Aspecte cognitive ale

dezvoltarii
Specificul invatarii

J Piaget
Stadiile dezvoltarii cognitive:
1.Stadiul senzorio-motor sau stadiul inteligenei
preverbale(0-2ani)
2. Stadiul preoperaional( 2-7/8 ani):
3. Stadiul operaiilor concrete (7/8 ani-11/12 ani)
4. Stadiul operaiilor formale(peste vrsta de 11 ani)

Adolescenta=Stadiul operaiilor formale

abilitatea de a raiona abstract fr a se mai
raporta la obiecte sau evenimente concrete;
capacitati de rezolvare a problemelor la nivel
mental;
capacitati de folosire a tuturor operatiilor gandirii;
folosirea gandirii critice;
gandire divergenta si convergenta;
gandire creativa
se aseamana cu gandirea adultului

Adolescenta=Stadiul operaiilor formale

Cresc performantele in intelegerea

afirmatiilor deductive si a celor inductive si
a valorii lor;
Renuntarea la propriile convingeri pentru
a evalua rationamentul altuia;
Pot sa analizeze argumentele la nivel
obiectiv;

Adolescenta=Stadiul operaiilor formale

Inteleg diferenta dintre optiunile care pot

sa duca la indeplinirea mai multor
obiective si cele care duc la indeplinirea
unui singur obiectiv;
Pot sa anticipeze o gama mai larga a
consecintelor actiunilor lor;
Invata din esecul si succesul deciziilor lor

Criticii teoriei piagetiene

Lewis -50-60% dintre copii de 17 ani s-au
folosit de logica operational-formala
Keating (1980)- 50-60% dintre copii cu
varste cuprinse intre 17-20 ani au folosit
gandirea operational formala si, daca au
procedat astfel, au facut-o cu
inconsecventa ;
Dezvoltarea cognitiva este influentata de
cultura si gen.

Egocentrismul adolescentin
Elkind (1978):
O forma a egocentrismului din copilarie;
Se exprima prin tendinta copilului de a exagera
importanta, unicitatea si severitatea
experientelor/problemelor socio-emotionale.
Momentul maxim al acestei forme de manifestare 13 ani
(Elkind&Bowen, 1979) dupa care urmeaza o perioada de
declin a acestei forme de comportament;
Componentele egocentrismului:
Perceptie deformata despre sine (exagerarea
calitatilor/abilitatilor proprii);
Perceptie deformata in legatura cu atitudinea celorlalti
despre sine

Extinderi ale teoriei lui J Piaget (I)

Riegel (1973, 1975, 1976)- gandirea la
varsta adulta are un caracter dialectic in
sensul ca ei accepta moduri alternative,
relativ diferite, de a gandi fenomenele; Se
accepta contradictia ca o proprietate
fundamentala a gandirii si actiunii umane.
Adauga un alt stadiu- cel al operatiilor
dialectice, dupa cel al operatiilor formale

Extinderi ale teoriei lui J Piaget (II)

Arlin (1975, 1984)- etape in dezvoltarea
gandirii:
Etapa de rezolvare a problemelor ( se
suprapune peste etapa operatiilor formale );
Etapa de punere a problemelor-gandire
creativa vizavi de problemele descoperite

Extinderi ale teoriei lui J Piaget (III)

Pascual- Leone (1983)stadiile dezvoltarii
cognitive:
Stadiul gandirii formale tarzii;
Stadiul predialectic;
Stadiul dialectic;
Stadiul transcedental

Merriam, Caffarella-1991
Cognitia adultului presupune mai mult
decat capacitatea acestuia de a gandi in
termenii logicii formale, abstracte ci
presupune asumarea unor responsabilitati
/angajamente
Dezvoltarea adultului (ca si cea a
adolescentilor si copiilor) nu poate fi
separata de contextul ei socio-cultural

Modelul incapsularii
Rybash, Hoyer, Roodin
Procesarea informatiei (modul in care
abilitatile mentale si resursele psihologie
ale individului sunt utilizate in aceste sens);
Actiunea de a cunoaste (felul in care
informatiile sunt reprezentate, accesate si
folosite);
Gandirea (felul in care oamenii isi dezvolta
capacitatile de intelegere a cunostintelor)

FACTORI CARE MODEREAZA EXPRIMAREA DEPRINDERILOR

COGNITIVE LA ADOLESCENTI SI ADULTI

Continutul sarcinii date;

Stimulentul motivational al sarcinii;
Cererile de procesare a sarcinii;
Emotiile
Adams&Berzonsky, 2009, p 277

Varsta si inteligenta
Teorii asupra inteligenei:
R. B. Cattell:
-inteligena cristalizat aplicabil la situaii tip,
creste o perioada si apoi se mentine la o stare de
stabilitate relativa
-inteligena fluid-ce este folosit mai cu seam la
situaii neobinuite si care se degradeaza mai
repede

Teoria inteligenelor multipleH. Gardner

lingvistic
logico-matematic
spaial
muzical
kinestezic
interpersonal
intrapersonal
natural

Teoria triarhica
R Sternberg
Contextual- determinata de contextul
cultural
n
care
se
manifest
comportamentul inteligent
Empiric- ntemeiat pe modul n care
experiena trecut afecteaz modul de
comportare a unui individ
Categorial- ntemeiat pe mecanismele
cognitive de baz care sunt implicate n
comportamentul inteligent

Teoria inteligentei emotionale

D Goleman
Inteligenta
emotionala
=
abilitatea
persoanei de a identifica, exprima i
controla emoiile.
Componentele principale ale IE sunt:
Contientizarea de sine
Contientizarea social
Managementul personal
Deprinderi sociale

Idei generale despre raportul

inteligenta-varsta
Evolutia, stabilitatea si declinul sunt fenomene
coexistente in procesul dezvoltarii intelectuale a
omului;
Inteligenta functioneaza, cel putin la nivel mediu,
pana la varsta de 60 ani (uneori chiar mai mult);
Daca exista un declin al abilitatilor cognitive,
acesta se constata in legatura cu functionarea lor
la nivel maxim mai degraba decat cu referire la
potentialul intelectual mediu, caracteristic fiecarei
persoane;

Idei generale despre raportul

inteligenta-varsta
Exista dovezi si cazuri de mentinere a
stabilitatii functionale a capacitatilor
intelectuale ale unor persoane si chiar de
crestere a acestora;
Exista posibilitati ca schimbarile
inregistrate in dinamica intelectuala a
oamenilor sa implice acele functii care se
sprijina pe cunostintele acumulate si pe
experienta de viata a indivizilor.

Modele teoretice asupra raportului varsta

dezvoltare intelectuala
Modelul abordarii dual-procesuale a
inteligentei;
Modelul optimizarii selective si al
compensarii.

Modelul abordarii dual-procesuale a

inteligentei;
Procese specifice:
-mecanica inteligentei=operatiile si
structurile cognitive de baza implicate in
procesarea informatiei (perioada copilariei si
adolescentei);
-pragmatica inteligentei=adaptarea
rationala la diferite situatii si contexte,
bazandu-ne pe cunostinte si procedee mentale
specifice (perioada maturitatii si la varsta a treia)

Modelul optimizarii selective si al compensarii

(P Baltes)

Pe masura inaintarii in varsta, oamenii pot

selecta acele zone ale intelectului pe care
sa le dezvolte pentru a face fata unor
scopuri adaptative

Cum invata adolescentii?!

Alegerea strategiei de invatare

Stilul de invatare
Cunostintele metacognitive
Tipul materialului de invatat
Scopul invatarii

Stilurile de invatare
Modalitatea
senzoriala

Emisfera
cerebrala

Tipul de
inteligenta

Verificarea
cunostin
telor

Auditiv
Vizual
Kinestezic

Global
(dreapta)
Secvential
(stanga)

Lingvistic
Logicomatematic
Muzical
Spatial
Kinestezic
Interpersonal
Intrapersonal
Natural

Sentimente
Perceptie
Gandire
Experimente

IDENTIFICAREA STILULUI DE
INVATARE:
Autoobservarea propriei conduite de invatare,
analiza, reflectarea asupra propriilor experiente
de invatare;(propuneti o lista cu intrebari care sa
orienteze acest efort reflexiv);
Utilizarea unor instrumente de masura a stilului
de invatare;
Utilizarea descrierilor, a explicatiilor, si
exercitiilor oferite de diferiti autori pentru
recunoasterea si caracterizarea propriului stil de
invatare
D Salavastru, 2009, p 162-163

Motivatia pentru invatare

Motivatie = expectante x valori x climat

Self -efficacy
Perceptia proprie cu referire la capacitatile
de a invata si de a performa in acest
domeniu pana la nivelul proiectat.
Este influentata de factori personali
(performantele obtinute, abilitati, nivel de
inteligenta etc), sociali (feed back-urile
celorlalti), contextuali si poate influenta la
randu-i alegerile, efortul, intentiile,
succesele

Nevoile academice ale elevilor(1)

Sa inteleaga si sa aprecieze obiectivele
invatarii;
Sa inteleaga procesul de invatare;
Sa fie implicati activ in invatare;
Sa le fie fixate obiective care sa aiba
legatura cu preocuparile si alegerile
proprii;
Sa primeasca sfaturi care sa le favorizeze
stilul, punctele forte in invatare;

Nevoile academice ale elevilor(2)

Sa perceapa modelul invatarii ca pe un
proces interesant si valoros;
Sa experimenteze succesul in invatare;
Sa aiba timp sa integreze cele invatate;
Sa primeasca un feed-back imediat si
real;

Nevoile academice ale elevilor(3)

Sa fie implicati in autoevaluarea eforturilor
si rezultatelor invatarii;
Sa fie rasplatiti in mod adecvat pentru
performantele obtinute;
Sa beneficieze de un mediu de invatare
suportiv, securizant si bine organizat
(Eugene Garcia, 1999, apud V Jones& l
Jones, 2007, p. 249)

Cum se invata
eficient ?
Orientarea catre un scop
Invatarea este activa
Invatarea duce la rezultate masurabile
(S Bernat, 2007)

Modelul invatarii eficiente

Actioneaza !
Aplica si foloseste!

Observa si reflecteaza!

Conceptualizeaza si
Generalizeaza !

Abilitati de invatare eficienta

1.
Mnemotehnicile;
2.
Luarea notitelor;
3.
Organizatorii cognitivi;
4.
Logica si argumentarea;
5.
Creativitatea;
6.
Gandirea critica;
7.
Strategiile metacognitive
(S Bernat, 2007)

Abilitati de invatare eficienta

Mnemotehnicile sunt metode prin care se
realizeaz memorarea unor informaii care
sunt dificil de reinut.
Luarea notielor este activitatea de scriere
prin care reinem informaii atunci cnd
ascultm un vorbitor
Organizatorii cognitivi sunt reprezentri
grafice sau structuri verbale care ajut la
nelegerea cunotinelor prin clasificare,
comparare,
exemplificare,
rezumare,
interpretare.

Abilitati de invatare eficienta

Argumentarea presupune structurarea n
mod logic a unui ansamblu de idei pentru a
demonstra sau susine o tez, folosind
dovezi sau exemple. A argumenta nseamn
a construi raionamente.
Prin creativitate nelegem un proces prin
care se genereaz noul sau prin care se
asociaz i se recombin concepte i idei
existente.

Abilitati de invatare eficienta

Gndirea critic este gndirea care are
capacitatea de a se autoanaliza n timp ce
elaboreaz raionamente pornind de la
evaluarea alternativelor, cu scopul de a emite
opinii justificabile i de a aciona. Ea presupune
evaluarea
alternativelor,
elaborarea
raionamentelor, formarea opiniilor argumentate,
aciunea i metareflecia.
Strategiile metacognitive se refer la tehnici
prin care monitorizm i controlm propria
nvare (Radu, 2000), precum i tehnici prin
care ne putem dezvolta potenialul intelectual.

Metacognitia si rolul ei in invatare

Metacognitia=cunostintele pe care le are un
individ despre functionarea propriului sau sistem
cognitiv
J. Delacour-metacognitia=capacitatea de a-si
reprezenta propria activitate cognitiva, de a-si
evalua mijloacele si rezultatele, de a o ajusta
diferitelor tipuri de probleme sau de situatii prin
alegerea deliberata a unor strategii si reguli si de
a stabili caracterul adevarat sau fals al unor
reprezentari.

F.H.Flavell
Componentele metacognitiei:
Cunostinte metacognitive;
Referitoare la persoane: intraindividuale, interindividuale,
universale
Referitoare la sarcina;
Referitoare la strategii

Gestiunea activitatii mentale=activitati de planificare,

control si monitorizare a propriei gandiri

Procedee de dezvoltare a
metacognitiei
Protocolul gandirii cu voce tare;
Jurnalul invatarii;
Planificarea pasilor invatarii;
Feed-back permanent din partea profesorului;
Autochestionarea;
Tehnica inventarii materialului, scopului, strategiilor si a
obstacolelor in invatare;
Abordarea logica si sistematica a problemelor.

METODA RICAR
R-rasfoire;
I-intrebari;
C-citirea propriu zisa;
A- amintirea;
R-recapitularea

Planul individual de nvare

Etapele unui program individual de nvare sunt:
cunoaterea potenialului individual de nvare
personal;
identificarea punctelor care necesit dezvoltare;
formularea obiectivelor de nvare;
planificarea activitilor;
alegerea metodelor;
stabilirea criteriilor de reuit;
realizarea programului.

Cum invata adultii

Andragogia

Caracteristicile fizice si psihologice

Problema stadializarii la varsta adulta ?!
Analiza maturitatii prin focalizarea pe evenimentele
majore ale vietii;
Conceptul de varsta compusa= media dintre varsta
cronologica, cea functionala (capacitatea de a
performa in diverse domenii) si cea existentiala
(perceperea subiectiva a varstei);
Tineretea (24/25-35 ani);
Varstele adulte mijlocii (35-65 ani)

Tineretea
Cristalizarea subidentitatilor (sociala,
profesionala, maritala, parentala);
Dorinta de a iesi de sub influenta parentala si
dobandirea independentei;
Maturitate= alegerea unui partener de cuplu,
strategii de convietuire cu acesta, dobandirea
rolului de parinte, capacitati de educatia copiilor,
administrarea caminului, activare profesionala,
viata social prin prietenii de lunga durata, gasirea
unui loc in comunitatea de care apartine
(Havighurst, apud Hughes, 1996)

Varstele adulte mijlocii

Erikson:
Conflict intre generativitate si stagnare;

Levinson (1978);
35-45 ani criza de identitate datorata unor
probleme: plecarea copiilor, modificari in structura
familiei, decesul apropiatilor, schimbari la locul de
munca etc;
C G Jung-criza spirituala

Caracteristicile psihologice ale

adultilor
Adultii au un sistem de valori care determina o anumita
atitudine fata de invatare, de educatie in general;
Sunt persoane pragmatice cu scopuri bine definite;
Isi valorifica cunostintele si experienta de viata;
Sunt constransi de factori interni si externi sa invete
toata viata;
Au o imagine de sine bine conturata si consolidata,
autodefinindu-se ca persoane autonome, independente
si responsabile;

Andragogia
O teorie comprehensiva a educatiei si
formarii adultilor
M Knowles

Modelul andragogic al invatarii

(Knowles, Holton, Swanson, 1998)
Principii de baza in invatarea adultilor:
1.Nevoia cursantului de a sti; De ce, ce, cum;
2.Conceptul de sine al cursantului; autonomie si
autodirectionare;
3. Experienta anterioara a cursantului; resurse,
modele/scheme;
4. Pregatirea pentru a invata: determinata de problemele
curente ale vietii si are drept scop dezvoltarea;
5.Orientarea spre invatare; centrata pe probleme,
contextualizata;
6.Motivatia de a invata; valoare intrinseca, costuri personale

Invatarea autodirijata
(self directed learning)
M Knowles (apud H Siebert, 2001)
- proces in care initiativa o detin indivizii cu
sau fara ajutorul altora, referitor la
diagnosticarea propriilor nevoi de invatare,
formularea scopurilor invatarii,
identificarea resurselor umane si materiale
ale invatarii, alegerea si implementarea
unor strategii de invatare adecvate,
evaluarea rezultatelor invatarii

Specificul invatarii autodirijate

(H Siebert, 2001)
Pune accentul pe insusirea si nu pe trasmiterea
de cunostinte;
Are determinare biografica;
Este o activitate bazata pe
autoresponsabilizare;
Autoorganizarea presupune constructivism;
Necesita contexte sociale;
Autodirijarea vizeaza nu numai metodele ci si
continuturile invatarii

Specificul invatarii autodirijate

(H Siebert, 2001)
Este un proces cognitiv si emotional;
Largeste sfera conceptului de invatare de la a
invata sa stii la a invata sa faci, a invata sa fii si
a invata sa convietuiesti (J Delors);
Se incadreaza in efortul de invatare
permanenta;
Vizeaza dezvoltarea competentelor;
Deplasarea accentului dinspre predare catre
consiliere

Invatarea din perspectiva

constructivista
Caracteristici:
1.Proces de construire a realitatii;
nvarea este un proces activ i constructiv, care are loc
ntotdeauna
ntr-un
context,
deci
este
situativ,
multidimensional i sistemic. Rezultatele nvrii nu pot fi
prevzute, deoarece
procesele de construire a realitii
sunt
individuale
i
situaionale
(ReinmannRothmeier/Mandl apud Weiner/Mandl, 1997, p.336, din Horst
Siebert, Pedagogie Constructivist, p. 31, 2001)

Caracteristici:
2. Procesul invatarii este recursiv=se
desfasoara pe baza unor structuri mentale
existente, care, prin implicarea lor in
construirea cunoasterii, se reorganizeaza,
se modifica si evolueaza

Caracteristici:
3. Realizarea invatarii se face in maniera
interpretativa=acceptarea pluralitatii si
diversitatii constructiilor realitatii, a
adevarurilor relative, a probabilitatii
erorilor, pe considerarea cunoasterii ca o
constructie personala si /sau colectiva/de
grup.

Fazele realizarii invatarii

Deconstructia=punerea sub semnul intrebarii a
unor cunostinte, mentalitati, reprezentari
individuale/colective referitoare la realitate si la
cunaosterea acesteia
Constructia=procesul de construire a unor
sensuri si semnificatii realitatii percepute;
Reconstructia=schimbarea structurala produsa
in cognitiile subiectului, in strategiile de
rezolvarea a problemelor

Carl Rogers
Invatarea experientiala
Principii:
Indivizii au un potential natural de a invata;
Invatarea apare cu adevarat atunci cand cursantul
sesizeaza relevanta continutului;
Invatarea implica schimbari de autoperceptie si de
autoorganizare;
Invatarea cu mai multe semnificatii se produce aplicand
practic;
Cand adultul initiaza invatarea, se implica cu totul;
Independenta, creativitatea si increderea in sine sunt
facilitate de simtul critic si de autoevaluare.

D Kolb
Ciclul invatarii experientiale:
Experienta concreta---observatii si reflectii
formularea conceptelor abstracte si a
generalizarilor
testarea implicatiilor conceptelor in situatii noi
experienta concreta

J Mezirow
Invatarea transformativa-etape:
1.dezorientare dilematica;
2. autoexaminare cu sentimente de teama, furie,
vinovatie;
3.evaluarea critica a asumptiilor;
4. recunoasterea discrepantelor si acceptarea
necesitatii transformarii;
5. explorarea optiunilor pentru noi roluri, relatii

J Mezirow
6.planificarea actiunii;
7.achizitionarea de cunostinte, si deprinderi
pentru realizarea planului;
8. incercarea noilor roluri;
9. construirea competentei si a autoincrederii in
performarea noilor roluri si relatii;
10. reintegrarea in cotidian, pe baza noilor
perspective

Variabilele invatarii la varsta adulta

Contextul invatarii;
Caracteristicile fizice si psihologice;
Procesul efectiv de invatare.

Contextul invatarii
Ambianta fizica;
Climatul emotional;
Influente determinate de folosirea
tehnologiei;
Influente socio-culturale

Relatia mediu fizic- invatare

Fulton 1991:
-aspecte arhitecturale;
-aspecte psihologice (=atribute de mediu care dau posibiltatea
manifestarii anumitor comportamente);
-aspecte sociologice (=aspecte de mediu care faciliteaza latura
relationala);
-aspecte etice (=relatia valori-comportamentul persoanei);
-training efectiv =armonizarea mediu-individ=conditii optime pentru
obtinerea performantei.

Modelul SPATIAL
Fulton 1991
Nivelul 1-invatarea modulata de gradul de
satisfactie, participare, realizare a obiectivelor
propuse;
Nivelul 2-invatarea modulata de aspectele fizice
ale mediului precum si de cele subiective
=perceptia asupra mediului fizic;
Nivelul 3 invatarea influentata de natura/ locul
controlului pe care cursantul il are in mediul de
invatare, de autoritatea care se reflecta in
mediul de invatare.

Climatul emotional
Se defineste prin :
Relatiile cu ceilalti membri ai grupului;
Relatia cu formatorul;
Relatia cu continutul propus

Crearea unui mediu educativ

Respectul pentru personalitate celuilalt;
Implicarea acestuia in luarea deciziilor;
Asumarea responsabilitatii in definirea obiectivelor,
planificarea si desfasurarea activitatilor de invatare si
evaluare;
Libertatea de exprimare;
Disponibilitatea informatiilor.

Modelul PERC
1. clarificarea scopurilor (purposes);
2. clarificarea asteptarilor (expectations);
3. clarificarea rolurilor formatorului (roles);
4. clarificarea continuturilor (contents)
(Pratt-1984)

Influente determinate de folosirea

tehnologiei
Asupra persoanei adulte;
Asupra continuturilor de invatat

Exigente ale folosirii tehnologiei in

educatie
Definirea obiectivelor invatarii in concordanta si cu
tehnologia utilizata;
Dotarea cu echipamente, dar si cu softul adecvat
acestora si mai cu seama experientelor de invatare
proiectate;
Design corespunzator si mobilier adecvat;
Proiectarea si cunoasterea politicilor si procedurilor de
lucru in spatiul de invatare;
Personal/cursanti pregatit/i pentru lucru cu calculatorul
si alte echipamente

Influente socio-culturale
Rolurile, responsabilitatile adultului in
viata cotidiana;
Volumul si calitatea experientelor
acumulate de-a lungul timpului;
Transformarile fizice, psihologice si
sociale specifice varstei;
Anxietatea si ambivalenta experimentate
de adult in situatia de invatare

Blocaje in invatare la varsta adulta

Bariere culturale;
Bariere structurale;
Bariere personale.

Blocaje in invatare la varsta adulta

Externe/situationale (culturale, socio-politice,
structurale- bani, timp, acces la locatii, politici,
formatori etc);
Interne/dispozitionale (corelate cu variabilele
varsta, sex, statut socio-economic);
Informationale (gradul de informare si
constientizare a oportunitatilor educationale
disponibile la nivel de comunitate

Motivarea cursantilor adulti

Expertiza-formatorul sa fie un expert;
Empatia;
Entuziasmul;
Claritatea prezentarii materialelor;
Responsabilitatea respectarii
particularitatilor cursantilor.