Primul junimist:Costache Negruzzi

Junimismul a avut pretentia,ca asista,ca constiina ,la fenomenele politice,sociale siculturale si ca le defineste din punt de vedere obiectiv,al adevarului pur.Am aratat atunci ca pretentia de constiinta-oglinda este nefundata,fiindca junimistii au reprezintat si ei un ideal,au fost luptatori,au fost un fenomen,ca atitudinea lor a fost dictata de subiectivitate lor,ca n-au fost,cu un cuvant,constiinte-oglindite.Am aratat ca in chestii de ideal,cum sint chestiile socile nici nu poate fi vorba de oglindirea realitatii ,logica luptatorului e conditionata de scopul pe care-l urmareste mintea sa este "advocatus diaboli".Si am arat ca,daca in ideologia patruzecioptista vorbeste instinctul revolutionar,dorinta de renovare in ideologia junimista vorbeste instinctul reactionar,tendinta de rezistenta la inovatiuni. Junimismul este mai inainte de toate,recomandarea de a neferi de importarea civilizatiei sau ,mai degraba,recomandarea unei precautiuni exagerare cand e vorba de a importa aceasta civilizatie.este nerecunoasterea utilitatii de a transforma Romania intr-o tara cu caracter curat european,dupa asemanarea celor din Apus si mai ales

dupa asemanarea Frantei,care a zguduit din temelie toate asezarile politice si sociale din Europa -atitudine hranita la primii coriferi ai junimismului si de cultura lor germana. In atitudinea junimistilor se pot deosebi deoua lucruri:lupta impotriva innoirilor lingvistice,in care ei continua vechea scoala critica si in care au avut dreptate -dovada evolutia ulterioara a limbii si literaturii romane,si lupta impotriva innoirilor sociale si politice,care este o noutate fata cu vechea scoala critica si in care n-au avut dreptate,dovada,iarasi,evolutia ulterioara a societatii romane. Costache Negruzii ,in germene,bineinteles si fara plan sistematic,reprezinta cele doua atitudini ale "Junimii".Costache Negruzii are exact atitudinea d-lui Maiorescu caresa nu fi fost simtit si spus de C. Negruzii.Cele cateva puncte de vedere in plus la C. Negruzii -oarecare accentuare a curentului poporan si mai ales a celui istoric-se datoresc presiuii imprejurarilor de pe vremea sa. Daca C. Negruzzi e impotriva luptatorilor de la 1848 ,apo acestia ii platesc cu varf si indesat.In ziarul "Bucovina" ,care dupa 1848 ajunge tribuna revolutionarilor din principate si mai ales din Moldova ,C. Negruzzi e acuzat ca la 1848 a tacut pentru ca i s-au dat "ciolane in gura,si imprejurarile anului 1848 ,pe langa titlul de director al vistieriei,il mai imbraca cu remuneratie,cu titului de apitrop

al acoalelor publice". C. Negruzii fiind un "critic" si ,pe de alta parte,potrivnic liberalismului de la 1848,ar fi de ajuns atat pentru a justifica caracterizarea lui ca "primul junimist".Dar vom incerca sa aram ca,si in privinta limbii si a literaturii,intre el si A. Russo sunt deosebiri,si anume,deosebiri de acele care formeaza tocmai asamanari cu d. Maiorescu,deosebiri care se explica prin tendintele sale sociale,deosebite de ale lui A. Russo si asemanatorare ale d-lui Maiorescu. Costache Negruzii si-a expus parerile in multe articole adunate,cea mai mare parte ,in vol. I al scrierilor sale sub numele de "Scrisori".Din aceste scrisori putem cunoaste ideile lui despre limba si literatura .In "Scrisoarea a XXXII-a ne spune ca limba,sub domeniile straine ,se corupsese si ea: "Nu mai era acum limba lui Dositeau si alui Cantemir,nici a cartilor bisericesti;era un gerg hibrid ,amestecat cu ziceri turco-grece etc."("Bucovina",1849,nr 23) Dar,zice el mai departe ,dupa ce "lipsira zicerile turcogreco-slave,se introdusesera cele latino-franco-italiene".In "Scrisoarea XXV-a isi bate joc cu mult spirit de maina latinista si frantuzista,cand pune in gura unui taran,care vroia sa-si dea copilul la scoala,urmatoarele vorbe pline de inteles: "...-Pre unul am sa-l dau in scoala la Iasi,ca sa invete

nemteste,frantuzeste si latinesre.-Dar romaneste nu?-Ba si romaneste:da ,vezi dumneata,ca daca n-a invata frantuzeste si latineste nu intelege romeasca de astazi.Acum trebuie sa stim multe limbica sa intelegem pre a noastra."("Scrieri",I,p 296) Si aceeasi atitudine de critic o are si fata de literatura vremii.El prefera pe Dosoftei maculaturii literare in timpul sau(Scrisorile XVII si XXXII) Intreaga sa critica,lingvistica,literara si sociala a concentrato in "Muza de la Burdujani"."Muza" aceasta e cucoana Caliopi Busuioac,o fata batrana care face versyri ca acestea: "Azi cu o petitiune M-adresai catra Amov Si-l rugai cu-ncordaciune, Sa-astampere-al meu dor De-a mea trista pusaciune Te indura ,zeu de foc! De nu vrei protestaciune Sa intind in orice loc..., -femeie "romantioasa",care raspune baronului falimuc,falsului pretendent,cand aceasta ii spune ca doreste o femeie "care sa faca la mine poezii zo vi der Siller vi der

Ghete": "-Ghete!Siller!,ce nume inalte ai rostit,baron!feblele mele talente cum vor raspunde la asteptarea dumitale?" -femeie care strica limba,influenrara de toate maniile lingvistice ale vremii(pusaciune,comprinzi,neinvingibila,atasaciune etc)femeie moderna,care recomanda batranului ei amorez: "... sa te imbraci dupa moda.In locul nadragilor acelor rosi,sa pui un pantalon elegant,botine de glant,un bonjur facut jurnal ca toata lumea bine educata,s-atunci as putea suferi viderea dumitale,dar in halul acesta,o,ceriule!ma sparii!",in sfarsit ,cum o caracterizeaza Dragaescu,eroul piesei: "O alcatuire de toate ridiculele trecute,prezente si viitoare,o fata batrana si nebuna,care-si inchipuieste ca nebuneste pe toti barbatii si socoate ca nu-i poti zice buna-dimineata fara sa-i faci o declaratie de amor.Cand rea si nesuferita,cand simtimentala si cocheta,s-aprinde si se alinta ca o copila brudnica,si deodata o vezi ca se arunca in diseratii metafizice si in dispute literare,de n-o mai intelege nici dracu.Toata dorinta ei e s-auda vorbinde de dansa.Inchipuiesti-ti ca se socoate poeta si muzicanta,incat bietul targusorul nostru eme de versurile si de sonatele ei;de aceea noi toti o numim Muza de la Burdujani." Scopul pentru care a scris C. Negruzii aceasta farsa,

caci aceasta bucata e nu numai tendentioasa,ci curat tezista-cum deaktminterea vom vede-,asa e intreaga opera a lui Alexandri,am putea ni-l spune autorul insusi intr-o "nota" de la sfarsitul piesei: "Noi am fost zis-nu ne mai aducem aminte unde-ca sunt multi care schingiuiesc su sfasie frumoasa noastra limba si in loc de creatori se fac croitori si croitori rai. Asta ne-a indemnat a compune aceasta mica comedie crezand ca facem bine aratand ridicolul unor asemine neoligisti" Acest critic in toata puterea cuvantuluimacest fenimenalist in privinta limbii,care nu admite indreptari ori creatiuni de cuvinte dupa vointa constieta a carturarilor,isi caracterizeaza singur pozitiunea sa in mijlocul diferitelo curente din vremea lui in "Scrisoarea a XVIII-a": "Cand neamurile barbare au inundat Romania ca un rapide siroi,gasind panza limbei urzita,luau suveica si prin dreptul celui mai tare aruncau unde si unde cate un fire de batatura de a lor groasa si nodoroasa.Astfel se tesu limba noastra.Pentru a scoate acum acele latunoioase fire,trebuie a destrama panza si ,prin urmare,a cea o limba mai frumoasa,poate,mai nobila si mai inavata,cariia nimic nu i-ar lipsii alta decat de a fi romaneasca." Asadar,C. Negruzii e un "moderat",cum se declara

singur-A. Russo ar fi zis "ecletic"-,si terminii acestia politici ,atat de frecvent aplicati la sistemele lingvistice ,nu-s figurati ,ei au inteles mai adanc.In adevar,omul e dintr-o bucata,ideile nu stau in capul lui compartimentele separate si,mai ales,ideile cand sunt in slujba unui ideal sunt conditionate de acel ideal. C. Ngruzzi a fot mai rationalist in privinta limbii,pentru ca a fost mult mai putin poporanist decat A. Russo.Aceasta lipsa de poporanism este inca o nota care apropie pe C. Negruzzi de d. Maiorescu. Aceasta inclinare rationalista a lui C.Negruzzi se manifesta in sistemul sau ortografic a foststrans legata de chestia lingvistica(dupa cum aceasta a fost strans legata de tendintele sociale si politice),a fost o fata a ei:latinistii au tost etimologisti,fenomenalistii au fost fonetisti. C. Negruzzi n-a fost curat fonetist,a fost pentru scrierea "care pazeste etimologia cuvantului"(Scrieri I,p. 349),ca si d. Maiorescu.(Critice,III,p 324-325 etc.) Pe langa atitudinea critica fata de limba si literatura ,care il pune pe C. Negruzzi in randul vechilor critici moldoveni,a,avut,fata de transplantarea civilizatiei apusene la noi,o atitudine deosebita de a tovarasilor sai,asemanatoare cu a junimistilor de mai tarziu,atitudine care explica si deosebirile dintre el si tovarasii sai in privinta problemei lingvistice,deosebiri care formeaza asemanari cu

d. Maiorescu.(concluzie:asemanarea cu Titu Maiorescu)