META - MODELT]L LIMBAJTILUI

CELE 3 FILTRE
. $TERGERE prea muhe informalie
-
. GENERALIZARE aplio6 reguli de la experiente izolate
-
" DEFORMARE - amplifiod anumite aspecte in defavoarea altora

$TERGERILE (omisiunile) reprezint5 punctul/unghiul mort al experien[ei noastre. Dacd gti[i ce

este acel pung! mort ll
conducEtorii auto,.este acel punct sgu
13ghi.pe 9ar9.nu-l poti vedea atupci
c6nd o rnu;inu te dep4epte gi se nimerepte sd d'eaca pe'acoiii atuiiCi'cend tu te uifi ln oglinzile
retrovizoare.
Aceste omisiuni exist6 deoarece nu avem cum sE tanspunem inteaga noastr5 experienfl in
cuvinte, s s imFosibilitate care ne-ar lua prea mult timp si lips6 de cuvinte suficiente oare s5
descrie tot.

Aga c6lntrebarea care se pune este: 'oCe alegem sd omitem ?" -iw asta depinde in intregime de
discernEmintul nosfru gi de structura noastrfl internf,.
Oamenii care folosesc des omisiuni tind sf, parfl ilogici gi deci sunt greu de urm6rit gi inteles,
insd ei pot se stea bine la capitolul concentrare deoarece.prin arta "omisiunii" pot s6-gi selecteze
foarte bine lucnrile la care sd fie atenfi gi la care nu.
*!F*

GEI{ERALfZAnff,n, stau Ia baza procesului nostru de invalare, iar acest proces este derivat din
nou ln funqie de invit6turile pe care le extragem din viaga noastr6.

Noi invdtdm un anumit lucru, iar apoi avem tendinta s6-l reproducem ca fiind un exemplu
grditor pentu reshrl experienlelor noastre ulterioare.
Astfel controldm gi vedem lumea, generalizind o experienld in viitor.
Aga se explicf, de ce in functie de relatia pdrinlilor suntem capabili transferim aceleagi notiuni
sE
sau credinte pe relatiile noastre ulterioare de cuplu, tn func{ie de relaliile de la sooalE sE ne
reprezentflm relafiile ulterioare cu colegii, si cre6m categorii, grupuri, diferen{ieri ln funcfie de
informa{iile la care am avut acces anterior.
Oamenii care generalizeazlpar a fi foarte increzatori in for{ele proprii gi sE considere cE mereu
au dreptate, atdtaweme cit selecteaz5 lucrurile tn categorii foarte biae definite.
 Asta li
face inflexibili ln gdndire gi greu de contrazis, insE detecteazd, foarte bine tiparele $i
principiile de ansamblu.

DISTOR.SIUNILE pot altera realitatea intr-un mod specific tipologiei personale.

in funclie de g0ndurile noastre, harta noastr6, fricile noastre putem distorsiona realitatea in aga
fel incdt s6 corespundE pergeptelor noastre.
Astfel, distorsiunile te pot face nefericit sau paranoic, in func[ie de cum le folosegti.
De exemplu: dacd ti-e ftica sd vorbegti in public sau sd fii in centrul atenliei gi te trezegti ci intri
din gregealE intr-o gedintd o sE !i se pard ci toli care se intorc spre tine se uitd urdt gi te arate cu
degetul sau te b0rfesc.
'.g .'ri* ., =', "". q{poi.s6 te lntdlnegti pe hol ou cineva care a participa: Ia ;cdin{A gi care te privegte serios, iar tu ln
asta sd vezi cd se uitd critic la tine sau ci nu te place.

Tu astfel ai tras concluzii pripite care igi pot altera realitatea gi igi pot aduce grrji gi necazuri.
:r+:F

HAR.TA NU E TERITORITJL
. STRUCTURA DE PROFLTNZIME - contine tot ceea ce se poate gtii despre o experienf6

" STRUCTURA DE SUPRAFAIA - conline ceea ce r6m6ne dupd ce informatia a fost filtrat6
. CUVINTELE NU REPREZINTA EXPERIENTA SENZORIALA

CE ESTE META.MODELUL
- un set de modele tringvistice penfu a recrea legiturile intre structura de suprafaff, gi
structura profundf,
- inginerie tnversE cu scopul de a te intoarce la experien{a real6.

CELE 3 CATEGOTI iUrAnpTE pE 13 TIPARE DE LIMBA.I

I - GENERALIZANTT,N
o Operatori modali de necesitate
o Operatori modali de posibilitate
o Universali de exprimare

2
 II. DETORMIRILE
r Nominalizdile
o Citirea gindurilor
o Cauzd- efect
o Echivalentd complexd
o Presupunerile

ilr - $TERGERILE:
o $tergeri simple

,. , t Index refer^gp1la! p,gplpg,g!fi,9at

"
o Verbe nespecificate
o Judecdti

o Compara{ii

FUNCTIILE META-MODELULUI
- Adunii informa{ii - informafia e pierdut[ prin cele 3 filtre
- Clariflc6 sensurile informa{iei - cdnd nu lnplegi ce wea sd spund o persoand e
momentul sE folosegti meta-modelul
- Identificf, limitele gi eliminarea l0r - contestarea limitelor prin meta-model te face sd iti
depEgeqtilimitele
Oferfl op{iuni - lErgegte harta unei persoane

EF'ICIENTA META-MODELIILI'I

" Nu poti sE nu rdspunzi la o intrebare.

. Este absolut necesar raportul.

" intreberile trebuie folosite pe r6nd, de la nivelele neurologice exterioare spre cele interioare.
" Cdnd este lnc6lcat un model lingvistic apare o schimbare fiziologicd - deci e necesari
calibrarea tn comunicare.

3
 I.
I' UNT'ERSALE DE ,*RTMARE - cuvinte care nu pennit nici o exceptie!
. "intotdeauna, niciodat
d, toatdlumea, nimeni,,, etc.
" Toli rdd de mine.
. Tot timpul tmi rnerge prost.

" Niciodatd nu am ayut noroc.

" Mereufaci pe dos.

Contdlit.jiija'universalolor de exprimare: . i.;.

o l. cere gi ofer6 conta-exemplu (chiar

toli? Etc)
o 2. exagercazd
o 3' provoacd principiul generalizat(ce
anume inseamnd asta pentru tine?

a) - Contra exemplu:
o Toli rdd de mine'
- chiar toli? Nu existd nimeni care nu rdde de tine? Eu rdd acum de tine?
e Mereufaci pe dos' chiar
- mereu? Nu a existat nimic bun din ce
amficut vreodatd?

b) - Exagereazi: necesarun raport foarte

bun!!
o Mereu faci pe dos' Ai dreptate! Tot
- timpul fac pe dos, ba chiar o fac si intentionat sd te
enervez!

c) - Provoacfi principiul generalizat:

e Mereufaci pe dos.
- ce anume"fac pe dos gi cum anume ar trebui sdfac?

.NIDECATI $X GENERAT,IZARI :

'Artigtii sunt cu capul in nori.

- Ai cunoscut tofi artigtii ca s6 gtii dac6 sunt cu capul in nori?
' Bdrbalii sunt agresivi' - Toli bnrbatii? Nu ai cunoscut nici unul care sd
nu fie agresiv?

4
 2. OPER.A.TORI IVIODA.LI DE POSIBILITATE
PROBLEMA: pierderi de performanlE

" Nu pot sd le spun.; o Nu reusesc sd il refuz.; " imi e imposibil sd md impun.

***'rA nu putea'lnseamni de fapt (a putea" ztrc*

sf, "nu flsiD?

Oamenii pot se fac6 efort dar nu gtiu tn ce direc{ie sE il dirijeze.

Transformarea lui "tru pot":

n 'T.{u pot'l .
are valoale timifgti-y,f,3supra opfiunilor gi actiunilor tale. -::.:..a*! :..

.'T.{u pot" nu exist6!

f C"inseamna, de fapt, "nu pot"Z

t
am resurse, nu am comportamentele potrivite, nu gtiu strategia optim6, nu cred cE pot, nu
[Nu
*t1 consider important, nu md identific cu asta."
r $- I *** Folosegte "nu vreau"in schimbullui "nu pot't*t x
\TA
vl
I

\\, Exercitiu: fE o list6 cu 5 lucruri pe care le asociezi cu "nu pof'. Rescrie-le cu "nu vreau" gi
\Lobservd ce se modific6 in tine in timp ce le fomrulezi diferit.

PR.O\TOACA OTBNATORII MODALI DE POSIBILITATE PRIN:

, Ce s-ar intdmpla dacdfaci asta? (contestd consecintele imaginatQ
. Ce te opregte/tmpiedicd? (contesti aparen{a de imposibilitate)
. Hai sd presupunem cd ai putea... (pune in aplicare cadrul o'ca gi cum")

Contestarea operatorilor de posibilitate se face prin 3 moduri:

o Contestd regala generalizatd Si urmdrile cme crezi cd se produc. (de obicei tli e teamd de un
rezultat pe care nu il congtientizezi - anticipezifrica gi te blochezi)
o Contestd pd,rerea cd ceva e imposibil Si afld obstacolul. btiind cd orice e posibil rdmdne de
aflat ce anume se tnterpune intre tine gi obiectiv)
o Aplicd cadrul oca Si cum', (ili descdtugezi propria creativitate)
Exemplu:

" Nu pot sf, le spun. - De ce tli e teamd? Ce anume te impiedicd? Cum arJi dacd ai putea sd le
spui?

' Nu reugesc sfl ll refuz. - de ce ili e teamd? Ce anume te tmpiedicd sd reuSegti? Ce s-ar
intdmpla dacd l-ai refuza?

" imi e imposibil si

rnf, impun. - Care e teama ta dacd te-ai impune? Ce anutne te tmpiedicd sd
te irnpui? Imagineazd-ti cd te-ai impune. Cum ar/i ? Cum te-ai simli?

3. OPERATORI MOIIALI DE NECESITATE - sunt mai simpli doodt Operatorii Modali de

Posibilitatg pentr.u'o6 aici,'"poti" sE actionezi, dar esti dirijat gi. lirnitat-de "trebuie" gi "nu
trebuieo'.

PROBLEMA: aceste filtre te limiteazd pentru cd i[i impun reguli despre ce e adeovat sd faci gi
ce sd nu faci. (pierderea performanlei)

" Trebuie sd plec acum.; . Trebuie sd citesc mai mult. . Ar trebui sdfi atent la ce vorbesc.

PROVOCAREA ACESTUI FILTRU:

o Contest6 urmflrile imaginate - Ce s-ar intimpla dac6 nu ag / ai face?
. Contest6 necesitatea impusd verbal - Chiar trebuie? Este absolut necesar? Ce te obligd sE faci
ast4?
ooca
" Aplic6 cadrul $i cum" - PresupunAnd ci nu ar trebui sE faclfaci asta, cum ar fi ?

" Trebuie sd plec ctcutn. - Ce te obligd sd pleci?

. Trebuie sd citesc mai mult. - Ce s-ar tntdmpla dacd nu ai.citi mai mult?

" Ar trebui sdfi atent la ce vorbesc. - Ce s-ar tntdrnpla dacd nu agfi otent?
. Trebuie sd rdmdn la acest loc de muncd. - Sd presapaneril cd nu ar trebui. Cum ar /i? Ce ai
face? Cum te-ai simli?

EJGRCITIU: Scrie o listf, cu 5'trebuie" care le sim(i limitative pentru tine, Aplici meta-
modelul asupra lor gi evaluead cn s.a schimbat ln tine.

6
Operatori modali de necesitate cu negafie:
, Nu trebuie sdfac nici o greSeald.

- ce se lnt6mpl6 dac6 fac o gregeald? (contestarea consecinlelor imaginate)

. Nu trebuie sd te enentezi.

-de ce nu trebuie s6 te enervezi? (contest6 sensul gi necesitatea existenlei acestei reguli)

. Nu trebuie sd mdndnci grdsimi.

- presupundnd cd ag mdnca grdsimi, ce s-ar tntdmpla? (cadrul "ca gi cum")

Rolul provocirilor operatorilor modali de posibilitate sau necesitate: deschiderea de nor

perspective, noi.optiuni de care.nu erai congtient cE Ie ai.

Atenfie: nu se provoacd decdt expresiile limitative nu qi cele potrivite pentru persoanE.

. Exemplu: nu se provoacd'hu pot s6 fur".

***Sfu'atede alternativf, cu operatorii modali: - transformd operatorii modali de necesitate in

operatori modali de posibilitate. Scopul este de a cregte motivafia interioar6.**8

Exemplu:
o Ar trebui sE fac asta .... Pot sd fac asta....
. Nu trebuie sE ma euervez... Aq putea sE nu mE enervez...

Exercifiu: alege 5 exprim6ri personale de operatori modali de necesitate gi transformE-i

operatori de posibilitate. Evalueazdoe s-a schimbat.

7
1. NoMrNALrzARr - REzt LTAT AL "iNcnrgAR[" UNUI vERB
- sunt substantivele care definesc ceva ce nu poate fi vizuf mirosi{ gustat, etc.
- valorile sunt nominafizei- cele mai abstacte cuvine poarti cele mai intense emo{ii.

. imi este teomd.;. Relalia nufunclioneazd.;. Suld, de depresie; . Vreau sdfac o impresie bund.
Inifial, a fost un verb care s-a transformat in substantiv.
Fentru a contesta o nominalizare: modificIm substantivul in verb.
. imi este teamd. -.ce anume te speriq? .. .r."; ,.: ,.

. Relalia nufunclioneazd. - ce anurne nufunclioneazd la modul vostru de relalionare?

. SuJdr de depresie.
- ce anume te d.eprimd?
o Vreau sdfac o impresie bund. cum anume vrei sd impresionezi?
-

Exercifiu: ce alte incilciri ale modelului meta au fost fi[cute ln propozitiile de mai sus?

2. CITIREA GANDURILOR- lipsa calibrdrii gi presupunerea ci gtii st6rile celuilalt

: ili proiectezi propria hartaalumii asupra celuilalt.
. Nu md placi.; . Ei cred cd sunt idiot.; . Faci asta doar ca sd rnd enervezi.; . S-a uitat la rnine
cu urd.; , Se ia de mine tot timpul.; . Contestarea acestor incElcdri ale modelului meta se face
prin cererea de probe.

Froyocarea pe acest filtru: Ce teface sd crezi asta? De unde anume Stii asta?
. Nu md placi. - de unde $tii cd nu te plac?

" Ei cred cd sunt idiot. - de unde gtii cd ei

qed cd egti idiot?

" Faci asta doar ca sd md enervezi. - ce teface sd crezi asta?

. S-a uitat la rnine cu urd. - de unde gtii cd s-a uitat cu urd,?
. Se ia de mine tot timpul. - ce teface sd crezi asta?

Exercifiu: identifiei ce alte incf,lciri ale modelului meta au fost facute in propozi(iile de
urai sus.
***Citirea gdndurilor se rcalizeaz6 gi invers (crazi cd cineva ar trebui sd iti oiteasod tie
gindurils).**"
' Dacd li-ar pdsa de mine, ai gti ce vreau. - chiar tmi pasd de tine, dar asta nu md ajutd sd i1i
citesc gdndurile.
, Ar trebui sd Stii cd nu tmi place asta. - de unde ar trebui sd stiu? Nu citesc gdndurile
oamenilor.

3. ECIIMI-,ENTA COMPLEXA - tegatura dintre 2 afirmafii, ?n baza unei presupuse

relafii logice
- sunt dou6 afiruralii legate, iar sensul uneia presupune cd gi a doua are acelagi sens.
- caut6 cuv0ntul "aSadar" / "prin urmare" in propozilii ca sd identifici echivalenfa
complex6.

Altfel spus: doul afirmatii care se presupune ca au acelagi sens, dar in realitate au seusuri
diferite.

o Mereu intdrzie, (agadar) nu ii pasd.

(obiceiul de a tnt0rzia este v6zut ca un echivalent al stSrii de nepisare)

" Nu mi-a adus ce am vrut, (deci) nu md iubeSte. . Nu se uitd la mine, (deci) nu e deloc atent.

Provocarea acestor incilc6ri:

" Cum se face cd A (primo propozilie) inseomnd defapt B (a doua propozitie)?

. Ce probe ai ca sd spui cd A inseamnd B?

" A tnseamnd mereu B?

. A existat un moment cdnd A nu a tnsemnat B?

" A chiar tnseamnd B pentru tine?

***Xlolul acestor intrebiri este de a modilica percepfia despre lume a celui care incalcE
modelul meta-modelui.**"
. Mereu intdrzie, (asadar) nu ii pasd. - chiar crezi cd dacd tntdrzie asta inseamnd cd nu ii pasd?
Faptul cd. intdrzie ar putea tnsemna gi altceval Ar putea sd nu ii pese de tine gi totugi sd ajungd
la timp?
' Nu mi-a adus ce anil vrut, (deci) nu md iubeSte. - Aeeasta e tot tirnpat adevdrat? Aufost situalii
in care nici tu nu ai adus cuiva ceea ce igi dorea gi totusi sd iubegti aceea persoand? E posibil sd
tli aducd ceea ce doreSti gi totugi o persoand sd nu te iubeascd?
'Nu se uitd la mine, (deci) nu e deloc atent, - crezi cd atunci cdnd o persoand nu se uitd la tine
na este nic[odatd atent? (contest universalele ascunse ln propozilie) Aufost oare Si cazuri cdnd
o persoand nu se uitd gi totugi sdfie atentd?

4. CLAZJ.EIECT - tregfltura dintre 2 afirmafii, ?n baza unei presupuse rela(ii de

cauzalitate
- in modelul despre lume al persoanelor care folosesc filtrut cauzE-efect exist6 convingerea
(uneori limitativ6) cE o persoan6 poate determina ce gi cum sE facd o altd persoan6.
- aceasta qeazdlimiteri pentnr ce anuieazi libertatea de a acfiona gi a simti u p"iro"n.i ,ur.
folosegte acest filtru.
***Courportamentul cuiva devine cauzd pentru o stare emofionalS negativii sau a
comportamentelor deficitare ale altei persoane.***

' El md tnspdimantd.;'VeStile m-au intristat rdu.. Sunt suparat din cauza ta,. Vocea lui ma iritd.

Trei metode de contestare:

1. Cum anume un lucru ll provoacd pe celalalt?
Z. intrebari legate de putorea de a alege.

3. Se presupui c6 deja a fEcut o alegere gi sE chestionezi motivul acelei alegeri. (cea mai
eficient5)
Contestirile acestui tipar:
-
Cum anume un lucru il genereazd pe celalalt?
-
Ved cE alegi un tip de reacfie cdnd se intamplI asta. Cun ar fi sd alegi alt6 reactie?
-
Cum de te hot6r6gti sE reactionezi astfel?
Exemple:

"El md tnspdimantd- - Cum anume te insp6imant6? Era obligatoriu sE te lagi insp6imantat? Egti
dispus sX te lagi insp6imdntat de el?

'Veftile m-au tntristat rdu. - Cum anume te-au lntistat ? Cum s-a int6mplat asta? Era
obligatoriu sE te lntristezi sau puteai sd te superi, sd te enervezi? Egti dispus sE te intristezi de
fiecare dati din cauzavegtilor acestea?

10
 ,Sunt supdrat din cataa la. - Cum anurne ai f?icut sI te superi din catza rnea? Cum te-ag putea
eu for$a sd te superi? Era obtigatoriu si te simli supErat? Cum altfel puteai sd te simli? De ce
alegi sd te simli supfuat? Egti dispus sE te superi de fiecare dati pe mine?
-
'Vocea lui md iritd. Cum anume te irita vocea lui? Ce altceva ai putea sE sim{i cdnd avzi
vocea lui, tn afari de iritare? Esti decis s6 te lagi iritat de vooea lui ? (schimbarca diatezei
verbale)

4. PRESUPUNERILE - aplicarea propriei vtziluni asupra lumii,la alte persoane

- cel mai rf,spffndit caz de deformare

- vorbitorul igi formuleaz6 binuiala sa, provenit6 din modelul s6u despre lume (modu1 s6u de
gdndire).

. Ntt e$ti nicioclatd atent.;. De ce trebuie sd l1i repet ca sd pricepi?.Iar o sd tmi spui altd
minciund? . Cred cd nu md mai place. . Vrea sd md rdneascd.

Contestarea presupunerilor: "Ce te face s6 qezi c,A...?"

Trei variante de contestare a m6delutui:
. "ehiar crg zi cd . . ."?
. infirmarea presupunerii (contestarea presupunerii)
. aoceptd presupunerea, dar contest6 generaliz6rile gi gtergerile asociate ei.

Exemple:
n Nu e$ti niciodatd atent.
- Chiar crezi ci nu sunt atent? De unde gtii cd nu sunt atent? Chiar crezi cd niciodati nu
sunt atent?
. De ce trebuie sd ili repet ca sd pricqf? (se face presupunerea cE e nevoie de o repetare pentrur a
prieepe)

- Chiar trebuie sE imi repefi ca De unde gtii cE nu pricep? Chiar qen cd

sE pricep?
' niciodatil nu pricep? (contestarea gerreralizdrii) Ce anume ar trebui si pricep? (contestarea
gtergerii)

' Iar o sd tmi spui altd minciund? (se face presupunereacdafost spusd anterior o minciuni)

11
 -Egti sigur cd am spus o altd minciund? Pe ce tebazezi? De unde gtii oi arrl spus o alti
.
minciunE? Ce altf, minciund am spus? (contestarea gtergerii)
. Cred cd nu md mai place.

- Ce te face sE crezi ci nu te mai place? E posibil totusi sd te plac6? Ce anume nu li mai

place? (contestarea gtergerii)'
" Vrea sd md rdneascd.- Ce te face sd crezi cd wea sI te rdueasci? De unde gtii cd
oomportarnentul sdu lnseauurd cX wea si te rdneascE? (presupui tu o echivalenf5 complexl tntre
un comportament gi o stare) tn ce fel wea sd te r6neasc6? (contegti gtergerea)

$TERGERIIB SfnApl,f -
1. irnportant este omis din exprimnre
"rui
PROBLEMA: limitezi opliunile prin lipsd de informatii
' Du-te Sifr!; ' Md simt aiurea; o Amfost plecat; o Jfi, Oot; o Nu md lasd fn, pace;

SCOP : RECUP EMREA INFORMATIEI P IERDWE

Frovoacf, gtergerile. simple prin:

O CE , CINE, IINDE , CIND ANUME...?

o Du-te si fd! - ce anume trebuie sdfac?

o Md simt aiurea - ce anume teface sd te simti aiurea?

" Amfost plecat - unde ai fost plecat?

" Nu - ce anume nu poli?

pot
o Nu md lasd in pace
- cine, mai exact, nu te lasd in pace?

2. INDEX REF'ERENTIAL IYESPECIFICAT - persoane absente (imbajul politicienilor)

- $tii ce s-a fEcut dar nu qtii cine a fEcut
--
PITOBLEMA: responsabilitate neasumatd, care conduce la imposibilitate de ac{iune gi, deci,
imposibilitate de a schimba ceva.
Ex: . S-aufdcut gregeli. . Le place sd mdndnce bine. Nimdnui nu ii pasd. . Mi-a spart geamul.
"

Provoacfl indexul nespecific prin intrebarea: "cine anume?t'

12
Cum se provoaci acest tipar:
. S-aufacut gregeli, - cine afdcut greselile?

. Le place sd mdndnce bine. cui ti place sd mdndnce bine?

-
. Nu ii pasd. - cui nu ii pasd?

" Mi-a spart geamul. - cine li-a spart geamul?

3. VERBE NESPECIFICE - rolul acestor verbe e sd gtearg6 CUM s-a produs o ac{iune.

PROBLEMi.: nu l6rgegti harta prin inv6tareh unei noi strategii de ac{iune care ar putea sd iti fie
util6 in viitor.
'' M-amgdndit.i''i'ouconvini.; "' ' 'r" 'i - ';i-;'' 1" :'-':;""-ai
'$i-Aiihimbat)drerea.;

Provocarea verbelor nespecifice: "cum anume?"

u M-am gdndit. - cunt anume te-ai gdndit?

" L-au convins. - cum anume l-au convins?

" $i-a schimbat pdrerea. - cum anume Si-a schimbat pdrerea?

4. COMPARATIILE - este omis termenul de comparatie.

PROBLEMA: nu gtii in realitate dac6 ai indeplinit un standard sau nu, peptru cd nu gtii care e
standardul.
. Magina costd prea mult.; . Ai aclionat prost. , Asta e prea dificild.; . Alergarea este cea mai
sd.nd.toasd.

Provocd comparatiile prin: "comparatiy cu ce?"

. MaSina costdprea mult.

-preamult comparativ at ce anume?
. Ai aclionat prost. -prost tn comparalie cu ce?
, Asta e prea dificild. - prea dificil cornparativ cu ce anume?

, Alergorea este cea mai sdndtoasd. sdndtoasd decdt c€ dntt;nt€?

-rnai

13
5. JUDtrCATIX,E DE VALOARE - declarafii, pEreri exprimate ca gi cum ar fi reale.

PROBLEMA: lipsegte persoana care le emito gi standardul dup6 care se evalueazd.

, Este gregit sd tipi.; . Copiii trebuie sdrutali cdnd dorm.; n Mdncorea vegetariand e sdndtoasd.
, Evident cd trebuie sd i1i dea demisia.

Judecilile de valoare se provoacfl prin:

. Cine emite aceastd judecatd?
, Cine spune asta Si pe ce se bazearfi?
. Este gregit sd lipi. - cdnd e greSit sd lipi?
, Copiii trebuie sdrutali cdnd dorm,
- cine spwte asta gi cu ce autoritate?
" Mdncarea vegeturtand e sdndtoasd. - de unde gtii cd este aga?
. Evident cd trebuie sd igi dea demisia. - Mie nu imi este evident. Ce tefac:e sd crezi cd trebuie
sd igi dea demisia?

14
6. Rebelul
Motto: Regulile sunt facute pentru a fi incalcate
Dorinta cea mai profunda: razbunare sau revolutie
Scop: sa rastoarne ceea ce nu functioneaza
Teama cea mai mare: neputinta sau ineficienta
Strategie: tulbura, distruge, sau socheaza
Slabiciune: poate trece de partea intunecata, crima
Talent: impresioneaza, libertate radicala
Razvratitul mai este cunoscut si ca: rebel, revolutionar, salbatic, inadaptat sau
iconoclast.
7. Creatorul
Motto: Daca poti sa-ti imaginezi un lucru, atunci poti sa il sifaci
Dorinta cea mai profunda: sa creeze lucruri de durata
Scop: sa realizeze o viziune
Teama cea mai mare: viziune sau executie mediocra
Strategie: dezvoltarea abilitatii si indemanarii artistice
Sarcina: sa creeze cultura, sa exprime propria viziune
Slabiciune: perfection ism, solutii proaste
Talent: creativitate si imaginatie
Creatorul mai este si: artist, inventator, inovator, muzician, scriitor sau visator.

S.lndragostitul/lubitul
Motto: Tu esti unicul
Dorinta cea mai profunda: intimitate sitraire
Scop: a relationa cu oamenii, cu munca si imprejurimile pe care le iubesc
Teama cea mai mare: a nu fi singur, a nu fi dorit, a nu fi iubit
Strategie: sa devina tot mai atragator din punct de vedere fizic si emotional
Slabiciune: dorinta de a face altora pe plac cu riscul de a-si pierde
propria identitate
Talent: pasiune, recunostinta, apreciere si angajament
lndragostitul mai este si: partener, amic, prieten apropiat,
entuziasmat, senzual, sot, creator de echipa.