PUPAZA

(Upupa epops)
CLASA:AVES
SUBCLASA-CARAENATE
ORDINUL-CORACIADIFORMES
FAMILIA-UPUPIDAE

a). Biotop- este rspndit n sudul, centrul i estul Europei (este absent n
Scandinavia i Insulele Britanice), Asia, nordul i centrul i sudul Africii,
Madagascar.
-se gaseste deseori in preajme turmelor de vite
-regiuni uscate, zone deschise de cmpie cu copaci izolai, livezi,
dealuri.
b).Hranire: Heterotrofa - Hrana pupezei const din insecte i larvele lor, viermi
(viermi de pmnt etc.), pianjeni, melci, limaci, miriapode, pe care le captureaz
la suprafaa solului cu ciocul lor lung sau de sub crusta pmntului prin bti
repezi de cioc. Dac prada este prea mare, o trntete de mai multe ori de pmnt
pentru a o rupe n buci. Prada omort este aruncat mai nti n sus, apoi este
prins i nghiit, avnd n vedere c limba pupezei este mic. nainte de a nghii
prada sau de a o transporta la pui, psrile o ucid n prealabil. Reflexul uciderii
przii este instinctiv i se manifest ca un act automat.
c).Morfologie: EXTERNA:circa 28 cm lungime, cu penajul pestri de culoare
cafeniu, cu aripile i coada negricioase, cu dungi transversale albe, cu ciocul
cafeniu deschis, lung, ascuit la vrf i curbat n jos, picioare cenuii, aripi rotunjite
i cu un mo de pene mari, roii-ruginii, aezate ca o creast n vrful capului, pe
care l poate desface i strnge dup dorin.
"Pupaza noastra europeana este de culoare portocalie, de talia unei stancute, cu
aripile dungate alb si negru si coada neagra prevazuta cu o dunga alba transversala,
de lungime mijlocie, retezata drept."

:INTERNA:
1- tegument alcatuit din epiderm, derm si hipoderm.
-este prezenta glanda uropigiena
-anexe cornoase tegumentare: pene, cioc, gheare, creste
2-sistem nervos mai dezvoltat decat la reptile
-cerebelul prezinta circumvolutiuni cerebeloase, pentru prima data ins eria animala
-organe de simt: reprezentate de analizatori: tactili, gustativi, olfactivi, statoacustici, vizuali
3-aparat digestiv- cavitate bucala lipsita de dinti
-esofagul prezinta o dilatatie numita gusa, cu rol de stocare si
inmuiere a hranei
-stmacul este diferentiat in 2 compartimente: stomac glandular si
stmac triturant
-intestin subtire scurt di ptrxinta cecumuri pilorice la nivelul
carora se realizeaza absorbtia
4-Aparatul respirator alctuit din cai respiratorii, pulmoni si saci aerieni
5-aparat circulator- cordul tetracameral
6-aparat excretor=doi rinichi alungiti
7-reproducerea-sexuatamperecherea are loc pe sol, fr manifestri nupiale.
Ponta- Femela depune pe fundul de rumegu al scorburii 5-8 ou, ncepnd de la
sfritul lui aprilie pn la nceputul lui mai. Oule sunt eliptice, netede, mate,

uneori punctate cu pori evideni, colorate cenuii, glbui, oliv sau verzui spre
cafeniu. Coaja se pteaz n cuib.
Incubaia
Incubaia dureaz 16-19 zile. Clocitul ncepe naintea ncheierii pontei i este
asigurat de femel. n perioada clocitului, masculul i aduce de mncare. Femela
prsete cuibul doar seara i diminea pentru scurt timp. Ct clocete, la femel
se dezvolt glanda uleioas de la baza cozii, din care, n caz de primejdie, se
proiecteaz un lichid brun-negricios, cu un miros insuportabil nu numai pentru om,
dar i pentru dumanii si obinuii, micile mamifere carnivore. Pe an, are loc o
singur clocire, mai rar dou.
Puii
Puii sunt, golai i sunt acoperii de femel. Puii se acoper curnd de puf i apoi
de pene; puful este lung i srccios, alb-cenuiu. Puii au gtlejul rou, ciocul
scurt, drept i gros, gri-albastru cu ngroare alb; nc de mici, ei i pot desfura
n cuib creasta n form de evantai. Ciocul puilor ajunge la lungimea normal abia
dup un an. Puii sunt hrnii la nceput numai cu ceea ce le aduce masculul; mai
trziu ambii prinii asigur hrnirea. La ivirea unui duman, puii ncep s pufie
ca pisicile, mprocndu-l cu fecalele lor semilichide i silindu-l astfel s se
ndeprteze. Dup 28-30 de zile puii sunt capabili de zbor i prsesc cuibul.
Prinii continu s-i mai hrneasc nc mult timp.
d). Importanta-Aceast pasre inconfundabil are un istoric lung n cultura uman.
Numele sau tiinific i vernacular este onomatopeic n mai multe limbi. Hrana
pupezei include insecte duntoare agriculturii i silviculturii i utilitatea acesteia
n controlul acestor duntori a fost recunoscut. Pupza este protejat prin legi
naionale.

Sarpele coral
(Micrurus fulvius)
a). biotop: traieste in America de Nord, la umbra frunzelor din padurile umede,
ducand o existenta nocturna
b).hranire- Serpii coral mananca soparle, soareci, pasari, alti serpi mai mici. Exista
doua metode prin care sarpele isi captureaza prada. Prin vanatoare activa sau
ambuscada (asteptand prada sa se apropie si apoi sare asupra ei). Coralii prefera sa
astepte. Este un mare canibal, in afara de soparle, pasari mici si broaste, sarpele
coral atacandu-si deseori proprii semeni. Veninul sau neurotoxic este deosebit de
puternic, dar spre norocul oamenilor, acesti serpi injecteaza rareori cantitati care sa
provoace moartea unui om. Muscatura este nendureroasa, locul inflamandu-se
usor. Simptomele includ greata, ameteli, voma, salivatie abundenta si dificultati in
respiratie. Cateodata apare si paralizia
c).Morfologie-externa: Cele mai multe specii de corali sunt de marime medie. Cele
din america de Nord ating lungimea de 1m, dar sunt exemplare si de 3m. Au fost
raportate si cateva exemplare ceva mai lungi insa acest lucru este rar. Exista si
specii care s-au adaptat mediului acvatic. Coada loc s-a aplatizat si actioneaza ca o
inotatoare.
-interna: 1.sistem nervos mai perfectionat decat la
amfibieni(encefalul mai dezvltat cu emisfere cerebrale voluminoase)
2.organele de simt-receptori: tactili, olfactivi, gustativi,
auditivi, vizuali,termoreceptori(detecteaza cu o mare prezivie prezenta victimelor
homeoterme)
3.aparat digestiv cu segmente bine diferentiate: dintii,
limba, intestinul(subtire +gros)

4. aparat respirator-nu se realizeaza respiratie cutanata;

pulmonii=unicele organe de respiratie
5.aparat circulator=inima tricamerala
6.aparat excretor=doi rinichi lobati
7.reproducere-sexe separate, cu prounutat dimorfism
sexual. gonadele se gasesc in cavitatea abdominal, inaintea rinichilor.Fecundatia
etse interna. Ovipare. De obicei sunt animale soitare, practic surzi, cu vedere slaba
si fara voce, de aceea gasirea unui partener nu este intotdeauna usoara. Pentru ca
partenerii sa se gaseasca mai usor, glandele anale ale femelei secreta un miros, in
perioada de imperechere, miros urmat de masculi. Perioada de gestatie difera in
functie de conditii, in special de temperatura. Ouale sunt depuse intr-o gaura putin
adanca acoperite cu unu strat subtire de pamant.
d).importanta-Pentru multi herpetologi, sarpele coral este specia cu cel mai frumos
colorit dintre toti serpii lumii. Solzii sai sunt pictati alternativ cu rosu, galben si
negru,