Sunteți pe pagina 1din 4

Presupozitii fundamentale in programarea neurolingvistica

Acest articol abordeaza o serie de presupozitii care stau la baza programarii neuro-lingvistice. Aceste presupuneri reprezinta filozofia din spatele modelelor si tehnicilor NLP, constituie substanta sau temelia acestui sistem complex. Axiomele NLP reprezinta o tehnologie de tip cum anume sa in procesele de analiza si dezvoltare personala. le au fost dezvoltate pe baza unor ample cercetari din diverse domenii precum semantica generala, gramatica transformationala, teoria sistemelor, cibernetica, pragmatismul si fenomenologia. 1. Harta nu este totuna cu teritoriul Aceasta afirmatie a fost emisa de matematicianul Alfred !orz"bs#i, fondatorul semanticii generale si sta la baza intregii munci de cercetare a NLP. Prima presupozitie considera ca in fata aceleiasi situatii, fiecare reactioneaza in modalitati diferite in functie de propriile reprezentari sau harti mentale. $deea este ca reprezentarile noastre interioare nu sunt o redare exacta a unui eveniment, nu se afla la acelasi nivel neurologic. %u toate ca realitatea este una singura, noi o percepem si o reprezentam in moduri diferite. &eprezentarile despre realitate sunt interpretari filtrate de experiente trecute, emotii, sentimente, atitudini, valori, credinte si educatie pe de o parte, si de fiziologia noastra pe de alta parte. Aceeasi experienta poate fi interesanta si provocatoare pentru o persoana, iar pentru o alta persoana poate fi descura'anta si obositoare. (atorita filtrelor pe care le mentionam mai sus, oamenii isi creaza o realitate proprie care nu este identica cu realitatea insasi. )chimband filtrele care redau realitatea, vom schimba si modurile de perceptie si reprezentare asupra realitatii. $mi aduc aminte de un accident de masina la care au fost audiati ulterior mai multi martori pentru a se stabili vinovatul. %and au inceput martorii sa relateze intamplarea, parca povesteau de accidente diferite si nu de acel unic eveniment. )i culmea, fiecare avea dreptate din punctul sau de vedere. Putem retine ca realitatea obiectiva este mult mai complexa decat o percepem noi. Astfel apar omisinui, distorsinui si generalizari in perceptia realitatii. &ealitatea reprezinta un amestec in cantitati variabile dintre adevar si proiectiile noastre, este de fapt o constructie a realitatii. *ritz Perls spunea ca traim intr-o casa ai carei pereti sunt din oglinzi si credem ca vedem in exterior iar Paul +atzla,ic# ne pune in garda- ...credinta potrivit careia n-ar exista decat o singura realitate, adica modul in

care tu insuti o vezi, este o iluzie periculoasa. )a luam aminte ca harta &omaniei nu este &omania, iar dac. punem degetul pe /ceanul $ndian de pe harta, degetul nu ingheata. 2. Mintea si corpul reprezinta parti ale aceluiasi sistem cibernetic 0intea si corpul se afla intr-o stransa relatie de inter-dependenta, de influientare reciproca. )tarea in care ne aflam se datoreaz. acestor dou. componente. )chimbarile survenite intr-o parte a acestui sistem se rasfrang asupra celeilalte parti. 0odul in care gandim influienteaza instantaneu tensiunea musculara, felul in care respiram, postura, emotiile, nivelul general al functionarii biochimice. %and suntem tristi si deprimati, corpul devine incordat, adopta o postura incovoiata, iar gandirea devine ineficienta. Aceasta axioma surprinde efectul placebo, cum anume corpul se poate vindeca cu a'utorul mintii. 3. Nu exista esec, ci numai feedbac Acest postulat considera ca din orice esec se poate invata ceva si poate fi utilizat ca mecanism de autoregla' si autocorectie. Presupune centrarea pe solutii si nu pe probleme. %u totii ne-am impotmolit la unele examene, am suferit in dragoste, am cladit unele planuri care s-au distrus neasteptat. Aceste rezultate nu pot fi considerate esecuri cu toate ca educatia si cultura si-au pus amprenta pe acest nume, ci experiente din care avem intotdeauna de invatat iar obiectivele nu se pot realiza prin ce s-a incercat pana atunci. %eea ce numim esec este pur si simplu un rezultat care difera de expectatiile noastre. *ostul Presedinte ale )tatelor 1nite, Abraham Lincoln considera esecul ca fiind un mod de intoxicare a mintii. )a va dezvalui cateva experiente considerate de el feedbac#-uri si nicidecum esecuri, inainte de a a'unge cel mai influent om din lume- a esuat in afaceri la varsta de 23 ani, a fost invins in alegerile legislative la varsta de 22 ani, a esuat din nou in afaceri la varsta de 24 ani, a fost coplesit de moartea iubitei lui la varsta de 25 ani, a avut o cadere nervoasa la varsta de 26 ani, a pierdut in alegerile pentru %ongres la 74 ani, a pierdut in alegerile pentru %ongres la 75 ani, a pierdut in alegerile pentru )enat la 48 ani, a ratat postul de vice-presedinte la 46 ani, a pierdut in alegerile pentru )enat la 49 ani. (upa toate aceste experiente a a'uns Presedintele Americii la varsta de 82 ani. $nchei acest postulat cu o poveste celebra despre :homas dison. (upa ce a incercat de 9.999 ori sa perfectioneze becul electric fara sa reuseasc., cineva l-a ;ntrebat- Ai de gand sa ratezi si a zecea mia oara< (ar nu am ratat. (oar am descoperit inca o cale de a nu inventa becul electric. !. "aca cineva poate face un lucru, oricine poate sa-l faca %onsideram ca aceasta presupozitie se bazeaza pe principiul modelarii conform caruia daca insusim harta mentala a unei persoane de succes putem atinge cu certitudine acelasi obiectiv. (aca vreau sa fiu un politician de succes imi insusesc hartile mentale ale unor mari politicieni. Preiau din modalitatile de adresare si charisma lui =asescu, din diplomatia lui :ariceanu, maniera demagogica a lui Nastase si zambetul si balanganitul

din cap ale lui $liescu. $nsa aceste elemente constituie nivelul de suprafata in modelarea umana. Partea nevazuta a aisbergului este compusa din sistemele de convingeri si valori, respectul de sine, factorii motivationali intrinseci si extrinseci, creativitatea, etc. Programarea neuro-lingvistica precizeaza ca avem cu totii aceeasi inzestrare neurologica, astfel incat daca cineva poate ceva pe lumea asta, la fel putem si noi. #. $amenii detin toate resursele de care au nevoie ste perfect adevarat. Noi detinem o uriasa baza de resurse. Problema este ca singuri o limitam, nu o valorificam. %redintele noastre despre ceea ce putem si ceea ce nu putem realiza sunt esentiale. %u alte cuvinte, in realitate nu exista limite decat in mintea noastra. (aca vocile interioare, imaginile mentale, senzatiile si emotiile mobilizeaza resursele de care avem nevoie, vom reusi. (aca dimpotriva aceste elemente nu sustin propriile resurse, rezultatele vor fi negative. (aca eu cred ca reusesc sau nu, am dreptate in ambele cazuri. %. &egea varietatii necesare *lexibilitatea reprezinta cheia eficientei. (aca facem mereu acelasi lucru, vom obtine de fiecare data acelasi rezultat. $ncercand alte variante exista posibilitatea obtinerii altor rezultate. )ingurul lucru constant in viata este vesnica schimbare. )pre deosebire de alte scoli terapeutice care cauta sa-si explice ceea ce nu func>ioneaza, paradigma NLP este intr-o continua cautare de idei noi care-si dovedesc eficacitatea, iar cele care nu functioneaza sunt abandonate din start. *lexibilitatea ne a'uta sa raspundem la schimbari. )e spune ca primul semn de nebunie este cand faci acelasi lucru si astepti ca rezultatul sa fie altul. '. Nu putem sa nu comunicam Aceasta supozitie apartine lui Paul +atzlavic# care considera ca noi comunicam intotdeauna, nu numai prin intermediul cuvintelor care constituie partea mai putin insemnata ci cu precadere prin limba'ul corporal si vocal. 1n zambet, un oftat, o privire, un gest, o clipire reprezinta modalitati de comunicare. (. )aloarea comunicarii este data de raspunsul primit )emnificatia comunicarii consta in raspunsul primit in urma comunicarii si nu in intentia ?ideea@ ce se vrea a fi transmisa. &eceptarea diferita a mesa'ului conduce la un raspuns neasteptat. %eea ce trebuie sa facem e sa gasim noi modalitati de comunicare pentru a primi raspunsul dorit. *iind un proces dinamic si complex desfasurat pe multiple canale, exista posibilitatea ca mesa'ul comunicat sa fie receptionat diferit de ceea ce intentionam noi sa transmitem, datorita filtrelor activate in acele clipe. *. &a un nivel mai profund toate comportamentele au o intentie pozitiva

Altfel spus, la originea oricarui comportament exista o intentie inconstienta pozitiva. /rice comportament, chiar agresiv si violent a avut o intentie initiala pozitiva, a gasit cea mai buna optiune disponibila in acele momente. A tipat pentru a fi luat in seama. A lovit pentru a evita pericolul. A violat pentru a-si descarca pulsiunea sexuala. NLP separa intentia din spatele oricarei actiuni cu actiunea in sine. )i simptomele psihice reprezinta cea mai buna solutie gasita de inconstient pentru a evita un conflict interior ma'or, cu intentia de a prote'a integritatea ul-ui.