C5.

Grupul în activităţile de
consiliere educatională
1. Specificul grupului în consiliere
2. Grupurile în activitatea de consiliere cu
copiii
3. Grupurile în activitatea de consiliere cu
adolescenţii
4. Aspecte specifice ale activităţilor de
consiliere de grup
5. Avantaje si dezavantaje ale utilizării
grupului în consiliere
1. Specificul grupului în consiliere

 Grupurile reprezintă un decupaj din viaţa reală în care copiii şi

adolescenţii au posibilitatea să experimenteze Nu toate
experienţele trăite grup sunt pozitive.
 Chiar şi un grup disfuncţional poate deveni o influenţă pozitivă.
 Principala resursă în crearea unor experienţe de grup pozitive o
reprezintă înţelegerea proceselor grupului.
 Grupurile de consiliere eficiente trebuie să includă grupuri
coezive,
 Coeziunea este esenţială pentru crearea unei atmosfere în care
factorii schimbării pot acţiona eficient.
 Procesele de grup trebuie folosite pentru a determina
schimbarea nu doar la nivelul grupului ci şi la nivel individual.
Nevoia de apartenenţă la grup
 O structura interpersonală care dezvoltă şi
menţine o cultură proprie.
 Coeziunea şi solidaritatea grupului rezultă
din abilitatea grupului de a satisface nevoile
psihologice ale membrilor
 Interacţiunile eficiente care încurajează
implicarea în luarea deciziilor a membrilor
vor duce la creşterea gradului de coeziune.
Nevoia de apartenenţă la grup
 Cu cât un grup este mai coeziv, cu atât
mai mare este presiunea socială care se
exercită asupra membrilor şi este mai
probabil ca aceste presiuni să provoace
schimbarea.
 Capacitatea de deschidere, auto-
acceptarea sau acceptarea celorlalţi a
membrilor grupului sunt indicatori ai
gradului de coeziune a grupului.
Nevoia de apartenenţă la grup
 Creşterea duratei în care indivizii lucrează la
un proiect comun ajută la creşterea
impactului proceselor de grup care
promovează schimbarea.
 Grupurile eficiente şi coezive îşi încurajează
membrii să gândească creativ, să fie
inovativi, să exploreze soluţii diverse de
rezolvare a problemelor.
 Motivaţia pentru participarea la activităţi este
mai mare atunci când performanţele pot fi
atribuite grupului decât eforturilor unei
singure persoane.
Cum se produce schimbarea prin
intermediul proceselor de grup?
 Prin
intermediul lecţiilor de consiliere
urmărim 2 tipuri de obiective:
 activităţile
propuse trebuie să faciliteze
schimbarea la nivel individual
 schimbarea la nivel individual trebuie să
se transfere apoi asupra întregului grup
şi să aibă o anumită dinamică în timp.
 Factorii care susţin schimbarea în
consilierea de grup sunt: încrederea,
universalitatea, altruismul, tehnicile de
socializare, comportamentul imitativ,
învăţarea socială, coeziunea de grup
(Yalom, I. D., & Leszcz, M., 2005).
2. Grupurile în activitatea de consiliere
cu copiii
 Jocul este principala forma de comunicare a copiilor
 “Observ procesul copilului.
 Cum se joaca el, cum se apropie de materiale, pe care
le alege, pe care le respinge?
 Care este stilul său general de joacă? Este organizat sau
dezorganizat? Care este pattern-ul (stilul) său de joacă?
 Se joacă el după anumite teme? Agresiunea?
Îngrijorarea?
 Există o seamă de accidente de maşini, de avioane etc?
Observ modurile de contact ale copilului. Realizează el
un bun contact cu sine şi cu jocul când se joacă?
 Climatul grupului propune un mediu motivant în
care copilul poate învăţa, permitându-i totodată
să înainteze în sarcină în propriul său ritm.
 Grupul le permite să exerseze abilităţi sociale şi
să se implice activ în sarcină.
 Învăţarea şi schimbarea se produc prin
structurarea comportamentului copilului.
 Copiii lucrezeaza dincolo de nivelul lor actual de
dezvoltare.
3. Grupurile în activitatea de consiliere
cu adolescenţii
 Structura grupului şi feedback-ul din partea celorlalţi
participanţi influenţează învăţarea.
 Dacă feedback-ul este pozitiv şi suportiv, creşte
probabilitatea ca indivizii să îşi schimbe
comportamentele indezirabile.
 Implicarea în grup devine o formă de recompensă
sau o întărire pozitivă dacă grupul corespunde
cerinţelor emoţionale şi sociale ale adolescentului.
 formarea unor grupuri care le oferă clienţilor
posibilitatea să să crească şi să îşi dezvolte
comportamente pozitive
4. Aspecte specifice ale activităţilor de
consiliere de grup

 stabilirea scopurilor grupului

 structurarea activităţilor
 implicarea adulţilor (părinţii)
 stabilirea regulilor şi asigurarea disciplinei
şi a confidenţialităţii (Sharry, 2004).
Stabilirea scopurilor
 scopul grupului de consiliere este
formarea unei identităţi pozitive centrate
pe scopurile clienţilor
 A formula obiectivele în termeni
pozitivi.
pozitivi
 Formularea unor obiective în termeni
negativi poate duce la rezultate
contraproductive
Structurarea activităţilor
 Pendularea intre activitati variate

 Deşi flexibilitatea este crucială, rutina şi

structura sunt importante pentru a
ajuta grupurile să funcţioneze eficient!!!

 Aspectul social şi distractiv al activităţilor

reprezintă cel mai atrăgător motiv pentru
participare.
Implicarea adulţilor (părinţii)
 se asigură astfel adeziunea părinţilor şi
implicarea lor în activitate.
 o activitate care vizează dezvoltarea abilităţilor
sociale ale copiilor precum managementul furiei
nu va avea niciun efect dacă părinţii nu sunt
suportivi şi nu oferă copiilor modele adecvate de
comportament.
 Modul în care poate fi câştigată încrederea
părinţilor depinde de abilităţile consilierului.
Stabilirea regulilor şi asigurarea
disciplinei şi a confidenţialităţii

 Regulile vor fi negociate cu copiii.

 Pentru respectarea regulilor profesorul va
acorda, la început, recompense mai dese, apoi
mai rare, dar fără a neglija recompensarea;
 pentru încălcarea regulilor se vor preciza
sancţiuni simbolice care se vor aplica de fiecare
dată când regula este încălcată.
 Negocierea este utilă nu numai pentru
stabilirea regulilor dar şi pentru alegerea
activităţilor.
Strategii pentru stabilirea regulilor şi a
disciplinei (Sharry, 2004):
 stabilirea şi alegerea regulilor (ascultăm ce
spun ceilalţi, nu îi întrerupem pe cei care
vorbesc etc)
 fiţi clari şi expliciţi atunci când le cereţi
copiilor să respecte anumite reguli
 faceţi referire la comportamentele pozitive,
valorizaţi-i pe copiii care respectă regulile
 ignoraţi încălcările minore ale sarcinilor şi
recompensaţi comportamentele pozitive
 structuraţi sarcinile grupurilor într-o modalitate care
facilitează respectarea regulilor.
 Gânditi-vă cum veţi lucra cu copiii care au tendinţa
să deranjeze mereu activităţile.
 Imaginaţi, de exemplu, un sistem Time aut prin care
copilul poate fi trimis in alt colt al camerei pe un alt
loc pentru ca apoi activitatea să se poată relua.
 Recrutaţi părinţi care vă pot ajuta în anumite
activităţi.
 Identificaţi modalităţi prin care părinţii
pot fi implicaţi în activităţile de
consiliere de grup! Formulati 3 exemple
de activităţi!
CREAREA GRUPULUI
 Scopul grupului
A raspunde la nevoile copilului
 Preventia

 Grupurile sunt unice

 Membrii se schimba cognitiv si afectiv!
 Scopurile se schimba!

 Orice grup terapeutic este o creatie!

CERINTE DE MEDIU
 Spatiu securizant
 Fara distractori
 Intimitate si confidentialitate

 Toate sedintele pentru un anumit grup

trebuie derulate in acelasi spatiu!
 Durata – depinde de varsta participantilor
IDENTIFICAREA MEMBRILOR GRUPULUI

 Pe baza unor comportamente care trebuie

optimizate sau schimbate
 Observatii atente ale copiilor in diverse
situatii naturale
 Analiza
rezultatelor scolare si a
documentelor scolare
INTERVIEVAREA
 Interviuri, discutii cu posibilii membri ai
grupului
 Scopul: identificarea problemei si a
motivatiei de a participa
 Aspecte scolare
 Relatiile cu egalii
 Relatiile cu altii semnificativi
 Relatiile cu autoritatea

 Decizia:
Decizia consiliere inidividuala
 consiliere de grup
PREVENTIA PROBLEMELOR DE
COMPORTAMENT
 Monopolizarea discutiilor
 Porecle, etichetari, remarci nepotrivite
 Agresivitate fizica

 Copiiii nu stiu ce inseamna sa fii membru al

unui grup pana cand fac parte din el.

 Grupul de consiliere ≠ grupul de consiliere

SUBIECTE PENTRU PREGATIREA
GRUPULUI
 Discutii individuale
 Identificarea scopurilor comune
 Identificarea asteptarilor membrilor
 to participate in group sessions;
 allow others to express their feelings without judging
 them right or wrong, bad or good;
 decide for yourself how much to disclose and when to
disclose;
 pay attention to your feelings and express them in
words;
 experiment with new behaviors in the group;
 maintain confidentiality.
 PLANIFICAREA SEDINTELOR DE
GRUP
 Documentarea pentru tema propusa
 Planul de consiliere

 SCOPURI, OBIECTIVE, STRATEGII

 STABILIREA REGULILOR
EVALUAREA ACTIVITATII
 Perceptii ale membrilor grupului
 Schimbari comportamentale
 Aspecte de modificat
 Strategii eficiente/ ineficiente
 Sugestii de imbuntatire
5. Avantaje ale utilizării grupului în
consiliere
 elevii nu mai urmăresc doar scopuri personale, apar
sentimente de acceptare, simpatie între participanţii la
acelaşi grup;
 apare fenomenul de “facilitare a socială”- învăţare mai
rapidă în prezenţa altei persoane ;
 în munca intelectuală sau în crearea de soluţii noi, grupul
produce performanţe mai mari decât cele realizate de un
membru mediocru al lui;
 hotărârile luate în grup, prin acord general, tind să se
fixeze mai bine şi influenţează mai mult
comportamentele participanţilor;
 sentimentele de inferioritate ale elevilor mai puţin dotaţi
scad în intensitate, creşte stima de sine, încrederea în
forţele proprii;
5. Avantaje ale utilizării grupului în
consiliere
 se diminuează anxietatea, teama de eşec;
 scad agresivitatea, rivalitatea sau invidia dintre elevi;
 se intensifică atitudinile pozitive faţă de profesor;
 nivelul interacţiunilor pozitive dintre elevi creşte, este
stimulat interesul pentru succesul grupului;
 copiii cu probleme emoţionale, minoritarii sunt mai bine
acceptaţi;
 se dezvoltă competenţele sociale foarte importante la
adolescenţi (timizii, nonconformiştii sunt avantajaţi);
 elevii învaţă să comunice fiind obligaţi să-şi exprime cât
mai precis opiniile spre a se face înţeleşi;
 permite dezvăluirea treptată a informaţiilor despre
propria persoană, scăzând sentimentul de izolare, de
singurătate şi crescând sentimentul de încredere în sine.
5. Dezavantaje ale utilizării grupului în
consiliere
 la început, grupul evoluează spontan şi nu se obţin
rezultatele scontate;
 uneori se pierde motivaţia pentru învăţare, mai ales când
motivaţia de afirmare este foarte puternică;
 distribuţia sarcinilor nu este întotdeauna cea mai bună -
unii elevi au prea multe sarcini, alţii se sustrag fiindcă nu
pot fi controlaţi şi lasă totul pe seama altora, fenomen
numit “lene socială”;
 elevii dominatori au tendinţa de a monopoliza activitatea;
 apar conflicte datorate diferenţelor de opinii, diferenţelor
de implicare în activitate;
5. Dezavantaje ale utilizării grupului în
consiliere
 unii indivizi suportă “efectul de aţipire”; pentru că nu-şi pot
evalua propriul aport, lucrează mai puţin; această
deficienţă s-ar putea contracara furnizându-se elevilor
standarde şi criterii de autoevaluare;
 apare comportamentul de complezenţă – unii elevi se
declară de acord cu alţii doar pentru a închide controversa;
 pentru profesor activitatea este mai dificilă: el trebuie să
devină consultant şi facilitator de relaţii sociale;
 menţinerea disciplinei este mai dificilă – oricând lecţia se
poate transforma în bârfă sau în haos
 ritmul de învăţare cognitivă pentru elevul bun este încetinit;
 elevii agresivi pot încerca să domine, distrugând
organizarea democratică.
 APLCATII
 Studiu de caz (copii/ adolescenti) - Sharry, 2004, pp.
118-121.
1. The Dinosaurus Club
2. The Chill Out Club

 Cerinte:
1. Descrieti programul
2. Identificaţi principiile consilierii care se reflectă în cazul analizat.
3. Formulaţi obiectivele care credeţi că au stat la baza
programului.
4. Propuneţi variante de îmbunătăţire a progtamului propus.
5. Analizaţi implicaţiile, punctele tari şi punctele slae ale
programului analizat.
6. Propunşi modalităţi prin care programul poate fi folosit la o altă
grupă de vârstă la alegere.
Bibliografie
1. Clanton Harpine, E. (2008). Group Intreventions in
Schools. Promoting Mental Health for At-Risk. New York:
Springer.
2. Cocoradă, E. (coord). 2004. Consilierea în şcoală. O
abordare psiho-pedagogică. Sibiu: Editura Psihomedia.
3. Landreth, G. L. (2002). Play therapy: The art of the
relationship. New York: Brunner-Routledge.
4. Oaklander, V. (1988). Windows to Our Children. New
York: The Gestalt Journal Press.
5. Sharry, J. (2004). Counselling Children, Adolescents and
Families. A Strengths Approach. London: Sage
Publications.
6. Yalom, I. D., & Leszcz, M. (2005). The theory and practice
of group psychotherapy (5th ed.). New York: Basic Books.