramtoare/constrictie
 din vedere superioara :
o evantai cerebral
 din vedere laterala :
o se obs creasta temporo-nucala = leaga arcada zigomatica de liniile
nucale
 toate aceste zone proeminente sunt zone de insertie a musculaturii -- >
extrem de puternica
 aceste caractere dispar odata cu schimbarea alimentatiei
Dentitia :

 nu prez complexul CP3

 incisivii si caninii - de dim mai mici
 molarii si premolarii -- de dim maki mari
 mandibula in forma de V ( nu de U, caracteristica pongidelor)

Scheletul post-cranial :

 erau homonode bipede care foloseau totusi si deplasarea arboricola, petrecand o mare
parte a timpului in copaci
 bipedalism pe sol – nu seamana cu al nostru
o piciorul f alungit  deplasare cu genunchii indoiti
 trunchiul nu statea perfect vertical, ci usor aplecat inainte
 articulatia scapulo-humerala la niv cavitatii glenoide - orientata in sus ( la om este
orientata lateral ) ; orientarea in sus este un caracter de primitivitate, aferenta deplasarii
prin brahiatie
 dimensiunile membrelor superioare sunt mai scurte comparativ cu cele a cimpanzeilor
actuali, dar mai lungi decat cele ale oamenilor moderni
 mana prez carpiene, cu osul pisiform (la degetul 5) ?
 metacarpienele si falangele sunt curbate si alungite
 per total, mana este mult mai lunga decat cea a omului modern, ultimele phalange f
subtiri
 la niv trunchiului :
o toracele nu este cilindric, ci evazat in partea inf , tronconic  nu aveau
talie  nu erau buni alergatori  nu alergau repede ca ceilalti hominizi,
deoarece prezenta taliei ofera capacitatea de rasucire a trunchiului in
jurul axului longitudinal  viteza mai mare
o oasele coxale:
 ilionul se largeste (odata cu apar mersului biped)  nu mai este
alungit ca un iatagan, asa cum este la cimpanzei. Acesta se
largeste ca urmare a rolului sau de a sustine organele
abdominale. Apare si CREASTA ILIACA ( la omul modern este
sinuasa, se insera muschi precum gluteus maius – marele
muschi fesier )
 articulatia coxo-femurala = defineste o cavitate acetabulara mai
mica , capul femurului este mai mic, insa gatul femural este mai
lung)
o membrul inf se lungeste, dar este mai scurt comparativ cu omul modern
o piciorul :
 prez un calcaneu voluminos
 meta-tarsienele si falangele – alungite si curbate  caracter de
hominid arboricol
  halucele (degetul mare de la picior), care la pongide este
opozabil, in cazul de fata migreaza spre anterior, isi scade
caracterul opozabil si se scurteaza

Pleistocen – perioada rece  o problema pentru speciile din Africa (unde vremea era calda, cu mari
perioade pluviale, cu vegetatie luxurianta)
 dispar padurile
 se reduc resursele de hrana
 se instaleaza savana  multe sp au disparut in momenul acesta (maj speciilor
superspecializate in ceea ce priveste tipul de hrana)
 australopitecii au coexistat cu reprez ai genului homo
 s-au diferentiat de acestia prin introducerea in alimentatie a proteinei animale

Homo habilis rudolphensis - specie care a coexistat cu homo habilis, fiind foarte asem cu acestia (am
bele specii erau necrofage), H.r. fiind de dimensiuni ceva mai mari

Homo ergaster/ erectus  Ergaster – atunci cand se gaseste in Africa (acum 150 mya)

 Erectus – cand se gaseste in alte regiuni ale globului

 in Indonezia, Eugene Dubois (1891), gaseste un femur si o calota craniana diferita de ceea
ce fusese gasit pana atunci = Pithecanthropus erectus
 se considera ca era biped
 teoria sa a fost greu de acceptat de oamenii vremii, insa a fost acceptata ulterior
 in China, Dr. Davidson Black (1920) si echiapa sa au gasit oase de mamifere si dinti care
nu puteau fi atribuiti niciunuia din mamiferele a caror oase fosilizate au fost gasite – in
zona Pekin, pestera Zhoukoudian  OMUL DIN PEKIN
  unul dintre cele mai complete schelete fosilizate gasite vreodata este reprezentat de
Turcana boy – gasit de Richard Leacky
- aceasta specie de Homo (ergaster) prezinta o serie de achizitii care il diferentiaza de restul
speciilor din genul Homo :

 craniul
o capacitatea craniana este f mare : 950-1000 cm3
o viscerocraniul este prognat la nivelul maxilarului, cu o masivitate a
maxilei ( alimentatie care stimula dentitia) , insa canini si incisivii sunt
mici, pe cand molarii si premolarii sunt voluminosi
o mandibula NU prezinta TRIGON MENTONIER (generat de insertia
musculaturii barbiei)
o la nivelul fruntii exista un torus supraorbital voluminos  un fel de
acoperis al fruntii
o la nivelul occipitalului se gaseste un TORUS NUCAL OCCIPITAL
voluminos, dat de insertia muschilor spatelui ( foarte puternici)
o toate crestele osoase f bine dezv  musculatura ff puternica
o la formele primitive se mai identifica resturi de CREASTA SAGITALA
o dentitia : forma specifica de LOPATA

 trunchiul si membrele :
o indivizi LONGILINI (mai lungi/inalti decat alte specii)  caracter dat de
expunerea la temperaturi ridicate – adaptare
o diminuarea dimorfismului sexual
 o erau buni alergatori  torace CILINDRIC ce permite rotatia in jurul
propriei axe, cu evidentierea taliei, cu membrele inferioare mai lungi
decat cele superioare
o orificiul vertebrelor toracale era mai ingust  maduva spinala mai
ingusta in aceasta zona  mai putini nervi in acea zona (nervii spinali
care inerveaza muschii intercostali)  respiratia nu era atat de bine
coordonata
o au descoperit focul  au reusit sa isi prepare termic hrana  au scapat
de paraziti  au favorizat digestia  creierul a fost mult mai bine
alimentat de sursele proteice  si-au crescut inteligenta
o realizeaza primele vanatori organizate
o prin faptul ca au reusit sa invete sa isi foloseasca membrele anterioare
in contruirea de unelte  folosirea unor unelte (din piatra) mult mai
eficiente – bifatetate
o aveau o cultura a pietrei destul de bine dezvoltata  s-au descoperit
pana la 13 tipuri diferite de unelte (toporase de mana , dalte, sule
o cultura Acheuliana

 bazinul :
o oasele coxale mult latite
o pubisul mai subtiri si mai lungi decat la H. sapiens  puii de H. erectus
se nasteau mult mai tarziu, fiind mai mari decat puii de H. sapiens
 au realizat prima mare migratie, plecand din Africa si ajungand pana in China, Indonezia
 s-a constatat faptul ca majoritatea reprezentantilor speciei H.ergaster erau dreptaci  o
dezvoltare a emisferelor cerebrale
 au trecut la vanatoarea unor animale mai mari  necesita cooperarea intre indivizi si
unelte mai avansate
2. teorii cu privire la migratia lui H. ergaster
 in cautarea hranei
o pe malul oceanului (pe coasta de E a continentului, urmand marile
turme de ierbivore)
o a implicat cresterea populatiei care in final i-a impins catre migratie
 din cauza schimbarilor climatice
Homo sapiens sapiens

 Torusul supraorbital este redus

 Creste bolta craniana
 Verticalizarea fruntii
 Se identifica prezenta proceselor mastoide
 DPDV al craniului :
 craniul este DOLICOCEFAL (= alungit din fata catre spate)
 diametrul
 fruntea este verticalizata
 din vedere superioara, conturul neurocran are un aspect pentagonal, ca urmare a latirii
oaselor parietale
 viscerocran nu mai prezinta armatura osoasa puternica prez la onul de neanderthal
 lipseste torusul supraorbital
 dentitia anterioara se reduce  se trece la carnea preparata termic care nu necesita un
efort mecanic atat de pronuntat
 dantura seamana cu cea a omului modern, exceptie :
 mandibula prezinta barbie
 maxilarul prezinta o FOSA CRANINA
 pneumatizarea oaselor craniului (ca la neanderthalieni)
 usurarea craniului si reducerea presiunii care apasa pe C.V.
 incalzirea aerului in jurul creierului
 structurarea procesului mastoid
 exista un pol occipital proiectat posterior la niv craniului, realizand un fel de coc occipital
care indica o incercare a craniului de a face fata encefalului marit

Modelele evolutiei umane

 Exista 2 modele ale evolutiei lui H. sapiens

1. Modelul uniregional = OUT-of-Africa = Modelul de inlocuire = M. gradina Edenului=

Eva mitocondriala = Arca lui Noe
2. Modelul multiregional = m. continuitatii regionale = m. candelabrului = m.
mozaicului = m. Trellis

! multi dintre antropologi se feresc sa incadreze evo intr-una din cele 2 modele, adevarul considerandu-
se a fi plasat undeva la mijloc.

1. Modelul uniregional

a. Este modelul cel mai acceptat in prezent,

b. Sustine faptul ca stramosul nostru comun este originar din Africa
c. Se presupune ca acesta are o vechime de circa 200.000 ani, existand o iesire din africa
subsahariana catre restul lumii, urmata de o inlocuire a populatiilor autohtone de homo
erectus si H. neanderthalensis
d. Materialul genetic transmis pe cale materna este acelasi indiferent de regiunea din care
este

2. Modelul multiregional

a. Nu este un model sustinut in prezent

b. Se bazeaza pe ipoteza ca primii hominizi care au ajuns inafara Africii ....?.......
c. Sustine ca a existat un stramaos comun acum circa 1 milion de ani, probabil in Africa,
dar care a dat nastere ulterior la 4 linii mari, independente ce stau la baza oamenilor
moderni din Indonezia, Asia, Africa si Europa
Homo nedertalensis

Ca statura erau destul de mici, masculii avand maxim 1,55m ca inaltime si maxim 70 kg

Scheletul era format din oase voluminoase mai voluminoase decat spiens, creste mult mai dezvoltate

Cutie craniana mai mare

Oasele craniului incep sa se subtieze dar sunt mai groase decat cele ale homo sapiens

Membrele scurte

Suprafata si vol corpului le permitea sa nu piarda caldura, respecantand legea lui bergmann: acolo unde
temp este f mare indivizii sunt f lungi, invers pt temp mici

Tegumentul de cul deschisa, fiind roscati

Craniul este alungit in norma laterala ce denota cresterea neurocraniului

Frunte teșită

Solzul temporal este inclinat, nu vertical

Arcadele sprancenoase sunt continue ca o streasina, nedespartite, formand torus frontal

Nu se explica motivul simplitatii suturilor

Occipitalul are ca un „coc osos” care poarta denum de torus occipital, f voluminos

Liniile nucale f voluminoase denota zona de insertie a unor muschi puternici

La occipital sunt prezente oasele wormiene (struct. tipica) – oase in plus

Capacitate craniana ajunge la 1500 cm cub – demonstreaza ca erau f inteligenti si creativi

Viscerocraniul – se remarca cresterea etajului mijlociu al fetei ceea ce arata ca aveau piramide nazale
mari, nas voluminos, maxilele voluminoase, sinusuri paranazale f voluminoase

Nu aveau un limbaj articulat

Studiul bazei craniului arata ca aceasta este arcuita, asemanatoare hominidelor stravechi

Apertura bazinului osos f larga

Gestatia era mai lunga probabil

Copiii se nasteau mai mari decat cei de homo sapiens

Pubis f lung

Depoziti de tesut adipos mai mare pt supravietuirea copiilor

Spetiul retromolar f larg

Teorii pt disparitia lor:

Au pierdut lupta pt supravietuire cu homo sapiens (au trait in aceeasi perioada)

Razboi fratricid (homo sapiens ar fi fost canibal)

Cele mai recente fosile gasite in gibraltar (teoria ca au fost impinsi de homo sapiens pana la extremul
european – reducere areal) – de asemenea, racirea vremii o alta teorie (cel mai probabil in acest caz nu
a supravietuit hrana lor, nu ei)

Nu se stie clar dc au disparut

Craniu dolicocefal

Frunte verticalizata

Vazut sup, conturul craniului are un aspect pentagonal ca urm a oaselor neurocraniului

Viscerocraniul nu mai prezinta armatura osoasa

Lipseste torusul supraorbitar

Dentitia anterioara se reduce mult

Molari mai mari, dentura asem oam moderni

Madibula are barbie

Iar maxilarul are fosa canina

Pneumatizarea oaselor craniului

Structurarea procesului mastoid

Exista un pol occipital proiectat posterior realizant un fel de coc occipital care indica o incercare a
craniului de a face fata encefalului marit

21.04.2021

2 modele ale evo lui homo sapiens

Modelul uniregional care este denum in diverse alte expresii „out of africa” sau modelul de inlocurire se
mai num, sau modelul gradina edenului sau eva mitocondriala, modelul arca lui noe

Modelul multiregional sau modelul continuitatii regionale sau modelul candelabrului sau al mozaicului
sau model treellis

Incadrarea de catre unii oammeni de stiinta intre cele 2 modele

Primul model, cel al undirectionale, este modelul cel mai acceptat in prezent. Conform caruia stramosul
nostru comun se considera ca este originar din africa. Stramosul nostru comun se presupune ca are o
vechime de cca 200 mii de ani, existand o iesire din africa subsahariana catre restul lumii, urmata de o
inlocuire a populatiilor autohtone de homo erectus si homo nedertalensis. Asstlfel se pare ca omul de
neandertal, jaba, nu ar avea descendenti in prezent pt ca au fost inlocuiti de homo sapiens din africa.
Al doilea model, nu este neaparat un model sustinut in prezent. Se baezaza pe ipoteza ca primii hominizi
dezv in afara afrcii au evoluat in paralel si independent pornid din populatii dif de homo erectus, avand
evolutii dif in diferite regiuni ale lumii. Teoria multiregionala sustine ca a existat un stramos comun circa
acum 1 milion de ani, probabil in africa, dar care urmeaza ulterior 4 linii mari independente ce stau la
baza oamenilor moderni din indonezia, asia, africa si europa
Astralopithecus africanus

A. aferesnsis

A. gabri

A. babrelgabzel

BONE BRECCIA

24.03.2021 – Curs Sapt 6

Olduvai Gorge – Tanzania

Homo provine din A. Gracili

Australophitecus aferensis

Printre descrierea urmekor din podisul laetoli includeau semnele pasilor unor fiinte bipede hominide
care dadaeau impresia unei plante de picior modern:

- calcai rotunjit si voluminos;

- prezenta unei bolte plantare;

- halucele opozabil dar nu lateral ca la chimpanzei si migrat anterior;

- lungimea piciorului arata ca rep 15% din inaltime;

- masculul mai inalt (1m 40), femela (1m 20) - - - DIMORFISM SEXUAL ACCENTUAT

Femela isi incheia cresterea cand intra in perioada fertila, masculii se dezvoltau constant. Nu se
cunoaste cat pot trai.

Situl Hadar

1976 – o echipa de antropologi tineri au realizat o expeditie unde au avut un „noroc” ca dupa o
ploaie intensa s-a format o ravena ce a scos la evidenta diverse fosile – au descoperit o pe Lucy.
Ulterior s-au gafsit numeroase oase de fosile

Caracterele morfologice ale austrolopitecinelor

Scheletul cranian ca si scheletul post-cranian arata o evolutie in „mozaic” adica caractere ce releva
stadii de evolutie. Craniul este mai asemanator cu al pongidelor ci nu cu al oamenilor moderni, in
timp ce scheletul postcranian are multe caractere evoluate asemanatoare cu ale oamenilor moderni
ceea ce arata faptul ca nu toate elementele constitutive au evoluat in acelasi ritm. Astfel,
capacitatea craniana este de 320-450 cm2 (ce trece de 600 e genul Homo).
Din vedere anterioara

- masculii prezinta o creasta sagitala care ajuta la prinderea musculaturii temporale, fruntea este
turtita, fuginda, prezent un singur orificiu suborbital

Vedere posterioara

- constrictie postorbitala

- largire a craniului care poarta denumirea de „evantai cerebral”

Vedere laterala

- creasta temporonucala care leaga arcada zigomatica de liniile nucale. Toate aceste zone sunt locuri
de insertie ale musculaturii (foarte puternica)

Dantura

Incisivii si caninii de dimensiuni mici

Complex cp3

Premolarii si molarii mai mari

Scheletul postcranial

- se deplasau biped pe sol, dar petreceau o buna parte din timp in copaci a i bipedalismul nu
seamana cu al nostru

- piciorul este f alungit si se deplasau cu genunchii indoiti

- trunchiul nu statea perfect vertical ci era usor aplecat inainte

- articulatia scapulo humerala, la niv cav glenoide omoplatului este orientata superior (la noi este
orientata lateral) – foloseau brahiatia pt deplasare - demonstreaza ca au pastrat o parte din
activitate in mediul arboricol

- dimensiunile memb superioare sunt mai scurte decat la chimpanzeii actuali dar mai lungi decat cele
ale oamenilor moderni

- mana prez pisiform foarte mare (ajuta la prehensiune la arbori), metacarp si falangele sunt curbate
si alungite, per total mana este mult mai lunga decat la omul modern, ultimele falange sunt mai
subtiri, degetele au o inervatie si circulatie mult mai slaba lucru care sustine din nou deplasarea si
existenta in mediul arboricol, mana nefiind un instrument perfect, nefiind cu o indemanare f mare.

- toracele nu este cilindric ci evazat tronconic ceea ce inseamna ca nu aveau talie, in concluzie nu
eram buni alergatori, nu alergau repede ca ceilalti hominizi pt ca prezenta taliei permite deplasarea
prin rasucirea in jurul axului longitudinal, deci deplasarea cu viteza mai mare. Nefiind buni alergatori,
puteau fi mancati cu usurinta – nu si puteau permite parasirea completa a mediului arboricol
(protectie)

- oasele coxale – ilionul, odata cu mersul biped, se largeste a i la austropitecine, ilionul nu mai este
alungit precum un iatagan asa cum este la chimpanzei, acesta se largeste ca urmare a rolului sau de
a sustine organele abdominale. Apare si creasta iliaca care la omul modern este in functie de forma
ilionului
- articulatia coxofemurala arata o cavitate acetabulara mai mica, capul femurului mai mic, dar gatul
femurului este mai lung.

- memb inferior se lungeste, dar este mai scurt decat la omul modern

- piciorul prezinta un calcaneu voluminos asemanator cu al omului modern

- metatarsienele si falangele sunt alungite si curbate (curbarea caracteristica unui hominid arboricol)

- degetul mare de la picior, care la pongide este opozabil, la australopitecine migreaza spre anterior,
isi cade caracterul opozabil si se scurteaza

Cauzele disparitiei

In pleistocen (perioada rece) – rep o problema pt speciile din Africa

Disparitia padurilor

Imputinarea surselor de hrana

Instalarea savanei – rep momentul de cotitura in care multe specii dispar (mai ales cele care aveau o
alimentatie inalt specializata). Au supravietuit cativa australopiteci care s au transformat in homo