Scale de atitudini 2

Scala Bogardus
Scala Thurstone
Diferentiatorul semantic – Osgood
Alte scale
Condiţii generale
 Se defineşte domeniul atitudinii
 Se stabilesc conceptele de lucru
- aparţin gândirii ştiinţifice, dar se operaţionalizează,
- aparţin gândirii cotidiene (cercetări exploratorii, noi,
se precizează la final)
- Se alege tipul scalei
- Se confecţionează
- Se pilotează, se perfecţionează
- Se aplică
Faţă de o persoană, din ţările enumerate
în prima coloană, sunt de acord
 Să se Să Să fie Să Să fie Să fie exclus
căsăto- lucrăm vecin devină vizitator din ţara mea
rească cu în cu cetăţean al ţării
fiica/fiul acelaşi mine al ţării mele
meu birou mele

Englez
Negru
Francez

Chinez
Rus
Grec

Bulgar
Scala Bogardus

 Scala distanţei sociale (1925, 1928)

 Priveşte probleme cruciale ale vieţii sociale
 Vizează o singură dimensiune a unei atitudini
 O categorie de persoane are, de regulă
acelaşi scor
Faţă de o persoană, din ţările enumerate
în prima coloană, sunt de acord
 Să se Să Să fie Să Să fie Să fie exclus
căsăto- lucrăm vecin devină vizitator din ţara mea
rească cu în cu cetăţean al ţării
fiica/fiul acelaşi mine al ţării mele
meu birou mele

6p 5p 4p 3p 2p 1p
Englez x
Negru x
Francez x

Chinez x
Rus x
Grec

Bulgar
Prelucrare Bogardus

Se pot calcula indicii:

 Indicele distanţei sociale (IDS)- numărul

posibilităţilor de contact social cu persoanele

aparţinând altor grupuri etnice.
 Indicele cotactelor sociale (ICS)- numărul

contactelor sociale acceptate cu persoanele

aparţinând altor grupuri etnice
 Cu cât IDS este mai mic cu atât distanta este

mai mare
 Exemplificare
  Să se Să lucrăm Să fie vecin Să devină Să fie Să fie Indicele Indicele
căsăto- în acelaşi cu mine cetăţean al vizitator exclus din Distantei Contactelor
rească cu birou ţării mele al ţării ţara mea Sociale Sociale
fiica/fiul 4p mele
meu 3p 1p
6p 5p 2p

Englez x x x x x 0 5
Negru x 4 1

Francez x x x x 1 4
Chinez x x x 2 3
Rus x 5 0
s.a.m.d.

IDS – nr. contactelor respinse (maximum 5=atitudine negativă)

ICS – numărul posibilităţilor de contact marcate (maximum 5 =atitudine
pozitivă)
Indicele calitativ - suma ponderilor
fiecarei trepte acceptate
  Să se Să Să fie Să Să fie Să fie Indicele Indicele Indice
căsăto- lucrăm vecin devină vizitator exclus Distantei Contactelor calitativ
rească cu în cu cetăţean al ţării din ţara Sociale Sociale
fiica/fiul acelaşi mine al ţării mele mea
meu birou 4p mele 2p 1p
6p 5p 3p

Englez
x x x x x   0 5 20
Negru         x   4 1 2

Francez
x x x x 1 4 14
Chinez
x x x 2 3 9
Rus
x 5 0 1
Construcţie

 Scală ierarhică
 aceleaşi condiţii şi paşi ca scala Guttman
 Se foloseste si azi in toată lumea
 Romania: 1992, S. Chelcea: scala Bogardus cu
referire la etniile din tara + adaptarea itemilor, 1024
de participanti
 Rezultate:
 Rommi-atit.-
 Germani- atitudine puternic +
 Intensitatea atitudinilor descrescător: Armeni,
bulgari, sarbi, evrei, maghiari, ucraineni, rusi, turci,
tatari
 Scala Thurstone (1928) – exemplificare
-pentru participanţi-
 Alegeţi itemii cu care sunteţi de acord:
1. Studiul psihologiei ajută la înţelegerea problemelor
umane.
2. Psihologia nu este greu de asimilat.
3. O lume fără psihologie mi se pare plicticoasă.
4. Nu contest utilitatea psihologiei, dar orele mi se par f.
lungi.
5. Oamenii de succes nu ştiu prea multă teorie psihologică.
6. Orice om are nevoie de psihologie.
……………………………………..
60. Nu este necesar să înveţi la psih., orice om este
psiholog.
 -pentru psiholog-
1. Studiul psihologiei ajută la înţelegerea problemelor
umane. (5,25)
2. Psihologia nu este greu de asimilat. (8,5)
3. O lume fără psihologie mi se pare plicticoasă (10,05)
4. Nu contest utilitatea psihologiei, dar orele mi se par f.
lungi. (6,25)
5. Oamenii de succes nu ştiu prea multă teorie psihologică.
(0,90)
6. Orice om are nevoie de psihologie. (3,90)
……………………………………..
60. Nu este necesar să înveţi la psih., orice om este
psiholog. (0,25)
Construcţie
 Se selectează prin alte metode / construieste un număr de itemi
(de ordinul zecilor) care privesc atitudinea populaţiei studiate faţă
de obiectul atitudinal (ex. studiul psihologiei, tradiţie, rezistenţa
aniticomunistă, apartenenta la SSecuritate )
 Se consideră că itemii formează un continuum de la + la –

(ex. atractivitatea psih./ valorizarea tradiţiei …..respingerea psih./

valorizarea progresului.
 Un grup de experţi grupează itemii primiţi în 11 categorii, pe care
le ordonează crescător ca intensitate (de la 1 la 11).
 Toţi itemii dintr-o categorie au acelaşi scor 1, 2 ….sau 11.

 Fiecare item primeşte valoarea scalară ce este media scorurilor

acordate de toţi experţii
Aplicare şi cotare

 valoarea scalară nu este afişată

- este cunoscută doar de către psiholog.
- nu este cunoscută de participanţi (nici
bănuită!).
 Cota unui respondent este suma valorilor
scalare ale itemilor cu care este de acord.
Tratarea nepotrivirilor dintre experţi

 Se reţin opiniile modale pentru fiecare treaptă

 Se elimină itemii care atrag dezacorduri mari,

care apar în clase diferite
Sinteza
Itemi/ categorii

Expert Item Item Item Item Item Item Item Item Item Item
1 2 3 4 5 6

1 3 7 2

2 4 8 1

3 4 8 6

4 4 6 3

V. S. 3,75 7,75 -
Asumpţii teoretice
 Opiniile/atitudinile se distribuie pe un continuum de
la foarte slab la foarte puternic, trecând prin 0
 Se foloseşte pentru similaritate-disimilaritate,
preferinţă/respingeri
 Ex.
- Importanţa unor evenimente, acţiuni,valori
- Gravitatea unor fapte, delicte, reforme
Avantaje şi dezavantaje

Riguroasă!
- Greu de confecţionat
- Presupune muncă anterioară pentru colectarea
enunţurilor prin alte metode: (interviu, reviste, carti
etc. )
- Ponderarea enunţurilor de către experţi, în mai
multe runde
- Este posibil ca opiniile să nu se distribuie la
intervale egale
- Evaluatorii pot distorsiona ordonarea enunţurilor în
funcţie de atitudinile lor.
Chestionarul include

 Mai multe tipuri de scale, întrebări închise şi

deschise
 Tema!!!

 Scalele Guttman şi Thurstone se aplică

singure, ca instrumente autonome
Diferentiatorul semantic – Osgood

1. Cearta cu iubitul/a este:

(+3) Puternică……… 0…………….Slabă (-3)
(+3) Bună ………… 0…………… .Rea (-3)
(+3) Fierbinte……… 0……………. Rece (-3)
(+3) Plăcută………… 0………….Neplăcută(-3)
2. Participarea la curs
(+3) Puternică……… 0…………….Slabă (-3)
(+3) Bună ………… 0…………… .Rea (-3)
(+3) Fierbinte……… 0……………. Rece (-3)
(+3) Plăcută………… 0………….Neplăcută(-3)
Reprezentare grafica

Puternică (3) .. (2).....(1).......0 ...... (1)….. (2).....(3) Slabă

Bună (3) … (2).....(1)......0 ...... (1)….. (2)..... (3) Rea
Fierbinte (3) … (2).....(1).......0 ...... (1)….. (2)..... (3) Rece
Plăcută (3) … (2).....(1).......0 ...... (1)….. (2)..... (3) Neplăcută
Aplicare

 Evaluarea unui concept, eveniment,

comportament, cuvânt,
 Se obţine haloul afectiv al conceptului,
evenimentului, comportamentului, cuvântului
 Pe baza profilului individual se obţin profiluri
de grup prin alegerea treptelor/ scorurilor
modale
Asumpţii teoretice
 Fiecare cuvânt, concept, eveniment are
- Un sens, o semnificaţie conceptuală, “obiectivă” , ~universală
(sensul denotativ)
- o rezonanţă afectivă, singulară, subiectivă, specifică unui individ
(sensul conotativ) ce corespunde unei atitudini
- Folosind o grilă de evaluare tip Osgood – se înlătură tendinţele
de dezirabilitate socială, participantul nu este chestionat direct şi
prin haloul subiectiv.
- Constituirea haloului semantic urmează o lege de maximum:
creşte până la un punct critic (rezonanţă maximă), apoi scade
(rezonanţă minimă, saturaţie)
 Se construieşte câte un tabel sinteză pentru
fiecare grup de adjective
 Se alege treapta modală
Sinteza: puternic –slab
Se alege treapta modală pt. lotul
studiat
Subiecţi Trepte
+3 +2 +1 0 -1 -2 -3
1 x
2 x
3 x
4 x
5 x
6 x
7 x
+3
Grila de analiză

 Perechi de adjective
1. Puternic-Slab
2. Bun –Rău
3. Fierbinte- Rece
4. Plăcut-Neplăcut

Funcţie de cuvântul evaluat

Ex. calm –agitat, calm –excitabil, calm-vesel
Factori obligatorii

 Evaluare (bun-rău, plăcut - neplăcut)

 Tărie/forţă (puternic-slab, greu-uşor)
 Activitate (lent-rapid, mobil-inert)