26 ALEGE-TI PERSPECTIVA!

OBSERVATII PER SON ALE

• fti poti observa gandurile pe masura

ce iti tree prin minte?

• Ce convingeri ai despre tine ~i care

este posibil sa nu fie adevarate?

• Da un exemplu de mod ,n care actiu-

nile rti influenteaza gandurile rn viata
persona la.

• Ce ga~duri Tnfrico~atoare ai avut ~i

cares-au dove dit a fi ne'intemeiate?

• Care este titlul ultimei caf1:i pe care ai

citit-o? (nu aceasta de fata)
~r-t-~ ~~:,,:_ r:~~ ~~,.,tt~ ~~ .
 ,. .

.AOCl:PTAR EA
$1 A CJIU-N EA
. '

·· ocica iti schimbi gan dire a, viat a ta va lua turn ura

II '
· . cor ecta '~ - Lao Tzu
..
/ .

....: ,-~-,.. . .• .
. ·:. ~,' . Peht r~: a-ti aleg e C? perspectiva mai bun
al' Tnce pe prin a f j
' t ~- ·con:~ti'ent de puterea e care felul Tn care prive~ti viata O ar ,
· de exemplu, pe plan profesiona , ar ~1 7n sfer
a re at 11 or, a
sanatatii sau a hob by- uril or. Afla ~ 1ti influent
eaza felul 1n
. c.are prive~ti o situatie aq:iunile ~i rezult~ le
oricarei aq:i ~i
sau circumstante cu care te 1ntalne~ti. Atunci can
d poti ved ea
~i Tntelege la nivel intelectual put ere a perspe
ctivei, e~ti pe
drumul eel bun Tn ceea ce prive~te 1ndeplinire
a obi ect ivel or.
Aceasta con~tientizare reprezinta primul pas catr
e cap acit a-
tea de a-ti controla ~i modifica perspectiva.
In al doilea rand, 7nvata de la altii, dar ~i des pre
tine , obs er-
vand com por tam ent ul ~i limbajul folo site 1n fiec
are inte rac tiu-
ne. E simpl u: tii ate nt la tot! Asculta cuv inte le pe
care oam eni i
le folosesc atunci cand abordeaza o sarcina sau
o com and a,
pentru ca fie au o abordare de succes, fie dau gre
~. Poti avea
foarte mu lte de 7nvatat daca observi rezultatele
fiecarei abo r-
dari.
Fii ate nt la mo dul 7n care vorbe~ti cu cop iii tai,
cu par ten e-
rul de viata, cu prietenii sau colegii. Cum vezi
mo dul 'i'n care
te pregate~ti dimineata? Co~sideri ca este o bat
aie de cap?
Sau a~tepti cu nerabdare? lnce pe sa 'i'ti observ
i com por ta-
27
28 ALEGE-11 PERSPECTIVA!

mentu l ~i interactiunile cu ceilalti, fiindca vei acumula o multi-

me de informatii despre felul 1n care diferit ele perspective 1ti
afecteaza rezultatele. De asemenea, vei afla foarte multe ~i
despre ceilalti, 1ntelegand de ce reactioneaza 1ntr-un mod
sau altul ~i din ce perspective privesc ei viata. Acest lucru te
va ajuta sa interaqionezi cu succes din postu~a de angajat,
~ef, co leg, parinte, partener, frate sau sora etc.

'
POLITICA PERSPECTIVEI
Esential pentru aceasta ca_ l atorie este sa 1ntelegi ca nu exista
doua persoane pe planeta care sa 1mparta~easca perspective .
identice referitoare la un anumi t aspect. De fapt, fiecare indi-
vid experimenteaza o lume diferita , o viata diferita, indiferent
cat de aproape suntem unii de ceilalti 1n realitatea fizica. Tnte-
legerea implicatiilor acestor difere nte te va ajuta sa gestio-
nezi politicile de la locul de munca, dramele familiale ~i, 1n
general, situatiile sociale neplacute.
Daca 1ncerci sa 1ti proiectezi perspectiva asupra celorlalti 'fn
funq:ie de ceea ce crezi ca ~tii despre ei, probab il ca vei ajun-
ge sa te simti frustrat ~i ne'fnteles. De asemenea, daca 'fncerci
sa convingi sau sa fortezi pe altcineva sa vada lucrurile a~a
cum le vezi tu, nu vei declan~a decat resentimente.

NIMENI NU VEDE LUCRURILE A$A CUM LE

VEZI TU
Recunoa~te, da-ti seama, 7ntelege ~i accepta faptul ca nimeni
nu vede lucrurile exact la fel cum le vezi tu. A~adar, adesea ne
facem singuri probleme dorind sau 7ncercand sa determinam
pe cineva sa priveasca o problema la fel ca noi - ceea ce este
practic impos ibil, mai ales daca vorbim despre un subiect
contro versat, care treze~te ~i reaqii emotionale.
 . ACCEPTAREA ~I AqlUNEA 29
W A • W A•

Tn loc sa .1ncerc1
. ,. sa II convingi
. .. pe ceilalti,. , gand e~t e-te ca. .
.1nv1•tjt oamen11 intr-o expenenta ldeea nu este sa" "1·1 f . . . d"
. . · ac1 sa va a
curn prive~t1 tu acea exp~nenta. Evident ca iti dore~ti sa se
b ucure de ceea .., cef tu
... vez1 atat de clar, la fel de mult ca t·1ne.
Este posibi I sa o aca sau nu. Nu cere nimanui sa vada lucru-
rile la fel ca ~ne: M..,ai -~eg_r:b_a, !mparta~e~te-ti punctul de ve-
dere cu· bunavomta ~1mvita- 1sa se bucure de acelea~i lucruri
ca tine - Tn felul lor, din propria perspectiva.

cAND sA SCHIMBI CIRCUMSTANTELE, NU

PERSPECTIVA
Cele mai importante doua 1ntrebari care ,mi vin Tn minte atunci
cand iau ,n considerare ideea alegerii perspective sunt urma-
toarele. Ce limite are aceasta putere? Probabil ca vine un mo-
ment fn care schimbarea situatiei fn sine este o mi$care mai
buna decat sa privesc lucrurile din a/ta perspeetiva, nu-i a$a?
Sa ne gandim putin.
Daca prive~ti diferit circumstantele, ai ~anse mult mai mari
sa ajungi la concluzii legate nu numai de momentul optim
o
pentru schimbare, ci ~i de modul 1n care se va petrece ~i de
metodele pe care sa le folose~ti. Uneori, nu vezi aceste deta-
lii, mai ales daca ai o atitudine negativa sau te plangi fiindca
ar fi trebuit sa procedezi diferit, pentru a evita sa ajungi Tn si-
tuatia neplacuta prin care treci.
A~adar, schimbarea de perspectiva reprezinta impulsul
pentru schimbarea circumstan-
telor. Gande~te-te la toti cei Schimbarea de
care raman Tn relatii nepotrivite perspectiva reprezinta
~i nocive (indiferent ca vorbim impu/sul pentru
despre planul familial, al prie- schimbarea
teniei sau despre eel profesio- circumstantelor.
nal), fara sa ia· vreodata masuri
sa iasa de acolo ~i sa T~i acorde
 30 ALEGE-TI PERSPECTIVA!

oportunitatea de a gasi ceva mai bun. E foarte trist. ~i aici

este o chestiune de perspectiva. Da, problema este perspec-
t iva care Ti face sa ramana 1n situatii negative, dar din care ar
putea foarte bine sa iasa. Cu alte cuvinte, nu privest situatia
respecitva Tntr-o maniera din care sa poata valorifica puterea
pe care perspectiva 1.e-ar putea-o aduce.
Daca ti-ai spune urrnatoarele lucruri, ar fi adevarate? Sunt
multumit de viata pe care o traiesc $i de alegerile pe care le ·
fac. Deciziile mele nu sunt fntotdeauna corecte, fnsa am fncre-
dere fn motivele mele $i ma simt fmpacat cu cine sunt.
Oaca ai Tndoieli, pune-ti Tntrebari lamuritoare. Reactia pe
care o ai 1ti va spune adevarul despre nivelul de nemultumire
sau, mai mult, despre nivelul lipsei de autenticitate. Traie~ti
Tntr-o disonanta cognitiva Constanta, care vine din faptul ca
aqiunile tale nu se aliniaza cu valorile ~i dorintele pe care le
ai? Daca da, te Tncurajez sa 'ili reconsideri constant perspecti-
va si sa faci schimbarile necesare, astfel 7ncat sa fii cu adevarat
I

multumit de viata ta ~i sa ~tii ca faci alegerile corecte, care sa

,ti aduca liniste.
I I

R,ENUNTA SA MAI GANDE$TI EXCESIV

Avem cu totii momente 1n care 1ntoarcem pe toate paJ1ile o
situatie sau o decizie ~i ne gandim excesiv la ea. Tn multe situ-
atii, e p osibil sa con~tientizam acest lucru, fara sa oblinem,
1nsa, raspunsul pe care ni-1 dorim sau de care avem nevoie. Fii
prezent, pentru a evita sa gande~ti _excesiv. Aceasta schimba-
re de p erspectiva este posibila 7ntotdeauna, indiferent de si-
tuatia 7n care t e afli. Daca e~ti nerves, speriat sau te gande~ti
cu teama la ceea ce te a~teapta, revino la momentul prezent,
privind pur ~i simplu un punct pe perete, un peisaj din natura
sau o fotog rafie din telefon.
Schimbarea perspectivei poate fi realizata concentran-
d u-te asupra felului 1n care se simte mana atunci cand se
p

ACCEPTAREA ~I AqlUNEA 31

Od ihne~te
..,
pe bratul fotoliului sau pe birou Sa . t· d f'
,., . " . u sIm~In Ieca-
re pas facut in t1mp ce pa~e~ti pe podea sau pe . b" Id
. b' . Iar a. eea
este sa h I
sc ,m perspectiva, de la planul mental la eel fizic, de
. la trecut la ~re~en: sa~ de la viitor la prezent.
Din cauza ca gand1m excesiv, nu facem ceea ce t
.., .., .., d ar re b uI·
pentru ca sa_ scapa~ ~ 7ndoieli, nervozitate sau orice alte
emotii negative am s1mtI .
. Nu t~ mai ,ndoi de propriile p_uteri, fiindca, a~a cum spu-
nea Sylvia Plath, ,,e eel ma, mare Inamic al creativitatii".
Cand evaluam excesiv o actiune sau un plan, ne simtim
paralizati, ,n conditiile 1n care ar fi exact momentul sa facem 0
mutare.
Cum ajungem 1n punctul 1n care sa ~tim cand analizam ,n
exces ceva, astfel ,neat sa luam masurile care se impun? In
principiu, cum schimbam perspectiva din care privim o situa-
tie ,n conditiile 1n care ne 'i'ndoim ,ntr-o masura atat de mare
I '

de noi 1n~ine? lata trei idei care ne ajuta sa ne schimbam per-

spectiva, astfel 'i'ncat sa trecem de la idei la fapte:
1. Gande$te-te la timpul irosit analizand excesiv totul, la
scenariul eel mai rau ('i'i poti supravietui?), la validitatea
'i'n sine a ideii (e~ti capabil sa o duci la bun sfar~it 1nainte
sa ti se para proasta, fiindca te ,ndoie~ti de tine?).
2. Ai fhcredere mtine pentru a lua decizia pe care o consi-
deri cea mai buna raportat la momentul ~i la situatia 1n
care te afli ~i la informatiile la care ai acces.
3. Alege saactionezi ,n maniera care ti se pare cea mai fi-
reasca . De cele mai multe ori, aceasta este prima ten-
dinta sau instinct. Dar nu mereu. Important este sa sim-
ti un anumit nivel de confort, chiar daca mintea ta nu
este pe deplin ,n acord cu actiunea 1ntreprinsa.
Data viitoare cand banuie~ti ca e posibil sa te gande~ti la
nesfar~it la O decizie, raspunde la 1ntrebarile de mai sus ~i
procedeaza astfel ,neat sa ie~i cat mai repede din aceasta
capcana mentala consumatoare de timp.
32 ALEGE-11 PERSPECTIVA!

-
RENUNTA LA NEV OIA DE CONTROL
0 mare parte din ceea ce 1i blocheaza pe oameni 1ntr-o per- ·
spectiva negativa asupra lumii are legatura cu dorinta lor de
a controla ceea ce nu poate fi contr olat. Nevoia de control
duce la a~teptari nerealiste, dar ~i la dezamagire. Vom trece
Tn revista cateva moda litati de a depa~i aceasta dorinta, astfel
t'ncat sa renuntam la ea ~i sa ne eliberam mintea,. pentru a
privi situatiile prin care trecem, din perspective diferite.
Alege-ti perspectiva ~i renunta la dorin ta de a contr ola
ceea ce nu poate fi controlat. Nu este vorba despre clasica
disputa dintre liberul-arbitru ~i determinism, ci pur ~i simplu
despre observatia ca nu e rat\onal sa 1ti imaginezi ca ai atata
puter e asupra vietii 1n sine. Daca prive~ti 1n jurul tau, se pe-
trec, s-au petre cut, s-ar putea petre ce sau se vor petrece mi-
lioane de lucruri ... ~i nu poti face nimic sa schimbi 1n vreun fel
aceste evenimente.
Tntr-o oarecare masura, este firesc sa 1ti dore~ti sa detii
contr olul. Este nevoie de o schimbare de perspectiva pentru
a realiza ca ceilalti se pot descurca foarte bine, ca 1~i pot asu-
ma responsabilitatea, ca pot decid e ce anume e bun ~i ce nu.
Con~tientizarea faptului ca nu putem controla 1n eel mai mic
detali u viata de zi cu zi 1nseamna sa ne dam seama ca lucruri-
le sunt a~a cum sunt ~i ca nu avem niciun motiv sa ne supa-
ram, sa ne ,ngrijoram sau sa ne repro~am ceva. Tn schimb,
daca ne aflam Tntr-o situatie dificila, putem gandi clar ~i atent
ce anum e sa facem ca sa trecem peste neplaceri, cum sa de-
legam, sa facem un pas 1n spate ~i sa ti lasam pe altii care se
pricep mai bine la respectivul subiect sa conduca proie ctul
sau sa ia o decizie.

EVIT A MENTALITATEA DE VICT IMA

Mentalitate a de victima 1nseamna sa fii convins ca oame nii au
ceva cu tine ~i 1ti var raul. Te simti imedi at jignit, de multe ori
 ACCEPTAREA ~I AqlUNEA 33

fara sa-ti fi facut cineva ceva. Persoanele cu aceasta mentali-

tate vor sa atraga atentia 1n loc sa ,~i asume responsabilitatea
pentru rolul ?e care l_- :u avut 1n _ji~nirile percepute sau reale.
Pentru a intelege cat de noc1va este mentalitatea de victi-
ma, fa un bilant ~i vezi cat te costa. Daca joci rolul martirului, al
individului perfect care nu rane~te niciodata sentimentele cui-
va ~i nu insulta pe nimeni, dar cumva tu 1nca te simti jignit sau
ranit, atunci 1ti sa_crifici obiectivele ~i visurile, care pot fi duse la
bun sfar~it doar asumandu-ti responsabilitatea pentru propriile
act,iuni. Este posibil sa existe ~i confruntari. Daca nu e~ti capabil
sa rezolvi o problema cu cineva, poate ca trebuie sa o apucati
pe drumuri separate. Sau daca
nu e~ti dispus sa discuti cu cela-
Cuvintele $i energia pe
lalt despre ce anume s-a 1ntam-
care o ai fti influenteazo
plat, atunci poate ca problema
felul in care,iti troie$ti
nu e atat de grava ~i trebuie sa
viata.
treci mai departe.
De multe ori, eel mai bine
este sa depa~e~ti problema ~i sa mergi mai departe. Daca
vorbe~ti la nesfar~it despre ·felul 1n care te-au tratat altii, pro-
babil ca nu 1ti controlezi propria perspectiva, ci mai degraba
permiti gandurilor negative sa 1ti acapareze mintea ~i apoi sa
le emiti 1n univers. Cuvintele pe care le roste~ti ~i energia pe
care o ai 1ti influenteaza felul 1n care 1ti t~ a.
Sa fii o victima 1nseam·m -s~arenLinti sa controlezi perspec-
tiva din tare prive~ti lucrurile, sperand sa capeti ce dore~ti
obtinand simpatia celorlalti.

CONTROLEAZA-TI CONSUMUL
Reclamele ~i trucurile de marketing sunt folosite adesea pen-
tru a declan~a o stare de nemuljumire sau pentru ,,~ crea o
anxietate de care poji scapa achizijionand ceva", a~a cum
spunea David Foster Wallace.
34 ALEGE-TI PERSPECTIVA!

rea de spirit, tre bu ie

Pentru a-t i controla impulsurile ~; sta
tificarii instantanee, evi-
sa depa~e~ti presiunea aferenta gra
evizor _ sau ignorand recla-
tan d sa te mai uiti atat de mu lt la tel
mp ute r sau telefon. De
me le constante ~; invazive de pe co
t pe retelele de socializa-
asemenea, limiteaza tim pu l pe tre cu
ti asupra ac tiv ita jilo r tal e
re,"'da r ~i influenta tem eri lor celorlal
de zi cu zi.
l din programele de
Daca permiti ca frica ~i senzationalu
il sa te simti cople~it ~i
~tiri sa Tti invadeze mintea, este posib
este lucruri te po t afecta
sa aj ungi chiar la depresie. Toate ac
a 1ti anihileaza capacita-
foarte mult, da r ~i sa te sperie, fiindc
claritate ca sa alegi pe r-
tea de a gandi clar - ~; ai nevoie de
i mu lt de ca~tigat. Od ata
spectiva de pe urma careia ai eel ma
i greu sa Tji me nji i calmul.
ce e~ti cople~it de emotii, e mu lt ma
Tn continuare o mul-
Lasand deoparte divertismentul, exista
int era qiu nil or interumane.
time de drame ,n lumea reala, cea a

ILIALE
GESTIONAREA DRAMELOR FAM
on al ale dra me lor famili-
Consecinjele ,n plan mental ~i em oti
nivelului intelectual al
ale po t fi atenuate prin Tnjelegerea
ilie. lmagineaza-ti straturi
complicatei dinamici din fiecare fam
oti i im pli ca te ,n ps iho log ia ord ini i na~terilor, a persona-
de em
tilo r ind ivid ua le, a tra sa tur ilo r de caracter ~i me diu lui de
lita
la care adauga tra dit iile
p rovenienta al partenerului de viata,
ter ~; me diu l de pro ve -
din familie, religia, trasaturile de carac
tea co pii lor ~i fratilor.
nienta al parinjilor, dar ~i personalita
straturi ~i variabile,
Prin Tntelegerea acestor numeroase
i ~es ~io ~a. ma i u~ or tot cee a ce ti se ,nt am pla , fara sa te
po~
,. ~rm t, ran ,t sau ins ult at. T rec i pe ste bagajul ~; dis pu tel e
ma
il,ale - ele vo r exista 1n tot de au na , sa speram ca mu lt ma i
fam
Ideal este sa 1ti da i seama
r~r pe ':1_asura ce !na!nt ezi ,n varsta.
de indivizi unici care au
c~ _famil,a r: prezrnta o co mb ina jie
ca toa te ex pe rie nte le cu
tra ,~. (~au tr~r~sc~. Tn acee~~i casa. ~i
ii sau cu unchii ~i matu~ile
frat11 ~, cu parr ntrr , poat e ~1 cu bunic
 ACCEPTAREA ~I ACTIUNEA 35

se adauga la felul 'in care pri-

ve~ti ~i gestionezi 'in prezent
relatiile familiale, dar ~i pe cele Treci peste bagajul $i
sociale in general. disputele familiale - sunt
Daca in copilarie ai trecut inevitabile! ,/'
prin_ ~ivortul ~arin!il~r, este ~
posibil ca lucrunle sa fie ceva mai complicate. La fel ~i daca
unul din:re fr~ti a beneficiat de un tratament preferential. Sau
poate ca tu a1 fost eel preferat. Poate ca a existat o rivalitate
intre surori ~i frati sau intre unchi ~i parinti etc. Tncearca sa vezi
fiecare situatie din perspectiva intelegerii dinamicii complica-
te existente in sanul familiei ~i iarta-i pe toti (sau eel putin ai
rabdare cu ei). Este foarte probabil, date fiind circumstantele,
ca relatiile de familie sa fie unele provocatoare .
Daca faci parte dintr-o familie in care rudele se inteleg
bine ~i cu care poti sta de vorba, petrecand impreuna cateva
ore placute, dar ~i sfar~iturile de saptamana ori sarbatorile,
atunci e~ti binecuvantat. Considera-ti familia un succes daca
nu va certati intre voi sau daca vorbiti prietenos ~i pastrati
legatura. Multe familii nu sunt atat de norocoase .. . ~i nu e
deloc de mirare. Sesizeaza adevarul din spatele dinamicii in-
credibil de complicate, tipice relatiilor familiale din societatea
in care traim, fiindca doar a~a vei putea avea o perspectiva
corecta ~i utila in ceea ce prive~te legatura cu propria familie.

SCHIMBA-TI PERSPECTIVA $1 DIN PUNCT

DE VEDERE FIZIC
G modalitate simpla de a-ti schimba perspect_iva ~o~t: fi
schimbarea pozitiei in care stai. Daca e~ti a~ezat ~os, nd1c~-t~
in picioare sau Tntinde-te. Daca e~ti aplecat, a~aza-te sau ndi_-
ca-te. Muta-te ,ntr-un colt diferit al incaperii ori in centrul _e1: •
Stai pe un scaun sau pe un taburet ~1· pnve~ · t e "1_ · r: lec:1
n JU . ,. ~1
plimba-te printr-un loc pe unde nu prea merge nimeni.
 ◄

36 ALEGE -11 PERSPECTIVAI

Uita-te 1n jur. Prive~te obiectele cu care e~ti familiarizat din

living , din birou, din curte sau din parcarea unde ti-ai lasat
ma~ina. E interesant sa vezi cum l_ucrurile par putin diferi te
daca le prive~ti din alta perspectiva . Orica t de simp le ar fi,
aceste mici trucuri pot face minuni 1n a-ti stimula minte a sa
1ntreprinda acelea~i lucruri porni nd de la prop riile gand uri.
Lupta pe care o duci cand iei o decizie ar putea provo ca
0
react ie fizica. Sau poate ca ai un tic nerves, de exem plu, sa-ti
rozi unghiile sau sa mazgale~ti ceva atunci cand reflectezi in-
tens. Cand vrei sa gande~ti diferi t, muta -te din locul 1n care
stateai de obicei atu_ nci cand simteai ca e~ti indecis. Lasa-ti .
mintea sa fie cat mai deschisa, schimbandu-ti persp ectiv_ a in-
clusiv 1n planul fizic.

CONDITIA FIZICA $1 DIETA

Pentru mine, personal, adoptarea perspectivei de a nu renun-
ta la obiectivele legate de fitness mi-a adus o multi me de
beneficii. De~i sportul nu este prima alegere atunci cand tre-
buie sa aleg cum 1mi petrec timpu l, nu tree foarte multe zile
fara sa simt nevoia sa ma mi~c - asta fiindca mi-am impre gnat
1n minte ideea de constanta din acest punc t de vede re.
Chiar daca se 'intampla sa nu fac mi~care sau sa mananc
alimente necorespunzatoare, nu 1mi spun niciodata ,,Asta e!"
~i sa ma las pe tanjala . Tn cele din urma, ies la o plimb are, apoi
1n ziua urmatoare la fel ... ~i tot a~a. Dupa aceea ridic ni~te
greut ati, mananc ce trebuie, alegand preparate sanatoase,
fara sa ma reped la ce vad 'in fata ~i sa nu ma mai gandesc
deloc.
Ideal este so nu regre ti Un alt true este sa 1ti imag i-
nimic Tn ultim o parte a nezi ca ai 1naintat ,n varsta ~i sa
vietii. vezi ce anume ti se pare impo r-
tant, 1n cond itiile rn care nu mai
ai multi ani de trait. Cand e~ti
 ACCEPTAREA ~I ACTIUNEA 37

"nar, nu e$ti deloc precaut atunci cand vine vorba despre

... ca... efecte Ie acestor aIegen. se vor
. "insa,
ta
dieta $i sport. Nu u1ta,
esirnti la batranete $i de multe ori sunt ireversibile. E tentant
ra crezi ca nu rti va mai pasa atunci, fiindca ti-ai trait deja via-
;a. Nu uita rnsa ca rn diferitele etape de viata ai perspecti ve
diferite. Ideal este sa nu regreti niciodata ca ti-ai tratat corpul
necorespun?ator rn prima parte a vietii.
Evident, nu de la mine trebuie sate inspiri atunci cand vine
vorba despre sport $i dieta. Adopta propria perspectiva, una
care sa functioneze pentru tine. Sanatatea fizica presupun e o
calatorie $i o decizie personala. Perspectiva. pe care o ai asu-
pra propriului corp $i masura rn car~ o res~:cti rti ~~r c~nfe~i
motivatia $i forta de a nu renunta $1 de a-t1 1ndeplin1 ob1ect1-
vele. Important este sa rti pui la punct un plan d_e exercitii fizi-
ce (care sa aiba rezultate) $i sa .te tii de el - indiferent ca vrei
sau nu!

MUZICA
Muzica rti poate schimba starea de spirit, sa te inspire $i sa te
motiveze. Dintre toate aceste motive, folose$te muzica ori de
cate ori poti. Muzica pune lumea rn mi$care - eel putin a$a se
spune, iar eu cred ca e adevarat. Uita-te la magazinele rn care
se aude muzica rn fundal rn timp ce lumea face cumparaturi $i
observa ca vibratia este rn general una rnalta $i pozitiva . Tn
schimb, rn alte magazine nu se aude deloc muzica, existand o
atmosfera solemna $i o energie joasa, cu angajati $i patroni
lipsiti de entuziasm.
Muzica poate fi un excelent rnsotitor atunci cand te ocupi
de sarcini obositoar e. Folose$te-o ,n avantajul tau de fiecare
data cand Tncerci sa duci la bun sfar$it ~eva care nu prea 1ti
f~c~ placere. Ea poate deveni un element compone nt al sar-
crnu respective, pe care abia a$tepti sa Tl auzi, ceea ce 1ti poa-
.te u~ura munca. Muzica este o modalitat e foarte sanatoasa
de a-ti modifica starea de con$tiinfa. Exista o multime de mo-
38 ALEGE-11PERSPECTIVA!
ea totu l din tr-o
duri sanatoase de a face acest lucru ?i de a ved
re~ti Tn "alte r:-
perspectiva diferita. Un exemplu ar fi sa ~alat?
internet in leg a-
giuni sau tari sau chiar sa te documentez1 pe
alimente sau sa
tura cu asta; sat e oferi voluntar la o banca de
male; sa urmezi ·
te implici Tntr-o organizatie care salveaza ani
iect te interesea-
un curs de arta moderna sau pe orice alt sub
de mancare etc.
za; sa Tncerci o data pe saptamana un nou tip
a perspectiva ~i
Ori ce te scoate din rutina zilnica Tti va schimb
1ti va largi universul.

CE ANUME MANANCI?
eu nu sunt me dic .
Cartea de fata nu este una despre die te, iar
entatie pe care
Exista, Tnsa, anumite aspecte leg ate de alim
a sa T~i sch imb e
oricine le poate observa ~i Tnsu~i daca vre
ti obo sit ~i nu ai
perspectiva. Cand mananci foarte mult, te sim
de grasime, este
chef de nimic. Daca 1ti iei un bur ger plin
1ti Tntuneca dej a
pos ibil sa te doara stomacul. Disconfortul
eri-
perspectiva, tr_ ansformandu-se Tntr-un filtru prin care exp
ale die tei 1ti con -
mentezi totul, deoarece efectele secundare
troleaza perspectiva.
rvezi din oric e
Alteori, senzatia de foame te face sa te ene
~i Tti e greu sa gande~ti corect.
se cur ate (de
Daca mananci legume ·sau pro tein e din sur
der at, vei avea o
exe mplu, pui sau pe~te) ~i le consumi mo
atenueaza efe c-
sta re de con fort fizic . Senzatia fizica de bin e
ea ~i asupra ex-
tel~ asupra perspectivei din care prive~ti lum
pen entelo r pe care le traie~ti.
e foa me 1ti poa te
. Fa~t_ul c~ nu m_a_nanci toa te mesele ~i 1ti
!' sun t ma i dar e,
~nte~s,fica mod1f1ca perspectiva. Ga ndu rile
Ma nca m can d ne
iar nivelul tau de ene rgie cre~te foa rte mu lt.
.
este __f~ame, din int uiti e, dar ~i din obi~nuinta
Sant ul p este me se nu suna foa rte "1mb1· etor. Te ve,. conf run -
. d'
me
ta cu d1sconfo rtul .afe ren t " senzat~iei de foa , car e 1spare
" .., d -- rim e ~i o cla rita -
insa upa 10-15 minute, cand ve1 avea o age
-
ACCEPTAREA ~I ACTIUNEA 39

te mintala mult mai mare. Evident, exista riscul sa se exagere-

ze cu nemanca tul. Cand vin~ vorba despre alimentatie, trebu-
ie sa fii echilibrat . Daca te simti slabit din punct de vedere
fizic, trebuie sa mananci. Nu sari peste mese daca slabe~ti
,ntr-un ritm accelerat etc. Sanatatea fizica ~i mentala ar trebui
sa fie principale le tale preocupari, pe care sa le iei cat se poa-
te de 1n serios.
O alta modalitat e de a actiona, care 1ti schimba perspecti-
va, este planificarea unei calatorii.

CALATORE$TE, PENTRU A AVEA 0

PERSPECTIVA DIFERITA
I
Uneori, faptul ca traie~ti 1ntr-o cultura diferita pentru o scurta 11

perioada de timp este suficient sa te ajute sa 1ti schimbi per-

spectiva. Din ce punct de vedere? Prima modalitate care 1ti
vine 1n minte este sa calatore~ti ~i sa traie~ti ,n diferite medii
care sa te oblige sa faci acelea~i lucruri pe care le-ai facut
dintotdeauna, dar 1ntr-un mod diferit. Tn functie de locul ,n
care mergi, poate ca nu vei avea internet sau o conexiune wi-
fi. Alteori, spatiul ,n care locuie~ti va fi mult mai mic decat eel
cu care e~ti obi~nuit acasa.
In aceste situatii, pe langa faptul ca te bucuri de calatorie
sau de peisaje ori, ,n cazul unei deplasari de serviciu, ca re-
zolvi diferitele sarcinici pentru care ai venit aici, 1ncearca sa
vezi cum poti improviza sau gestiona situatiile noi cu care te
confrunti. Poate ca locul ,n care te-ai cazat nu este a~a cum
te-ai a~teptat, cum ai cerut sau conform tarifului achitat. Tn loc'
sa te 1nfurii ~i sa ,ncerci sa indrepti gre~eala reala sau perce-
puta, alege sa con~tientizezi ceea ce poti face astfel incat sa
transformi locul respectiv in ceea ce ai tu nevoie.
Exista numero~i pa~i pe care ii poti face in mod firesc pen-
tru a 1mbunatati situatia in care te afli.
40 ALEGE-JI PERSPECTIVA!

De obicei, ne plange m de lucrurile pe care trebuie sa le

ducem la bun sfan;;it, chiar daca uneori 1mbuna tatesc situatia
T~ care_ ne aflam. Urmato rul pas este sa ne straduim sa apre-
c,em c1rcumsta ntele schimb ate - nu neapar at pe ele ,n sine,
ci pa~ii pe care i-am facut ca sa le 'i'mbunatatim.
De exempl u, daca preferi sa scrii la comput er, dar acesta
nu fun ctionea za, trebuie sa scrii pe o foaie de hartie, cu stilo-
ul sau creionu l. Sau poate ca situatia se refera la felul ,n care
p oti sa gate~ti mancar ea ori la aliment ele pe care le ai la dis-
pozitie. Poate ca tmparti o -camera de hotel cu un coleg cu
care ai plecat tntr-o deplasa re de serviciu. lndifere nt de situa-
tie, Tnvata sa alegi variatia , cu toate nuantel e posibile ale unei
situatii , dar ~i sa gase~ti un sens nou 1ntr-un evenim ent mai
putin placut, astfel ,neat sa 1ti poti Tndeplini obiectiv ele.

Al OBTI NUT CEEA CE Tl-Al DORIT, DAR ... .

E u~or sa uitam ca visurile ~; obiectiv ele noastre sunt realizate
~i Tndeplin ite fie ·treptat, fie (foarte rar) extrem de brusc. Atunci
cand oameni i fac gre~eala de a crede ca totul se ,ntampl a
peste noapte , se simt iritati de efectele care apar odata cu
succesul, Tn domeni ul Tn care se straduiesc sa razbata . Nimic
nu Ii se mai pare suficien t ·de bun. Nu exista niciun elixir care
sa 1ti rezolve peste noapte toate problem ele, a~a ca trebuie
sa Tntelegi ca, cu cat ai un succes mai mare, cu atat ,ii vor
aparea Tn cale mai multe problem e noi.
De~i est e posibil sa preferi viata de acum, plina de realizari,
~i nu pe cea pe care ai avut-o pana acum, succesul aduce cu
sine problem e la care nici macar nu te-ai gandit ~i cu care nu
te-ai mai confruntat. Ele apar treptat, la fel ca succesul. Stilul
de viata nu ti se va schimba atat de rapid precum ai putea
spera sau imagina . A~adar, daca vei con~tientiza acest adevar,
vei Tnteleg e ca problem ele aparute sunt rezultatul propriilo r
aqiuni, rezultat ul direct al dorintei tale de schimbare.
Fii con~tient ca t u e~t i sursa situatiei Tn care te afli Tn pre-
 ACCEPTAREA ~I ACTIUNEA 4 l
•
ai ales-o, una car.e nu va
zent. Este viata:ta -~~ calea pe care tu
fj ,ntotdeauna l1ps1ta de obstacole
~i de disconfort.
a perspectiva
cu cat vei ~utea accep_ta__ ~a i repede aceiast
ore (ma exact, a fiecarui
legata de gest1onar_ea real,z~nlor mm
~l~i), _cu ~tat vei putea
pas de ~e proverb,ala scar~ a ~ucc:s
aranle 1hev,tabile.
trece ma, u~or peste e~ecunle ~' sup
I
t
r

OBSERVATII PERSONALE

sa
·• Tn ce laturi ale vietii tale ar trebui
actionezi ~n vederea unei schimbari in
loc sa iti schimbi perspectiva?
la
• Tn ce laturi ale vietii tale poti renunta
control $i sa accepti pur $i simplu cir-
cumstantele, in loc sa le vezi in mod
diferit?

• Cat timp a trecut de cand ai fost in ul-

tima vacanta? Ce anume iti aminte?ti
din acea calatorie?
• Mananci sanatos? Cum ti-ai putea im-
bunatati dieta $i obiceiurile legate de
mi$Car~ chiar in aceasta saptamana ?

• Cand folose$ti n:1uzica pentru a-ti in-

-~- fluenta perspectiva?

 --,
I
. ;\
' I

0 AT IT UD IN E
-
PO ZI TI VA
II
Exista doua modu ri de a raspa ndi lumino - so fii
o luman ore sou oglin do core o reflec ta '~
- Edith Whar ton

Este esen tial sa 'i'ti dezv olti abilit atea de a gasi latura pozi-
, I I

t iva a lucru rilor, indife rent de circu msta nte. Este posib il sa nu
exi ste nimic mai impo rtant 1n cal atori a ta catre 1nde plinirea
obiectivelor. Daca nu iden tifici ceva pozitiv, Tti vei irosi t imp ul
d isperat ~i vei aqio na haotic, exist and riscul ca situatia sa se
'i'nrautatea sca.
I

lnst ruirea mintii astfe l ,neat sa gaseasca lat ura pozit iva a
vietii de zi cu zi nu este delo c dificila, fi ind mai degr aba o
chestiune de repetitie. Tn fiecare zi - dar TN FIECARE ZI - ti se
'i'ntam pla ceva neplacut. $i ti se va 'i'ntampla ~i main e, ceva ce
Tti va declan~a emot ii precum furie, tristete, frustrare sau anxi-
et ate. Cel mai impo rtant este cum rea~ ionez i tu 1n difer ite
ci rcumstant e.
E 1n regula sa resimti stres, furie sau oricare alta emo tie 1n
urma unui anum it eveniment trait. Impo rtant este sa folose~ti
imed iat respe ctiva emot ie pe post de decla n~at or pent ru a-ti
pune minte a la treaba ~i sa Tti ajustezi persp ectiv a, astfel 1ncat
sa vezi latura cea buna. De exemplu, daca ai pana de cauc iuc
7n drum spre serviciu, dar ai cric ~i cauciuc de rezerva, fii recu -
n?sca~or__ c~ d ispui de _uneltele necesare ca sa 11 schim bi ~i sa
aJung1 pana la un service, unde sa remedieze prob lema .

42
p
0 ATITUDINE POZITIVA 43 I

poate ca nu ai cric ~i cauciuc

I
de _rezerva, dar a.i telef~~·
Apreciaza t~hno~o g,a. mob,_la,
Folose$te-ti emotiile
pentru a-ti pune mintea fa
I
I
re ,ti perm1te sa sun, un pne-
ca t f· . . d treaba $i ajusteaza-ti
ten, 0 ruda sau o irma e trac-
perspectiva.
tari. Sunt cateva exempl e de
situatii nu foarte grave, 'i'n care
,ti poti exersa c?ntrolarea pers_pec~ivei.
Daca apar ~' problem e ma, senoase, 1ti va fi mai u~or sa
gase~ti latura pozitiva daca anterior te-ai straduit sa O faci ,n
viata de zi cu zi.
I

In acest fel poti continua sa lucrezi pentru 'i'ndeplinirea pro-

priilor obiective, fara sa fii afectat de o perspectiva pesimista
care poate duce la blocaje sa~ la un nivel mai mic de implicare.
I

,J
GANDURILE CREE AZA EMOTII
In zilele ,n care bulgare le de ganduri negative se formeaza ~i
1ncepe sa se rostogoleasca la deal, atragand ~i mai multa ne- f
gativitate ~i marindu-se din ce 1n ce mai mult, ce altceva se
mai 1ntampla? Ce se petrece cu un bulgare de zapada care
_devine din ce ,n ce mai mare? Nu doar ca ocupa mai mult loc,
dar este ~i mai greu.
In mod similar, gandur ile negative care ne-ar fi putut trece
prin minte ~i sa dispara rapid, se acumuleaza ~i 1ncep sa se
amplifice, creand ,n mintea noastra adevarate poveri - poveri
~are devin din ce 1n ce mai grele ~i care ne 1mpiedica sa mai
fim atenti la ceva exterior. Prin urmare, bulgarele se transfor-
ma 1ntr-un factor care ne distrage atentia la modul serios de
la ~roblemele pe care ar trebui sa le rezolvam.
In consecinta, ne •trezim ca ne enervam foarte u~or, ceea
ce creeaza ,n mod evident circumstante, ganduri ~i actiuni
c~re se adauga le;) povara deja existenta. Emotiile ~enerate d~
ganduri sunt ~i ele destul de serioase, nefiind la fel de u~or sa
scapi de ele ca ,n cazul gandurilor.
44 ALEGE-11PERSPECTIVA!

Cum ne eliberam? Exista cateva ex

periente cat se po ate
de banale cu care fiecare dintre no
i ne 'i'ntalnim aproape zil-
nic. Sa le analizam putin, pentru a de
pa~i eventualele blocaje.

0 STARE DE SPIRIT PROASTA

Cand nu te afli ,n cea mai fericita
dispozitie, ind ife ren t de
motiv (fiinca ploua afara, e frig ~i
te-ai tre zit morocanos, nici
macar cafeaua nereu~ind sa te bin
edispuna), iata cateva mo -
duri prin care 'i'ti po ti reveni.

Zambe$te. Forteaza-te sa zambe~

ti. Mai 'i'ntai, zambe~te-ti
tie , ,n tim p ce te prive~ti 1n oglinda
. Te vei simti caraghios, da r
continua, pana cand zambetul va
parea natural - ~i a~a se va
~i ,nt ampla. Te vei trezi apoi ca le
zambe~ti ~i altora, iar per-
sp ectiv a ta va pierde din greutatea
inutila.
Sari. Fa orice fel de sarituri, ca sa 1ti
desprinzi picioarele de
pe pa mant ~i sa scapi de acea energ
ie negativa printr-o activi-
t ate fizica intensa. Flotarile sau abdo
menele funq:ioneaza la fel
de bine, dar eu, personal, prefer sa
riturile , fiindca au ceva co-
pilaresc ~i te po t ajuta sa mai uiti de
probleme.
Razi cu voce tare. Functio
, neaza la fel ca zambetul. E con-
t agios.

le$ i la alerga t. Daca timpul ~i conditia

fizica 'i'ti pe rm it, ale-
garea 1ti amplifica nive\ul de endorfine
~i pe rm ite mi nti i sa
proceseze mai repede gandurile,
gasin d 1ntr-un final solutii
sau perspective ma i bune .

OBICEIU RILE PROASTE

Mu lt: din tr~ obiceiur_ile proaste pe
care le avem po t fi eli mi -
nate inlocu indu-le pnn aq iun i cons
tructive ~i pozitive . Trucul
este sa 1nveti cum sa 'inlocuie~ti ob
iceiul gre~it. lnc ep e pri n
 ,
0 ATITUDINE POZITIVA 45

. spune: ,,Tn saptamana urmatoare, voi.·.. " Respecta-ti an-

a-i~ rnentul ~i propune- ti: ,,Astazi, 7mi voi 'fnlocui obiceiul eel
g~a Ib "
t cu unu un .
. I I
I
pros I. . d f
Tirnp de mai m~. t1 a~1,"a~ avut_ e urea cu 'fnlocuirea obi-
ceiurilor gre~ite, f11ndca 1m1 stabileam obiective mult prea I
rele raportat la modul meu de gandire. Ma simteam demo- l'
g t . ., . ., A ..., I I

lizat sa nu pot respec a ceva o saptamana sau O una intrea-

raa, In funq:ie de obiceiul !,i de obiectivul ales. De~i sportul ~i
~ieta sanatoasa sunt greu de adoptat ~i de intregrat 1n viata
de zi cu zi, suntem tentati sa credem ca putem reu~i timp de
0
saptamana ,sau doua. Nu o facem 1nsa, iar raul este facut.
1ncrederea 1n sine ne este afectata ~i 1ncepem sa avem o
perspectiva negativa 1n ceea ce prive~te propriile capacitati.
Mintea 1ncepe sa ne spuna ca obiceiurile ni s-au 1nrautatit ~i I
1!
ne punem tot felul de etichete neplacute. I

Alege cate un obiectiv pe zi. Putem reu~i sa facem o plim- 1I

(

. bare, sa mancam sanatos sau sa exersam. Tncepe cu o singura

zi, apoi ai plantat deja samanta ~i vei reu~i 1n cele din urma sa
7nlocuie~ti obiceiul prost cu unul bun.

GESTIONAREA CRITICILOR
Ce e mai provocat or decat sa 1ti pastrezi o atitudine stabila,
_optimista dupa ce tu sau munca ta a fost criticata? Criticile
pot rani, facandu-t e sa te simti suparat, deprimat sau chiar sa
te gande~ti sa renunti la obiectivele tale. '!

. __Exista mai multe moduri prin care sa 'fti pastrezi o perspec- ·.I I

tiv~ calma ~i clara chiar ~i dupa ce ai fost criticat. Gande~te-te

ce 1_nseamna sa te simti judecat. Cand cineva spune ceva ne-
gativ despre munca, ideile sau chiar hainele tale, mai 1ntai de
toate trebuie sa fii de acord cu ceea ce a zis ca sate simti ranit.
Data viitoare cand se 1ntampla acest lucru, 1ncearca urma-
toarele:
I
I 46 ALEGE-11 PERSPECTIVA!

I • Observa ~i elibereaza-te de reacj:ia emotionala initiala

I • Gande~te-te daca critica respectiva este adevarata
• Hotara~te sa actionezi 1n consecinta sau sa o ignori ~i sa
treci mai departe
Cand egoul tau se simte atacat, emotiile sunt declan~ate ~i
analizele sau gandirea ta nu mai sunt foarte dare. E important
sa dai deoparte 1n mod con~tient reactiile emotionale, astfel
1ncat sa poti duce procesul pana la capat ~i sa nu pierzi nicio-
data din vedere obiectivele in ansamblul lor.
Analizarea validitatii criticii (daca e cazul) este importanta
,n ceea ce prive~te dezvoltarea. Enunturile critice pot fi ade-
varate, indiferent ca se refera la tine sau la munca ta. Cum
poti aborda problemele astfel ,neat sa evoluezi? Cum poti
proceda astfel ,neat sa nu mai fii criticat sau, oricum, nu atat
de des?
0 observatie importanta: multi oameni ignora criticile inca
din primul moment, fiindca nu le place de persoana de la care
le-au primit. Poate fi o gre~eala. Cand elimini emotia din pro-
cesul de gandire, vei vedea doar ideile, pe care le poti analiza
ca atare, fara sa te raportezi la persoana care le-a formulat.
lndiferent daca criticile sunt sau nu valide, urmatorul pas
este sa treci mai departe ~i sa revii la obiectivele tale, rapor-
t andu-te la perspectiva din care te vezi pe tine ~i valoarea pe
care o ai. Nu in ultimul rand, judecata este facuta de tine - ~i
daca nu uiti acest lucru, nu te vei mai ingrijora atat de tare
Tncercand sa faci pe toata lumea fericita ~i lucrand la ceea ce
~tii eel mai bine.
A lteori, oamenii te vor jigni (intentionat sau nu), iar tu vei fi
nevoit sa 1ti gestionezi emotiile.

JlGNIRILE
Cand cineva spune sau face ceva care te jigne~te, poji fi ten-
tat sa ataci sau sa eviji persoana respectiva. Nu uita ca senti-
 0 ATITUDINE POZITIVA 47

ntul importan tei de sine reprezinta adesea eel ma,. mare

rne . . .f V •

. hibitor al une, v1et1v rumos tra,te. Ca sa ai O viata f v

1n . h. . V , rumoasa,
.
.. a"t mat desc 1s catre 1umea extenoara 'fc:i f·,·1d·isp us "tn once
f 11 c V • ,., • •

n,ornent sa adopt, gandun ~,

1 creative.
·dei
Nu te concentra asupra
Cand sentimen tele ti-au
fast ranite, te doare. Nu mai lucrurilor marunte, care 0
progresezi I~ f~I 1n ce_ea ~e pri- doua zi de dimineata nici
ve~te 1nde~lin1rea ob1ect1vel_ o r. macar nu mai conteaza.
Vor exista intotdeau na motive
sa fii jignit sau ranit atunci cand
interactionezi cu cei din jur; 1n functie de jignire, poate fi cazul
sa reactionezi sau nu. Fi! atent 1nsa sa nu te agati de lucrurile
marunte - tipul acela de insulte care probabil ca nici nu au
fast intentiona te, lucruri care a doua zi de dimineata , nici ma-
car nu mai conteaza .
Cum 1ti modifici perspectiva asupra jignirilor percepute? la
decizia de a le trece cu vederea. Ti-o poti 1nsu~i sau o poti da
la o parte. De obicei, 1i dai drumul. Nute 1ntoarce la ea, ci da-i
drumul ~i mergi mai departe.
· Cu timpul, 1ti e din ce 1n ce mai u~or sa iei aceasta decizie.
Te vei simti mai bine, vei realiza mai mult ~i vei vedea lumea
1n culori mai luminoase atunci cand alegi perspectiva de mai
SUS legata de jigniri.

MONOTONIA DE 21 CU 21
Transforma sarcinile obi~nuite ~i plictisitoare Tn joc. Concu-
reaza cu tine Tnsuti. De exemplu, daca Tncarci marfa Tntr-un
camion sau introduci nu mere Tn computer ~i ai procedat Tntot- .
deauna 1ntr-un anumit fel, 1ncearca ceva nou ~i contorizeaza
timpul alocat. E posibil sa fii surprins. Sau dacavai mers into~
d~auna pe acela~i drum la serviciu sau la ~coala, alege o ruta •
d1ferita pentru a ie~i din monotonia zilnica ~i a vedea daca
P0 ti ca~tiga cateva minute. .
 cq
I 48 ALEGE-TI PERSPECTIYA!

l Mai poti concura ~i cu o alta persoana care are o sarcina

sau o perspectiva similara cu a ta . Fratele meu mi-a povestit
ca, la un mome nt dat, el ~i un prieten s-au angajat casieri la
un supermarket ~i au jucat un joc, concurand sa vada cine
pune mai repede cumparaturile in plase. S-au amuzat in va-
canta aceea, la un job care altfel ar fi putut fi plictisitor.

0 PERSOANA NEMATINALA
Daca nu e~ti o persoana matinala, gande~te-te sa iti schimbi
putin perspectiva referitoare la aceasta parte a zilei. $tiu ca
fiecare avem o preferinta pentru o anumita parte a ~ilei, cand
suntem mai productivi ~i relaxati, dar de multe ori clasicele
glume care denota o conditionare sociala, legata de plictisi-
toare zi de lucru de luni, au ,n spate persoane care nu sunt
multu
, mite de locurile lor de munca.
Cu toate acestea, exista activitati de care te poti bucura
dimineata. Gase~te-le ~i concentreaza-te asupra lor.
In plus, incepe-ti dimineata renuntand la cli~ee. Nu iti mai
spune ca nu e~ti o persoana matinala sau ca mersul la serviciu
e ceva negativ. Tnlocuie~te-le cu fraze care sa denot e recu-
no~t inta. Gase~te latura pozitiva in orice situatie ~i prezint-o
ca atare, nu intr-o lumina negativa.

CON TROLAREA PERSPECTIVEI iN

SITUATIILE DE CRIZA PERSONALA
Ti-ai pierdu t jobul, ai pus capat unei relatii sau te confrunti cu
probleme legale ori financiare? lndiferent de situatie, iti poti
ment ine optim ismul in perioadele mai grele, in care te simti
stresat ~i ingrijorat.
In societ atea in care traim exista multe situatii care ar pu-
tea cauza suferinta sau stres, ce pot duce la caderi nervoase
sau blocaje, in conditii i n care ar trebui sa fim mai calmi ca
~
0 ATITUDINE POZITIVA 49

.. data. Capacitatea de a-ti pastra sangele rece p t f'

n1c10 d d b" d" . oa e 1
arte greu e . o an it, ma1 a1es daca nu e~ti obi~nuit cu
fo ele cu pencolul sau cu stresul.
traurn '
lndiferent de situaiie ~i ?ri:at ?e dura ar fi criza prin care
ci pe plan personal, poi1 gand1 productiv. lata cateva sfa-

i
tre . .·1 ,.. t· ,.. d
turi pentru s1tuai11 e I~ care e~ I atat e agitat 7ncat nu poti
gandi clar ~i nu te poi1 relaxa :
l

1_ Respira u~or ~i profund. Tntelege ca e~ti 7n regula ,n

acest moment. Daca e~ti con~tient ~i traie~ti, atunci ai I
capacitatea de a pricepe ca, eel putin pentru moment,
lumea nu se sfar~e~te. Este un prim pas esential.
2. ·Renunta la control. Daca nu poti schimba criza iminenta
sau care s-a produs deja - de exemplu, pierderea locu-
lui de munca sau a unei persoane dragi - urmatorul pas
este sa renunti la iluzia controlului. Nu poti controla to-
tul. Cand nu te mai simti presat sa 1ncerci sa schimbi
ceva, 1ti vei gasi lini~tea. Treci mai departe!
3. Evalueaza situatia ~i decide ce anume poti controla.
Dupa ce ritmul cardiac ti ·s-a stabilizat ~i sistemul tau
nervos revine la normal, noteaza pe ceva acele aspecte
ale situatiei de criza asupra carora poti interveni ca sa
1mbunatate~ti ceva. Poate fi ceva elementar, de exem-
plu, sa faci o plimbare sau putina mi~care ca sa mai sea-
pi de tensiunea nervoasa. Poti da un telefon unui prie-
ten sau la o linie de sustinere sau poti face ceva mai
concret, de exemplu sa te 1ntalne~ti cu un avocat etc.
Vezi ce masuri poti lua ~i treci la treaba - cate un pas pe
rand. ·
4 - Pe tot parcursul perioadei neplacute, ramai cat mai an-
corat 'i'n prezent. Pot exista momente in care sa trebu-
iasca sa planifici O ~edinta sau sa dai un telefon, ~a~
evita sa te Uili in urma ~i sa te gand~~ti ~e _anume ~I fi
putut face diferit. Trecutul e trecut ~1 remv1erea lu, nu ... i
~I
I

'I
I,
I
I