AMFIBIENI

REGNUL ANIMALIA

CLASA AMPHIBIA
Batracienii
 SUBIECTE
MEDIUL DE VIAŢĂ
SISTEMATICA
EVOLUȚIA
CARACTERISTICA GENERALĂ A
REPREZENTANTULUI TIPIC
DIVERSITATEA
IMPORTANȚA ÎN NATURĂ
IMPORTANȚA ÎN VIAȚA OMULUI
 Mediu de viata:
Amfibian (de la gr=amphys=dublu;bios=viata).Are mediu dublu de
viata:in apa si pe uscat.In Romania se intalneste in zonele de ses,nu
urca la altitudini mai mari de 600m.
 SISTEMATICA
Clasa AMPHIBIA
Ordinul Apoda
sau Gymnophiona

Rep. Coelicidele (Coelicidae)

Ordinul Urodela sau Caudate
Rep. Salamandrele (Salamandridae)
Ordinul Anure sau Ecaudata
Rep. Buhaiul de baltă (Bombina),
brotăcelul (Hylidae),
broasca de lac (Ranidae),
broasca rîioasă (Buionidae).
 Clasa AMPHIBIA
Ordinul Apoda sau Gymnophiona

Rep. Coelicidele (Coelicidae)

Ordinul Urodela sau Caudate
Rep. Salamandrele (Salamandridae)
Ordinul Anure sau Ecaudata
Rep. Buhaiul de baltă (Bombina),
brotăcelul (Hylidae),
broasca de lac (Ranidae),
broasca rîioasă (Buionidae).
 Ordinul Apoda sau
Gymnophiona
Rep. Coelicidele (Coelicidae) - APODE
Ordinul Anure sau Ecaudata

BROASCA
RÎIOASĂ
BROASCA
BROTĂCEL DE LAC
 Ordinul Urodela sau Caudate
Rep. Salamandrele (Salamandridae)
Tritonii TRITON

SALAMANDRA
PROTEUS – locuitor al peşterilor

PROTEUS
 EVOLUȚIA
Originea amfibienilor din peşti este demonstrată de unele
caractere ale mormolocilor. La început corpul acestora
este pisciform, prevăzut cu linie laterală şi terminat printr-
o coadă turtită lateral.
Mormolocul respiră prin trei perechi de branhii externe,
înapoia cărora se află cîte o crăpătură branhială. Inima
este bicamerală, ca la peşti.
După două săptămîni apar branhiile interne, care comunică
cu exteriorul prin orificiul branhial. În acelaş timp apar
membrele posterioare, apoi cele anterioare. Ulterior,
orificiul branhial se închide şi din faringe apare o dilatare,
care prin vascularizare se transformă în plămîni. Coada se
resoarbe, linia laterală dispare, intrestinul se scurtează şi
inima devine tricamerală.
Sub influenţa climei secetoase şi valde de la sfîrşitul
carboniferului, la unii stegocefali au apărut şi alte adaptări
la mediul terestru.
Ca urmare a respiraţiei pulmonare, sistemul circulator al
stegicefalilor s-a perfecţionat, stratul superficial al
tegumentului s-a schmbat.
 Caractere generale
amfibieni
 Au mediu dublu de viata;
 Respiratia este dubla:pulmonara si cutanee;
 Pielea subtire,umeda,bine
vascularizata,serveste la respiratie;
 Sunt animale tetrapode;
 Se inmultesc prin oua;dezvoltarea se face
prin metamorfoza;
 Au temperatura corpului variabila.
 Caractere generale ale
amfibienilor:
♦ Sunt animale care trăiesc în apă şi pe uscat ;
♦ Respiraţia este dublă:pulmonară si cutanee;
♦ Pielea subţire, puternic vascularizată, glandulară şi
umedă, serveşte la respiraţie;
♦ Având patru membre se numesc vertebrate
tetrapode;
♦ Se inmulţesc prin ouă;larvele se dezvoltă prin
metamorfoză ;
♦ Temperatura corpului este variabilă (poikiloterme);
♦ Iarna, broaştele trec printr-o stare de amorţire.
 CARACTERISTICA GENERALĂ A
REPREZENTANTULUI TIPIC

Broasca de lac – Rana esculenta.

Răspîndirea: în lacuri, băltoace

- Pe marginea apelor, in
lacuri, balti si mlastini, intalnim
adeseori broasca de lac.
- Ea face parte din AMFIBIENI
deoarece traieste atat in apa, cat
si pe uscat.
- Culoarea corpului este
variabila, adaptandu-se la
mediu.
- Partea dorsala este verde-
maslinie, cu o dunga deschisa si
pete inchise de-a lungul
coloanei vertebrale; abdomenul
este alburiu.
 Părţile corpului:
Forma corpului este turtită dorso-
ventral.
Părţile corpului sunt: cap, corp şi
membre (la tritoni şi coadă).
 Alcatuirea corpului
• Corpul este acoperit cu o pliele subtire puternic vascularizata, umeda si
alunecoasa , datorita unui lichid produs de glandele aflate sub piele .
• Capul mare se prinde direct de trunchi.
• Ochii proeminenti au 3 pleoape , cea inferioara este mai mare si mobila fata
de cea superioara , iar a III-a membrana are rol protector .
• In spatele ochilor se gasesc urechile , ca niste membrane circulare .
• Narile sunt situate in varful botului ; ele se pot inchide ca niste capacele .
• Gura larga cu dinti marunti pe maxilarul superior,pe maxilarul inferior limba
fixata cu partea anterioara ,partea posterioara este libera.
• Trunchiul este lipsit de coada ,turtit dorso-ventral.
• Membrele – membrele anterioare scurte terminate cu 4 degete libere,
membrele posterioare se termina cu 5 degete unite cu o membrana.
•Sunt tetrapode.
 Alcatuirea corpului
trunchi

cap
Partea dorsala
nari

gura

ochi

abdomen
urechi
membre
 Acorerirea:
Cu tegument ce prezintă o dermă şi o epidermă. În
tegument sînt glande mucoase unicelulare ce se găsesc la
suprafaţa epidermei.
Ele secretă un mucus protector,ajutînd peştele să alunece
fără frecare sau face corpul impermiabil pentru substanţele
toxice di napă.
În derm sînt cromatofori ce sintetizează diferiţi pigmenţi.
Natura pigmentului este diferită. Sub influenţa sistemului
nervos cromatoforii întră în secţiune şi schimbă culoarea
animalului în legătură cu mediul sau reproducerea.
Tegumentul sau pielea este prins pe alocuri de corp,
cavităţile libere sunt umplute cu limfă formînd saci limfatici.
 LOCOMOȚIA
 Prin săritură (salturi) pe suprafaţa terestră, prin înot

 Scheletul
 Craniul are 2 porţiuni: viscerală şi craniană. Cutia craniană protejează encefalul.
Craniul visceral are un os mobil este maxila inferioară.
 Coloana vertebrală are 9 vertebre. Sunt următoarele regiuni: cervicală, dorsală,
sacrală, codală.
 Au apărut în seria animală centurile: Scapulară (omoplat sau scapulă, claviculă şi
caracoid), Pelviană (ileon, ischion, pubis)

 Membrele anterioare: Humerus, cubitus şi radius, oase carpiene, metacarpiene,

falangele degetelor. Membrele au formă de Z.
 Membrele posterioare: femurul, tibia şi pironeul, tarsiene, metatarsiene,
falangele degetelor.

 Muşchii
 Devoltare mai puternică o au muşchii membrelor posterioare, apoi cei ai membrelor
anterioare, muşchii dorsali şi
SCHELETUL
 STRUCTURA INTERNA:
sistemul nervos mai dezvoltat ca la pesti,inima cu 3 camere(2 atrii si 1
ventricul);circulatia se face prin artere,vene,capilare.Sangele
oxigenat se amesteca cu cel neoxigenat..Au temperatura corpului
variabila.
 NUTRIȚIA
 Este animal insectivor. Vînează pasiv cu limba
fixată anterior de planşeul bucal. Limba este
proiectată la vînat prin răsturnare.
 Digestia
 Cavitatea bucală este largă şi cuprinde dinţi
mărunţi. Cavitatea bucală are şi funcţie
respiratorie, în ea se deschid fosele nazale şi se
mişcă planşeul bucal. Mucoasa cavităţii bucale
conţine glande care elaborează mucus. Faringele
este diferenţiat. Esofagul este scurt. Stomacul are
formă de sac cu mai multe regiuni, în pereţii
cărora sunt glande ce secretă mucus şi pepsină.
Intestinul subţire are prima ansă ce corespunde
compartimentului duodenal şi în el se varsă
secretele sale ficatul şi pancreasul. Este intestinul
gros. Rectul se deschide în cloacă.
 HRANIRE
Gura larga are pe maxilarul superior dinti marunti, iar limba
fixata cu partea anterioara , partea ,posterioara bifurcata la varf
fiind libera .
Cand vede o insecta , deschide gura larg si
proiecteaza in afara prin rasturnare partea libera
a limbii ; pe suprafata ei lipicioasa insectele se
prind cu usurinta .

Ea se pote hrani si cu viermi , melci

paianjeni,icre si pestisori
 CIRCULAȚIA SUBSTANȚELOR
 Inima are 3 camere: 2 atrii (stîng şi drept) şi un ventricol. Vasele
sangvine sunt: artere, vene şi capilare. Înima lucreză ca pompă în
3 timpi:
 1) sîngele arterial din atriul drept şi cel venos din cel stîng
nimereşte în ventricol apoi în sistola ventriculară sîngele este
expediat în circulaţia mare, sistemică, fiind amestecat. Prin tot
corpul circulă sînge amestecat.
 2) sîngele arterial prin sistolă atrială stîngă şi sistolă ventriculară
este expediat spre arterele carotide.
 3) sîngele venos prin sistola atrială dreaptă şi sistola ventriculară
este expulzat spre arterele pulmonare în circulaţia mică.
 Deci la amfibieni sunt două circulaţii sangvine: MICĂ: atriul drept
– ventricolul – artere pulmonare – plămîni – atriul stîng. MARE:
atriul stîng – ventricolul – cîrgele aortice – aorta dorsală – tot
corpul – vene – atriul drept.
 Sistemul limfatic este bine dezvoltat. Sîngele are componentele:
plasmă şi celule sangvine.
CIRCULAŢIA SANGVINĂ
 RESPIRAȚIA
 Ca urmare a adaptării la două medii de viaţă aparatul
respirator este alcătuit din căi respiratorii şi plămîni. Căile
respiratorii sunt: fosele nazale, cavitatea bucală, faringe,
laringe, trahee, bronhii extrapulmonare şi pulmonare.
Plămînii sunt organe respiratorii.
 Mecanismul ventilaţiei pulmonare constă în: la mişcarea
planşeul bucal aerul aspirăt prin narine spre laringe şi
plămîni. Expiraţia se realizează prin activitatea muşchilor
corpului şi forţei elastice ale plămînilor.
 Deoarece respiraţia pulmonară nu reuşeşte să asigure
cantitatea necesară de oxigen organismului, ea este
completată prin cea tegumentară.
 Tegumentul subţire, umed şi bine vascularizat, favorizează
schimburile de gaze. În stadiul larval amfibienii respiră prin
branhii.
 Respiraţia
♦ La amfibieni există două tipuri de
respiraţie:
- una pulmo - cutanee caracteristică
adulţilor;
- una branhială, caracteristică
larvelor;
- există cazuri când respiraţia se
face numai prin piele sau toată viaţa
prin branhii.

♦ Adulţii respiră prin plămânii (slab

dezvoltaţi cu aspect de saci încreţiţi)
înghiţind aerul şi prin pielea ( care este
umedă,bogat vascularizată şi subţire).

♦ ATENŢIE !
Respiraţia prin piele completează pe
cea prin plămâni
 Excreţia
 Aparatul excretor la anfibienilor este reprezentat
printr-un pronefros (rinichi larval), şi mezonefros
la adult.
 Sunt 2 rinichi de culoare brun-roşcată care
depinde de forma corpului (alungit la urodele şi
scurt la anure.
 Ureterele sau canalul Wolff servesc la evacuarea
urinii şi elementelor sexuale. Ele se deschid în
cloacă.
 Din cloacă urina este împinsă în vezica urinară.
 Sistemul nervos
 Este format din encefal, măduva spinării şi nervi cranieni, medulari.
 Părţile structurale ale encefalului sunt: telencefalul,diencefalul, mezencefalul,
metencefalul, mielencefalul.
 Telencefalul este format din 2 emisfere cerebrale alungite şi separate prin şanţul
interemisferic. La baza lor se află corpii striaţi, voluminoşi, iar anterior, bulbii olfactivi.
Pentru prima dată în evoluţia vertebratelor apare tendinţa de migrare a neuronilor către
periferia emisferelor cerebrale, sugerînd un început de formare a scoarţei cerebrale.
Corpii striaţi asigură coordonarea fină şi precisă a locomoţiei pe uscat şi în apă.
Telencefalul este conectat prin fibre nervoase cu talamusul, hipotalamusul şi
mezencefalul.
 Diencefalul prezintă epifiza dorsal şi talamusul care conţine nuclei geniculaţi laterali,
ce primesc exclusiv fibre optice şi, prima dată în seria animală, fibrele care pornesc de la
ei ajung la emisfere. Hipotalamusul îndeplineşte rol coordonator al funcţiei vegetative.
 Mezencefalul constituie un centru foarte important pentru recepţionarea excitaţiilor
vizuale, auditive, statice, cît şi pentru elaborarea unor impulsuri motorii, transmise la
bulb şi la măduvă. Prin lobii săi optici, mezencefalul are o dezvoltare mai mare şi funcţii
complexe de coordonare a activităţilor motrice.
 Metencefalul prezintă este mai redus ca la peşti ca urmare a mişcărilor mai simple
efectuate de aceste animale. Corpul principal numit cerebelul are rol în controlul
echilibrului şi locomoţiei.
 Mielencefalul este voluminos, se continuie măduva spinării, conţine numeroşi centri
care controlează mişcarea şi reglează diferite procese fiziologice, ca circulaţia, respiraţia.
Se dezvoltă nucleul nervului acustic, care primeşte informaţii auditive, şi nuclei
vestibulari, cu rol de echilibru, ca urmare a reducerii liniei laterale.
 Nervii cranieni sunt în număr de 10 perechi.
 Măduva spinării are formă cilindrică, ocupînd tot canalul vertebral. Măduva este scurtă
şin se termină printr-o „coadă de cal”, rezultată din asocierea nervilor spinali din
regiunea codală. Dezvoltarea membrelor cu funcţii tactile şi motorii mai complexe a
determinat apariţia unor centri nervoşi mai dezvoltaţi în regiunile cervicală şi toraco-
sacrală.
 Nervii spinali sunt asemănători ca dispoziţie metamerică şi structură ca la celelalte
vertebrate.
 Analizatorul vizual
 Ochii amfibienilor au un şir de trăsături specifice,
legate de modul de viaţă acvatică şi terestră:
pleoapele mobile protejează ochii de uscare şi
impurităţi; prezenţa retinei bombate şi a cristalinului
în formă de lentilă, ce determină vederea în depărtare
la amfibieni; prezenţa unei acomodări mai evoluate,
care se înfăptuieşte cu ajutorul muşchiului ciliar prin
deplasarea cristalinului.
 Pleoapele sunt: superioară, inferioară şi nictitantă sau
terţiară, situată în unghiul anterior al ochiului. Ochii
sunt umectaţi de secretele glandelor lacrimale.
 AUZUL
Caracteristic este apariţia urechii medii (camera timpanică) ce
comunică cu urechea internă printr-o fereastră ovală. Către
exterior, urechea medie prezintă fereastra timpanică .
Camera timpanică conţine un os, columelă, care se sprijină
cu un capăt de membrana timpanică iar cu celălalt pe
fereastra ovală. Urechea medie comunică cu faringele prin
trompa lui Eustache. Urechea internă este constituită dintr-
un sac membranos care cuprinde utricula ce poartă 3 canale
semicirculare, sacula şi lagena.
Cavitatea labirintului membranos conţine endolimfă, cu mici
concreţiuni calcarose (otolite), cu rol în menţinerea
echilibrului. La amfibieni apare o prelungire a lagenei
numită papilă bazilară, organul principal al auzului.
Undele vibratorii (cu frecvenţa cuprinsă între 200-4000 Hz)
recepţionate de membrana timpanică ajung în urechea
medie, iar prin intermediul columelei, la fereastra ovală. De
aici, prin perilimfă, vibraţiile ajung la papila bazilară;
aceasta conţine celule senzoriale, care sunt excitate de
vibraţiile sonore. Sensibilitatea auditivă este bine
dezvoltată.
 SENSIBILITATEA
CHEMORECEPȚIA
 Analizatorul senzitiv sau tactil
Este reprezentat prin tegumentul care are terminaţii
nervoase.
 Chemorecepţia

Ca urmare a adaptării la mediul terestru şi un mod de

nutriţie mai variat, receptorii gustativi ai
amfibienilor sunt localizaţi pe limbă, în cavitatea
bucală şi faringe.
Olfacţia se realizează prin intermediul mucoasei
nazale, care căptuşeşte cavitatea nazală, conţine
celule nervoase care percep substanţele
mirositoare ce difuzează în aer sau sunt dizolvate
în apă.
 Reproducerea
 La amfibieni este dimorfism sexual: mascul şi femelă. Masculul are
testicole de formă ovală (cu doi corpi graşi ce contribuie la
elaborarea spermatozoizilor) ce elaborează spermatozoizi: celule
sexuale. Spermatozoizii sunt evacuaţi prin canalicule spre cloacă.
 Femela are ovare voluminoase care elaborează ovule. Din ovar
ovulele trec în cavitatea generală a corpului, apoi în oviducte, iar
din acestea în uretere, care se deschid în cloacă.
 Fecundaţia este externă. Peste ovulele eliminate de femelă se
depune lichidul spermatic.
INMULTIRE
 DEZVOLTAREA EMBRIONARĂ
 Dezvoltarea embrionară la amfibieni se petrece prin metamorfoză prin care
trece larva numită mormoloc. Acesta parcurge mai multe etape pînă ia
aspectul adultului.
 Peste 3-4 ore după fecundare oul de broască începe să se dividă. Trece
stadia de blastulă (24 ore), apoi gastrulă.
 Peste o săptămînă se dezvoltă mormolocul. Mormolocul are o coadă lungă,
înconjurată de o memebrană înotătoare. Pe ambele părţi ale capului sunt
nişte branhii externe. Apare linia laterală. Aparatul circulator este
asemănător peştilor: inima cu 2 camere(un atriu şi un ventricol), circulaţia
sangvină într-un singur circuit.
 În stadiile următoare se dezvoltă membrele posterioare, branhiile se reduc,
apar cavităţile pulmonare, se dezvoltă membrele anterioare. Coada şi
intestinul se scurtează şi larva trece la alimentaţia adultă.
 Transformarea sau metamorfoza mormolocului prezintă un interes teoretic,
deoarece dovedeşte provenienţa amfibienilor de la peşti. Dă posibilitatea
de a restabili amănunţit evoluţia anumitor organe si sisteme de organe.
DEZVOLTAREA EMBRIONARĂ
 O femelă poate depune până la
10.000 de ouă. Metamorfoza are
loc după 3-4 luni. Maturitatea
sexuală poate fi atinsă începând
cu al doilea an. Uneori mormolocii
pot atinge dimensiuni de 15-20 cm
(mormoloci gigantici) şi pot
hiberna în acest stadiu.
 URODELE

Broasca rîioasă verde Brotăcel Broasca roşie Broasca de pămînt

 -Este o specie arboricola.
-Are discuri adezive in varful degetelor.
-Poate sa ajunga la 4-5 cm.

BROTACELUL

Are câte o excrescenţă în formă de

corn deasupra fiecărui ochi, picioare
scurte. Masculii sunt mai mici decat
Broasca orientală (chinezească)
femelele si emit in perioada de
cu burta de foc
imperechere un sunet asemanator cu
mugetul. Brazilia, Surinam, Peru
 Brotăcelul
♦ Se hraneşte pe arbori,
se inmulteşte în apă
şi iernează în pamânt.

Brotăcelul cu ochi roşii

♦ Ochi enormi si roşii, cu pupila
verticală, cap rotund, piele fină,
picioare lungi, degetele se termină
cu pernuţe care funcţionează ca
nişte ventuze,pentru fixarea pe
suprafeţe alunecoase.
♦ Femelele sunt mai mari decat masculii.
♦ Trăieşte în America Centrala si nordul Americii de Sud
 Broasca păroasă

Trăieşte în Camerun. Denumirea vine de la prezenţa formaţiunilor dermice

filiforme, care îi atarnă în partea posterioară a coapselor şi în regiunea
şalelor, unde formează o încâlcitură păroasă, ce atinge o dezvoltare maximă
în perioada împerecherii, ajungând pană la o lungine de 10-15 cm.
Broasca “săgeata otrăvită” verde
Piele fină, 4 degete la fiecare
picior, care se termină cu pernute late.
Costa Rica, Nicaragua, Panama,
introdusă şi in Hawaii.
Broasca “săgeata otrăvită” albastră
Femelele sunt usor mai mari decat
masculii.
Brazilia, Costa Rica, Surinam,
Nicaragua, Panama

BROASCA RAIOASA
Este o specie noctuna.
Traieste in Europa, Asia si nordul
Africii.
Ajunge la 9- 15 cm
 ANURE
Salamandrele, mai mult terestre, trăiesc ascunse pe sub rădăcini, trunchiuri
putrede, sub muşchi şi pământ afânat. Se hrănesc mai mult noaptea cu râme,
limaci, insecte .    Tritonii au un regim mixt (terestru şi acvatic) trăind la fel ca
salamandrele. Primăvara, când are loc şi reproducerea, devin acvatici şi pot fi
găsiţi în ochiuri limpezi de apă stătătoare, ape lin curgătoare. bălţi nu prea mari
şi cuSalamandra
oarecare vegetaţie. Tritonul
In perioada de inmultire, tritonul intra in balti, apoi revine pe
uscat. Masculul are o creasta de piele pe spate, iar in perioada
reproducerii, pielea are o culoare marmorata.

TRITONUL CRESTAT

Este un amfibian care are coada.

-Raspandit in Europa si Asia de vest.
-Ajunge la 6- 11 cm
Amfibian care are coada, raspandit in padurile
umede din Europa si nordul Africii.
-Pielea ei secreta o substanta toxica, fapt
care o ajuta sa se apere de dusmani.
SALAMANDRA
 Proteul
Singurul loc unde îl întâlnim este Slovenia în peşterile
Skocjan si Postojna.
Condiţiile de viaţă au dus la reducerea ochilor şi
decolorarea pielii animalului.
Respiră prin branhii externe.

Imagini din Peştera Postojna Slovenia

 Proteul
Singurul loc unde il intalnim este Slovenia in pesterile Skocjan si Postojna.

Conditiile de viata au dus la reducerea ochilor si decolorarea pielii animalului.

Respira prin branhii externe.

Traieste doar in pesterile din Balcani.Ochii sunt

atrofiati, iar branhiile externe se mentin si la
adulti; corpul este depigmentat.Are 30 cm
BROAȘTE OTRĂVITOARE
 IMPORTANȚA ÎN NATURĂ
 Participă la circuitul materiei în natură;
 Sunt consumatori în ecosistemă;
 Constituie baza nutritivă pentru animale în
ecosistemă;
 Sunt indicatori ai apelor curate.
 IMPORTANȚA ÎN VIAȚA OMULUI

 Folosite în alimentaţie;

 Ca specii decorative;

 Indicatori;

 În medicină – secretul otrăvitor.

 ♦ În Brazilia trăieşte singura specie de ce
latră
broască şi muşcă asemenea câinilor?
♦ În Columbia trăieşte o broască veninoasă,
a cărei piele secretă o otravă de 30 de ori mai puternică
decât curara?
♦ În Camerun, Gabon şi Congo trăieşte broasca cu păr ( 10-
15 cm. Lungime). Se pare că perii îndeplinesc rolul unor
branhii externe?
♦ În lacul Titicaca din Munţii Anzi populaţia de broaşte este
de o mie de milioane?
♦ În preajma cascadelor din Rio-Muni (Africa ecuatorială)
trăieşte cea mai mare broască – broasca gigant, care
atinge 3,5 Kg, iar lungimea corpului, 75 cm.?
♦ Broaştele de uscat consumă un mare număr de insecte?
Astfel, în 24 de ore o broască înghite circa 300 de
insecte (adulte sau larve)?