Regnul Animale

Încrengătura Vertebrate
Clasa Mamifere
Mediul de viață: acvatic, terestru și subteran
Nivel de organizare: animale homeoterme, triblasterice, amniote, patrupede.
Structura corpului: Corp acoperit cu piele relativ groasă, bogată în glande sudoripare, sebacee și
odorante. Pielea este acoperită cu blană. Corpul are aceleași regiuni ca la alte vertebrate. Suturile oaselor
craniului se osifică târziu, astfel encefalu puilor crește în volum. Coloana vertebrală la răpitorii mici este
foarte mobilă.
Musculatura și locomoția: Membrele pentadactile. Laba este modificată: animale plantigrade – se
sprijină pe toată suprafața labei, se mișcă lent (ariciul, maimuța); digitigrade – aleargă, se speijină numai pe
degete (câinele, tigrul); paracopitate – se sprijină pe degetele 3 și 4, celelalte fiind reduse (oaia, capra,
cerbul); impatacopitate – este dezvoltat doar degetul 3 (calul, rinocerul).
Sistemul nervos, organe de simț: SN tubular. Atinge cel mai înalt grad de dezvoltare. Cel mai
dezvoltat este creierul anterior, anume scoarța emisferelor mari, datorită prezenței circonvoluțiunilor centrii
activității nervoase superioare, care coordonează activitatea altor organe. Cerebelul este bine dezvoltat.
Mirosul este bine dezvoltat, cu excepția celor acvatice. Auzul și văzul sunt dezvotate la mamiferele
răpitoare. În componență urechii externă apare pavilionul, care captează și amplifică undele sonore. Apar
anexele de protecție a globului ocular: gene, sprâncene, glande lacrimale, pleoape. Mugurii gustativi
formează papile gustative linguale.
Nutriția: Cavitatea bucală – faringe – esofag – stomac (tetracameral la rumegătoare) – intestin
subțire(scurt la carnivore, lung la ierbivore)– intestin gros - anus
Respirația: Plămâni alveolari și căi respiratorii. Căile respiratorii se încrucișează cu calea digestivă
la nivelul faringelui. Pătrunderea hranei în laringe este împiedicată de epiglotă – cartilaj care închide intrarea
în laringe în timpul deglutiției. Apare diafragma care desparte cutia toracică de cea abdominală și participă
în modificarea volumului cutiei toracice.
Excreția: Doi rinichi mai dezvoltați – uretere – vezica urinară – uretră – mediu
Circulația substanțelor: Circulația de tip închis. Inima tetracamerală. Partea stângă conține sânge
arterial, iar cea dreaptă – venos. Circulația este dublă completă: circuitul mare: ventricul stâng – artere –
organe – vene – atriul drept; circuitul mic: ventricul drept – artere – plămâni – vene – atriul stâng.
Reproducerea: Animale unisexuate, dimorfizm sexual pronunțat, vivipare. Fecundarea este internă.
Dezvoltarea embrionuui are loc în uter, unde se formează un organ special: placenta. Monotremele (ehidna,
ornitorincul) sunt ovipare și nu au glande mamare.

Ordinul Carnivora. Cea mai mare parte dintre cele 240 de specii existente pe Terra sunt animale
carnivore, fiind răspândite în întreaga lume. Pe fiecare maxilar au câte o pereche de dinți speciali, numiți
carnasiere, care reprezintă o ”foarfecă” puternică și eficientă pentru tăierea cărnii și a tendoanelor. În
funcție de specificul vânătorii. Duc un mod de viață solitar sau colonial. Au un rol deosebit în natură,
contribuind la reglarea și menținerea efectivului prăzilor sale în ecosisteme. În Republica Moldova viețuiesc
13 specii de carnivore, dintre care 6 specii sunt incluse în Cartea Roșie. Ord. Lagomorpha – specii de
mamifere cu nutriție vegetală, având 2 perechi de dinți incisivi adaptați la tăierea la tăierea sau roaderea
plantelor. În Republica Moldova – o singură specie (iepurele-de-câmp).

Reprezentanți: Vulpe (Vulpes vulpes), Lup (Canis lupus), Pisică sălbatică (Felis silvestris), Vidră (Lutra lutra),
Jder-de-copac (Martes martes)