Cercetarea înseamnă patru lucruri: creiere cu care gândim, ochi cu care

vedem, aparatele cu care măsurăm şi… soluţii.

.
 Tema 6

MĂSURAREA ÎN ŞTIINŢE SOCIALE

Autoare: Mariana Iațco, dr. conf. univ.

 Subiectele temei:

• Conceptul de măsurare în ştiinţe sociale;

• Nivelele de măsurare;

• Scalele de măsutare;

.
Conceptul de măsurare în ştiinţe sociale

Măsurarea poate fi înţeleasă în mod corect numai dacă o analizăm din

perspectiva întregului proces de cercetare ştiinţifică.

Aceasta reprezintă un element foarte important în cadrul cunoaşterii şi se află

în strânsă legătura cu alte componente ale procesului cognitiv.

Conform Dictionarului de Sociologie, măsurarea este procesul de stabilire a

unei ordini de mărime (frecventa, intensitate etc.) prin atribuire de valori, în
acord cu proprietățile obiectului social studiat.
.
Aşa cum se susţine, nu obiectele ca atare sunt măsurate, ci proprietățile lor:
statusul social, autoritatea, prestigiul, prejudecățile, convingerile - când avem
în vedere un individ - şi coeziunea, circulația informaţiei, starea de spirit, etc -
când este vorba de un grup uman.
 Nivelele de măsurare

Definiție:
distribuirea unui
spaţiu de atribute
În 1946 Stanley
Întrebări care ne pentru o anumită
Smith Stevens Scop: măsurării
ajuta sa măsuram populaţie (grup de
introduce ideea este cuantificarea
un fenomen social obiecte de studiu);
măsurării în în științele sociale.
sau politic. împărţirea
științele sociale.
populaţiei în
categorii (Almond şi
Verba)
.
 Nivelele de măsurare

Nivel Nivel Nivel Nivel de

nominal ordinar interval raportare

Sunt 4 niveluri de măsurare: .

 Nivelele de măsurare
Nominale: diferenţierea simplă a atributelor. Nivelul la care se construiesc
categoriile trebuie să fie acelaşi. (ex: genul, religia, forma de proprietate, etc.)

Ordinale: diferite valori (parametri) ale atributelor care se pot ordona pe o listă
(continuum) în care putem construi o ierarhie a categoriilor – ex: nivel de educaţie;
clasele sociale - care este ultima şcoala absolvita? 1. generala, 2. gimnazială, etc.

Interval: permite compararea diferenţelor dintre valorile atributelor: nivel de

şcolarizare - cati ani de şcoala ati absolvit: intre 1 si 8 clase; intre 9 si 12 clase; intre
13 si 15 clase etc. valorile sunt ordonate şi ştim precis care sunt diferenţele între
valorile scalei.
.
De raportare: în care intervalele dintre valorile atributelor sunt egale şi în plus au punct
zero. Acest tip de scala este considerată ca fiind cea mai precisă. Exemple de variabile
măsurate la nivel de rapoarte: Vârsta măsurată în ani împliniţi; Educaţia măsurată în număr
de ani de şcoală; Salariul măsurat în lei/lună; Numărul de alegeri locale la care am participat;
 Conceptul de scalare

În esenţă, scalarea constă în atribuirea unor valori numerice anumitor obiecte

sau dimensiuni ale acestora. Cel mai adesea, ceea ce se măsoară sunt anumite
declaraţii ale subiecţilor investigaţi, legate de opiniile sau atitudinile lor.

Cum se atribuie valori numerice acestor declaraţii este o problemă delicată, a

cărei soluţionare depinde, printre altele, de natura şi de numărul
dimensiunilor pe care ne propunem să le măsurăm.

În principiu, o scală poate avea oricâte dimensiuni; în practică, scalele utilizate.

estimează un număr redus de dimensiuni, în funcţie de modul în care sunt
definite operaţional conceptele care descriu fenomenul studiat. Unele
constructe conceptuale pot fi măsurate eficient cu ajutorul unor scale
unidimensionale.
 Scala – instrument de măsurare
• Scala – este un instrument ce ne permite atașarea
unor valori numerice unor observații conform
unei reguli.
• Cele mai cunoscute scale sunt:
• Scala Thurstone;
• Scala Likert;
• Scala Guttman;
.
 Scala Thurstone

Scala Thurstone este definită ca o scală unidimensională care este

utilizată pentru a urmări comportamentul, atitudinea sau
sentimentul respondentului față de un subiect.

Această scală constă din afirmații despre un anumit subiect sau

subiect în care fiecare afirmație are o valoare numerică care
indică atitudinea respondenților față de subiect ca fiind favorabilă
sau nefavorabilă.
.
Respondenții indică afirmațiile cu care sunt de acord și se
calculează o medie. Un scor mediu al acordurilor sau
dezacordurilor este calculat ca atitudine a respondentului față de
subiect.
 Scara Thurstone
Scala Thurstone, este destinată dezvoltării unui format pentru
generarea grupurilor de indicatori ai unei variabile care au o structură
empirică printre ei.

De exemplu, dacă studiați discriminarea, sau activitatea administraţie

publice ați putea crea o listă de itemi (10, de exemplu) și apoi le-ați
solicita respondenților să atribuie scoruri de la 1 la 10 fiecărui item.

În esență, respondenții clasifică elementele în ordinea celui mai slab

indicator de discriminare până la cel mai puternic indicator.

.
Odată ce respondenții au punctat itemii, cercetătorul examinează
scorurile atribuite fiecărui item de către toți respondenții pentru a
stabili asupra cărui itemi au convenit cel mai mult respondenților.
 Scala Likert

În 1929, Rensis Likert şi Gardner Murphy au proiectat o

cercetare vizând măsurarea atitudinilor în cinci domenii
majore: relaţii internaţionale, domenii majore: relaţii
internaţionale, relaţii rasiale, conflicte economice, conflicte
politice, religie.
Ei au aplicat în perioada 1929-1931 un chestionar în nouă
universităţi şi colegii din SUA, au strâns răspunsuri de la
peste 2000 de studenţi, din care s-a construit un eşantion .
aleatoriu de 650 de persoane, ce a servit studiului ca bază
metodologică publicat de Rensis Likert în 1932.
 Scala Likert
• în chestionar vor fi incluse, întrebări într-o formă care
permite judecăţi de valoare, nu judecăţi factuale.
• Răspunsurile: aprobare puternică, aprobare, indecis,
dezaprobare şi dezaprobare puternică.
• Etapele construirii scalei tip Likert:
1) sunt colecţionate cât mai multe enunţuri conţinând
judecăţi de valoare cu privire la dimensiunea (caracteristica)
ce urmează a fi măsurată
2) se acordă ponderi numerice (coduri) de la 1 la 5
(sau de la 0 la 4, sau de la – 2 la + 2) răspunsurilor
prestabilite: dezacord total (1), dezacord (2), .
indecis (3), acord (4), acord total (5).
Exemplu de scala Likert

.
Exemplu de scala Likert

.
 Scala Guttman
• Scala Guttman, numită și scalare cumulativă sau analiză
scalogramă, este creată cu elemente care pot fi ordonate într-un
mod ierarhic.
• Este reprezentativă pentru „atitudinea” extremă a
respondenților, adică extrem de pozitivă sau negativă, cu privire
la subiectul de studiu.

.
Testele Guttman propune o formă mai riguroasă de măsurare a atitudinilor prin scala
ierarhică cumulativă. În esenţă, este vorba de alcătuirea unui set de itemi sau afirmaţii,
astfel încât un respondent, care este de acord cu una dintre afirmaţiile de pe listă, să fie de
acord, totodată, şi cu toate afirmaţiile anterioare.
.De exemplu:
1. Consideraţi ca fiind normal să existe în fiecare gospodărie un TV
a. da b. nu
2. Consideraţi că ar trebui utilizat acest televizor de către toţi membrii gospodăriei?
a. da b. nu
3. Amânaţi / anulaţi alte activităţi pentru a urmări programul TV?
a. da b. nu
4. Preferaţi să rămâneţi în faţa televizorului în loc să dormiţi?
a. da b. nu
5. Mâncaţi în faţa televizorului?
a. da b. Nu 16
.
Numărul de itemi poate fi mai mare sau mai mic în funcţie de tema cercetării sau de
nivelul de detaliere pe care-l doreşte cercetătorul.
Pe scala Guttman se poate realiza un scor în funcţie de numărul de întrebări la care
răspund cei cercetaţi, existând un minim şi un maxim.
 Exerciţiu practic

• https://www.leadquizzes.com/blog/thursto
ne-scale-survey/

• https://www.questionpro.com/

• https://www.surveymonkey.com/mp/how-
.
to-use-the-guttman-scale-in-your-survey/
✓ 3 Lucruri care azi am învăţat;
✓ 3 lucruri care le consider utile pentru mine;