Evaluarea clinică – rolul

testelor/scalelor psihologice
Ce rol are testul în evaluarea psihologică
clinică?
• Ce este relevant să măsurăm în domeniul clinic?
• Tabloul clinic
• Factorii etiopatogenetici
• Testul psihologic – dimensiuni:
• Evaluarea intensității simptomelor și/sau screening
• Evaluarea factorilor etiopatogenetici
• Evaluarea unor abilităţi cognitive (de ex., atenție, inteligență,
funcționare cognitivă etc.)
• Evaluarea personalităţii
• Pot pune un diagnostic nosologic pe baza rezultatelor la
un test?
• Diferența dintre testare și evaluare psihologică?
Cum alegem testele pe care vrem să le
folosim?
• În funcție de:
• Ce vrem să măsurăm: ce informații vrem să obținem în
urma administrării testului?
• Este validată științific teoria testului?
• Proprietățile psihometrice ale testului
Cum utilizăm practic testele psihologice?

• Le achiziționăm 
• Citim cu atenție manualul testului
• Aplicăm testul
• Când pe parcursul evaluării?
• Cotăm/scorăm răspunsurile persoanei la test
• Raportăm rezultatul obținut la etalon
• Interpretăm psihologic rezultatul la test
• Un test psihologic este un instrument; el este cu atât mai bun/mai
valoros cu cât:
• Are proprietăți psihometrice bune
• Are la bază o teorie validă
• Este folosit adecvat, în scopul pentru care a fost conceput!
Diagnosticul şi evaluarea clinică - secvenţe

• Şedinţa 1:
Interviu clinic nestructurat sau semistructurat → diagnostic
prezumptiv/potențial
Administrarea scalelor asociate diagnosticului potenţial
• Şedinţa 2:
SCID
Completarea cu alte scale
• Şedinţa 3:
Se integrează datele de la SCID şi scale pentru a formula
conceptualizarea clinică
Evaluare tabloului clinic
Sistem de evaluare clinică (SEC)

• Cuprinde 20 de scale

• 5 – tablou clinic
• 15 – mecanisme
etiopatogenetice

• Unele scale măsoară constructe

identice sau similare....
Evaluarea tabloului clinic

• Profilul distresului afectiv (PDA)

• Scala de depresie Hamilton (HRSD)
• Scala de anxietate Hamilton (HRSA)
• Chestionarul de autoevaluare a sănătății mintale (CASM)
• Scala de dezvoltare post-traumatică (SRGS)
Scala Hamilton (HRSD, Hamilton, 1960,
1967)
• Cel mai folosit instrument in studii clinice controlate

• Măsoară intensitatea simptomelor depresive la pacienții deja

diagnosticați – nu este intrument de diagnostic

• Se administrează sub formă de interviu clinic – clinician-rated

• 17 itemi: 1. dispoziție depresivă, 2. auto-depreciere și vinovăție, 3.
suicid, 4,5,6. insomnii, 7. muncă și interese, 8. încetineală/lentoare, 9.
agitație, 10. anxietate psihică, 11. anxietatea somatică, 12. simptome
gastrointestinale, 13. simptome somatice generale, 14. simptome
genitale, 15. ipohondria, 16. conștiința bolii, 17. pierderea în greutate
Scala Beck Depression Inventoy- BDI -II

• 21 itemi, cotați de la 0 la 3
• Instrument des utilizat în studii clinice, cu auto-raportare
• Etalon
• 0-13 -nesemnificativ clinic,
• 14-19 - depresie ușoară,
• 20-28- moderat,
• 29-63- sever

• *nu este in SEC

Profilul Distresului Afectiv (PDA)

• Teoria testului: emoții funcționale versus emoții disfuncționale

(criterii de discriminare: experiență subiectivă a emoțiilor, consecințe
și cogniții asociate)
• Proprietăți psihometrice
• Fidelitate: coeficienți de consistență internă variind între .81 și .94
• Validitate:
• De conținut: proba reflectă principiile teoriei rațional-emotive și
comportamentale, iar forma sa este asemănătoare altor teste care și-au
dovedit deja utilitatea (ex. POMS)
• De criteriu: scorul total se asociază pozitiv cu distorsiunile cognitive (credințe
iraționale); sub-scalele de depresie și anxietate corelează pozitiv cu scorul
obținut la alte instrumente ce măsoară depresia (ex. BDI-II) sau anxietatea (ex.
STAI)
Cum v-ati simtit in ultimele doua
saptamani?
Cotare PDA
Etalon PDA
Etalon PDA
Evaluarea tabloului clinic – instrumente
DSM 5
• World Health Organization Disability Assessment Schedule 2.0
(WHODAS 2.2.) – indice global de functionare, variant autoraportata si
apartinator

• DSM-5 Inventar de Autoraportare/Raportarea parintelui pt Simptome

Prag Nivel 1-Vârsta Copilului 11-17

• Instrument de Măsurare Transversală a Simptomelor Nivelul 1 Auto-

raportat DSM-5—Adulți

• Inventarul de personalitate DSM 5 (PID 5), versiune adult si copil (11-17

ani), auto-raportat si apartinator; forma standard si scurta
• https://www.psychiatry.org/psychiatrists/practice/dsm/educational-
resources/assessment-measures
WHODAS
WHODAS 2.0
World Health Organization Disability Assessment Schedule 2.0
Versiunea cu 36 de itemi, auto-administrat

Numele pacientului: _______________________ Vârsta: ______ Sex: □ Masculin □ Feminin Data: _____________

Doar pentru uz clinic

Scoruri numerice alocate fiecărui item 1 2 3 4 5

Medie scor
Scor brut

Scor brut
domeniu

domeniu
În ultimele 30 de zile, cât de mari dificultăți ați avut în:

item
Înțelegere și comunicare
A vă concentra să faceți ceva timp de 10 Extrem sau
D1.1 Deloc Slab Moderat Sever
minute? incapabil(ă)
D1.2 A vă aminti să faceți lucruri importante? Extrem sau
Deloc Slab Moderat Sever
incapabil(ă)
D1.3 Analizarea și găsirea de soluții la problemele Extrem sau
Deloc Slab Moderat Sever
din viața de zi cu zi? incapabil(ă) ____ ____
D1.4 A învăța o sarcină nouă, de exemplu, a Extrem sau 30 5
Deloc Slab Moderat Sever
învăța cum să ajungeți într-un loc nou? incapabil(ă)
D1.5 A înțelege în general ce spun ceilalți? Extrem sau
Deloc Slab Moderat Sever
incapabil(ă)
D1.6 A iniția și menține o conversație? Extrem sau
Deloc Slab Moderat Sever
incapabil(ă)
Mișcare
Evaluarea factorilor etiopatogenetici (SEC)

• Chestionarul schemelor cognitive Young (YSQ)

• Scala de atitudini și convingeri 2 (ABS-2)
• Scala de atitudini și convingeri generale (GABS-SV)
• Chestionarul de acceptare necondiționată a propriei
persoane (USAQ)
• Scala de iraționalitate pentru copii și adolescenți (CASI) (10-
18 ani)
• Scala de convingeri raționale pentru copii (CSRB) (>7)
• Inventarul ideilor (II)
• Chestionarul stilului atribuțional pentru copii (CASQ)
Evaluarea factorilor etiopatogenetici
(continuare)
• Chestionarul de convingeri personale (SPB)
• Inventarul de supresie „Ursul alb” (WBSI)
• Scala de stimă de sine (SS)
• Scala de autoeficacitate (SES)
• Scala de atitudini disfuncționale (DAS; A și B)
• Chestionarul gândurilor automate (ATQ)
• Scala de atitudini și convingeri – forma scurtă (ABSs)
Attitudes and Beliefs Scale 2 (ABS-2)

• Teoria testului: cogniții raționale versus cogniții iraționale (criterii de

discriminare: suport logic, empiric, pragmatic) axate pe diferite
domenii de continut: aprobare, realizare, confort
• Proprietăți psihometrice:
• Fidelitate: coeficienți alpha Cronbach variind între .78 și .93
• Validitate: corelații semnificative cu scale care măsoară
constructe similare (de ex., DAS, ATQ) sau emoții (de ex., POMS-
SV, PDA)
Scala GABS (Lindner et al., 1999)

• Forma scurtă a scalei ABS

• Pornește de la premisa că cognițiile iraționale se organizează mai ales pe bază de
conținut (ex. dreptate, aprobare), nu pe proces (ex. DEM)

Cuprinde dimensiunile:
• Raționalitate (4, 9, 19, 24)
• Evaluarea globală a propriei valori (7, 10, 13, 16)
• Nevoia de realizare (1, 11, 18, 20)
• Nevoia de aprobare (6, 23, 25)
• Nevoia de confort (3, 5, 17, 22)
• Cerința absolutistă de dreptate (2, 12, 14, 21)
• Evaluarea globală a celorlalți (8, 15, 26)
Cotare GABS
Alternativa - RAIBS
RAIBS scurt
Instrucţiuni:

Acest chestionar cuprinde o serie de afirmaţii grupate, care descriu diferite atitudini. Vă rugăm să
citiţi cu atenţie fiecare grup de afirmaţii şi, pentru fiecare grup, să alegeţi acea variantă care corespunde
cel mai bine atitudinii dvs faţă de o situaţie negativă cu care v-aţi confruntat. Încercuiţi numărul din
dreptul variantei alese. Pentru fiecare grup de afirmaţii, alegeţi o singură variantă de răspuns, cea care
vi se potriveşte cel mai bine. Vă rugăm să fiţi cât mai sincer(ă). Nu există răspunsuri bune sau rele, suntem
interesaţi doar de propria dvs. părere.

După ce aţi ales varianta 1 sau varianta 2, indicaţi în partea de jos, (1) cât de mult credeţi în acea
afirmaţie (1=puţin; 2=moderat; 3=mult; 4=foarte mult) şi (2) cât de des vă vin în minte gânduri similare
afirmaţiei respective (1=rar; 2=mediu; 3=des; 4=foarte des). Dacă alegeţi varianta 3, nu mai trebuie să
indicaţi cât de mult credeţi in afirmaţia respetivă şi cât de des gândiţi astfel.

Exemplu:

Pasul 1: alegeţi afirmaţia care se potriveşte cel mai bine cu ceea ce aţi crezut în acea situaţie
negativă.:

1. Lucrurile nu trebuiau să se întâmple aşa cum s-au întâmplat, şi nu accept că s-au întâmplat aşa.
2. Mi-aş fi dorit foarte mult ca lucrurile să nu se fi întâmplat aşa, dar pot să accept faptul că lucrurile
2. nu trebuie să stea mereu aşa cum eu îmi doresc.
3. Nu m-am gândit deloc la acest lucru.

Pasul 2: indicaţi (1) cât de mult credeţi în afirmaţia respectivă şi (2) cât de des vă vin în minte
gânduri similare afirmaţiei respective

Cât de mult cred în asta: 1 2 33 4 5

Cât de des gândesc aşa: 1 22 3 4 5

Când îmi vine în minte acest gând, îmi rămâne în minte : 1 2 3 4 5

Raportul de diagnostic și evaluare clinică

• Modele de raport
De unde iau teste?

• Testele psihologice acreditate de COPSI

• https://alegericpr.ro/index.php/metode-si-tehnici

• https://www.psychiatry.org/psychiatrists/practice/dsm/educational-
resources/assessment-measures
• https://www.rtscluj.ro/
• https://www.testcentral.ro/ro/
• https://www.cognitrom.ro/categorie-produs/teste-psihologice/
• Screening PHQ-9, GAD-7: https://www.phqscreeners.com/select-
screener?fbclid=IwAR2koTPJo0LlsNqSwImfyUHHyjBOZ-
NtKDHyyQFiphUNz25e4HQgQZyAmPw