Sunteți pe pagina 1din 45

REGNUL ANIMALIA

SUBIECTE

RĂSPÎNDIREA
SISTEMATICA
CARACTERISTICA GENERALĂ
DIVERSITATATEA
IMPORTANȚA
SISTEMATICA
 Supraclasa Pisces sau Peşti
 Clasa Chondrichthyes sau Peşti cartilaginoşi
 Subclasa Elasmobranchii sau Selacienii
 Ordinul Selachoidei sau Rechinii rep.Rechinii
 Ordinul Batoidei rep. Pisica de mare
 Vulpe de mare
 Torpila electrică
 Peşte ferestrău
 Subclasa Holocephali rep. Pisica de mare
 Clasa Osteichthyes sau Peştii osoşi
 Subclasa Chondrostei sau Ganoizii cartilaginoşi
 rep. Morunul, nisetrul, cega.
 Subclasa Holocephali rep. Chimaera monstroza
 Subclasa Actinopterygii
 Subclasa Crossoptterygii
 rep. Latimeria
 Subclasa Dipnoi rep. Ceratodul, Protopterus
Subclasa Actinopterygii
Ordinul Denumirea speciei
Lepidosteoidei peştele de cuirasă Lepidosteus
Amioidei peştele de mîl Amia calva
Clupeiformes scumbria
somonul Salmo salar
sardeaua
păstrăv,
Cypriniformes Babuşca Rutilus rutilus
Plătica Abramis brama
crapul Cyprinus carpio
Esociformes ştiuca Esox lucius
Persoces Chefalul Mugil Exocoetus
peştele zburător
gambuzia Gambusia
Lophobranchiiacele căluţul de mare Syngnatus Hippocampus
Perciformes şalău Lucioperca lucioperca
Gadiformes Batogul Picşa,
mihalţul Gadus morrhua
Plectognathi peştele lună Mola mola
Pediculati dracul de mare Lophius piscatorius
scrumbia Scomber scombrus
Gadiformes batogul
CARACTERISTICA
REPREZENTANTULUI TIPIC.
 Reprezentantul tipic –
crapul.
Acoperirea:
 Cu tegument ce prezintă o dermă şi o epidermă multistratificată cu formaţiuni cornoase
– solzi.
 Solzii sînt una din cele mai importante formaţiuni ale dermei. Sînt de diferite forme,
aşezat într-o teacă de ţesut conjunctiv. Fiecare solz cu marginea anterioară este înfipt n
piele, iar cu marginea sa posterioară se suprapune pe solzii rîndului următor, ca ţigla.
Toţi formează un înveliş protector, care nu împiedică mişcarea corpului.Sînt formaţi din
substanţă proteică. Cresc anual prin o serie de inele, care sînt mai late vara şi mai
înguste iarna, sau în perioadele lipsite de hrană. După solzi putem determina vîrsta
peştilor, felul hrănirii şi dimensiunile în anii precedenţi.
 În tegument sînt glande mucoase unicelulare ce se găsesc la suprafaţa epidermei. Ele
secretă un mucus protector,ajutînd peştele să alunece fără frecare sau face corpul
impermiabil pentru substanţele toxice di napă.
 În derm sînt cromatofori ce sintetizează diferiţi pigmenţi. Natura pigmentului este
diferită. Sub influenţa sistemului nervos cromatoforii întră în secţiune şi schimbă
culoarea animalului în legătură cu mediul sau reproducerea. Culoarea corpului depinde
de mediu, n care trăieşte.
 Abdomenul este de culoare deschisă, iar partea dorsală este întunecată.
Structura externă
Locomoţia:
 Membrele reprezentate prin înotătoare perechi: pectorale şi ventrale
(abdominale), şi neperechi: dorsală, anală, codală (homocercă, cu lobi egali sau
heterocercă, lobi inegali). Peştele înoată cu ajutorul înotătoarelor: cea codală
joacă rol la înaintare, cele pare la schimbarea direcţiei, oprire, mişcare liniştită,
iar înotătoarele dorsală şi cea anală la menţinerea stabilităţii corpului la
mişcare.
 Scheletul
 Scheletul peştelui este interior. Este constituit din oase. Scheletul este
constituit din : scheletul capului , a trunchiului şi înotătoarelor.
 Scheletul capului cuprinde: cutia craniană, oasele feţei, oasele gurii,
operculele. Craniul se compune din craniul primar, format din oase: 4 oase
occipitale, oasele otice (auditive), sfenoide, parietale. Oasele faciale sînt:
frontale, nazale, vomerul, lacrimale (orbitale). Gura este formată din maxilarul
superior şi cel inferior. Pe părţile laterale se află cite un os – operculul, care
acoperă branhiile.
 Scheletul trunchiului este format din coloana vertebrală, care cuprinde un
număr variat de vertebre. De apofizele laterale ale vertebrelor se prind coastele

Scheletul peştelui

Scheletul peştelui este interior. Este constituit din oase.


Scheletul este constituit din : scheletul capului , a trunchiului şi
înotătoarelor.
Scheletul capului cuprinde: cutia craniană, oasele feţei, oasele
gurii, operculele.
Craniul se compune din craniul primar, format din oase: 4 oase
occipitale, oasele otice (auditive), sfenoide, parietale. Oasele faciale
sînt: frontale, nazale, vomerul, lacrimale (orbitale). Gura este
formată din maxilarul superior şi cel inferior. Pe părţile laterale se
află cite un os – operculul, care acoperă branhiile.
Scheletul trunchiului este format din coloana vertebrală, care
cuprinde un număr variat de vertebre. De apofizele laterale ale
vertebrelor se prind coastele
Înotătoarele
 Înotătoarele sînt formate din raze
osoase ce se numesc radii osoase sau
radialii, care sînt unite prin piele.
Înotătoarele pectorale sînt unite prin
centura scapulară formată din oasele:
omoplat şi caracoid.
Muşchii
 Striaţi, dispuşi în benzi longitudinale,
formate din miomere separate de
miosepte, avînd formă de zig-zag.
 Sînt bine dezvoltaţi muşchii dorsali,
codali şi ai înotătoarelor.
 Contractarea şi relaxarea muşchilor
provoacă mişcarea corpului, maxilele,
înotătoarele, operculele.
STRUCTURA INTERNĂ
Nutriţia
 Este un animal răpitor. Se
hrăneşte cu diferite animale
acvatice.
 Crapul se hraneste cu viermi,
insecte, oua de broasca,
precum si cu diferite plante.
Este un animal omnivor.
 Cu ajutorul buzelor apuca
hrana si o marunteste cu
ridicaturile osoase din fundul
gurii. Înghite hrana în
întregime.
Digestia
Aparatul digestiv este adaptat la natura hranei – peşti carnivori. Tubul
digestiv, diferenţiat în segmente.
La majoritatea speciilor răpitoare cavitatea bucală este înarmată cu
numeroşi dinţişori mici conici, răspândiţi pe oasele maxilare,
mandibulare şi altele.
Nu sunt glande salivare, deoarece apa umectează hrana.
Limba este o simplă îngroşare a planşeului bucal. Cavitatea bucală este
delimitată de faringele care duce într-un esofag scurt.
Stomacul este prezent şi continuat de intestin. Glandele gastrice secretă
un suc care conţine pepsină şi HCl, cu rol în digestia proteinelor.
La începutul intestinului sunt nişte apendice, numite pilorice, care
contribuie la mărirea suprafeţei de absorbţie şi reducerea vitezei de
trecere a nutrimentelor prin intestin.
Ficatul este format din câţiva lobi şi este prevăzut cu o veziculă biliară.
Ductul biliar se varsă în partea anterioară, în prima ansă a intestinului.
Pancreasul este slab dezvoltat.
Format din lobi mici. Intestinul se sfârşeşte cu un rect şi orificiul anal.
Circulaţia substanţelor
 Aparatul circulator este format din inimă cu
două camere: un atriu şi un ventricul; vase
sangvine: artere şi vene. Prin sistemul circulator
circulă sînge.
 Activitatea ritmică a inimii este coordonată de
ganglioni nervoşi care se află în ţesutul
miocardic.
 Circulaţia sîngelui este de tip închis, adică circulă
prin vase. Este circulaţie simplă şi se înţelege că,
într-un circuit, sîngele trece numai o dată prin
inimă.
 Inima pompează sîngele venos spre branhii, sub o
presiune ridicată, dar capilarizarea foarte bogată
a acestora determină o rezistenţă mare, care
scade presiunea. Astfel sîngele oxigenat din corp
circulă la o presiune scăzutăşi ca urmare,
schimburile de la nivelul celulelor sunt reduse.
 Prin inimă circulă numai sînge neoxigenat
(venos), ce vine din corp, prin sistemul de vene, la
sinusul venos, apoi în atriu şi ventricul, de unde
este pompat în bulbul arterial şi de aici prin aorta
ventrală, la branhii unde este oxigenat.
 Sîngele oxigenat circulă de la branhii în corp prin
aorta dorsală, la diferite organe şi ţesuturi unde
cedează oxigen şi se încarcă cu dioxid de carbon.
Respiraţia
 Respiraţia prin branhii reprezintă mecanismul de bază al schimbului
de gaze respiratorii.
 Branhia este formată din lame branhiale, iar acestea din lamele
branhiale. Lama branhială este formată din arc care este fixat de
oasele craniene. Lamelele sunt acoperite de un epiteliu unistratificat,
bine vascularizat.
 În inspiraţie apa pătrunde prin gură în cavitatea branhială şi scaldă
branhiile. În expiraţie, gura se închide şi apa împinsă prin lamelele
branhiilor, este eliminată pe sub operculele ridicate.
 Operculul protejează branhiile şi acoperă cavitatea branhială, este un
os mobil.
 În condiţii normale de viaţă, în special cînd temperatura apei este
scăzută, este suficientă respiraţia branhială. Cînd temperatura apei
este crescută şi cantitatea de oxigen dizolvat este puţin, peştii înghit
aer şi-şi completează respiraţia branhială.
 O bună parte de aer se depozitează în vezica aeriană, care este bine
vascularizată şi aici se realizează schimbul de gaze.
BRANHIILE
VEZICA ÎNOTĂTOARE
 Miscarile pe verticala se
realizeaza cu ajutorul
vezicii inotatoare; ea se
gaseste sub coloana
vertebrala si comunica
cu esofagul

 Cand vezica se umple


cu aer, corpul devine
mai usor si pestele se
ridica la suprafata..
Excreţia
 Aparatul excretor este prezentat prin rinichi de tip
mezonefros. Rinichii alungiţi, aranjaţi sub peritoneu de-a
lungul laturilor coloanei vertebrale, de asupra vezicii
înotătoare. Pe marginile interne ale rinichilor se află
ureterele, omoloage canalelor Volf. Ureterele comunică cu
o vezică urinară ce se deschide printr-un orificiu separat la
capătul papilei uro-genitale.
 Produsul final de bază al schimbului azotic este amoniacul
şi doar numai parţial ureea. Amoniacul este foarte toxic şi
de aceea reţinerea lui în sînge în concentraţii mari este
nedorită. Din această cauză este necesară eliminarea
produselor metabolismului pe cale extrarenală: prin
branhii, parţial prinpiele, aceasta fiind posibil datorită
proprietăţii amoniacului de a se dizolva în apă.
SISTEMUL NERVOS
 Este format din encefal şi măduva spinării ce constituie sistemul nervos central; sistemul nervos
periferic cu nervi cranieni, rahidieni sau medulari şi ganglioni. Encefalul este adăpostit în cutia
craniană.
 Telencefalul este slab dezvoltat, emisferele sunt reprezentate prin corpii striaţi (controlează
instinctele, integrează organismul în mediul de viaţă.) În partea anterioară a telencefalului se află 2
lobi olfactivi, care se cu tractusurile şi bulbii olfactivi, ce au rol important în olfacţie. Deci rolul
telencefalului este senzorial olfactiv şi controlează unele comportamente: alimentar, locomotor etc.
 Diencefalul este mic. Dintre componentele diencefalului, epifiza şi talamusul sunt foarte
reduse. La peştii cu simţul văzului bine dezvoltat apar corpii geniculaţi bine dezvoltaţi laterali, două
mase de substanţă cenuşie în care fac staţie o parte din fibrele optice. De aici impulsurile nervoase
ajung la mezencefal. Hipotalamusul este cea mai dezvoltată parte a diencefalului şi conţine lobi cu
rol în comportamentul alimentar, în reglarea presiunii sîngelui.
 Mezencefalul depăşeşte în dimensiuni toate celelalte părţi ale creerului, dorsal prezintă doi
lobi optici voluminoşi, la care sosesc fibre optice, doi nuclei la care vin excitaţii de la urechea internă
şi de la linia laterală. Deci are funcţii vizuale şi statice, dirijînd mobilitatea înotătoarelor.
 Metencefalul (cerebelul) este relativ voluminos, partea principală, numită corpul
cerebelului are rol în controlul echilibrului şi al locomoţiei. Mişcările complexe ale răpitorului a dus
la dezvoltarea cerebelului.
 Mielencefalul foarte voluminos, se continuă cu măduva spinării şi conţine numeroşi centri
care controlează mişcarea şi reglează diferite procese fiziologice, ca circulaţia, respiraţia. Aici sunt
centrii ce controlează activitatea celulelor tegumentare, încărcate cu pigmenţi, răspunzătoare de
coloraţia corpului.
 Sunt 10 perechi de nervi cranienice ce pornesc de la diferite porţiuni ale encefalului.
 Măduva spinării are formă cilindrică. Ea constituie sediul unor reflexe legate de
motricitatea organismului şi de reglare a unor activităţi vegetative. De la măduvă pornesc nervi
spinali micşti.
SENSIBILITATEA
Analizatorul vizual
 Doi ochi localizaţi lateral, lipsiţi de pleoape, cristalinul
sferic, cornee plată, acomodarea se realizează prin
procesul falciform (prelungire a coroidei). Posedă retina
conuri şi bastonaşi, adică are vedere cromatică, este o
specie diurnă planctonică.
Analizatorul auditiv
 Există numai urechia internă, constituită dintr-un sac
membranos care cuprinde utricula ce poartă trei canale
semicirculare, saculă şi langenă. Cavitatea labirintului
membranos conţine endolimfă, cu miciconcreţiuni
calcaroase (otolite), cu rol în menţinerea echilibrului.
Sensibilitatea auditivă este bine dezvoltată .
SENSIBILITATEA

 Linia laterală
 Este un analizator senzitiv: tactil ,
percepe direcţia, presiunea
curentului de apă, salinitatea apei.
 Chemorecepţia
 Organele gustative sînt
reprezentate prin papile gustative
repartizate în cavitatea bucală, pe
buze, faringe, esofag şi pe suprafaţa
pielii.
 Sînt 2 fose nazale care formează
narine în, interior localizate celule
senzitive – chemoreceptoare.
Reproducerea
 Dimorfismul sexual este foarte bine pronunţat. Organele
de reproducere sunt perechi: ovare la femele şi testicule la
masculi. Ovarele şi testiculele posedă cavităţi interne, care
se deschid prin nişte canale (oviducte şi spermiducte)
speciale în papila urogenitală fără a comunica cu fanta
urinară.
 Ovulele depuse în mediul extern sunt fecundate de masculi
ce elimină spermatozoizii (lapţii). Se formează un număr
mare de ovule, fiindcă în rezultatul selecţiei naturale
pierderile sunt mari. Ovulul fecundat icra (oul) se dezvoltă
în afara corpului parental fiindcă are multe substanţe
nutritive. Din ou ies larvele care se aseamănă cu indivizii
maturi, deci nu are loc metamorfoza., este dezvoltare
directă.
REPRODUCEREA
 Ciclul vital la peşti
PEŞTII CARTILAGINOŞI
Ordinul Selachoidei sau Rechinii
PEŞTII CARTILAGINOŞI
Ordinul Selachoidei sau Rechinii
Vulpe de mare

Torpila electrică

PISICA DE MARE

TORPILA ELECTRICĂ
STRUCTURA INTERNĂ
la peştii cartilaginoşi
Subclasa Chondrostei sau Ganoizii cartilaginoşi rep. Morunul,
nisetrul,
cega.

CEGA NISETRU

MORUNUL
Subclasa Actinopterygii
Ordinul Denumirea speciei
Lepidosteoidei peştele de cuirasă Lepidosteus
Amioidei peştele de mîl Amia calva
Clupeiformes scumbria
somonul Salmo salar
sardeaua
păstrăv,
cheta,
Cypriniformes Babuşca Rutilus rutilus
Plătica Abramis brama
crapul Cyprinus carpio
Esociformes ştiuca Esox lucius
Persoces Chefalul Mugil Exocoetus
peştele zburător
gambuzia Gambusia
Lophobranchiiacele căluţul de mare Syngnatus Hippocampus
Perciformes şalău Lucioperca lucioperca
Gadiformes Batogul Picşa,
mihalţul Gadus morrhua
Plectognathi peştele lună Mola mola
Pediculati dracul de mare Lophius piscatorius
scrumbia Scomber scombrus
Gadiformes batogul
PEŞTII OSOŞI
•Dintre actinopterigieni cei mai răspîndiţi şi mai
cunoscuţi sînt teleostenii sau peştii osoşi
propriuzişi,care numără peste 20000 de specii atuale.
•Ei au apărut circa 200mln.ani în urmă.Unii trăesc în
apele marine(scrumbiile,anciouşii,peştii-
zburători,scombridele ş.a.),iar alţii populează apele
dulci (salmoniformele,cipriniformele,unele specii de
perciforme şi siluriforme).
•Şi printre peştii osoşi axistă peşti electrici,de
exemplu;anghila-electrică,somnul-electric ş.a.Ei de-a
semenea au organe electrice care produc descărcări
electrice la tensiuni de 350-650 volţi.Cu ajutorul lor
peştii îşi ameţesc victima sau speie duşmanii.
Clupeiformes scumbria
somonul
sardeaua
păstrăv,
cheta,

sardeaua

somonul păstrăv
Cypriniformes Plătica
Crapul

crapul plătica
Esociformes ştiuca

ŞTIUCA
ORDINUL
Lophobranchii acele de mare Syngnatus
căluţul de mare Hippocampus
Perciformes şalău

şalău
Gadiformes Batogul

Picşa,
Mihalţul
batogul

picşa mihalţ
 Traieste in balti si in iazuri.
 Este omnivor.
 Poate ajunge la dimensiunea de 20- 35 cm
 Se intalnesc si varietati de caras auriu..
 Peste raspandit in Europa si Siberia.
 Are dimensiuni cuprinse intre 20- 40 cm
Peştii crosopterigieni
 Crosopterigienii se cunosc din devonian şi au
dispărut aproape în întregime în cretacicul superior.Ei
sînt consideraţi strămoşii ai vertebratelor
terestre.Unicul reprezentant actual al crosopteri-
gienelor este latimeria ,care are corpul pînă la 180cm
lungime,masa de pînă la 95kg şi o coloraţie albastră-
metalică.Ea este un animal ovovipar.Trăeşte în
regiunea insulelor Komore.Primul exemplar de
latimerie a fost prins în anul 1938 lîngă Africa de
sud(unde a ajuns întîplător).
Peştii dipnoi
 Peştii dipnoi se cunosc din devonian;majoritatea
lor au despărut de acum.În prezent există doar 6
specii reprezentanţi ai genurilor
neoceratod,lepidosiren şi protopter.Singura
specie din primul gen-neoceratodul se întîlneşte
în Australia de nord-est;4specii de protopter-în
Africa;peştele lenidosiren în bazinul
Amazonului.Protopterii şi lenidosirenii se
pescuesc. Neoceratodul este ocrotit de lege.
PEŞTI EXOTICI
ADAPRATILE PESTILOR LA
MEDIUL DE VIATA:

 forma corpului
 asezarea solzilor

 prezenta mucusului

 inotatoarele

 linia laterala

 vezica inotatoare

 respiratia branhiala
Importanţa

În natură:
 participă la circiutul materiei în natură,
 este component al lanţului de nutriţie,
 consumator,
 răpitor,
 serveşte ca hrană pentru alte animale,
 adăpost pentru paraziţi.
Pentru om:
 în alimentaţie,
 decorativă,
 ca materie primă (solzii),
 indicatori ai calităţii apelor,
 siesmicii.

S-ar putea să vă placă și