Slide 1:

Limbajul trupului: -reprezinta 65% (35%- comunicarea verbala) sau chiar 90% In mediul urban, persoanele active intalnesc zilnic zeci sau sute de persoane cu care comunica non verbal. -are la baza mimica, gesturile si toate miscarile corpului. -imprima si nota atmosferei in care are loc interaciunea:un individ cu o mimica zmbitoare, tonic, dinamic induce o stare de bine, in opozitie cu un individ apatic, lipsit de tonus si nengrijit.

Slide 2
Expresiile fetei comunica informatii, insa nu intotdeauna sunt intentionate-Paul Ekman. -sunt: intentionate pentru a transmite un mesaj neintentionate- generate de emotii: -complete -subtile- partiale, subtile, microexpresii -reprezinta mesajul nonverbal cel mai usor de descifrat -utilizeaza 40 de muschi faciali principali -participa- partile mobile ale fetei:ochii, sprancene, fruntea, gura, maxilare, obraji -elemente statice ale fizionomiei: culoarea parului, a fetei, a ochilor,conformatia fetei, profilul in ansamblu, profilul frunte-nas, nas-gura-barbie, forma maxilarelor etc.

Slide 3
Expresiile fetei comunica informatii, insa nu intotdeauna sunt intentionate-Paul Ekman. -sunt: intentionate pentru a transmite un mesaj neintentionate- generate de emotii: -complete -subtile- partiale

- subtile - microexpresii -reprezinta mesajul nonverbal cel mai usor de descifrat -utilizeaza 40 de muschi faciali principali -participa- partile mobile ale fetei:ochii, sprancene, fruntea, gura, maxilare, obraji -elemente statice ale fizionomiei: culoarea parului, a fetei, a ochilor,conformatia fetei, profilul in ansamblu, profilul frunte-nas, nas-gura-barbie, forma maxilarelor etc.
Expresivitatea feei este asigurat ns n special de elementele mobile: ochii, sprncenele, fruntea, gura, maxilarele etc. n cadrul mimicii, un rol esenial revine privirii, aceasta reprezentnd ntructva "cheia expresiei feei". Astfel, dac pe fotografia unui actor - interpretnd un personaj ntr-un film sau o pies de teatru - se aeaz o mic bucat de hrtie astfel nct s mascheze ochii, expresia feei lui devine aproape imposibil de descifrat. Expresiile feei sunt extrem de variate: mirare, nedumerire, interogar e, nelegere, melancolie, tristee, veselie, mnie, severitate etc. Acestea sunt detectate ca modaliti de comunicare internaional n special n funcie de modul n care se mbin deschiderea ochilor, direcia privirii, poziiile succesive ale sprncenelor, micrile buzelor etc.

Slide 4 Pozitia capului

impins inainte amenintare plecat- (drept) supunere (oblic) perfidie inaltat- isi descopera gatul (zona vulnerabila)= nu se teme, are senimentul propriei valori ridicat drept- aroganta lasat destins pe spate- auto-predare, amintire, contemplare, placere, deconectare Inclinat lateral dreapta- bunavointa, ascultare Inclinat laterla stanga- scepticism, critica, indoiala Usor inclinat laterla ascultare cu interes Clatinarea in sus si in jos acord, aprobare, intelegere Clatinare de la stanga la dreapta negare, dezaprobare

Slide 5- Fruntea

Fruntea este componenta care formeaza zona superoara a fetei.Ea reprezinta puterile spirituale si trasaturile de caracter asociate. Formele fruntii sunt foarte diferite de la persoana la persoana dar ea este intotdeauna determinata de linia parului iar inaltimra ei se intinde intre punctul situat intre sprancene si linia parului. Prin miscarea muschilor sunt generate cutele fruntii, care pot fi verticale, orizontale sau incretite. Cutele verticale se datorea concentrarii pe un punct in spatiu sau a luminii orbitoare.Astfel cutele verticare devin expresia unui effort spiritual sau fizic;in valori normale sau depasite, ele exprima disperare, furie,sau emotie. Cutele orizontale apar cand ochii sunt larg deschisi, cand se incearca prelucrarea informatiilor detinute, dar care nu sunt intelese; mimica este expresie a fricii, sperieturii, mirarii, intelegerii bruste a unui lucru, dar aceasta mimica poate fi datorata oboselii, greutatii ci care sunt tinuti ochii deschisi. Cutele inretite apar la locul de intersectie dintre cele doua orizontale si cele verticale; exprima panica in gandire, dificultati in prelucrarea informatiilor.

Slide 6 Sprancenele
Chinezii considera sparncenele drpet una dintre cele cinci trasaturi vitale ale fetei.Intr-adevar, nici o fata nu poate fi citita cum se cuvine fara a le lua in considerare. Sprancele le putem considera ca o granita intre partea superioara a fetei si cea mijlocie. Sprancenele arata tipul afectiv al omului, precum si gradul de intelegere intre minte si inima.Ele au o forma mostenita care prin miscarea in timpul vietii se modifica.Ridicarea sprancenelor se face in semn de salut, de recunostinta si acest lucru il putem numi chiar salutul ochilor. Osgood a enumerat sapte grupe principale de expresii faciale, fiecare avand mai multe subgrupe: fericire, surpriza, teama, tristete, furie, curiozitate si dispretul.Expresiile faciale enumerate sunt recunoscute in toate societatile umane si se considera a fi innascute datorita acestei calitati Ridicarea sprancenelor poate sa denote expresii diferute atunci cand se iau in considerare si alte elemente: simpla poate fi doar un mod de salut, de a spune da sau a confirma ceea ce spune partenerul de discutie; o ridicare brusca si scurta dublata de ridicarea umerilor exprima neajutorare, nevinovatie, nestiinta sau mirare si bucurie.I cazul dreptacilor , ridicarea sprancenei drepte exprima o critica, iar a celei stangi, o dipozitie de neincredere si scepticism. Coborarea spancenelor are loc tunci cand exista un pericol iminent.Cuplarea cu miscarea de ridicare a obrajilor este un mijloc de protectie, dar apare si in cazul surasului, scarbei sau plansului.

Slide7- Gradul de deschidere a ochilor

este n mare msur edificator pentru "situaia" n care se afl individul: pe de o parte pentru atitudinea (acceptarea sau respingerea) pe care el o ia fa de informaiile cu care este confruntat, iar pe de alt parte pentru mrimea fluxului informaiilor respective. Astfel, ochii larg deschii pot denota: netiin, absena sentimentului de culp sau de team, atitudine receptiv, de interes pentru noutatea pe care o conin informaiile, act de cutare, "nelegerea" noutii pe care o aduc informaiile etc. Iar deschiderea mai redus a ochilor poate denota: atitudine de neacceptare, de rezisten fa de informaiile primite; suspiciune, tendina de a descifra eventualele gnduri ascunse ale interlocutorului, tendina de a ascunde, stare de plictiseal etc. n general, se poate vorbi de un raport direct proporional ntre gradul de deschidere a ochilor i cantitatea informaiilor recepionate sau emise de ctre individ: cu ct cantitatea informaiei primite sau emise (de pild, n cursul explicriipentru o alt persoan) este mai mare, cu att ochii sunt mai larg deschii.

Cele spuse mai sus pot uura nelegerea unor expresii utilizate n limbajul cotidian: "privire inteligent", "privire lucid" sau, dimpotriv, "privire opac" etc. Astfel de expresii denot c aa-zisului "bun sim" nu i-a scpat legtura dintre activitatea cognitiv i privire. Se spune n popor c "ochiul este oglinda sufletului". Aceast expresie poate fi considerat drept o fericit metafor, prin care se sintetizeaz multe adevruri psihologice. Printre altele, se exprim aici reflectarea prin privire a rezultatului i, implicit, pn la un punct, a calitii travaliului intelectual. Individul care nelege, care "pricepe despre ce este vorba", denot aceasta, fr voia lui, i prin privire. Este greu de descris aa-numita "privire inteligent". Desigur, se poate spune c ea const n ochii larg deschii, mobili, "ptrunztori". Dar, ce anume permite s se aprecieze c o privire este ptrunztoare i alta nu, este dificil de precizat. Se poate presupune ns c, alturi de altele, i aceast nsuire a privirii depinde n parte de gradul de deschidere a pupilei - judecnd dup unele experiene, efectuate cu ajutorul unor fotografii, care au artat c senzaiile de plcere sau neplcere, provocate de imagini, se traduc i prin dilatarea, respectiv contractarea, pupilei. Ca urmare, "privirea opac", specific celei care "nu nelege despre ce este vorba", s-ar explica prin fixitate, deschidere mic i lipsa de mobilitate a pupilei.

Slide 8 - Direcia privirii joac, de asemenea, un rol important n determinarea expresiei feei.
Nedumerirea, efortul de rememorare sunt nsoite de obicei de aa-numita "privire n gol". Privirea n jos sau n lturi poate semnifica atitudine de umilin, sentiment al vinoviei, ruine etc. Privirea n sus, peste capul interlocutorului, denot de regul lips de respect pentru acesta. i, n sfrit, ochii ndreptai ferm ctre interlocutor susinnd fr dificultate privirea acestuia denot sinceritate, atitudine deschis, hotrre sau, n alte situaii asprime, atitudine critic, dojan, iar uneori provocare.

Slide 9- Mobilitatea privirii. Exist oameni crora privirea le "fuge" n permanen, n toate direciile,
neputnd-o fixa i susine pe cea a interlocutorului. De regul, oamenii din aceast categorie se caracterizeaz prin lips de fermitate, tendina de a-i ascunde gndurile, inteniile, iar uneori prin sentiment al vinoviei sau laitate. La extremitatea cealalt, privirea fix, imobil, denot o anumit lips de aderen, de contact cu realitatea sau, n unele cazuri, atitudine de nfruntare a interlocutorului.

n general, "interpretarea" privirii joac un rol nsemnat n cunoaterea structurii i atitudinii oamenilor din jur. Astfel, prima modalitate a oamenilor de a lua contact unii cu alii const n "ntlnirea" sau aanumitul "joc al privirilor". De regul, atunci cnd doi oameni se privesc, coborrea sau ntoarcerea privirii n alt parte la unul dintre ei semnific retragerea acestuia pe poziii defensive. De aceea, n studierea comportamentului oamenilor este necesar s se acorde o atenie deosebit privirii, n special modului de "a susine" privirea interlocutorului.

Slide 10- Nasul

Nasul ofera si el informatii despre starea de spirit a unui individ.Varful nasului ne poate dezvalui daca se inroseste sau paleste. Narile se pot umfla cand simtim un miros placut, sau daca suntem furiosi si largim narile pentru a sporii cantitatea de aer. A stramba din nas este o expresie dar si o miscare a muschilor nasului, care semnifica neplacere, indispozitie, jena, confuzie.Miscarile frecvente ale muschilor din zona nasului duc la aparitia cutei sensibilitatii situata intre partea laterala a nasului si buza superioara, iar aceasta se datoreaza din cauza unei stari de nemultumire datorita unui fapt sau obiect neplacut.

Slide 11- gura

-cea mai mobila zona a fetei

Gura deschisa cu barbia lasata repaus, lipsa de activitate

Gura inchisa dorinta de a negocia tacit sau respingerea unui contact verbal

Gura inchisa cu buzele stranse inchidere in sine, solitudine, incapatanare, proasta dispozitie

Zambetul

= disponibilitatea spre dialog

Zambetul autentic este expresia unei stari de bucurie, acceptare si implica si participarea ochilor.

Dezvelirea dintilor=(initial) gest de amenintare

(ulterior) gest de prietenie

Zambetul care descopera numai dintii de sus, nu si gingiile superioare- bunatate, cinste

Daca zambetul dezveleste si gingiile de sus= predispozitie la deprimare cu efect asupra fericirii si carierei

Slide 12 -Legtura dintre capacitatea voliional i forma brbiei i maxilarelor

brbia "ptrat", ferm conturat, i uor proeminent, nsoind maxilare puternice, de asemenea, bine conturate, sunt considerate drept semne ale unei voine puternice brbia mic, rotund, retras, nsoind maxilare puin proeminente ar constitui semne ale unei reduse capaciti voliionale

Slide 13 Despre mimica

Mimica srac, respectiv faa caracterizat printr-o redus varietate i mobilitate a muchilor faciali i implicit a expresiilor denot n genere apartenena individului la tipul temperamental flegmatic. Ea constituie semnul unei reduse reactiviti, chiar al unei anumite inerii emoionale i afective. n unele cazuri, mimica deosebit de srac semnific o structur psihic elementar, amorf. Mimica predominant depre/siv, caracterizat prin expresie meditativ dat de muchii feei "czui" ("Omega melancolic") denot fie apartenena la tipul temperamental melancolic, fie faptul c individul se afl sub influena unui eveniment neplcut. Mimica mobil i, de aceea, bogat constituie de regul semnul unor triri emoionale i afective de tipul stenic (veselie, bun dispoziie etc.), specifice tipului temperamental sanguin Mimica excesiv de mobil denot, de regul, o anumit inconstan sau instabilitate a echilibrului tririlor psihice. nsoit i de alte manifestri ca logoree (verbalizare deosebit de rapid, cu un debit bogat, tendina de a vorbi mult, cu pierderea frecvent a "firului") sau o gestic ampl i rapid, ea se ntlnete frecvent la indivizii colerici, dar i la cei pasionai. n forme mai accentuate, aceasta poate constitui semnul unei tulburri cu caracter patologic a activitii neuropsihice. Cand un om incearca in mod deliberat sa isi ascunda emotiile apar expresii faciale involuntare care dureaza cateva secunde. Microexpresiile sunt un indicator cert al faptului ca o emotie este ascunsa, dar nu arata si motivul sau metoda de cenzura. Microexpresia poate fi rezultatul unei alegeri deliberate, respectiv persoana stie cum se simte, dar nu vrea sa arate. Dar paote fi si rezultatul unei reprimarica urmare a faptului ca persoana nu stie ce simte, cenzura fiind inconstienta. Ca orice expresie faciala emotionala, microexpresiile sunt involuntare, deci inconstiente, doar cenzura care o produce poate fi constienta.