c
 


 
  



Prof.univ dr. Mona Vintilă

Prep.univ. Daliana Istrat
Universitatea de Vest TimiÀoara
 !




× Tipul A
± Cei doi pornesc de pe poziJii indepărtate, apoi găsesc un
singur aspect comun (copil, carieră) care cu timpul îi
apropie.
× Tipul H
± PorneÀte de la cuplul de tip A, se descoperă un punct
comun , însă cei doi nu se vor apropia niciodată.
× Tipul I
± Cuplul începe Ài se termină sudat într-o singură unitate.
× Tipul O
± Cei doi se învârt într-un cerc fără a ajunge undeva, repetă
aceleaÀi pattern-uri , până când relaJia ia sfârÀit prin
separare sau moarte.
 !




× Tipul S
± RelaJia ÀerpuieÀte căutând dragostea fără succes. Este cuplul
foarte bun candidat pentru psihoterapie considerând câ au prea
multe în comun pentru a se separa.
× Tipul V
± Cei doi pleacă dintr-un punct comun, dar divergenJele apar foarte
repede. Cei doi sfârÀesc prin a nu mai avea nimic în comun, duc o
viaJă separată sau se separă.
× Tipul X
± PorneÀte de la tipul A: de pe poziJii îndepărtate, cei doi găsesc un
punct comun, există o perioadă de comuniune, în final ajungându-
se la separare.
× Tipul Y
± Cuplul începe cu un curs unitar, dar ajung să se separe datorită
dificultăJilor care se multiplică.
Ñ J 
  
× una de miere
± Durata variabilă ± între câteva săptămâni Ài un an.
± Caracteristici
× euforie, dezinteres faJă de exterior Ài narcisism în doi.
× Idealizarea relaJiei care exclude orice formă de
agresivitate.
± Sarcini specifice:
× Intensificarea relaJiilor specifice Ài a comunicării;
×
ntărirea unei promisiuni esenJiale de a situa satisfacJia
altuia înaintea celei personale.
Ñ J 
  
× Primul timp al existenJei conjugale
± imitată la primii ani (cuplul fără copii).
± Caracteristici:
× întoarcerea la realism Ài formularea primelor decizii de viaJă
comune.
× Pot apărea deziluziile deoarece idealizarea din faza anterioară nu
permte depăÀirea grijilor cotidiene.

± Sarcini specifice:
× Stabilirea Ài organizarea menajului, bugetului;
× Stabilirea relaJiilor cu familiile de provenienJă;
× RelaJiile cu prietenii fiecăruia Ài formarea de prieteni ai cuplului;
× Activitatea profesională;
× Planul de procreere;
× Atitudine comună faJă de religie;
× Regului generale de convieJuire.
Ñ J 
  
× aza căutării stabilităJii Ài organizarea pe
termen lung
± Se instalează după apariJia primului copil sau ca urmare
a necesităJi unui plan pe termen lung (în carieră);
± Viitorul devine mai bine conturat, iar cuplul îÀi
construieÀte teritoriul.
± Durează între 5/7 -15/20 de ani de la construirea cuplului
± Sarcini specifice:
× Stabilirea unor aspecte legate de carieră pe termen lung;
× Redefinirea regulilor Ài a rolurilor legate de maternitate;
× Atitudini adoptate faJă de creÀterea Ài educarea copiilor;
× Protejarea intimităJii cuplului faJă de intruziunile din
exterior.
Ñ J 
  

× aza îmbătrânirii împreună

± Se consolidează viaJa în doi sau pot

apărea disoluJii din dorinJa de a fugi din
faJa anilor Ài a-Ài reconstitui viaJa.
 



c
× Ia să vedem. Trebuie să merg în dimineaJa asta la magazin să
cumpăr apă minerală. tii, mi s-a terminat stocul exact aseară, în
mijlocul filmului. Un film slăbuJ, de altfel. Mă aÀteptam la mai mult
de la Costa Gavras. AÀa, să nu uit, m-a rugat vecina de vis-à-vis
să cumpăr niÀte lapte praf pentru nepoJelul ei. E o dulceaJă de
băiat, l-ai văzut? După aceea merg la florărie, deÀi aÀ putea
amâna pentru după-amiază. Nu Àtiu sigur dacă deschid înainte de
10. Oricum, pământul de flori nu este o urgenJă. Dar floarea din
living mă îngrijorează, poate are nevoie de mai multă lumină.
umina, exact, asta era. Merg după aceea să plătesc lumina. Sper
să nu mai fie coadă ca data trecută. Nu înJeleg de ce nu
angajează mai mulJi încasatori. Că lumina Àtiu să o scumpească.
Oof, parcă era mai bine înainte! AÀa, pe urmă merg la cosmetică,
mi-am făcut programare cu o săptămână înainte, Àtii e foarte
pricepută Ài are o grămadă de clienJi. Am văzut-o acolo Ài pe
prezentatoarea aceea de la PRO TV, îmi scapă numele acum, Ji-o
arăt deseară la Àtiri, dacă o fi de serviciu. Sau era pe România 1,
uite că le încurc. Ori seamănă între ele, ori am început să
îmbătrânesc. Dragă Ji se pare că am îmbătrânit?´
c

× Draga mea, ies să fac niÀte

cumpărături Ài mă întorc în 2 ore.´
 î   
 
× 
À

 J 
 






 
 
± Cuplurile discută folosind propriile pattern-uri repetitive
de comunicare;
± iecare e concentrat pe propria viziune pe care
încearcă să i-o impună partenerului;
± Partenerii nu se ascultă reciproc;
± iecare poate descoperi că partenerul spune ceva!
 î   
 
× G


 

  


 
 
± se urmăreÀte determinarea tipului de comunicare
în cuplu.
± trebuie căutat modelul comunicaJional adoptat
× rectificarea permanentă a celuilalt
× sarcasmul
× discordanJa între verbal Ài paraverbal.

± în dialog sunt importante modelul schimburilor

reciproce precum Ài pattern-urile folosite.
Î 
J  

× î

J

± DefiniJie:
× Selectarea cuvintelor care să reprezinte gânduri Ài
sentimente astfel încât ceilalJi să le identifice.
± olosire:
× CreÀte probabilitatea ca receptoul să decodeze
mesaje cu acurateJe.
± Procedura:
× Presupune alegerea cuvintelor înaintea formulării
gândului Ài corectarea acestuia în cazul unei greÀeli
de înJelegere.
Î 
J  

× î

:
± DefiniJie:
× A susJine idei Ài sentimente în mod deschis
interpersonal.
± olosire:
× Arată clar ce gâdeÀte sau ce simte emiJătorul.
± Procedura:
× Presupune identificarea sentimentelor Ài a
gândurilor Ài declararea lor în cel mai adecvat
mod.
Î 
J  

× c
M DefiniJie:
× Capacitatea de a detecta, a identifica starea afectivă
imediată a celuilalt Ài de a răspunde adecvat acesteia.
Molosire:
× Crează un climat suportiv.
MProcedura:
× Presupune ascultarea activă a partenerului de discuJie Ài
formularea unui răspuns care să evoce sensibilitatea
proprie faJă de discursul acestuia.
 Î 
J  
× c 

± DefiniJie:
× A-i considera pe ceilalJi parteneri de discuJie la fel de
valoroÀi ca Ài tine.
± olosire:
× Crează Ài promovează un climat suportiv.
± Procedura:
× Considerarea cu atenJie a celor ce urmează a fi spuse.
× Creditarea cu importanJă Ài relevanJă a celorlalte
persoane.
× ormularea unei inferenJe cu conJinut Ài tonalitate
adecvată.
 Î 
J  
× Ñ

± DefiniJie:
× a oferi celorlalJi un răspuns eficient pentru a le comunica
exact ce ne deranjeză,în ce mod ne afectează sau ce ne-am
dori să facă.
± olosire:
×
n scopul menJinerii stabilităJii Ài echilibrului faJă de factorii
externi.
± Procedura:
× Alternarea observaJiilor pozitive cu cele negative.
× Referirea se face la comportamentul persoanei Ài nu la
persoana în sine.
× Evitarea contradicJiilor verbale Ài nonverbale.
 c 
× Organizare: u
, câte 2 persoane;
× Sarcina:  
J 
 J    
À
 din punct de vedere
 al   : Când o femeie întreabă
Cum este Rochia mea?´ ce răspunde un
bărbat? Dar o femeie?
 al    À    în stările
afective: Cum reacJionează un bărbat cănd o
femeie plânge?, De ce râd femeile mai uÀor
decât bărbaJii?, De ce îi este teamă femeii?
Dar bărbatului?
Ú

 
×  
± Evaluare negativă a unei persoane, a
acJiunilor sau atitudinilor ei/lui.
± Ex: Nu eÀti bun de nimic! Trebuie sa fiu eu
mereu la spatele tău, să-Ji Àoptesc ce trebuie
să faci!´
× c


± A stereotipiza o altă persoană.
± Ex: E femeie doar«´; Asta e, aÀa sunt toJi
bărbaJii!´
 Ú

 
× 
 



±
ntrebările închise repetate cu răspunsuri da sau
nu.
± Ex: Când s-a întâmplat?, Cum?, Dar îJi pare rău
că ai făcut-o?´

× ë 


± A cere imperativ unei persoane să facă ceea ce
îJi doreÀti.
± Ex: 
Ji strângi hainele chiar acum!´
 Ú

 
× î
J

±
ncercarea de control a acJiunilor unei alte
persoane prin apelul la consecinJele negative pe
care le declanÀează.
± Ex: Dacă nu te liniÀteÀti plec la mama!´
× á 

± A prescrie un comportament făcând apel la
normele morale.
± Ex: Nu ar trebui să divorJezi..gândeÀte-te la
copiii tăi!´
 Ú   
× i  


± A trece de la un subiect la altul prin comutarea
atenJiei.
± Ex: Nu-Ji mai face griji. Hai să vorbim despre ceva
mai plăcut!´
× î


  
±
ncercarea de a convinge pe cineva prin apel la logică
Ài raJiune fără a lua în considerare factorii emoJionali.
± Ex: GândeÀte logic: dacă nu l-ai fi împrumutat pe Emil
(prieten bun), am fi avut acum bani să plecăm în
concediu!´
 !


 

 

× moduri în care se comportă oamenii ca urmare a
rezultatelor negative ale stresului;
× apar în momentul în care persoana în cauză
reacJionează la stres Ài în acelaÀi timp simte că îi scade
stima de sine;
× comunicarea în situaJiile stresante este diferită de
celelalte momente ± soluJia este de a purta dialogul în
aÀa fel încât să-l fac pe interlocutor să creadă că sunt
demn să fiu acceptat Ài iubit;
× discrepanJele dintre comunicarea verbală Ài cea
nonverbală produc mesaje duble;
 !


 
 


× 

× Are o atitudine împăciuitoare, astfel încăt celălalt să
nu devină furios.
O 
: este de acord - Indiferent ce vrei eu
sunt de acord. Eu sunt aici doar ca să te fac pe
tine fericit.´
O 
: este liniÀtit - Sunt neajutorat.´ pozează
în victimă.
O  : Mă simt un nimic; fără tine sunt
mort. Sunt un ratat!´


 !


 
 


× î
î
× Dă vina pe alJii, astfel încât celălalt să îl creadă o
persoană puternică (dacă celălalt pleacă, va fi vina
lui Ài nu a noastră).

O 
: nu sunt de acord - Niciodată nu faci

nimic cum trebuie. Ce se întâmplă cu tine? ´
O 
: acuză - Eu sunt Àeful aici.´

O  : Sunt singur Ài nu îmi iese nimic din

ce fac.´
î
 !


 
 

× c î î
× Evaluează situaJia raJional Ài se poartă ca Ài cum
ameninJarea nu i-ar face rău, caz în care stima de
sine scăzută se ascunde în spatele cuvintelor mari
Ài al conceptelor intelectuale.
O 
: sunt extrem de raJionale - Dacă am
fi foarte atenJi, am putea observa mâinile
crăpate Ài uscate din cauza muncii ale unei
persoane prezente printre noi.´
O 
: este în echilibru - Sunt calm, relaxat,
liniÀtit.´
O  : Mă simt vulnerabil.´
c
 !


 
 


× Ñ

×
Ài distrage atenJia, pentru a ignora ameninJarea,
comportându-se ca Ài cum aceasta nu ar exista
(poate că, dacă facem asta destul de mult timp,
ameninJarea chiar va dispărea).
O 
: lipsite de relevanJă ± Ele nu au
niciun înJeles sau fac referire la un alt subiect,
fără legătură cu ceea ce se discută.
O 
: e crispat - De fapt, sunt în altă parte.´
O  : Nimănui nu-i pasă. Aici nu este loc
pentru mine.´
 
cc a


 îcî
c î
× Emoţiile nu au caracter moral - Ô
   



Ô 
   
×
n viaţa cotidiană noi operăm cu numeroase restricţii şi
blocăm diferite aspecte despre care am decis cândva,
în copilărie, că sunt Ärele´, intolerabile sau negative.

× c
 Doresc să ne mutăm într-o casă mai mare,

dar mă tem să discut cu prietenul meu care e ataşat
de locuinţa actuală. Prin urmare, consider aspiraţia la
un confort superior ca fiind egoistă şi o reprim.
´ 

 

 















 






 
u

 
 
 îcî
cÑ  c!
Comunicarea este eficientă atunci când
mesajul transmis este  Ô Un mesaj
complet conţine:

×  c î c ± informaţii brute pe care

simţurile ţi le oferă în fiecare moment: ceea ce
ai văzut, ceea ce ai auzit, ceea ce ai gândit, fără
nici o speculaţie, inferenţă, emoţie sau dorinţă.
± ´

 





!
 

 


 


 " 
× Î  c ± se operează cu clase, cu
categorii de obiecte, trecănd dincolo de
imaginile intuitive se stabilesc relaţii,
asemănări, diferenţe între lucruri sau părţi
ale lucrurilor pentru a explica şi a înţelege
ce se întâmplă.

± ´  u  u   

"        
± ´





 
× c  c iubirea, bucuria, tristeţea,
extazul, surpriza, încântarea, mirarea,
resentimentul, furia, deznădejdea etc.

± ´




 

# $!


 


 

 
± Ä "  %  &    

      
 
× c  c ceea ce simţi şi ceea ce ai
nevoie.

± Ä




 
u

  




  





± ´
 

"
$ 





%





± ´


 




 





 
± ´& 




 

 

 
 

"

 " 





 
 cîc
!î î!c
× ´       ´, îi spune el, pregătindu-se
pentru vizita la părinţii lui. Pare o observaţie inofensivă. Asta
dacă eşti naiv! Dacă eşti atent, poţi vedea leopardul.
± ' : Văd că ţi-ai luat rochiţa aceea scurtă care
data trecută a stârnit discuţii.
± ( : Ştii bine că părinţii mei sunt mai conservatori şi
am impresia că o faci înadins.
± & Mă tem că ai mei vor crede că nu am nici un
cuvânt de spus în relaţia noastră.
±  Vreau să-ţi pese mai mult de sentimentele celor
din jur şi să te îmbraci altfel.
× Acesta este desfăşurarea mesajului pe care ea nu îl
primeşte. Ea a primit o singură propoziţie din şapte cuvinte
la care răspunde instantaneu pe un ton înalt : ´  
  
× Mesajul contaminat atrage un răspuns
contaminat. Iată ce i-ar răspunde ea:

± '  Observ un ton diferit in vocea ta.

± (  Presupun că te deranjează ceva.
± & Mă enervează faptul că nu-mi spui
direct.
±  Aş vrea să fii mai curajos şi să-mi
spui în faţă care e problema cu rochiţa asta.
î
 

× c 


Ô  Ô

  

± '  Văd că mă ţintuieşti cu privirea şi ai un ton
ascuţit.
± ( 
Cred că te-am enervat şi mă aştept la un
conflict cât de curând.
± & Mă simt descurajat de această reacţie.
±  Aş vrea să ai o atitudine mai conciliantă şi să
încercăm să rezolvăm cu calm acest diferend.
× cîÔ

  
Ô

± '  Văd că priveşti pe fereastră.
± (  Mă gândesc că nu merit să mă priveşti în ochi
şi să spui ce te frământă.
± & Deja m-am săturat de atitudinea asta la bărbaţi.
±  Abia aştept să ajungem la ai tăi, să le arăt pe
cine au crescut.
 c 
× Organizare: grupuri de câte 4
× Sarcina: formulaJi mesaje complete
(gânduri, emoJii, observaJii, nevoi) ca
reformulare Ài răspuns următoarelor mesaje
contaminate:
× Iar Ji-ai lăsat farfuria în chiuvetă fără să o speli!´
× De ce te uiJi aÀa la mine?´
× Iar te-ai machiat aÀa puternic?´
× Niciodată nu eÀti atent la nevoile mele!´
× ai-am arătat de atâtea ori unde este locul hainelor
murdare«´
 cîcc
c
! 
!c

× Mesajele de tip ÄEu´ stau la baza comunicării asertive şi au
calitatea de a nu putea fi folosite fără a-ţi asuma
resposabilitatea pentru ce afirmi.
× Nu blamează, nu incită la reacţii defensive, iar emoţiile,
pozitive sau negative, aparţin celui ce vorbeşte şi care îşi
asumă implicit responsabilitatea pentru ele.

 ´%  "           ±

prpoziţia îl face pe celălalt responsabil: tu mă enervezi
DEVINE ´c
    u  "   
  
 ´&       DEVINE ´% 
 
     u     u   
 ´%  "    u    DEVINE ´%
  $    u     u  
 ´% "      DEVINE ´  
 

   
c


 
 

 



!c


× i
 

 
 


± r
´ 

 


  descriere obiectivă, cât
mai exactă.
Grade de obiectivitate degradate:
2. ´ 


 .....´
3. Ä 



  

× G 


   

± exprimarea trăirilor ajută
comunicarea.
± Emoţiile ca ÄMi-e teamă´, Äsunt frustrat´, Ämă bucur´ trebuie să fie
reale şi oneste.

× G






 - oamenilor nu le place să li se spună
ce să facă, deci sunt mai utili termenii de preferintă, ei au nevoie să
se simtă liberi să aleagă.
± Ä%






 
u
  este diferit de
Ä) 




  
× )  Am senzaţia că ţi s-a întâmplat ceva.
×   Aşa este. Mă simt foarte dezamăgită.
× ) Dezamăgită de cine?
×  De soţul meu. A fost ziua numelui meu, după
calendarul catolic şi nu mi-a adus nici măcar o floare.
× ) Ce-ar fi însemnat asta pentru tine?
×  Că mă iubeşte.
× ) Că te iubeşte«Dar el ştie că a fost ziua numelui tău?
× 
*u  + Păi«nu, dar ar trebui.
× )
* 




 
 
  + Ce te face
să crezi că ar trebui?
× 
*
  

   +«Aşa e. Nu era obligat să ştie.
Nici măcar nu e catolic. De fapt nu are o orientare
religioasă.
 c J
× Organizare: î
, câte 2 persoane;
× Sarcina:  
J 
 J  
  À
 din punct de vedere al:
× percepJiei (văz, auz, simJ tactil);

× exprimării agresivităJii verbale Ài nonverbale;

× stabilirea contactelor, formarea relaJiilor.