Examen la Fauna

Moldovei

Efectuat Velișca Maria,grupa 33 B

Diversitatea și ecologia nevertebarelor și vertebratelor
acvatice. Caracterizați 5 specii + condițiile ecologice.

Celenterate (Coelenterata, Radiata) sunt o subdiviziune de animale nevertebrate,

acvatice, ce trăiesc în orice mediu salin.
Sunt organisme diploblastice propriu-zise, având corpul format din două foițe
embrionare și anume ectoderm și endoderm. Între aceste două foițe embrionare
aceste organisme au o mezoglee care poate fi anhistă sau celulară.
Posedă celule urzicatoare sau lipicioase.
Corpul lor este pluricelular, fără organe. Are formă de sac, cu un singur orificiu
buco-anal, înconjurat de tentacule.

Simetria corpului
Primitiv este radiară. Aceasta devine secundar bilaterală ca la anthozoare, sau
biradiară la ctenofori.
Hrănirea
De regulă celenteratele se hrănesc cu pești. Cavitatea gastrică are aspect saciform,
ca la hidrozoare. Secundar această cavitate se compartimentează cum se întâmplă
la polipii de scifozoare și anthozoare.
Sistemul nervos
Celenteratele sunt organisme neuromiare (organisme care posedă sistem nervos și
musculatură). Sistemul nervos este reprezentat de un plex subepitelial difuz, care
este legat de ectoderm și endoderm. La unele grupe, ca de exemplu: la meduze și
ctenofori se dezvoltă organe de simț (oceli, statociști, ropalii). Această dezvoltare
se datorează vieții active pe care o duc acestea. Sunt prezente și condensări
nervoase.
Sistemul muscular
Este format din celule epitelio-musculare. Aceste celule pot avea fibre netede
longitudinale în ectoderm, sau circulare în ectoderm. În subumbrela meduzelor
aceste celule au fibre striate.
Reproducerea
Se poate face fie asexuat prin înmugurire sau diviziune, sau sexuat. Majoritatea
celenteratelor au metageneză în ciclul de viață.
Mediul de traire și diversitateaÎncrengătura celenterate cuprinde cca 9.000 de
specii de animale acvatice fixate-polipii si libere-meduzele.
Hidra sau polipul de apa dulce (din lat.polis-mult,podos-picioare) se fixează de
plantele acvatice cu tentaculele în jos. Corpul ei este cilindric,iar cavitatea bucală
este înconjurată de 5-12 tentacule.
Actiniile sunt polipi marini de dimensiuni mari viu colorați în verde,albastru,
roșu.Ele au în jurul orificiului bucal-anal câteva coroane de tentacule scurte și
groase care-i dau aspectul unor "flori de mare" sau "anemone".
Meduzele sunt celenterate înotătoare care au corp gelatinos cu aspect de
umbrelă(Aurelia aurita, Rizostoma). În centrul părții inferioare a corpului se
deschide orificiul buco-anal, iar pe marginile corpului sunt dispuse tentaculele.
Steaua de mare are cinci brate, dar se deplaseaza pe zeci de picioruse.Piciorusele
tubulare se misca atunci cand apa este pompata prin ele inauntru si inafara. Un
sistem de canale conduce apa spre picioruse. Pe aceste canale se afla niste pompe.
Ele regleaza circulatia apei. Steaua de mare absoarbe apa printr-un filtru.
Steaua de mare se hraneste mai ales cu scoici. Mai intai deschide scoica. Apoi isi
scoate stomacul pe gura si il introduce intre valvele scoicii. Stomacul digera
victima.
Daca steaua de mare este prinsa de unul din brate, evadeaza desprinzandu-si bratul.
In locul acestuia creste unul nou.
Aricii de mare traiesc pe tarmurile stancoase, in ape de adancime mica. Ei au
dimensiunini cuprinse intre un centimetru si o jumatate de metru, Corpul lor este
acoperit de placi dure ce alcatuiesc o cochilie. Aceasta este acoperita cu ghimpi.
Aricii de mare au gura cu dintii. Se hranesc cu plante si animale mici. Unii au
clesti. Cu acestia se prind particule de hrana si apoi le duc la gura. Ca si steaua de
mare, ariciul de mare are picioruse tubulare.
Vertebrate acvatice
Pesti
Exemple: Pesti de apa dulce:
crapul,stiuca,bibanul,salaul,somnul,pastravul,anghila
Pesti marini: rechinul,pastruga,nisetrul,cega,morunul,pisica de
mare,acul de mare,calcanul,scrumbia albastra,calul de mare
Alcatuire externa: Crapul are capul turtit si fara solzi. Ochii sunt rotunzi si
fara pleoape. Trunchiul este turtit lateral si pe el se afla inotatoarele perechi
(pectorale si abdominale) si neperechi: dorsala,anala si codala.
Pielea: Corpul pestelui este acoperit de solzi rotunjit,iar glandele pielii
secreta mucus.
Respiratia: Se face cu ajutorul branhiilor,ca niste lame,bine
vascularizate,asezate in camerele branhiale.
Digestia: Hrana trece din apa in cavitatea buco-faringiana,printr-un esofag
scurt si ajunge in intestin,care se deschidela exterior prin orificiul anal. Stomacul
nu este diferentiat.
Inmultirea: Este externa.
Amfibienii
Exemple: broasca de lac,broasca raioasa,brotacelul,salamandra,tritonul.
Alcatuire externa: Capul este turtit,in forma triunghiulara. Cei 2 ochi sunt
mari,bulbucati,cu 2 pleoape mobile si o membrana subtire,protectoare. La exterior
se vad orificiile auditive. Membrele anterioare sunt mai scurte decat cele
posterioare si au 4 degete terminate cu gheare.
Pielea: Este subtire,fara solzi,bogata in glande care produc o substanta
cleioasa,ce o mentine umeda si alunecoasa.
Respiratia: Respiratia pulmonara este completata ce respiratia prin pielea
bine vascularizata si umeda (cutanee).
Digestia: Se hraneste cu insecte,paianjeni,viermi,melci,icre si pestisori.
Cavitatea bucala are glande care secreta mucus. Nu este diferentiat faringele,iar
esofagul este scurt. Stomacul este ca un sac.
Inmultirea: Este externa.
●CICLOSTOMI -animale acvatice, ectoparazite; -chiscarul
-corp cilindric;
-tegumentul lipsit de solzi;
-gura rotunda, prevazuta cu dinti
carnosi;
-notocord bine dezvoltat;
-respiratia se face prin branhii
●PESTI -traiesc in mari si oceane; -constituie un
CARTILAGINOSI -schelet cartilagions; -pisica de mare element de
-solzi formati din dentina, baza in hrana
prevazuti cu un ghimpe; -vulpea de mare omului;
-gura are pozitie subterminala si -joaca un rol
-rechinul albastru
este prevazuta cu dinti; important in
-inotatoarea codala are lobi -rechinul-ciocan lanturile
inegali; trofice
-5 fante branhiale; -pestele ferastrau acvatice;
-nu au vezica inotatoare;

●PESTI OSOSI -traiesc in mari, oceane si ape dulci ▪teleostenii(90%):

-schelet osos; -crap
-tegumentul este acoperit cu -stiuca
solzi(crap) sau cu placi -salau
osoase(morun); -pastrav
-respiratie branhiala; -somn
-au vezica inotatoare; -biban
-icrele sunt eliminate in apa, unde ▪acipenseridele
sunt fecundate de laptii depusi de -cega
mascul; -morun
▪dipnoii
▪crossopterigienii

●AMFIBIENI -adaptate la mediu acvatic cat si la ▪urodele-amfibieni cu coada: -consumatori

mediu terestu; -tritonul de moluste si
-animale tetrapode; -salamandra insect
-pielea bogat vascularizata; ▪anure-amfibieni fara coada: daunatoare;
-coloana vertebrala se imparte in 4 -broasca de lac -muschii
regiuni: cervicala, dorsala, sacrala, -broasca de padure membrelor
codala; -broasca raioasa posterioare
-musculatura este diferentiata; -brotacelul sunt
-circulatie dubla si incomplete; ▪apode-amfibieni fara comestibili;
-fecundatie externa; picioare(asemanatori serpilor) -broastele
-ovipare; servesc ca
-prezinta metamorfoza; animale de
-organe de simt bine dezvoltate; laborator
pentru
efectuarea
unor
experminte;
Animale fitofage: omnivore și prădătorii: ecologia și
diversitatea.

Un omnivor este un animal care se hrănește atât cu substanțe de origine vegetală

(plante), cât și cu substanțe de origine animală. Animalele omnivore folosesc cu
eficiență crescută hrana consumată. De pildă, un omnivor are nevoie de o cantitate
de 5 kcal de hrană pentru a acumula 1 kcal, comparativ cu erbivorele la care pentru
aceeași cantitate de energie acumulată (1 kcal) este necesară consumarea unei
cantități de hrană echivalentă cu 10 kcal.
Specii
Mamiferele omnivore au dinții diferențiați pentru un regim mixt, caninii slab
dezvoltați, incisivii sunt mai mult lățiți, iar măselele au tuberculii tociți. Aceste
mamifere se pot hrăni atât cu alimente de natură animală cât și vegetală, mai ales
fructe. Printre acestea se numără porcul mistreț (Sus scrofa), ursul brun (Ursus
arctos) etc.
Pe de altă parte, păsările omnivore se hrănesc de obicei în timpul verii cu viermi,
acarieni, larve, insecte adulte, iar toamna, iarna, primăvara timpurie și într-o
măsură oarecare și vara, prin fructe și semințe ale plantelor erbacee și ale diverșilor
arbuști. Corbul consumă hoituri, pești, păsări, ouă, insecte, broaște, șoareci,
veverițe, boabe de cereale. Vrăbiile, în perioada caldă și în special în timpul
creșterii puilor, consumă diferite nevertebrate mărunte; în rest: semințe, muguri,
ierburi diferite, resturi menajere etc.
Peștii omnivori (crapul) se hrănesc cu plante acvatice, derivate de plante acvatice
și animale mai mărunte acvatice (larve de insecte, crustacee etc.).
Printre insectele omnivore se numără gândacul de bucătărie (Blatta orientalis).
Un prădător este, în ecologie, un organism viu care vânează și ucide alte ființe vii
pentru a le mânca sau pentru a le transforma în hrana puilor săi. Sunt considerate a
fi prădătoare nu numai veritabilele animale de pradă (carnivorele), ci și păsările
răpitoare, care prind și omoară prada, plantele carnivore și paraziții care doar
provoacă daune, boli și se hrănesc (rareori omorându-le) doar cu o parte din
substanțele oferite de animalele gazdă sau pradă. Animalele atacate sunt incluse în
categoria pradă. Această vânătoare este foarte comună în natură și prădătorii
joacă un rol vital în menținerea echilibrului ecologic. În general, animalele de
pradă atacă mai ușor animalele-pradă bătrâne sau bolnave.
Specii animale nevertebarete și vertebrate din Cartea
Roșie: factori limitativi, statutul de raritate, măsuri de
ocrotire. Identificați 5/5 specii incluse în Cartea Roșie.
Fauna Republicii Moldova numără circa 14.800 de specii de animale, dintre care:
 Vertebrate – 461 specii (mamifere – 70 specii, păsări – 281 specii, reptile –
14 specii, amfibieni – 14 specii, pești – 82 specii).
 Nevertebrate – 14.339 specii, inclusiv insecte (cca 12.000 specii).

 Denumirea în Denumirea în Statu

Semnalare Imagine
română latină t

Ordinul Mantodea

Familia Mantidae

Călugărița Mantis religiosa pe tot teritoriul țării EN

L.

Ordinul Odonata

Familia Coenagrinidae

Coenagrion la confluența
Libelula mercuriu mercuriale râului Bâc și Nistru, CR
Charpieter raionul Anenii Noi

Coenagrion lindeni
Libelula lui Linden (Erythromma cursul inferior al Prutului EN
lindenii)
Selyes

Ordinul Orthoptera

Familia Tettigoniidae
 stepa Bugeacului,
Saga pedo în Găgăuzia,
Cal de stepă CR
Pallas, 1771 raioanele Cahul, Cantemir,
Căușeni

Ordinul Coleoptera

Familia Carabidae

Calosoma
Calosoma mirositoate sycophanta pe tot teritoriul țării CR
L., 1758

Carabus clathratus în centrul și sud-estul țării,

Carabida clatratus EN
L. r. Orhei, Căușeni, Sloboozia

Familia Elateridae

Cerophitium Codrii Orheiului, imaginea nr.

Cerofită elateroides CR
16
Latreille, 1809

Codrii și pădurile din lunca

Elater ferrugineus Nistrului, m. Chișinău,
Pocnitor roșcat EN
L., 1758 r. Strășeni, Orhei, Căușeni,
Slobozia
 Isnoides
Pocnitor ișnoides sanguinicollis pădurea Ivancea, r. Orhei CR
Panzer, 1793

Porthmidius pădurea Ivancea, r. Orhei,

Pocnitor portmidiu austriacus CR
imaginea nr. 5
Schrank, 1781

Familia Scarabaeidae

Caraban Oryctes nasicornis pe tot teritoriul țării EN

Linnaeus, 1758

Familia Lucanidae

Lucanus cervus pădurile din centrul și nordul

Rădașca (Vaca popii) EN
L. țării

Familia Cerambycidae

Cerambyx cerdo pădurile din centrul și nordul

Croitorul stejarului EN
L. țării

Croitorul cenușiu Morimus funereus pe tot teritoriul țării EN

Mulsant
 Croitorul alpin Rosalia alpina pădurea Ivancea, r. Orhei CR

Ordinul Hymenopetra

Familia Apidae

Bombus paradoxus
Bondar paradoxal (Bombus confusus) în centrul și sudul țării EN
Schenck

Bondar de argilă Bombus argillaceus în centrul și sudul țării EN

Scopoli, 1763

Bondar de stepă Bombus fragrands raionul Cahul și Găgăuzia CR

pallas, 1763

Albina valga Xylocopa valga r. Ialoveni, Strășeni, Orhei EN

Gerstaecker

Familia Megachilidae

Megachile
Albina megahila rotundata pe tot teritoriul țării EN
Fabricius

Familia Scoliidae
 Viespea gigant Scolia maculata tot teritoriul țării EN
Drury,

Familia Formicidae

în luncile Prutului,
Liometapum (Rezervația Pădurea
Furnica liometapum CR
microcephalum Domnească),
și Nistrului, r. Căușeni

Ordinul Diptera

Familia Asilidae

Musca gigant Satanas gigas tot teritoriul țării CR

Eversmann

Ordinul Neuroptera

Familia Ascalaphidae

Ascalaphus
Ascalaf pestriț macaronius în sudul țării CR
Scopoli

Ordinul Lepidoptera

Familia Saturnidae

Fluture aglia Aglia tau tot teritoriul țării EN

L.
 Eudia pavonia
Ochi de păun mic (Saturnia pavonia) nordul și centrul țării EN
L.

Saturnia pyri
Ochi de păun mare Denis & Schiffermüller, pe tot teritoriul țării EN
1775

Familia Sphingidae

Porumbacul dolbina Dolbina elegans raioanele Orhei și Căușeni CR

A. Bang-Haas

Marumba quercus pădurile din nordul și centrul

Porumbacul stejarului EN
Denis & Schiffermüller țării

Porumbac Manduca antropos pe tot teritoriul țării VU

L.

Familia Arctiidae

Callimorpha
quadripunctaria
Arhtiida (Euplagia lizierele din centrul țării VU
quadripunctaria)
Poda

Familia Papilionidae

Fluturile podaliriu Iphiclides podalirius lizierele din nordul și centrul VU

L. țării
 Fluturele mahaon Papilio machaon pe tot teritoriul țării CR
L.

Parnassius
Fluturele apolon negru mnemosyne lizierele din centrul țării CR
L.

Fluturele polixena Zerynthia polyxena cursul inferior al Nistrului CR

Denis & Schiffermüller

Familia Lycaenidae

Polyommatus
Fluture meleag daphnis centrul țării, m. Chișinău CR
Denis & Schiffermüller

Fluturele tomares Tomares nogelli centrul și sudul țării CR

Herrich-Schaffer

Ciclostomate[modificare | modificare sursă]

Denumirea în Statu
Denumirea în latină Semnalare Imagine
română t

Clasa Cephalaspidomorphi

Ordinul Petromyzontiformes

Familia Petromyzontidae
 afluenții din cursul
Eudontomyzon superior și inferior al
Chișcar de râu mariae sin. Lampetra mariae]] VU
Nistrului, cursul
Berg (1831)
superior la Prutului

Pești[modificare | modificare sursă]

Denumirea în Denumirea în Statu
Semnalare Imagine
română latină t

Ordinul Salmonoformes

Familia Salmonidae

Lostriță Hucho hucho cursul inferior al Prutului VU

L.

Ordinul Esociformes

Familia Umbridae

Umbra krameri cursurile inferioare al Nistrului și

Țigănuș CR
Walbaum Prutlui

Ordinul Cypriniformes

Familia Cyprinidae

Vîrezub Rutilus frisii fluviul Nistru EN

Nordmann

Văduvița Leuciscus idus în Nistru și Prut VU

L.
 Mreana de Barbus barbus
borysthenicus în Nistru și Prut EN
Nipru
L.

Barbus meridionalis în sectoarele superioare și medii

Mreana vânătă petenyi VU
ale Nistrului și Prutului
A. Risso

albiile șigurile unor afluenți din

sectorul de mijloc al fl. Nistru
Alburnoides
Beldiță comună bipunctatus (barajul Novodnestrovsk– EN

Bloch, 1782 Soroca) și din sectorul de sus al r.

Prut (Criva–Cuhnești).

în lacuri, iazuri, bălți și canale de

Carassius carassius
Caracudă irigație situate CR
L., 1758
în lunca râurilor

Pelecus cultratus
Sabiță fl. Nistru inferior și r. Prut inferior VU
L. 1758

Petroleuciscus sectorul inferior al r. Prut și al

Cernușcă borysthenicus lacurilor de acumulare VU
Kessler, 1859 Dubăsari și Cuciurgan.

lacul de acumulare Cuciurgan și în

zonele inundabile
Tinca tinca
Lin ale r. Prut, sporadic în lacurile de VU
L., 1758 acumulare Dubăsari,
Chișcăreni și în unele iazuri.

Ordinul Perciformes

Familia Percidae

Pietrar Zingel zingel în Nistru și Prut VU

L.

Zingel streber în sectorul mediu și inferior al

Fusar VU
Siebold Prutului

Сaspiosoma
Caspiosomă caspium lacul de acumulare Cuciurgan EN
Kessler, 1877

Cnipovicia-cu- Knipowitschia lacul de acumulare Cuciurgan și VU

 longecaudata
coada-lungă lacul Cahul
Kessler, 1877

Gymnocephalus
albia r. Prut – sectorul
Răspăr schraetser VU
de mijloc și de jos.
L., 1758

fl. Nistru, numai în cursul inferior,

Sander volgensis
Șalău vărgat rar și extrem de rar EN
Gmelin, 1789
în r. Prut.

Ordinul Scorpaeniformes

Familia Cottidae

albia și afluenții sectorului de sus al

r. Prut (până la lacul de acumulare
Zglăvoacă- Cottus poecilopus
Costești–Stânca) și ai sectorului de VU
răsăriteană Heckel, 1837 mijloc al fl. Nistru
(Naslavcea–Unguri).

Ordinul Gadiformes

Familia Lotidae

Mihalț Lota lota în Nistru și Prut VU

L.

Ordinul Acipenseriformes

Familia Acipenseridae

Huso huso de la barajul lacului Dubăsari până

Morun CR
L. la delta Nistrului

Acipenser
Nisetru guldenstadti Nistru până la barajul Dubăsari CR
Brandt & Ratzeburg,

Păstruga Acipenser stellatus în Nistru și Prut EN

Pallas

cursurile mijlociu și inferior ale fl.

Nistru și r. Prut, rar în sectoarele
Acipenser ruthenus
Cegă superioare ale lacurilor de VU
L., 1758
acumulare Dubăsari și Costești–
Stânca.
 Ordinul Anguilliformes

Familia Anguillidae

Anghilă- Anguilla anguilla

cursul inferior al fl. Nistru și r. Prut CR
europeană L., 1758

Amfibieni[modificare | modificare sursă]

Denumirea în Denumirea în Statu
Semnalare Imagine
română latină t

Ordinul Anura

Familia Pelobatidae

sporadică în văile Nistrului și

Broasca de câmp Pelobates fuscus CR
L. Prutului, rar în Codri

Reptile[modificare | modificare sursă]

Denumirea în Denumirea în Statu
Semnalare Imagine
română latină t

Ordinul Squamata

Familia Lacertidae

Șopârla Eremias arguta stepa Bugeacului CR

multicoloră Pallas

Familia Cluboridae

Șarpele lui Elaphe longissima malurile stâncoase EN

Esculap (s. Zamenis al Nistrului și Răutului,
longissimus) în cursul inferior al Prutului
 Laurenti

Șarpele cu patru Elaphe cursurile inferioare ale Prutului și

quatuorlineata EN
dungi Nistrului
Lacépède

cursul inferior al Prutului, malurile

Șarpe cu stâncoase ale
abdomenul Coluber jugularis EN
L.
galben Nistrului și Răutului, straturile de
calcar din nordul țării

Coronella Codrii Centrali, Codrii Tigheciului,

Șarpe de alun austriaca EN
Laurenti pădurile din nordul țării

Familia Viperidae

Vipera ursini zona de stepă cu pâlcuri de arbori

Vipera de stepă EN
Bonaparte și arbuști

Vipera berus Codri, păduri din nord și din luncile

Vipera comună EN
L. Nistrului și Prutului

Ordinul Testudina

Familia Emididae

văile Nistrului,Prutului, Răutului,

Broasca țestoasă Emys orbicularis Botnei, EN
de baltă L.
unele lacuri și iazuri

Păsări[modificare | modificare sursă]

Denumirea în Denumirea în Statu
Semnalare Imagine
română latină t

Ordinul Suliformes
 Familia Phalacrocoracidae

Phalacrocorax cursul inferior al Nistrului și al

Cormoran mic pygmeus CR
Prutului
Pallas

Ordinul Pelecaniformes

Familia Ardeidae

Ardeola ralloides cursul inferior al Nistrului și al

Stârc galben CR
Scopoli Prutului

Egreta mare Egretta alba cursul inferior al Prutului CR

L.

Familia Pelecanidae

Pelecanus cursul inferior al Prutului și al

Pelican comun onocrotalus Nistrului CR
L. în Moldova nu cuibărește

cursul inferior al Prutului și al

Pelican creț Pelecanus crispus Nistrului CR
Bruch
în Moldova nu cuibărește

Familia Threskiornithidae
 Plegadis falcinellus cursul inferior al Prutului și al
Țigănaș CR
L. Nistrului

Platalea leucorodia cursul inferior al Prutului și al

Lopătar CR
L. Nistrului

Ordinul Ciconiformes

Familia Ciconiidae

pădurile din luncile Prutului (r.

Ciconia nigra Glodeni, Leova),
Cocostârc negru CR
L. Nistrului (r. Căușeni), Codri (r.
Hânceșit)

Ordinul Anseriformes

Familia Anatidae

Cygnus olor cursul inferior al Prutului și al

Lebăda cucuiată VU
Gmelin Nistrului

Cygnus cygnus cursul inferior al Nistrului, în

Lebăda cântătoare CR
L. timpul migrației

Aythya nyroca cursul inferior al Prutului și al

Rață cu ochi albi CR
L. Nistrului
 Ordinul Accipitriformes (Falconiformes)

Familia Accipitridae

Viespar Pernis apivorus rar, pe tot teritoriul țării EN

L.

Milvus milvus pădurile din centrul țării (r.

Gaie roșie CR
L. Sângerei, Telenști)

Haliaeetus albicilla cursul inferior al Prutului și al

Codalb CR
L. Nistrului

Neophron
Hoitar percnopterus nordul și centrul țării CR
L.

Șerpar Circaetus gallicus pădurile din centrul țării CR

Gmelin

Erete vânat Circus cyaneus centrul și sudul țării CR

L.
 Circus macrourus nordul, centrul și sud-estul țării
Erete alb
Gmelin ultima oară semnalată în 1962

Erete sur Circus pygargus centrul țării CR

L.

Acvila țipătoare Aquila pomarina Codri, luncile Prutului și Nistrului CR

mică Brehm

Acvila țipătoare Aquila clanga pădurile din centrul țării CR

mare Pallas

Aquila heliaca pădurile Orheiului și Corneștiului

Acvila imperială CR
Savigny (?)

Aquila rapax centrul și sudul țării

Acvila de stepă CR
Temminck ultima oară semnalată în 1963
 Aquila chrysaetus sudul țării
Acvila de munte CR
L. ultima oară semnalată în 1965

Hieraaetus Codri, pădurile din lucinile

Acvila pitică pennatus CR
Prutului și Nistrului
Gmelin

Familia Pandionidae

cursul inferior al Nistrului,

Vultur pescar Pandion haliaetus pădurea Cuhnești pe malul CR
L.
Prutului

Familia Falconidae

Vânturel mic Falco naumanni cursul inferior al Prutului CR

Fleischer

Șoim dunărean Falco cherrug rar, pe tot teritoriul țării CR

Gray

Ordinul Gruiformes (Otidiformes)

Familia Otididae
Dropie mică Tetrax tetrax sudul țării (1982) CR
L.

Otis tarda stepa Bălțiului, stepa Bugeacului

Dropie CR
L. (1962)

Crex crex în luncile Prutului, Nistrului și

Cristel CR
L. râurilor interioare

Ordinul Columbiformes

Familia Columbidae

Porumbel de Columba oenas Codri, cursul inferior al Prutului

EN
scorbură L. și Nistrului

Ordinul Strigiformes

Familia Tytonidae

Striga Tyto alba parcurile din Chișinău și Tiraspol EN

Scopoli

Familia Strigidae
 Buhă mare Bubo bubo Codri, văile Nistrului și Prutului CR
L.

Asio flammeus luncile Nistrului, Prutului și

Ciuf de câmp CR
Pontoppidan Răutului

Ordinul Piciformes

Familia Picidae

Ciocănitoarea Picus viridis nordul și centrul țării EN

verde L.

Ciocănitoarea Dryocopus martius valea Prutului, Codri EN

neagră L.

Ordinul Paseriformes

Familia Muscicapidae

Monticola saxatilis cursul superior și de mijloc al

Mierla de piatră EN
L. Nistrului

Familia Fringillidae
 Cănăraș Serinus serinus tot teritoriul țării EN
L.

Mamifere[modificare | modificare sursă]

Denumirea în Statu
Denumirea în latină Semnalare Imagine
română t

Ordinul Insectivora

Familia Soricidae

Chițcan cu Crocidura leucodon pretutindeni, dar are o densitate

CR
abdomen alb Hermann mică

Ordinul Chiroptera

Familia Vespertilionidae

Rhinolophus în apropiere de Nistru, în

Rinofild mare ferrumequinum raioanele Soroca CR
Schreb și Grigoriopol

Noptar cu urechi Myotis bechsteinii în raioanele Orhei și Strășeni CR

mari Kuhl

în unele peșteri sau mine de

Noptar natterer Myotis nattereri extragere CR
Kuhl
a pietrei din raionul Orhei
 Barbastella malurile stâncoase al Nistrului
Liliac cârn barbastellus CR
din raionul Orhei
Schreber

Nictal gigantic Nyctalus lasiopterus Codrii Centrali CR

Schreber

Vespertil bicolor Vespertilio murinus Codrii Centrali CR

L.

Ordinul Rodentia

Familia Sciuridae

terasele superioare și versantele

Popândău comun Spermophilus citellus VU
L. Nistrului și Răutului

Ordinul Carnivora

Familia Mustelidae

Codri, pădurile din lunca

Martes martes Prutului,
Jder de pădure VU
L. în Rezervația „Pădurea
Domnească”
 în luncile inundabile din cursurile
Hermelina Mustela erminea inferioare VU
L.
ale Nistrului și Prutului, în Codri

Mustela lutreola în cursurile inferioare ale

Nurca europeană CR
L. Nistrului și Prutului

stepa Bălțului și stepa

Mustela eversmanni Bugeacului,
Dihor de stepă EN
Lesson zonele neîmpădurite din centrul
țării

Lutra lutra în lunca Prutlui și în cursul

Vidră CR
L. inferior al Nistrului

Familia Felidae

Codrii Centrali, pădurile din

Felis silvestris cursurile mijlociu
Pisică sălbatică EN
L. și inferior al Prutului și
din cursul inferior la Nistrului

Cauzele
Un factor principal ce influențează scăderea numărului de exemplare dintr-o specie
anume este defrișarea excesivă și distrugerea ariilor protejate prin braconaj. Mii de
specii de animale rare sunt pe cale de dispariție din cauza faptului că sunt vânate
sau, nu mai au sursa necesară de plante (unele animale) pentru a se hrăni, deoarece
plantele respective au fost distruse tot de om.
Peste 19.000 de specii de plante si 5.000 de specii de animale de pe Glob
sunt clasificate ca fiind pe cale de disparitie. Alte câteva mii de speciii ajung în
pragul disparitiei în fiecare an înainte ca biologii sa le poata identifica.
Principalele cauze ale disparitiei speciilor de plante si animale sunt:
distrugerea habitatelor, exploatarea comerciala (colectarea de plante, vânatul
irational si braconajul), distrugerile produse de catre speciile aclimatizate si
poluarea. Dintre aceste cauze, distrugerea habitatelor reprezinta cea mai mare
amenintare pentru aceste specii.
De-a lungul erelor geologice, diferitele specii de plante si animale au evoluat
încet si au disparut din cauza schimbarilor climatice radicale si a imposibilitatii de
a se adapta competitiei pentru supravietuire. Totusi, din anii 1600, rata de
disparitie a crescut progresiv, odata cu cresterea populatiei umane si consumarea
resurselor naturale.
Multi oameni de stiinta considera ca de la disparitia dinozaurilor, în urma cu
65 de milioane de ani, astazi ne aflam în mijlocul celei mai mari perioade critice,
de distrugere ireversibila a numeroase specii de plante si animale. Mentinerea
ecosistemelor actuale, precum padurile, recifurile de corali sau mlastinile, depinde
în mare masura de biodiversitatea lor. Disparitia uneia dintre speciile care
alcatuiesc un astfel de lant trofic poate duce la declinul ecosistemului respectiv.
Scăderea ireversibila a biodiversitatii are un impact serios asupra nivelului de
trai al oamenilor. Ecosistemele sanatoase asigura hrana, aer curat, apa si soluri
fertile pentru agricultura. De asemenea, 40% din medicamentele moderne provin
de la plante si animale.
Ce trebuie făcut pentru a salva speciile de plante și animale pe cale de
dispariție și rare?
Fiecare pas pentru a păstra natura este indicatorul nostru de dragoste pentru patria
mamă. Și astfel de pași sunt în puterea tuturor oamenilor. Acestea pot fi o varietate
de acțiuni: păstrarea unei flori de pajiște, protejarea pădurii de foc, nu aruncarea
cuiburilor de păsări, colectarea corectă a ciupercilor și a ierburilor, doar pentru a nu
arunca gunoiul nicăieri, astfel vom păstra și salva natura noastră și, prin urmare,
Patria noastră.
Respect pentru toate lucrurile vii.
Respectarea regulilor de comportament în natură (nu arunca, nu rupe cuiburile
păsărilor, nu rupe crengile, nu pune foc la iarbă).
Plantarea unei păduri.
Interzicerea vânării de animale rare.