Metode psihometrice

Curs 3

1
1
Tipuri de itemi
• Criteriu: sursa principală a variaţiilor scorurilor
1. Scale centrate pe subiect – “evaluare sintetică”
2. Scale centrate pe stimuli:
• Scale de ierarhizare
• Scale de alegere forţată
• Scale cu intervale egale aparente (Thurstone)
• Q sort
• Tehnica “repertory grid”
3. Centrate pe ambele (scalarea răspunsurilor)
2
2
c) Scale cu intervale egale aparente (Thurstone)
• subiectul alege itemii cu care este de acord
• fiecare item are o „greutate” (pondere), cunoscută
anterior, care indică puterea acordului cu el
• universul itemilor este ordonat

3
 Ex: depresie Beck
F SENTIMENTUL PEDEPSEI
1.Nu simt sa fiu pedepsit.
2.Simt ca s-ar putea sa fiu pedepsit.
3.Astept sa fiu pedepsit.
4.Simt ca sunt pedepsit.

4
C SENTIMENTUL ESECULUI
1.Nu am sentimentul ratarii.
2.Simt ca am avut mai mult ghinion decit
persoanele din jur.
3.Daca imi privesc viata retrospectiv o vad ca pe o
totalitate de esecuri.
4.Ma simt complet ratat ca persoana.

5
• scorul fiecărui subiect – media valorilor
(ponderilor) itemilor aleşi de el
• în cazul instrumentelor cu subscale: adunarea
ponderilor itemilor aleşi şi împărţirea la scorul
maxim posibil la acea subscală
– astfel, se pot compara subscalele instrumentului

6
• ponderile – obţinute prin evaluarea itemilor de
către experţi
– ex: severitatea fiecărui item pentru acea
problemă, relevanţa, intensitatea, etc.
• fiecare item este evaluat prin acordarea unui scor
de la 1 (minimum de severitate) la 11 (maximum de
severitate)

7
• dacă numărul de itemi este suficient de mare, sunt
selectaţi o parte dintre ei:
– intervalele dintre ei sunt egale
– abaterile standard minime (grad mare de acord
între evaluatori)
– câte 2 – 3 itemi pentru fiecare nivel

8
• în cazul unui număr mic de itemi:
• în prima etapă, sunt selectaţi itemii cu media
minimă şi maximă
• în a 2-a etapă, sunt evaluaţi doar aceşti itemi
extremi din fiecare categorie pe o scală 1 – 15
– apoi, scorurile itemilor intermediari sunt
recalculate în funcţie de cei extremi

9
• Exemplu: Profilul Impactului Bolii (SIP, Bergner et.
al., 1981)
• Impactul social - itemii extremi (populaţia
americană):
Extrema puternică
• Am izbucniri frecvente de furie faţă de ceilalţi
membri ai familiei (pondere 11,9)
• Refuz contactul cu orice membru al familiei
(pondere 11,5)
• Mă izolez cât pot de mult de restul familiei
(pondere 10,2)

10
Extrema slabă
• Am mai puţine activităţi sociale în grupuri de oameni
(pondere 3,6)
• Vizitele la prieteni sunt mai scurte (pondere 4,3)
• Nu mai glumesc cu membrii familiei aşa cum
obişnuiam înainte (pondere 4,3)

11
d) Metodologia Q
• itemii: colecţie de afirmaţii pe o temă, scrise pe foi
separate
• colectarea datelor – “aranjamente Q” – colecţii de
afirmaţii grupate de subiect în funcţie de o
dimensiune subiectivă – acord, potrivire cu propria
persoană, etc.
• abordare ideografică – număr mare de aranjamente
posibile – reflectarea individualităţii
• de obicei, sortarea se face în 2 etape:

12
• Exemplu: inventarul Q al ataşamentului copilului
• 90 itemi care descriu diverse comportamente
relevante pentru ataşament
• evaluarea – din partea unui observator extern sau a
mamei

13
• Exemple de itemi:
• “Îşi pune mâinile în jurul mamei când e luat în
braţe”
• “O foloseşte pe mamă ca bază pentru a explora în
jur”
• “Manifestă ruşine sau părere de rău când mama
ridică tonul vocii”
• “Manifestă mai puţină teamă într-o acţiune când
este aprobat / încurajat de mamă”

14
• în prima etapă, evaluatorul grupează itemii în 3
categorii: caracteristici pentru copil,
necaracteristici, neutri
• în a 2-a etapă, fiecare dintre cele 3 categorii este
împărţită în 3 grupuri
• se obţin 9 grupuri de itemi, de la 1 = “deloc
caracteristic” la 9 = “extrem de caracteristic”
• scorul individual: corelaţia dintre repartizarea (Q –
sort) subiectului şi cea a unui copil cu ataşament
securizant prototipic

15
• de cele mai multe ori, repartizarea itemilor se face
conform unei distribuţii forţate (cvasi – normală)
– scoruri ipsative
• Exemplu: Calitatea vieţii (Stenner et. al., 2003)
• 52 de itemi – 11 niveluri de importanţă
• număr fix de itemi la fiecare nivel:

Nivel -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
Nr itemi 2 3 4 6 7 8 7 6 4 3 2

16
• metodă exploratorie – relevarea dimensiunilor de
raportare la o temă:
• fie ale aceluiaşi subiect – ex: despre sine din mai
multe perspective (proprie, a altora, ideală, etc)
• fie ale mai multor subiecţi - puncte de vedere
• subiecţii sunt variabilele – corelaţia Q
• extragerea de tipuri (factori) de subiecţi (aranjamente
Q)
• PQMethod (Schmolck & Atkinson, 2002)
• pentru fiecare factor: aranjament Q tipic
– esenţiali pentru înţelegerea factorului: itemii
extremi (primul şi ultimul) 17
e) Tehnica “repertory grid”
• Kelly (1955/1991)
• teoria constructelor personale: oamenii nu
reacţionează la evenimente, ci la felul în care ele
sunt reprezentate
• esenţiale: constructele personale pe care individul
le aplică lui şi altora
– astfel se poate recrea experienţa lui personală şi i
se pot construi alternative posibile
• Role Construct Repertory Grid Technique (RepGrid)

18
• cel mai frecvent: descriptori ai subiectului şi ai altora
semnficativi pentru el
• în prima etapă, se inventariază constructele –
descriptori aplicaţi de subiect comparaţiilor propriei
persoane cu eul ideal şi alţii semnificativi
• comparaţiile – în pereche; pentru fiecare –
asemănări sau deosebiri
• pentru fiecare descriptor, se enunţă şi opusul său

19
• în a 2-a etapă, subiectul evaluează fiecare reper
(eul actual, ideal, alţii semnificativi) pe “reţeaua
de constructe” construită de el
– lista de opoziţii (A – B), cu scale Likert 1 – 7, de
la “extrem de A” la “extrem de B”

• analiză computerizată: GRIDCOR (Feixas &

Cornejo, 2002)

20
Construct Construct Eul Eul Tatăl Mama
A B actual ideal
Înţelegător Intransige 2 4 6 1
nt
Bucuros Trist 2 6 5 7

Responsabi Iresponsa 4 2 7 4
l bil
Puternic Slab 5 1 4 5

Egoist Generos 3 5 2 6

21
• indicatori:
– diferenţierea eu actual – ideal
– auto-izolarea percepută: media corelaţiei dintre
eul actual şi evaluările celorlalte persoane
semnificative din reţea
– evaluarea negativă a altora semnificativi: media
corelaţiei dintre eul ideal şi evaluările celorlalte
persoane semnificative din reţea

22
• profiluri relevante pentru depresie:
– negativitate: eul actual şi ceilalţi semnificativi sunt
evaluaţi negativ şi similar
– resentiment: eul actual şi ceilalţi semnificativi sunt
evaluaţi negativ, dar diferit
– izolare: doar eul actual este negativ

23
 Fidelitatea instrumentelor

• reflectă măsura în care scorul obţinut de

subiect („scor observat”) corespunde „scorului
adevărat” – scorul care ar fi fost obţinut cu un
test perfect care măsoară acea trăsătură

24
 Perspective asupra fidelităţii
I. Consistenţa itemilor (consistenţa internă) –
unidimensionalitatea instrumentului
• itemii cu legături slabe între ei măsoară aspecte
diferite
• astfel, ei nu contribuie la măsurarea dimensiunii
vizate de instrument, sau chiar pot intefera cu
această măsurare

25
1. alfa Cronbach: cea mai rapidă evaluare a
consistenţei interne
• corelaţia medie a itemilor cu ceilalaţi, consideraţi
simultan
– valabilă şi pentru itemi dihotomici
• alfa – ambiguu, deoarece este direct proporţional
cu numărul de itemi – pentre 40 de itemi este
inutil
– chiar şi un instrument multidimensional poate
avea un alfa satisfăcător
– alfa nu reflectă neapărat omogenitatea itemilor
26
2. media corelaţiilor inter-item: trebuie să fie între
0,15 şi 0,5, în funcţie de gradul de generalitate al
constructului
• chiar şi aşa, este posibil ca instrumentul să aibă
mai mulţi factori ortogonali (cu corelaţii 0 între
itemii din fiecare)
• de aceea, trebui examinate şi matricea inter-
corelaţiilor (corelaţiile dintre itemi în sine) – toate
ar trebui să fie între 0,15 şi 0,5

27
3. corelaţia itemului cu scorul total al
instrumentului

4. analiza factorială – în special în cazul unui

număr mare de itemi, construiţi pentru
măsurarea mai multor dimensiuni ale
constructului
• dezavantaj – număr mare de subiecţi (200 –
300) în pretestare

28
5. split-half: corelaţia dintre două jumătăţi ale
instrumentului:
– prima jumătate cu a doua
– jumătăţi construite aleator
– „odd – even” (par – impar)
• în pretestare ar trebui evaluate corelaţiile dintre
toate jumătăţile posibile ale instrumentului

29
• toate metodele de split half subestimează
consistenţa internă, deoarece aceasta este
influenţată de numărul total de itemi ai
instrumentului
– corecţia: formula Spearman – Brown
• în cazul split-half:
ρ = 2rxy/(1+ rxy)
• ρ = coeficientul de fidelitate
• rxy = corelaţia dintre cele 2 jumătăţi

30
 Formula generală:

• N = de câte ori este mai mare noul instrument

faţă de cel iniţial
– în cazul split half N = 2
• ρxx’ = coeficientul de fidelitate al
instrumentului iniţial

31
• între fidelitate şi numărul de itemi – relaţie non-
liniară: pe măsură ce coeficientul de fidelitate se
apropie de 1, creşterile de fidelitate sunt posibile
doar cu adăugarea a din ce în ce mai mulţi itemi

• Relaţia dintre fidelitatea instrumentului şi

numărul de itemi
– modificarea fidelităţii atunci când se
construieşte un instrument cu număr dublu de
itemi, cu o jumătate, respectiv un sfert din
itemi
32
 Fidelitatea Nr itemi instrument nou / nr
instrumentului itemi instrument iniţial
iniţial 2 ½ ¼
0.5 0.67 0.33 0.20
0.6 0.75 0.43 0.27
0.7 0.82 0.54 0.37
0.8 0.89 0.67 0.50
0.9 0.95 0.82 0.69
0.95 0.97 0.90 0.83
33
• scurtarea instrumentelor afectează fidelitatea
instrumentelor cu nivel redus şi mediu de
fidelitate (< 0,8) mai mult decât a celor cu grad
ridicat de fidelitate
• acestea pot fi scurtate cu pierderi
nesemnificative de fidelitate

34
• Dacă un item ce reflectă un aspect central al
teoriei este exclus de analiza de consistenţă
internă, eliminarea sa nu este obligatorie
– este posibil să nu fie sufienţi itemi vizând acel
aspect, sau ca eşantionul din pretestare să nu
fie reprezentativ – să difere de populaţia vizată
în anumite privinţe importante

35
• o soluţie: adăugarea de itemi
– astfel: evitarea „paradoxului atenuării”:
creşterea consistenţei itemilor prin
eliminarea unora scade validitatea de
construct – aria de acoperire psihologică a
instrumentului ar putea deveni mai redusă
decât constructul – ţintă

36
• consistenţa internă mare se poate obţine prin
utilizarea mai multor itemi sinonimi (redundanţi),
dar care vizează un singur aspect – validitate
redusă
• scopul analizei psihometrice: maximizarea
validităţii, nu a fidelităţii
• în privinţa fidelităţii, după atingerea unui nivel
acceptabil (0,8) cu minim 5 itemi pentru
conceptele foarte specifice şi 30 itemi pentru cele
generale, nu mai este necesară modificarea
instrumentului
37
• Scalele construite prin metoda criteriului
exterior tind să fie heterogene (consistenţă
internă redusă), pentru că multe criterii sunt
multidimensionale
– scopul acestor instrumente: în special
predicţia unui criteriu
– în aceste cazuri, fidelitatea nu se calculează
prin consistenţă internă

38