CLASA AMFIBIENI

- trăiesc şi în apă şi pe uscat, respiră prin plămâni şi piele (umedă, subţire şi bogat
vascularizată). Sunt animale poikiloterme (temperatura corpului variază în funcţie de temperatura
mediului). Locomoţia se realizează prin salturi în mediul terestru şi prin înot în mediul acvatic;
- larvele (mormolocii) respiră prin branhii, se dezvoltă prin metamorfoză.
Se împart în :
- urodele (amfibieni cu coadă). Exemplu: salamandra, tritonul.
- anure (amfibieni fără coadă). Exemplu: broasca de lac, brotăcel.
apode (fără membre). Exemplu: scormonitorul inelat.

CLASA REPTILE - sunt vertebrate adaptate mediului terestru şi secundar mediului acvatic.
Se deplasează prin târâre, corpul acoperit de tegument cu solzi sau scuturi, respiraţia pulmonară, sunt ,
în general, carnivore. au membre scurte şi dispuse lateral, unele nu au membre, ou cu înveliş
pergamentos şi sunt primele vertebrate la care apar anexele embrionare: amnios şi alantoidă (cu rol de
protecţie, excreţie şi respiraţie).
Se împart în: - ofidieni - şerpi
- lacertilieni - şopârle
- chelonieni - broaşte ţestoase
- crocodilieni - crocodili
CLASA PĂSĂRI - adaptate la zbor: formă aerodinamică, membrele anterioare transformate
în aripi, corpul acoperit cu pene, puf, fulgi, oasele pneumatice, nu au dinţi, ouăle acoperite cu o coajă
calcaroasă. Sunt homeoterme. Plămânii păsărilor comunică cu cei nouă saci pulmonari, de unde se
prelungesc uneori în oase care devin pneumatice.
Zbor: - planat - aripi întinse;
- ramat - bat aripile.
Păsările bune zburătoare au o prelungire a sternului numită carenă de care se prind muşchii
pectorali bine dezvoltaţi. Se numesc carenate.
Cele fără carenă = acarenate. Ex. struţul, pasărea kivi.
Păsările se pot clasifica în:
- scurmătoare – găina
- înotătoare – raţa, lebăda, pinguinul, gâsca sălbatică;
- răpitoare de zi – vultur, uliul găinilor,şoricarul, acvila;
- răpitoare de noapte – bufniţa, cucuveaua;
- columbiforme – porumbei, turturele;
- paseriforme – rândunica, ciocârlia, privighetoarea, vrabia, etc.
Importanţă: sursă de hrană pentru unele carnivore şi pentru om, distrug unele insecte
dăunătoare plantelor.
CLASA MAMIFERE - puii sunt hrăniţi cu laptele produs de mamele, sunt cele mai evoluate
vertebrate, au pielea prevăzută cu diferenţieri cornoase (gheare, copite, solzi, ţepi, pene) şi glandulare
(glande sebacee, sudoripare şi mamare). Sunt homeoterme. Mamiferele populează toate zonele
geografice şi mediile de viaţă. Dentiţia este adaptată regimului de hrană (insectivor, carnivor, erbivor,
omnivor).
După modul de reproducere şi dezvoltare al puilor, se împart în:
- Monotreme-se înmulţesc prin ouă (ovipare). Exemplu: ornitorinc, echidna.
- Marsupiale - nasc puii incomplet dezvoltaţi, dezvoltarea este continuată în marsupiu unde se află
şi mamelele. Ex: cangurul, cârtiţa marsupială, lupul cu pungă.
- Placentarele - embrionul se dezvoltă în uterul mamei, de care se leagă prin placentă. Pe lângă
anexele embrionare apărute încă de la reptile – amnios şi alantoidă – apare placenta fixată de peretele
uterului, ceea ce permite dezvoltarea completă a embrionului. Placentarele cuprind mamifere cum ar
fi:
- insectivore: ariciul, cârtiţa, chiţcanul;
- carnivore: câini, pisici, râsul, lupul, vulpea;
- erbivore: nerumegătoare (mistreţul, calul) şi rumegătoare (vaca, oaia, capra);
- pinipede: foci, morse,
- edentate: furnicar,
- chiroptere: lilieci,
- rozătoare: iepuri, şoareci,
- cetacee: balenă, delfin,
- proboscidieni: elefantul,
- copitate: porc, urs, cal,
- primate: maimuţa, omul.