Păsările (lat.

passer „vrabie“[3]) sunt un grup de vertebrate cu sânge cald care constituie clasa
Aves, grup caracterizat prin pene, cioc fără dinți, o înaltă rată metabolică, o inimă cu patru
compartimente, se reproduc prin ouă și au un schelet puternic dar ușor. Păsările trăiesc în
întreaga lume și au o dimensiune de la 5,5 cm (colibriul-albină) până la 2,8 m (struț). Există
aproximativ zece mii de specii vii, dintre care mai mult de jumătate sunt cântătoare. Păsările au
aripi a căror dezvoltare variază în funcție de specie; singurele grupuri cunoscute fără aripi sunt
păsările extincte moa și pasărea-elefant. Aripile, care au evoluat de la membrele anterioare, au
dat păsărilor capacitatea de a zbura, deși la unele păsări, evoluția ulterioară a dus la pierderea
zborului, inclusiv la ratitae, pinguini și diverse specii insulare endemice. Sistemul digestive și
sistemul respirator ale păsărilor sunt, de asemenea, adaptate în mod unic pentru zbor. Unele
specii de păsări din mediul acvatic, în special păsările marine și unele păsări de apă, au evoluat în
continuare pentru înot.

Păsările sunt un grup de dinozauri teropode cu pene și constituie singurii dinozauri vii. La fel,
păsările sunt considerate reptile în sensul cladistic modern al termenului, iar rudele lor cele mai
apropiate în viață sunt crocodilienii. Păsările sunt descendenți ai avialae primitivi (ai căror
membri includ Archaeopteryx) care au apărut pentru prima dată în urmă cu aproximativ 160 de
milioane de ani în China. Conform dovezilor ADN, păsările moderne (Neornithes) au evoluat în
Cretacicul mijlociu până în Cretacicul târziu și s-au diversificat dramatic în jurul perioadei de
extincție din Cretacic-Paleogen, acum 66 de milioane de ani, care a ucis pterozaurii și toți
dinozaurii non-aviari.

Comunicarea dintre păsări este variabilă și poate implica indicii vizuale, apeluri și cântece. Unele
emit o mare diversitate de sunete și se remarcă prin inteligența lor și prin capacitatea de
transmitere culturală a cunoștințelor către noile generații. Marea majoritate a speciilor de păsări
sunt monogame din punct de vedere social (dar nu neapărat sexual), de obicei pentru un sezon de
reproducere la un moment dat, uneori pentru ani de zile, dar rar pentru toată viața. Alte specii au
sisteme de reproducere care sunt poligamice (un mascul cu multe femele) sau, rareori,
poliandrice (o femelă cu mulți masculi). Păsările produc descendenți prin depunerea ouălor care
sunt fertilizate prin reproducere sexuală. Majoritatea păsărilor au o perioadă extinsă de îngrijire
părintească după eclozare.