Stima de Sine

STIMA DE SINE
Definiii comportamentale
1. Incapacitatea acceptrii complimentelor.
2. Verbalizarea remarcilor negative despre sine; imaginea unei persoane neatractive, fr valoare, cu
capaciti intelectuale reduse, ratat, o povar pentru cei din jur, neimportant; asumarea foarte uor a
vinei.
3. Refuzul contactului cu adulii sau prietenii.
4. Cutarea excesiv de a plcea sau sau de a atrage atenia i de a fi ludat / recunoscut de aduli i prieteni.
5. Neputina identificrii sau acceptrii caracteristicilor pozitive sau a propriilor ndemnri.
6. Frica de respingere de ctre ceilali, mai ales n cadrul grupului de prieteni.
7. Reacii negative dentnd cutarea captrii ateniei celor din jur.
8. Dificulti n a refuza vreun lucru n faa altora; frica de a nu fi plcut de ctre cei din jur.
Obiective pe termen lung
1. Creterea ncrederii n sine.
2. Continuarea construirii unei imagini de sine pozitive.
3. Demonstrarea imbuntirii imaginii de sine prin acceptarea complimentelor, identificarea
caracteristicilor personale pozitive, posibilitatea de a spune nu altora, absena remarcilor negative despre
sine.
4. Meninerea ncrederii c el / ea poate fi iubit() de ctre cei din jur i capabil().
Obiective pe termen scurt
1. .Verbalizarea contiinei crescnde n faa remarcilor negative despre sine.
2. Tendina de reducere a frecvenei apariiei remarcilor descriptive negative.
3. Tendina de reducere a verbalizrii fricii de respingere conlucrate cu creterea afirmaiilor de
autoacceptare.
4. Identificarea propriilor pri pozitive i a ndemnrilor.
5. Dezvoltarea abilitilor de identificare i manifestare a sentimentelor.
6. Creterea frecvenei contactului vizual direct cu interlocutorul.
7. Identificarea rezultatelor pozitive ce ar putea mbunti imaginea de sine.
8. Dezvoltarea abilitii de a identifica i enuna verbal propriile nevoi.
9. Recunoaterea verbal sau n scris a ctigurilor colaterale unor comportamente negative.
10. Asumarea responsabilitii pentru activitile zilnice de autongrijire specifice vrstei.
11. ntocmirea unei liste a ceea ce ar putea face el / ea pentru a-i construi o imagine de sine pozitiv i
moduri de implementare pentru fiecare,
12. Recunoaterea pozitiv i acceptarea verbal a laudei i complimentelor.

13. Dezvoltarea unor mesaje autoreflexive pozitive n ncercarea de a crete ncrederea n sine.
14. Identificarea de ctre prini a modurilor specifice prin care ar putea ajuta la dezvoltarea imaginii pozitive
despre sine a clientului.
15. Verbalizarea unor ateptri realiste din partea prinilor n privina clientului.
16. Verbalizarea de ctre prini a ncurajrilor acordate clientului n formarea ncrederii n sine.
17. Creterea frecvenei de a vorbi cu ncredere n diferite situaii sociale.
Intervenii terapeutice
1. Confruntarea i redirecionarea remarcilor negative despre sine ale clientului.
2. Asistarea clientului n a deveni contient de felul n care i exprim sentimentele negative n legtur cu
propria persoan.
3. Probarea interaciunii dintre client i prinii acestuia n timpul edinelor cu familia i redirecionarea
oricrui model de interaciune sau oricrei metode de impunere a disciplinei care ar putea avea
repercursiuni negative asupra clientului.
4. Referina ctre un grup cu grad mare de aprecieri pozitive.
5. Cerrea adresat clientului de a face o afirmaie pozitiv despre sine n fiecare zi i nregistrarea ei ntr-un
tabel sau jurnal.
6. Direcionarea clientului ctre construirea unor enunuri autoreflexive pozitive ca un mod de recunoatere
a imaginii despre sine i a caracteristicilor ei.
7. Alctuirea mpreun cu clientul a unei liste de afirmaii pe care ar putea s o citeasc de trei ori pe zi.
8. Reluarea n mod verbal a folosirii enunurilor pozitive proprii clientului.
9. Ajutorul acordat clientului n stabilirea de contacte vizuale cu interlocutorul.
10. Direcionarea clientului ctre stabilirea contactului vizual n timpul discuiilor cu terapeutul, cu profesorii
la coal sau cu prinii.
11. Selectarea unor exerciii de mbuntire a imaginii despre sine (culegeri ca The Building Blocks of
Self-Esteem Shapiro) sau ntocmirea unor exerciii proprii.
12. Folosirea jocurilor terapeutice ca Vorbind, simind, fcnd sau The Ongame pentru a promova
contientizarea propriilor sentimente.
13. Educarea clientului n vederea identificrii sentimentelor de baz.
14. Folosirea tehnicilor terapeutice de rol pentru a identifica cauzele imaginii negative despre sine a
clientului.
15. Folosirea jocurilor de rol i repetiiilor comportamentale pentru mbuntirea comportamentului social al
clientului.
16. Asistarea clientului n dezvoltarea capacitii de identificare i verbalizare a propriilor nevoi.
17. Organizarea unor edine cu familia pe parcursul crora clientul i exprim propriile nevoi familiei i
invers.
18. Folosirea povestirilor terapeutice n scopul identificrii sentimentelor i nevoilor proprii clientului.
19. Folosirea tehnicii de programare neurolingvistic sau a unor metode de redirecionare, m care mesajele
privind imaginea de sine sunt schimbate n mesaje pozitive.
20. Asistarea n vederea reducerii fricii de respingere.
21. Asistarea clientului i familiei n identificara i implementarea responsabilitilor zilnice ale clientului.
Monitorizarea ducerii lor la bun sfrit i acordarea unui feed-back verbal pozitiv atunci cnd este cazul.
22. Discutarea i interpretarea incidentelor de abuz (emoional, fizic sau sexual) , precum i identificarea
impactului asupra sentimentelor clientului i a imaginii despre sine.
23. Asistarea clientului n recunoaterea prerilor distorsionate, negative despre propria persoan i desptre
lume.
24. Reluarea unor mesaje realiste, pozitive folosite de ctre client n interpretarea evenimentelor.
25. Direcionarea prinilor spre cursuri de specialitate; discutarea aplicrii unor tehnici achiziionate n
timpul acestor cursuri.
26. Asistarea n alctuirea i implementarea de ctre prini a modalitilor specifice de construire a imaginii
pozitive dspre sine a clientului.
27. Direcionarea prinilor ctre implicarea clientului n activiti de construire apersonalitii (cercetai,
tabere experimentale, muzic, sport, grupuri de tineret, programe specifice)
28. Explorarea ateptrilor familiei i direcionarea lor, dac este necesar, ctre prile realiste.
Sugestii pentru diagnostic
Axa 1:
4. Sindrom
distemic
1. Deficit
de atenie / Sindromul hiperactvitii / Tipul predominant hiperactiv impulsiv
23. Fobie
social
266.xx Sindromul depresiei acute

21. Anxietate n cazul divorului
2. Anxietate generalizat
V61.21 Abuzul fizic al copilului, 996.54 Victima
V61.21 Abuzul sexual al copilului 995.53 Victima
90. Dependena de alcool
30. Dependena de canabis
Axa 2:
317. Retardare
mintal minor
V62.89 Funcionare intelectual minor / la limit

9. Diagnostic
difereniat
V71.09 Fr diagnostic
DISFUNCTIILE SOMNULUI - INSOMNIE

Diferente comportamentale
1. Stress emotional (ex. Plansul, plecarea din pat sa trezeasca parintii dorinta de a dormii cu parintii) acestae
insotesc dificultatea de a adormi.
2. Dificultati in adormire sau de a sta adormit fara cerinte suficiente adresate parintilor .
3. Stres (plans, strigatul dupa parinti, batai accelerate ale inimii sau frica de a se culca la loc) rezultand din
trezirea brusca de mai multe ori dintr-in cosmar cunoscand bine detaliile legate de el sau ea sau altele.
4. Incidente repetate de a parasi patul si a merge pin casa in stare de somn dar cu ochii deschisi , fara nici o
mimica a fetei ,fara sa vorbesti sau sa raspunzi si sa ai amnezii camd te trezestisi .
5. Sa te trezesti brusc panicat fara sa ti amintesti ce ai visat
6. Atacuri involuntare ale somnului care apar zilnic in timpul starilor de slabiciune insotite de pierderea
fortei si/sau REMvise sau paralizii la inceputul sau sfarsitul somnului.
7. Insomnii sau hipersomnii de care se plange un client fata de programul normal de somn.
8. Sonmul prelungit si/sau dormitul excesiv in timpul zilei care nu are ca rezultat o revigorare, ci din contra
oboseala.
1.
2.
3.
4.
5.
Sa adormi calm si sa dormi fara sa simti nevoia przentei unui adult.

Sa te simti energic in timpul zilei.
blocarea stresului care provoaca cosmarurile.
Stoparea trezirilor bruste si intoarcerea la un somn calm si linistit
Restabilirea somnului placut fara mersul in somn.

1. Identificarea formelor de stres si asocierea lor cu somnul.(1, 6, 11)
2. Comunica starile depresive si gandeste-te la cauze.(2, 5, 6, 15, 16, )
3. Exprima si descrie traumele emotionale care te afecteaza in timpul somnului.(3, 5, 6, 7, 8)
4. Descrie cosmarurile.(1, 3, 4)
5. Marturiseste abuzurile sexuale.
6. Ramai singur in dormitor fara sa-ti fie frica.(5, 6, 7, 8, 9).
7. Urmareste un program de somn. (9, 10, 13)
8. Parintii concep o serie de exercitii menite sa limiteze comportamentul manipulator al copilului.(9, 10, 13)
9. Parintii identifica sursele de conflict sau stres din familie. .(11, 12)
10. Parintii insista pe o ora de culcare a copilului stabilita intr-o sesiune de terapie.(11, 12)
11. Parintii exprima conflictele aparute in familie.(13)
12. Clientul si parintii coopereaza in obtinerea unui rezultat la un examen psihologic.(14)
13. Sa ia tratamentul prescris de psiholog pt a ajuta la problemele de somn.(2, 3, 15, 16)
14. Practica sedinte de relaxare a musculaturii.(17 ,18)
15. Utilizeaza antrenament biofeedback pentru a spori tehnicile de relaxare. (17 ,18)
16. Spune daca ai facut abuz de medicamente si si daca este necesar asuma ti responsabilitatea pentru
dependenta.(18)
Interventii terapeutice
1. Evalueaza rolul zilnic al stresului in viata clientului.
2. Evalueaza rolul depresiei in turbulentele de somn.
3.
4.
5.
6.
7.
Verifica daca exista evenimente traumatice recente care-i intervin somnului.

Probeaza natura viselor urate si relatia lor cu stresul zilnic.
Exploreaza posibilitatea abuzului sexual asupra clientului care nu au fost dezvaluite.
Utilizeaza terapia pin joaca pentru a evalua si rezolva problemele emotionale.
Intercepteaza comportamentul de joaca a clientului cu vedere asupra sentimentelor lui fata de
familie.
8. Evalueaza frica clientului de a ramane singur in dormitor (origine si severitate).
9. Predai clientilui tehnici cognitive pentru a scapa de frici.
10. Intalneste-te cu parintii pentru a-i ajuta sa stabileasca limite ferme de ore de culcare in ciuda tehnicii
manipulative a copilului.
11. Intalneste-te cu familia pentru a evalua nivelul de tensiune si conflict si efectul acestuia asupra
somnului clientului.
12. Tine sesiuni de terapie cu familia pentru a rezolva conflictele si sa reduci tensiunea din familie.
13. Intalneste-te cu clientul si parintii pentru a stabili ora de culcare.
14. Indruma clientul la un psiholog care sa elimine cauzele mentale si paranormale cu privire la
turbulentele din somn.
15. Prescrie medicamente antidepresive pentru somnul linistit al clientului.
16. Monitorizeaza clientul pentru a observa efectul medicamentelor.
17. Instruieste clientul pentru sedinte de relaxare a musculaturii cu sauf ara instructiuni inregistrate.
18. Evalueaza contributia medicamentelor sau a abuzului de substante la somnul clientului si daca este
necesar trateaza problema de dependenta.
Sugestii de diagnostic
AXIS I :
1. Dereglarea provocata de anxietatea de separare.
2. Dereglarea comportamentului (rezistenta impotrivire).
3. Hipersomnie primara.
4. Insomnie primara.
5. Dereglarea somnului de noapte.
6. Cosmaruri
7. Teroare in somn
8. Somnambul
9. Stres post-traumatic
10. Depresie majora
11. Distimica
12. Disfunctie bipolara I
13. Disfunctie bipolara II
14. Disfunctie bipolara NOS
15. Disfunctie ciclotimica
AXIS II :
1. Diagnostice diferentiate
2. Fara diagnostic
CONCEPTUL SINUCIGAS/TENTATIVA
1. Gnduri frecvente sau preocupari legate de moarte.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Frecventa sau punerea in aplicare a conceptului de sinucidere fara premeditare.

Punerea in aplicare a conceptului dup un plan preconceput.
Tentative de suicid recente.
O istorie a tentativelor de suicid care au avut nevoie de o intervenie profesionala sau familiala la un
anumit nivel (ex. pacient intern, ospiciu, pacient extern, pacient aflat sub supraveghere).
Cazuri familiale de depresii si/sau suicid si tendine sinucigae.
Depresia, atitudine fara sperana fata de viata, mpreuna cu evenimente recente dureroase care sa
motiveze aceasta atitudine (ex. divorul parintilor, moartea unui prieten sau a unui membru al familiei,
decepii in relaii apropiate)
Izolarea de societate (retragerea din societate), letargie si indiferenta mpreuna cu dorina de a muri.
Model de comportament rebel si autodistructiv (ex. abuz de droguri si alcool, conducere auto imprudenta,
accese de manie violente) care indica o neglijare fata de sigurana personala si o ncercare disperata de a
scpa de stresul emoional.

1. Potolirea impulsurilor sinucigae sau a conceptului si ntoarcerea la cel mai inalt nivel precedent de
activitate zilnica.
2. Stabilizarea crizei suicidale.
3. Stabilirea intr-un nivel special de grija care sa se adreseze crizei suicidale.
4. Reintroducerea sentimentului de sperana in viata clientului/clientei.
5. Suprimarea dorinei de moarte si ntoarcerea printr-un comportament plcut in activitatile sociale si
interpersonale.
6. Incetarea unui stil de viata periculos si rezolvarea conflictelor emoionale care hrnesc tiparul suicidal.
1. Constatarea gradului de tarie a sentimentelor sinucigae, a frecventei acelor gnduri, si detaliile planului
sinuciga.
2. Raportarea unei descreteri in frecventa si intensitate a tendinelor sinucigae.
3. Formularea verbala a unei promisiuni (ca parte a unui contract de prevenire a suicidului) pentru
contractarea terapeutului sau a oricrei surse de ajutor in cazul in care apare un indemn serios ctre
vatamare de sine.
4. Asumarea unei obligaii si urmarea tuturor stipulrilor din contract
5. Parintii vor creste sigurana domiciliului prin indepartarea armelor de foc sau a oricror arme letale de la
indemana clientului.
6. Cooperarea cu spitalizarea daca indemnul sinuciga devine incontrolabil.
7. Creterea comunicrii dintre clientul sinuciga si parintii lui/ei in aa fel nct clientul sa se simt prezent
si sa inteleaga asta.
8. Identificarea sentimentelor de tristee, furie si dezndejde, asociat cu un conflict relaional cu parintii.
9. Parintii discuta si inteleg sentimentele clientului de nstrinare si dezndejde.
10. Urmarea corecta a tratamentului medicamentos prescris si raportarea efectelor lui secundare.
11. Restabilirea unui model consistent de nutriie si odihna.
12. Discutarea si intelegerea motivelor tiparului comportamentului auto-distructiv.
13. Raportarea verbala si demonstrarea unui sentiment de speranta mrit.
14. Identificarea aspectelor pozitive, relaiilor si realizarilor din viata lui/ei.
15. A aduce la cunostinta suferina provocata de eecurile romantice sau prieteniilor sociale, care au dus la un
sentiment de cumplita singurtate si respingere.
16. Identificarea ncercrilor precedente euate in care el/ea a ncercat sa rezolve problemele interpersonale,
care au condus in cele din urma la dezndejde.
17. Intarirea reelei de suport social prin initializarea contactelor sociale si participarea la activitati sociale cu
membrii societatii
18. Dezvoltarea mai multor modele de cunoatere pozitiva care sa ajute si sa mentina o perspectiva realista si
ajutatoare
19. Dezvoltarea si implementarea unui ritual de penitenta in care clientul care supravietuieste unui incident
fatal pentru alii, isi exprima durerea pentru victime si se absolv de responsabilitatea de a fi supravieuit.
1. Evaluarea modului de gndire suicidal al clientului, lund in calcul extinderea modului de gndire,
prezenta planurilor principale si a celor de rezerva, ncercri din trecut si istoria familiei. Apoi realizarea
unei intervenii favorabile sau trimiterea ctre un specialist.
2. Evaluarea si monitorizarea potenialului sinuciga al clientului intr-o baza de date viitoare.
3. Aducerea la cunostinta familiei clientului si a persoanelor importante a oricror tendine sinucigae.
Solicitarea de supraveghere 24h din 24h pana cnd criza va descrete.
4. Explorarea surselor de durere emoionala de la baza modului de gndire a clientului si adncimea
dezndejdii sale.
5. Smulgerea unei promisiuni din partea clientului ca el/ea va iniia un contact cu un terapeut, pentru ajutor,
daca indemnul sinuciga devine puternic, naintea oricrui comportament auto-vatamator.
6. Furnizare clientului a unui numr de telefon in caz de urgente care sa funcioneze 24h/24.
7. Realizarea unui contact cu clientul, identificnd ce anume o sa fac in momentul in care o sa
experimenteze gnduri sau impulsuri sinucigae.
8. Oferta de a fi disponibil clientului prin telefon in cazul in care apare un indemn care poate periclita viata.
9. Incurajarea parintilor de a ndeprta armele de foc sau oricare arme letale de la indemna clientului.
10. Aranjarea spitalizrii cnd clientul este considerat a fi periculos pentru el insusi.
11. Programarea clientului sa fac testele MMPI (The Minnesota Multiphasic Personality Inventory (MMPI
- este unul dintre testele de personalitate cel mai frecvent folosite n domeniul sntii mentale), BDI si
evaluarea rezultatelor precum si a profunzimii depresiei.
12. Intalnirea cu parintii pentru a evalua intelegerea lor asupra cauzelor suferinei clientului.
13. Sondarea sentimentelor de disperare a clientului in privina relaiilor sale cu familia.
14. Reexaminarea ncercrilor precedente ale clientului de a-si rezolva problemele si discutarea noilor
alternative disponibile.
15. Tinerea unor sesiuni de terapie in familie pentru promovarea comunicrii sentimentelor clientului de
tristee, durere si manie.
16. Evaluarea nevoi de medicamentaie antidepresiva si aranjarea unei prescripii daca e necesar.
17. Monitorizarea eficacitatii si a conformrii clientului in privina medicamentaiei prescrise.
18. Incurajarea nutriiei si a odihnei normale ca tipar si monitorizarea conformrii.
19. Interpretarea tristeii clientului, a dorinei de moarte sau a rzvrtirii sale ca o expresie a dezndejdii si
neputina (ca un strigat de ajutor).
20. Realizarea unor terapii prin joaca, pentru a explora conflictele emoionale ale clientului, care-l nconjoar
pe el, familia si prietenii sai.
21. Incurajarea clientului de a-si exprima sentimentele in privina comportamentului suicidal, in vederea
clarificrii si creterea discernmntului in cauzele si motivele comportamentului.
22. Sprijinirea clientului in identificarea aspectelor optimiste, ncurajatoare in viata sa in momentul actual.
23. Sprijinirea clientului in dezvoltarea strategiilor de a combate modul de gndire suicidal (ex. mai multe
exerciii fizice, mai putina concentrare interioara, implicare sociala crescuta, mai multa exprimare de
sentimente).
24. Incurajarea clientului de a apela la prieteni si a participa la activitati sociale imbogatite prin stabilirea
implicrii intr-o activitate sociala in fiecare saptamana. Monitorizarea si procesarea experienelor.
25. Incurajarea clientului de a impartasi sentimentele de mhnire in privina ralatiilor apropiate ruinate.
26. Folosirea de repetiii comportamentale, modelare si un rol activ in construirea abilitailor sociale ale
clientului cu prietenii.
27. Incurajarea clientului in lrgirea reelei sociale prin iniializarea unui nou contact social pe saptamana
versus agatarea disperata de unul sau doi prieteni.
28. Ajutarea clientului in intelegerea mesajului care intareste sentimentul de disperare si neputina.
29. Identificarea si confruntarea tendinelor catastrofale in procesul de cunoatere a clientului, ngduind o

perspectiva mai realista a speranei in fata durerii.
30. Dezvoltarea unui ritual de peniten a clientului care a supravieuit unui incident fatal pentru alii si
implementarea acestui ritual..
DEPENDENTA DE SUBSTANTE CHIMICE

Definiri comportamentale:
Schimbare marcanta in comportament, care este, retragerea din familie si din grupul de prieteni
apropiati, o pierdere a interesului in activitati, energie scazuta, cresterea somnolentei sau o scadere a
randamentului scolar.
Ameteala si/sau consumul de droguri observat in doua sau mai multe ocazii.
Oscilatii ale dispozitiei.
Absenta de la scoala sau tardivitate in bazele obisnuite.
Schimbarea de la un grup nobil catre unul orientat vizibil catre consumul de substante chimice.
Imagine de sine scazuta, descrierea sinelui ca un ratacit sau esuat, stabilirea rara a contactului vizual
atunci cand se discuta cu alte persone.
Conceptie predominant negativa sau ostila despre viata si despre ceilalti oameni.
Detinerea substantei parafernalina.
Intelegere fata de a fura alcool dintr-un magazine sau fata de a fura din casele prietenilor ori a parintilor.
Arest pentru MIP( Minor in Posesie) OUIL/DUIL, sau acuzatii de stare de ebrietate ori turbulenta.
Dependenta de substante chimice in istoricul familiei.
Relatare personala de a avea o dispozitie schimbatoare datorata folosirii substantelor pana la un nivel
ridicat.
Scopuri pe termen lung:

Confirmarea sau excluderea existentei unei dependente de substante chimice.
Pastrarea abstinentei totale de la alternanta dispozitiei in timpul dezvoltarii unui program activ de
recuperare
Restabilirea sobrietatii in timp ce se dezvolta un plan pentru intelegerea problemelor grave.
Confirmarea si adresarea dependentei ca o problema familiala.
Dezvoltarea esentialelor indemanari in a mentine o viata lipsita de droguri si alcool.
Reducerea nivelului de stress in familie referitor la consumul de substante chimice.
Restabilirea legaturilor cu prieteni sau grupuri dispuse sa sustina si sa . recuperarea in curs.
Dezvoltarea intelegerii unui stil de refacere si a unor strategii de a face fata efectiv care sa ajute la
sustinerea recuperarii pe termen lung.
Obiective pe termen scurt:

Completati o evaluare despre dependenta de substante chimice(1,2,6.).
Admiteti onest(fara a nega) stilul consumului de substante chimice (2,3,8,12).
Supuneti-va fara cautare de droguri(4,6,10,11).
Completati o genograma care sa identifice membrii consumatori de astfel de substante si stilurile
relatiilor in familie.
Supuneti-va tuturor recomandarilor evaluarii dependentei de substante chimice(1,4,6,7).
Admiteti verbal tipul problemei legate de dependenta in viata clientului(3,8,9,10).
Faceti un pact verbal de a incerca sa puneti punct alternantei de dispozitie datorata consumului(6,10,11).
Semnati un accord scris de abtinere de la consumul de alcool pana la varsta legala(4,7,10,11).
Admiteti verbal si acceptati dependenta de substante chimice si nevoia de ajutor(3,8,9,12).
Sporiti cunostintele despre dependenta si despre procesul recuperarii (13,14,15,19).
Identificati verbal exemple atunci cand o actiune impulsiva conduce la consecinte negative si descrieti in
ce fel putea fi amanata aceasta actiune.(14,15,18).
Dezvoltati strategii cheie de a face fata presiunilor din familie si a dinamicilor uzate de persoane influente
(5,18,24,27).
Verbalizati schimbarile in stilul de viata necesare prevenirii dependentei de substante chimice.
Identificati dinamicile familiei si presiunile ce conduc la recaderi(5,14,24,25).
Intocmiti o lista cu semne de atentionare a recaderii personale si strategii de a face fata efectiv
fiecarui..(27,28,29,30).
Dezvoltati si implicati-va intr-o recadere scrisa contactand familia sau celelalte personae
semnificative(29,30,33,34).
Identificati gandurile si sentimentele care conduc la recadere(24,27,28,29).
Verbalizati detaliile circumstantelor care au condus la cea mai recenta recadere(13,29,30,32).
Dezvoltati o o brosura, un plan de tratament personal pentru prevenirea recaderii(29,30,32,33).
Fiecare membru al familiei sa puna pe hartie propriul plan de prevenire a recaderii clientului si sa il
impartaseasca si cu acesta (35,36,40,41).
Dezvoltati un plan de precautie/ preventie ulterioara care sa sprijine mentinerea sobrietatii.(14,22,25,26).
Membrii familiei vor verbaliza intelegerea rolului acestora in cadrul bolii si a procesului de
recuperare(35,36,37,40).
Membrii familiei descresc frecventa posibilitatii dependentei chimice a copilului dupa identificarea
verbala a posibilelor comportamente.
Membrii familiei dezvolta indemanarile de a implementa tehnici implicate in iubirea dura (35,36,38,39).
Interventii terapeutice:
1. Puneti in ordine o evaluare completa a dependentei de substante chimice a clientului.
2. Explorati cu clientul patternul abuzului de substante.
3. Rugati clientul sa discute stilul abuzului de substante chimice intr-o sesiune de terapie in grup.
4. Puneti la indemana clientului si monitorizati informatii despre droguri.
5. Insotiti sedintele familiale si individuale care dezvolta genograma.
6. Prezentati ulterior recomandarile evaluarii dependentei de substante chimice clientului si familiei sale
si incurajati-l in conformitate cu acestea.
7. Asistati clientul si familia sa in descoperirea unor programe de tratament potrivite si sprijiniti grupul
pentru recuperare.
8. Stabiliti cu clientul sa completeze un formular de prim acces in ,,Alcoolici Anonimi si prezentati-l in
terapia de grup sau terapeutului.
9. Sprijiniti clientul si familia sa in construirea si semnarea unui acord de abtinere de al consumul de
substante.
10. Dezvoltati un acord cu clientul de incetare a consumului de substante; monitorizati rezultatele si dati
feedback atunci cand credeti ca este necesar.
11. Combateti refuzul si asistati clientul in admiterea unei dependente de substante chimice in sesiunile
individuale sau in cele de grup.
12. Stabiliti cu clientul participarea la terapiile de grup.
13. Stabiliti cu clientul participarea la cursuri despre dependenta de substante chimice pentru a-si
dezvolta cunostintele despre tipurile si efectele acestora.
14. Solicitati clientului sa participle la toate cursurile despre dependenta, rugati-l sa identifice punctele
cheie a fiecarui curs, si procesati aceste observatii cu terapeutul.
15. Stabiliti cu clientul sa ceara catorva persoane apropiate sa intocmeasca o scrisoare terapeutului in care
sa semnaleze cum le-a influentat negativ viata dependenta de substante chimice a clientului,
prelucrati aceste scrisori cu clientul.
16. Indrumati clientul sa intocmeasca o scrisoare de ramas bun alegerii de a consuma droguri, cititi-o si
analiyati sentimentele cu terapeutul.
17. Sporiti parasirea impulsivitatii punctand instantele unui astfel de comportament si consecintele sale,
asistati clientul in construirea strategiilor de infranare a impulsurilor.
18. Rugati clientul sa citeasca ,,Pamfletul lui Ohm despre marijuana sau alte articole specifice legaturii
cu canabisul si procesati cu terapeutul cinci puncte cheie castigate.
19. Cereti clientului sa citeasca paginile 1 52 din Alcoolici Anonimi: marea carte si sa adune cinci
puncte cheie din acestea pe care sa le discute cu terapeutul.
20. Recomandati clientuli sa frecventeze Narcotici Anonimi(NA) sau intalnirile AA ale tinerilor si sa
reporteze terapeutului impactul acestor intalniri.
21. Stabiliti cu clientul sa se intalneasca cu un membru al NA sau AA care a lucrat de-a lungul anilor cu
un program de la al doisprezecelea pas si sa afle in ce masura l-a ajutat programul sa ramana treaz;
procesati intalnirea cu clientul.
22. Incurajati clientul sa gaseasca doi sponsori temporari si sa se intalneasca cu ei saptamanal. Terapeutul
trebuie sa monitorizeze si sa proceseze rezultatele.
23. Sondati sentimentele de depresie ale clientului si stima de sine scazuta care are putea sublinia abuzul
de substante chimice.
24. Planificati impreuna cu clientul modalitatea de a dezvolta eliberarea de droguri in cadrul unui grup
nobil ce ii va sprijini sobrietatea.
25. Incurajati implicarea clientului in activitati extracurriculare sociale, sportive sau artistice cu un grup ,,
nobil care va trezi interesul acestor iesiri.
26. Procesati sentimentele de respingere ale familiei sau prietenilor clientului care are putea cauza
recaderi in dependenta.
27. Asistati clientul in dezvoltarea unor strategii de a face fata efectiv drogurilor si alcoolului, impreuna
cu dinamicile familiei.
28. Indrumati clientul sa asiste la o serie de conferinte despre recaderi.
29. Asistati clientul in identificarea semnelor recaderii si dezvoltarea strategiilor specifice de a raspunde
efectiv acestora.
30. Indrumati clientul sa citeasca Nu mi se va intampla mie niciodata si sa proceseze cinci itemi cheie
din acea carte cu terapeutul sau cu grupul.
31. Ajutati clientul sa devina mai indemanatic in a recunoaste, procesa si face fata gandurilor si
sentimentelor.
32. Asistati clientul sa redacteze rabdator un plan personalizat de prevenire a recaderii cu terapeutul si
sponsorul.
33. Indrumati clientul sa redacteze un plan de ingrijire ulterioara si sa il proceseze impreuna cu
terapeutul si familia.
34. Indrumati familia clientului sa asiste la intalnirile AA, NA sau Iubire Dura.
35. Educati familia clientului in dinamicile posibilitatilor si a iubirii dure.
36. Rugati familia clientului sa asiste la componenta de educatie familiala din programul de tratament.
37. Monitorizati familia clientului asupra posibilitatilor comportamentale si redirectionatii catre sesiuni
familiale.
38. Asistati membrii familiei clientului in implementarea si intarirea tehnicilor de iubire dura.
39. Indrumati documentarile din carti potrivite pentru a dezvolta cunostintele membrilor familiei despre
boala si recuperare, Ex. Bradshaw on the Family(Bradshaw), Adult Children of Alchoolics(Woititz),
It Will Never Happen to Me(Black).
40. Ajutati membrii familiei sa dezvolte propriul plan individual de prevenire a recaderii pentru client si
facilitati o intalnire in care aceste planuri sa fie impartasite cu membrul dependent de substante
chimice.
AUTORUL UNUI ABUZ SEXUAL

Definitii comportamentale
1.Este arestat si acuzat de un delict sexual cum ar fi : exhibitionism,voyeurism,viol,tot ce inseamna atentat la
intimitatea persoanei (primul,al doilea si al treilea grad).
2.Limbajul clientului are continut sexual.

3.Aproape toate relatiile,daca nu toate,au o tendinta evidenta de sexualizare.
4.Se preocupa si centreaza pe orice de natura sexuala.
5.In familie exista o tendinta spre incest.
1.Eliminarea tuturor comportamentelor sexuale inadecvate.
2.Stabilirea limitelor care reflecta un consens mutual de respect reciproc in toate relatiile interpersonale.
3.Sa devina capabil de a forma si dezvolta relatii sexuale normale.
4.Sa reuseasca sa fie sincer ,sa se ierte pe el si sa ceara iertare victimelor lui dindu-le inapoi in alt mod ceea ce
le-a luat.
5.Recunoasterea si luarea responsabilitatii pentru toate comportamentele sexuale inadecvate.
6.Sa-si rezolve propriile probleme de abuz sexual.
1.Dezvoltarea relatiei dintre client si terapeut,relatie in care clientul ii impartaseste gindurile si sentimentele
lui.(1,2,3)
2.Sa stabileasca verbal ca relatia nu va avea nimic cu caracter sexual.(1,4,5,6,)
3.Sa fie constient de abuzul savirsit si sa fie responsabil pentru actiunile lui.(1,3,7,8,)
4.Sa recunoasca si sa respecte intimitatea celorlalti si sa elimine comportamentele sexuale inadecvate.(8,9,10,11)
5.Sa reduca in fiecare zi frecventa cu care foloseste limbajul si comportamentul sexual.(1,8,12,13)
6.Descrierea completa a unei povesti cu caracter sexual.(1,14)
7.Sa recunoasca verbal toate incidentele de abuz sexual.(1,3,15,16)
8.Sa povesteasca ultimul abuz si sa incerce sa empatizeze cu victima.(1,17,18,19,20)
9.Sa-si dezvolte abilitatea de a-si identifica propriile sentimente.(3,20,21,22)
10.Sa-si identifice gindurile si sentimentele irationale si sa spuna de ce crede ca abuzul lui sexual are
justificare.(8,19,23)
11.Sa-si faca cit mai multi prieteni buni,de suflet.(22,24,25,27)
12.Sa foloseasca metode de autoprotejare (sa evite relatiile dubioase,care l-ar putea provoca,care nu sint bazate
pe sentimente si respect reciproc) cind relationeaza cu altii.(3,22,29)
13.Sa ceara iertare victimei si familiei ei si sa o intrebe cu ce o poate ajuta.(22,30,31)
14.Sa descopere daca in familie exista anumite patternuri,credinte ,comportamente care ar putea sustine
comportamentul lui inadecvat.(19,32,33,34)
15.Sa-l ajute si parintii in drumul lui spre schimbare si vindecare,spre modificarea comportamentului sexual
inadecvat.(32,33,34,25)
16.Conceperea si punerea in aplicare a unui plan de recuperare pentru client in care este inclusa familia acestuia
deoarece are nevoie de supor afectiv.(35,36,37,38)
17.Completarea unor teste psihologice.(1,39,40)
18.Colaborarea cu alte servicii de ajutor ca: Protectia Copilului sau justitia.(1,41,42)
1.Construirea unei relatii puternice cu clientul bazata pe incredere,ascultare activa,contact vizual,acceptare
neconditionata si ajutor pentru descoperirea si exprimarea sentimentelor.
2.Crearea unei atmosfere placute cind se desfasoara interviul,acesta trebuie sa fie nonintruziv,sa-l atraga pe client
si sa aiba ca rezultat cunoasterea de sine.
Ex.-ce-i place,ce nu-i place , cele mai frumoase momente din viata lui,vacantele favorite.
3.Folosirea unei terapii de joc ( Vorbind,Simtind,Facind) pentru a-l ajuta pe client sa faca o introspectie.
4.Lucrul cu clientul si familia lui pentru implementarea unui comportament adecvat.
5.Supravegherea impreuna cu parintii pentru a avea un comportament sexual adecvat,facind modificari atunci
cind este cazul iar la final primeste raspunsuri pozitive si negative in legatura cu modificarile lui
comportamentale.
6.Trimiterea clientului spre alt terapeut daca acordul dintre ei este incalcat.
7.Analizeaza comportamentul si incidentele delictelor sexuale ,centrindu-te pe faptul ca ai nevoie de intreaga
poveste in asa fel in care la final clientul sa-si accepte responsabilitatea pentru faptele sale.
8.Recomanda clientului sa frecventeze un grup de suport format din persoane cu aceeasi problema.
9.Clientul trebuie educat in legatura cu ce este un comportament adecvat si unul neadecvat.
10.Ajutarea clientului in constientizarea propriului comportament sexual ,a faptului ca trebuie sa aiba limite si
cum isi poate respecta si mentine aceste limite.
11.Prin jocul de rol clientul poate intelege ce inseamna limite.
12.Accentuarea expresiilor si comportamentelor clientului cu tenta sexuala pentru a-l face constient de
manifestarile lui.Analizeaza gindurile si sentimentele pentru a sublinia legaturile.
13.I se cere clientului scurte caracterizari de la profesori,parinti pentru a-i arata parerea celorlalti despre
comportamentul lui.Analizeaza impreuna cu el aceste caracterizari si roaga-l sa traga concluzii.
14.Cere clientului cit si parintilor dar separat sa povesteasca despre evolutia sexuala a clientului.
15.Folosirea unor intrebari specifice pentru a afla daca cliantul a fost abuzat in copilarie.Intrebarile trebuiesc
formulate cu grija - despre cum au respectat altii intimitatea lui.
16Asistarea clientului in identificarea consecintelor abuzului sexual (asupra lui) asupra dezvoltarii atitudinilor si
patternurilor lui comportamentale.
17.Incurajarea si sustinerea (suport afectiv) clientului in dezvaluirea abuzului sexual savirsit asupra lui.
18.Pregatirea,asistarea ,sustinerea clientului cind povesteste parintilor despre abuzul asupra lui.
19.Conducerea unei sesiuni de familie in care are loc genograma depistind interactiunile dintre membrii
familiei,relatiile dintre ei si identificarea acelui membru care a fost victima unui abuz sau a fost implicat ca si
abuzator.
20.Inscrierea clientului intr-un grup de suport pentru victimele abuzului sexual.
21.Clientul este ajutat in identificarea si exprimarea sentimentelor.
22.Dai clientului feedback daca nu este constient de sentimentele lui,ajuta-l atunci cind a pierdut firul povestirii.
23,Ajuta clientul sa-si identifice gindurile si sentimentele care justifica abuzul din punctul lui de vedere,fa-l sa-si
inteleaga problema iar apoi plaseaza-l intr-o arie sociala respectata si arata-i cum trebuie sa te comporti ca sa
ramii acolo.
24.Ajuta clientul sa identifice solutia cea mai buna pentru a se implica mai mult in relatiile cu prietenii.
25.Jocul de rol in diferite relatii sociale pentru a-l ajuta pe client sa aiba incredere in el si interactiunile lui.
26.Cere-i clientului sa aiba in fiecare saptamina o activitate recreativa.
27.Clientul sa se angajeze intr-o actiune dezirabila cu prietenii o data pe zi.Analizati rezultatul la sfirsit.
28.Trimite clientul intr-o tabara experientiala bazata pe dezvoltare interpersonala si incredere de sine.
29.Invata clientul"formula sigurantei" in relatii.Analizeaza modul lui de a relationa,spune-ti parerea si
redirectioneaza-l daca este nevoie.
30.Sustine clientul cind vrea sa-si ceara iertare sincera pentru comportamentul lui.
31.Stabileste o intilnire intre familia victimei si abuzator sustinindu-l pe acesta din urma sa-si ceara iertare si sasi exprime regretul si parerile de rau.
32.Stabileste o intilnire de familie in care sa identifici patternurile,credintele si comportamentele din
familie.Ajuta membrii familiei sa identifice daca aceste comportamente sint indezirabile din punct de vedere
sexual sustinindu-le decizia de a le transforma in dezirabile.
34.Implica parintele de acelasi sex in educatia sexuala a copilului si sa-l supravegheze.
35.Recomanda parintilor clientului sa se inscrie si sa participe intr-un grup de suport cu alti parinti care au copii
cu aceleasi probleme.
36.Roaga-i pe parinti sa-si faca un plan scris de atingere a scopurilor-adica de schimbare a comportamentului
asocial.
37.Terapeutul verifica periodic impreuna cu familia daca acest plan este respectat.
38.In mai multe sesiuni se verifica daca acest plan este eficace,isi atinge scopul.Se analizeaza si se modifica
daca este cazul.
39.Stabileste o intilnire cu psihologul pentru a testa clientul si a depista deficientele emotionale sau anumite boli
psihice.
40.Studiaza si interpreteaza rezultatele testelot psihologice.Accentueaza pe recomandari si concluziile testelor,ca
terapia sa fie eficienta si sa raspunda la toate nevoile clientului.
41.Sesizeaza Protectia Copilului si Justitia pentru orice abuz sexual facut de client.
42.Intreaba clientul despre rezultatul investigatiilor facute asupra lui si comportamentului lui.Terapeutul se
centreaza pe modul de gindire si comportament al clientului,principiile,daca este responsabil de actiunile lui,daca
ii respecta pe ceilalti,intimitatea si nevoile lor.
VICTIMA ABUZULUI SEXUAL

1. Percepia de sine a celui abuzat sexual.
2. Semne fizice ale abuzului sexual (ex. zona genital roie sau tumefiat, snge pe lenjeria intim,
echimoze persistente, ruptur de vagin sau rect, boli venerice, pete pe corp)
3. Interes crescut sau manifestarea unei curioziti cu privire la cunotine sexuale ample.
4. Apariia unor comportamente cu tent sexual sau apelarea la teme sexuale n cadrul ludo sau artterapiei.
5. Comportament seductiv sau sexualizat cu copii, persoane de vrst similar sau aduli (ex. afiri
provocatoare ale zonei genitale, manifestarea afeciunii, pipiri, masturbare reciproc, penetrare anal sau
vaginal)
6. Evocri sau comaruri recurente ale abuzului sexual.
7. Atitudini sau sentimente ca i cum abuzul sexual ar fi recurent (inclusiv halucinaii, experiene sau flashuri perturbate)
8. Sentimente inexplicabile de furie sau team n momentul confruntrii cu abuzatorul sau dup expunerea
la afirmaii cu tent sexual.
9. Perturbri severe ale dispoziiei sau afectelor (ex. perioade ndelungate i frecvente de depresie,
iritabilitate, anxietate i angoas)
10. Apariia de comportamente regresive (ex. suptul degetului, limbaj de copil mic, enurezis)
11. Lips de ncredere accentuat fa de ceilali, manifestat prin izolare social i dificulti n meninerea
unor relaii apropiate.

1. Stoparea oricrei victimizri sexuale a clientului.
2. nelegerea, controlul sentimentelor i a comportamentelor, ca i consecine ale rezolvrii traumelor
legate de abuzul sexual.
3. Rezolvarea problemelor din sfera abuzului sexual, rezultnd abiliti de stabilire i meninere a relaiilor
interpersonale apropiate.
4. Stabilirea unor limite adecvate i a unor reguli generale pentru familie pentru a minimaliza posibilitatea
apariiei abuzului sexual n viitor.
5. Obinerea vindecrii n interiorul sistemului familial, dovedit prin exprimarea verbal a iertrii, a dorinei
de eliberare i de depire a situaiei.
6. Eliminarea negrii din partea clientului i a familiei, plasnd responsabilitatea abuzului la agresor i
asigurarea supravieuitorului de suport i sprijin.
7. Eliminarea oricrui comportament sexual nepotrivit.
8. Construirea stimei de sine i a sentimentului de ncredere n forele proprii, prin manifestarea unui numr
crescut de afirmaii pozitive despre sine i o participare mai larg la activiti extracurriculare.

1. Descrierea complet a abuzului.(1,2,3,6,18, 31)
2. Identificarea naturii, frecvenei i duratei abuzului. (1,2,3,4,6)
3. Identificarea i exprimarea sentimentelor legate de abuz. (1, 2, 17, 25, 27)
4. Renunarea la pstrarea secretului i informarea persoanelor semnificative din familie cu privire la abuz. (6,
10, 16, 21)
5. Demonstrarea verbal a cunotinelor privind abuzul sexual i efectele sale. (12, 14, 17, 24)
6. Verbalizarea modului n care abuzul sexual a influenat viaa victimei. (2, 24, 25)
7. Identificarea verbal a abuzatorului ca persoan responsabil de abuzul sexual. (10, 17, 20, 21, 26)
8. Diminuarea (intensitii) sentimentelor exprimate de ruine sau vin i ntrirea convingerii victimei cu privire
la nevinovia sa n privina producerii abuzului sexual. (2, 17, 20, 25, 30)
9. Accentuarea disponibilitii de a vorbi despre abuzul sexual n familie. (6, 10, 14, 16, 34)
10.Stabilizarea dispoziiei i diminuarea intensitii emoionale privind abuzul sexual. (2, 8, 11, 12, 16)
11. Intensificarea sprijinului i a acceptrii din partea printelui neabuzator i a altor membri mbuntirea
gradului de socializare i a numrului sporit de relaii de prietenie. (22, 25, 29)
12.Stabilirea unor limite ntre client i familia sa cu scopul de a asigura protecie. (7, 8, 9, 13, 14)
13.Stabilirea i acceptarea unor limite adecvate privind intimitatea n interiorul familiei. (8, 13, 14, 15, 33)
1. Creterea susinut a nivelului de ncredere a clientului n cadrul sesiunilor individuale prin utilizarea
contactului vizual, ascultarea activ, priviri pozitive necondiionate i acceptri empatice, cu scopul de a-i
stimula capacitatea de a-i identifica i verbaliza sentimentele.
2.ncurajarea i sprijinirea clientului n exprimarea i clarificarea sentimentelor asociate abuzului sexual.
3.Sesizarea abuzul sexual la cea mai apropiat instituie de protecia copilului, poliie sau instituie medical
4. Consultarea unui medic, unui ofier criminalist sau a unui manager de caz din domeniul proteciei copilului
pentru a susine veridicitatea acuzaiilor de abuz sexual.
5.Consultarea unui medic, unui ofier criminalist sau a unui manager de caz din domeniul proteciei copilului
pentru a elabora planurile de intervenie imediat.
6.Organizarea unor sesiuni multidisciplinare cu membrii semnificativi ai familiei cu scopul de a dezvlui abuzul
sexual.
7.Implementarea pailor necesari protejrii clientului i a celorlali copii din cas de un alt eventual abuz sexual.
8.Luarea deciziei cu privire la meninerea sau nlturarea abuzatorului din cas.
9.Evaluarea riscului de meninerea sau mutarea clientului din cas, n scopul asigurrii siguranei acestuia.
10. Confruntarea i provocarea atitudinii de respingere/negare a abuzului n interiorul sistemului familial.
11.Programarea pentru o evaluare medical.
12.Potenarea clientului prin consolidarea pailor necesari n vederea protejrii sale.
13.Utilizarea mesajelor verbale de autoidentificare ca supravieuitor al abuzul sexual. (23, 24, 25)
14. Eliminarea afirmaiilor care scuz aciunea abuzatorului. (10, 17, 25)
15. Creterea nivelului de iertare a clientului cu privire la abuzator i la cei implicai n abuzul sexual. (17, 19,
20, 23)
16. Utilizarea mesajelor verbale de autoidentificare ca supravieuitor al abuzul sexual. (23, 24, 25)
17. Creterea ncrederii celorlali rezultat din mbuntirea gradului de socializare i a numrului sporit de
relaii de prietenie. (22, 25, 29)
18. Lrgirea contactului n afara familiei i a reelei sociale. (22, 25, 26, 29)
19. Asumarea, de ctre abuzator, a responsabilitii comiterii abuzului sexual. (7, 20, 20, 26)
21. Solicitarea, de ctre abuzator, a iertrii din partea victimei i asigurarea respectrii limitelor stabilite. (19, 20)
22. Determinarea abuzatorului de a accepta tratament de specialitate. (3, 5, 21, 26, 33)
23. Consilierea membrilor familiei pentru stabilirea limitelor privind intimitatea n interiorul familiei.
24. Evaluarea dinamicii familiale i identificarea factorilor productoare de stres sau a evenimentelor care
contribuie la apariia abuzului.
25. Evaluarea n familie a posibilitii/riscului consumului de substane care duc la dependen.
26. Identificarea turor modalitilor prin care membrii semnificativi ai familiei vor sprijini clientul.
27. Convingerea clientului de a redacta o scrisoare la adresa abuzatorului i analizarea acesteia mpreun cu
terapeutul.
28. Implicarea clientului n desenarea unei schie a casei unde s-a petrecut abuzul sexual, indicnd locul n care
dormea fiecare membru i discutarea acestui plan cu terapeutul.
29. Determinarea clientului de a redacta o scrisoare de iertare sau/i de a exersa iertarea abuzatorului n care s
verbalizeze iertarea la adresa abuzatorului sau a altor membri semnificativi din familie. Analizai-le cu
terapeutul.
30. Realizarea unei edine n care abuzatorul s i cear scuze de la client sau ali membri de familie.
31. Realizarea unei edine n care clientul i/sau terapeutul s confrunte abuzatorul cu abuzul sexual.
32. Familiarizarea clientului cu metoda verificrii-mprtite n scopul creterii ncrederii, metod n care
nivelul informaiilor mprtite este raportat la unul acceptat de ncredere.
33. Determinarea clientului de a utiliza exerciii de eliberare n care simbolul abuzului este descrcat sau distrus.
Realizai aceste exerciii cu terapeutul.
34. Chestionarea clientului cu privire la identificarea pozitiv i negativ a consecinelor ideii de a fi victim i,
n antitez, de a fi supravieuitor. Comparai i analizai listele mpreun cu terapeutul.
35. ndrumai clientul ctre un grup constituit din copii cu experiene similare pentru a-i sprijini n internalizarea
convingerii c nu snt singurii care au trecut prin aa ceva. 36. Obligarea abuzatorului de a participa la grupuri
constituite din persoane care au svrit acest tip de infraiune.
37. Utilizarea de sesiuni terapeutice individuale pentru a oferi clientului ocazia de a se exprima i de a lucra cu
sentimentele sale.
38. Evaluarea psihologic a clientului i/sau a altor membri de familie cu scopul de a depista disfuncii
psihologice severe.
39. ncurajarea clientului de a participa la grupuri constituite din persoane cu interese similare sau la activiti
extracurriculare.
40. Determinarea clientului de a citi crile A Very Touching Book (Hindman), I Cant Talk About It (Sanford)
sau Its Not Your Fault (Jance), apoi analizarea unor concepte mpreun cu terapeutul.
41. Utilizai ppui cu detalii anatomice pentru a permite clientului s verbalizeze i s arate cum a fost abuzat.
Evitai influenele de orice fel.
42. Determinarea prinilor clientului i altor persoane semnificative pentru el s citeasc volumul Allies in
Healing (Davis) cu scopul de a nelege modalitile prin care l pot ajuta.
43. Determinai familia clientului s citeasc volumul Out of the Shadows (Carnes) pentru a-i mbogi
cunotinele despre tipurile de comportamente sexuale ce creeaz dependen.
44. Construii o genogram multigeneraional de familie care s identifice abuzul sexual n cadrul familiei
extinse pentru a realiza c nu este singurul abuzat i pentru a l ajuta pe abuzator s recunoasc ciclul violrii
granielor.
Sugestii de diagnosticare
Axa I:
309.81 Tulburri de stres posstraumatic
308.3 Tulburare acut de stres
296.xx Tulburare depresiv major
309.21 Tulburare anxioas de separare
V61.21 Abuzul sexual al copilului, 995.53 Victima
307.47 Tulburri de somn (comaruri)
300.6 Tulburri de depersonalizare
300.15 Tulburri dissociate NOS
Axa II:
799.9 Diagnostic deferit (referire de diagnostic)
CONFLICTUL IN GRUPUL DE PRIETENI SAU INTRE

FRATI / FRATI VITREGI
1. lupte frecvente, intense (verbale si / sau fizice) cu prietenii sau fratii
2. relatiile din grupul de prieteni sau frati, frati vitregi caracterizate prin neintelegeri, batai, revanse,
provocari neincetate, incordare, tensiuni
3. relatii cu personae, care de fapt nu sunt prieteni pentru ca dezvolta un comportament indezirabil
(neadecvat).
4. comportamente impulsive si de intimidare, neadecvate.
5. comportament agresiv impotriva grupului de prieteni, lipsa discernamantului si a empatiei pentru ceilalti.
6. esecul in raspunsul la lauda si la incurajarea prietenilor.
7. atitudine argumentativa, agresiva din punct de vedere fizic si psihic impotriva
grupului de prieteni, a fratilor vitregi sau buni, cand parintii sunt ostili clientului
demonstrand ca in familie exista lipsa de respect si afectiune, certuri, respingeri.
1. sa fie competent sa coopereze in rezolvarea conflictului cu prietenii din grup si fratii vitregi sau buni ( cu
unul sau doi parinti comuni).
2. sa-si dezvolte un mecanism sanatos de lucru si negociere cu anxietetea, tensiunea, frustarea.
3. sa fie capabil in a construi relatii pozitive cu ceilalti.
4. sa aiba un comportament agresiv dar in limitele acceptate de societate.
5. sa-si formeze si sa obtina respectul in relatii, increderea prietenilor si a fratilor .
1. sa-si dezvolte o relatie buna si de incredere cu terapeutul in care clientul sa-i impartaseasca deschis
gandurile si sentimentele. (1,4,11)
2. sa-si diminueze intensitatea si frecventa actiunilor agresive impotriva prietenilor. (1,2,3,4)
3. sa identifice verbal sau in scris cum i-ar placea sa fie tratat de altii.(4,6,7,8)
4. sa recunoasca si sa verbalizeze sentimentele altora si ale lui proprii.(4,7,8,11)
5. sa-si faca cat mai multe relatii sociale dezirabile (adecvate) cu prietenii si fratii. (3,5,6,8)
6. sa zambeasca si sa-si exprime multumirea atunci cand este laudat si incurajat pentru progresul lui.
(6,8,9,10)
7. sa-si mareasca timpul acordat prietenilor si fratilor timp in care nu trebuie sa fie agresiv, trebuie sa se
poarte frumos. (2,5,8,12)
8. sa verbalizeze si sa inteleaga durerea ce apare dupa furie. (10,11,12,13)
9. sa descreasca certurile din familie si respingerile. (15,16,17)
10. sa demonstreze cat mai des parintilor afectiunea lui pentru ei. (15,16,17,18)
11. parintii sa-si faca un plan, in care sa-si propuna sustinerea comportamentelor acceptate social.(16,18,21)
12. familia sa-si exprime in timpul terapiei dorinta de a coopera in rezolvarea conflictului pe care clientul il
are cu grupul de prieteni si frati vitregi sau buni.(16,17,19)
13. parintii sa-i incheie o alianta clientului, cu ceilalti frati cu care acesta este in conflict.(16,18,20)
14. sa se completeze terapia cu testare psihologica si psihiatrica.(22,23,24)
15. sa fie satisfacut cu recomandarile si evaluarile lui.(22,23)
Interventiile terapeutice
1. construirea unei relatii puternice cu clientul bazata pe incredere, ascultare activa, contact vizual,
acceptare neconditionata si ajutor, pentru descoperirea,
exprimarea cat mai veridica a sentimentelor
clientului.
2. instruieste parintii si profesorii pentru a invata diferite tehnici sociale ca sa ignore actele agresive ale
clientului, exceptand pe acelea cand reprezinta un pericol fizic si psihic pentru ceilalti, si sa-l laude de
fiecare data cand este cooperant, linistit sau are un comportament adecvat.
3. foloseste jocul Controlul Agresivitatii sau alte jocuri asemanatoare pentru a controla sentimentele
agresive ale clientului.
4. invata clientul despre sentimente si cum se poate centra pe sentimentele altora cand acestea sunt agresive
(sa-i invete el pe altii sa-si controleze sentimentele agresive)
5. propune parintilor sa se implice in activitatile sportive sau educative ale clientului si sa-l sustina.
6. recomanda clientului sa mearga in tabere specializate in cresterea respectului de sine, si al cooperarii
intre prieteni.
7. foloseste Poveste cu caracter terapeutic pentru a constientiza clientul asupra sentimentelor si a
modurilor de colaborare cu altii.
8. recomanda clientului terapia de grup care dezvolta sentimentele sociale si comportamentul flexibil (care
se adapteaza situatiei) si foloseste exercitii de exprimare a sentimentelor.
9. ajuta clientul sa fie sincer si sa se deschida cat mai mult laudandu-l si incurajandu-l.
10. implica clientul in terapii specifice in care sa-i respecte pe altii, sa coopereze, sa raspunda laudelor si sasi exprime sentimentele negative.
11. foloseste jocul vorbind, simtind, facand ca sa fie cat mai constient de el si de altii.
12. dovedeste cauza furiei clientului atunci cand s-a simtit respins de familie si prieteni.
13. foloseste tehnica jocului in terapie, pentru a explora care au fost sursele temerilor si ranirii lui, care lau infuriat si care l-au facut sa devina agresiv.
14. aranjeaza ca clientul sa participe intr-un grup in care se exerseaza deprinderi pozitive de comportament
iar acestea sunt concluzionate si analizate in fiecare saptamana . Feedbackul primit de la grup cat si
micile recompense au o mare importanta deoarece intaresc comportamentele pozitive.
15. lucreaza si cu parintii clientului in sesiunile de familie pentru a elimina neintelegerile, certurile, si
mesajele de respingere din cadrul familiei.
16. recomanda parintilor sa participe intr-un grup al parintilor cu probleme commune.
17. in sesiunile cu familia ajuta parintii sa-si exprime verbal afectiunea si lauda pentru client.
18. in intalnirea saptamanala cu clientul si parintii acestuia discuta ce probleme au intampinat saptamana
trecuta, incurajeaza-i si ajuta-i ca in urmatoarea saptamana sa le depaseasca .
19. in sesiunea de familie ajuta-i sa-si exprime si dezvolte sentimentele de respect reciproc care reprezinta
baza unei bune cooperari si intelegeri in familie.
20. organizeaza o sesiune de familie, din care sa reiasa aliantele din familie care au dus la conflicte intre
prieteni si frati.
21. sustine parintii in conceperea unui plan de modificare a comportamentului gresit fata de client astfel
incat sa-l ajute pe client sa aiba o atitudine adecvata situatiilor iar acesta sa se simta sustinut.
Monitorizeaza si da un raspuns atunci cand este cazul.
22. aranjeaza o intalnire pentru evaluare psihologica, psihiatrica si educationala.
23. ajuta si sustine clientul si familia lui pentru a urma recomandarile din evaluare.
PSIHOTISM
1. Gandirea bizara continand (deziluzii de grandoare, persecutie, referinta, influenta, control, senzatii
somatice sau infidelitate).
2. Forma ilogica a gandirii sau a vorbirii (pierderea asociata de idei in vorbire; incoerenta; gandire ilogica;
vorbire vaga, abstracta sau vorbire repetata; neologisme, perseverenta; sunete).
3. Perceptie disturbata (halucinatii, in primul rand auditive, dar ocazional si vizuale sau olfactive).
4. Afectivitate perturbata (aplatizata, nepotrivita, serios afectata).
5. Pierderea stimei de sine (pierderea delimitarilor eului, lipsa identitatii, confuzii facute intr-un mod de
care nu se rusineaza).
6. Vointa diminuata (interes neadecvat sau abilitatea de a urma un curs al actiunii la concluziile sale
logice; ambivalenta pronuntata sau incetarea activitatii directionate spre o tinta).
7. Intreruperea relatiilor (intreruperea contactului cu lumea exterioara si preocupari cu idei egocentrice si
fantezii; sentimente de alienare).
8. Deprinderi sociale sarace (lipsa interpretarii actiunilor ori a motivelor celorlalti; mentinerea distantei
emotionale fata de ceilalti; sentimente neplacute si amenintatoare in multe situatii sociale incurcarea
celorlalti prin esecul de a recunoaste impactul comportamentului ei/lui).
9. Control insuficient in legatura cu sexul, agresivitatea sau ganduri infricosatoare, sentimente sau
impulsuri (fantezii sexuale puse in practica fara rusine sau agresive, teama in fata destinului,
manifestarea impulsurilor sexuale sau agresive intr-o maniera neobisnuita si neasteptata, deseori
orientata spre familie sau prieteni).
10. Anomalii psihomotorii (o scadere remarcabila in reactia la mediul inconjurator; variate modele
catatonice cum ar fi stupoare, rigiditate, excitare, impresionare sau negativism, manierisme neobisnuite
sau urate).
1. Controlul sau eliminarea simptomelor psihotice active cum ar fi faptul ca functionarea supervizata este
pozitiva iar medicatia este luata in mod constant.
2. Reducerea semnificativa sau disparitia halucinatiilor si/sau iluziilor.
3. Eliminarea simptomelor psihotice acute, reactive si revenirea la functionarea normala in afectivitate,
gandire si relatare.
4. Interactiunea corespunzatoare in situatii sociale si imbunatatirea intelegerii realiste a unei reactii la
comportamentele si motivele celorlalti.
5. Atingerea controlului peste ganduri, sentimente si impulsuri disturbate.
1. Sa accepte si sa inteleaga ca simptomele de durere sunt datorare bolii mentale (1,2,3,8).
2. Sa inteleaga necesitatea de a lua medicamente antipsihotice si sa fie de acord sa coopereze cu grija
(1,4,5,6).
3. Sa ia medicamente antipsihotice in mod constant (4,5,6).
4. Sa inceapa sa arate functionalitate sociala limitata prin a raspunde in mod corespunzator la intalniri
prietenoase (4,7,8,22,29).
5. Revenirea treptata la un nivel premorbid al functionalitatii si participarea la activitati sociale si
academice corespunzatoare varstei (7,9,16,17,29).
6. Cresterea suportului pozitiv al familiei clientului in scopul reducerii sanselor unei exacerbari acute a
episodului psihotic (10,11,18,28).
7. Cresterea frecventei comunicarii dintre parinti si client prin contactul vizual, limbaj clar si ganduri
complete (12,15).
8. Diminuarea presajelor contradictorii ale parintilor pentru client si cresterea consistentei comunicarii
verbale si nonverbale (10,12,15,18).
9.Incetarea raspunsurilor ostile si critice ale parintilor pentru client si cresterea exprimarilor de lauda,
optimism si afirmare (13,14,28).
10. Sa fie la curent cu munca de la scoala, sa completeze sarcini si sa interactioneze corespunzator cu
colegii si profesorii(16,17,24).
11.Cresterea suportului in cadrul scolii cu profesori care sa fie mai intelegatori cu boala clientului si sa-si
exprime verbal acceptarea lui/ei (16,17).
12. Identificarea verbalizata a factorilor stresanti care au contribuit la reactia psihotica (8,18,19,20,29,30).
13. Reducerea verbala a anxietatii si sporirea increderii in abilitatea de a coopera cu actori stresanti din
mediul inconjurator(18,19,20,27,29).
14. Gandire mai clara demonstrata prin vorbire coerenta, logica (5,22,24,25,27).
15.Raportarea diminuarii sau absentei halucinatiilor si/sau iluziilor (15,20,21,24).
16.Verbalizarea si intelegerea nevoilor fundamentale, a conflictelor si emotiilor care vin in sprijinul
gandurilor irationale (19,21,23,27,30).
17.Demonstrarea controlului peste ganduri nepotrivite, sentimente si impulsuri, prin verbalizarea unei
frecvente reduse a intamplarilor (14,21,26).
1.Evaluarea permanenta a tulburarilor de gandire ale clientului printr-un interviu clinic si/sau pregatirea
pentru testarea psihologica.
2. Sa se determine daca psihoza clientului are reactii naturale de scurta durata sau de lunga durata cu
elemente reactive.
3. Investigarea istoriei familiei clientului pentru boli mentale serioase.
4. Pregatirea pentru un nivel optim de ingrijire rezidentiala pentru client, daca este nevoie.
5.Pregatirea pentru administrarea medicamentatiei psihotrope corespunzatoare.
6.Monitorizarea clientului pentru acordul pentru medicamentatie si redirectionarea lui in cazul in care nu-si
da acordul.
7. Monitorizarea activitatilor zilnice ale clientului (ex.orientarea spre realitate) igiena personala, interactiuni
sociale si obtinerea feed-back-ului care ori redirectioneaza ori intareste comportamentul.
8. Prevederea unei terapii suportive caracterizata prin entuziasm original, intelegere si acceptarea
reducerii neincrederii clientului, diminuarea fricii.
9. Folosirea jocului de rol si a repetarii comportamentului situatilor sociale pentru a investiga si a invata
clientul interactiuni sociale pozitive alternative cu familia si prietenii.
10. Pregatirea pentru sedintele de terapie familiala pentru a-i educa cu privire la boala clientului, tratament si
diagnostic.
11.Incurajarea membrilor familiei sa imparta sentimentele lor de frustare, vina, frica sau depresie fata de
boala mentala a clientului si modele comportamentale.
12. Asistarea familiei in evitarea mesajelor legate dublu care sunt insuficiente si contradictorii, rezultand o
anxietate sporita, confuzie si simptome psihotice la client.
13.Derularea sedintelor de terapie familiala pentru a reduce atmosfera de situatie critica si ostilitate in ceea ce
priveste clientul si promovarea intelegerii clientului si a bolii.
14.Sprijinirea parintilor in stabilirea limitelor clare fara ostilitate pentru comportamentul sexual sau agresiv
nepotrivit al clientului.
15.Confruntarea parintilor in terapia familiala cand comunicarea lor este indirecta si confuza, lasandu-l pe
client confuz si anxios.
16. Pregatirea si chiar incurajarea pentru urmarea de training-uri academice pe durata tratamentului
psihologic.
17.Contactarea personalului de la scoala ( obtinandu-se confidentialitatea necesara) si educarea lor cu privire
la comportamentul neobisnuit al clientului si nevoia acestuia de a fi acceptat si de a i se oferi un cadru
suportiv.
18. Asistarea clientului in identificarea amenintarilor si punerea in aplicare a unui plan impreuna cu familia
pentru a reduce acesti factori.
19. Aflarea cauzelor pentru psihoza reactiva a clientului.
20. Investigarea sentimentelor clientului in legatura cu factorii stresanti care duc la aparitia episoadelor
psihotice.
21. Asistarea in procesul de restructurarea a gandurilor irationale ale clientului prin analizarea realitatiievidenta de baza si interpretare gresita.
22. Diferentierea dintre sursele stimulilor pentru mesajele produse singure si realitatea lumii exterioare
pentru client.
23. Aflarea nevoilor interioare si sentimentelor clientului (neadaptare, respingere, anxietate, vina).
24. Incurajarea clientului pentru a se focaliza pe realitatea exterioara in opozitie cu fantezia deformata.
25. Confruntarea gentila dintre gandurile ilogice ale clientului si vorbire pentru refocalizarea pe gandirea
disturbata.
26. Stabilirea de limite clare pentru comportamentul sexual nepotrivit sau agresiv care ia nastere dintr-o lipsa
de control a impulsurilor sau perceperea gresita a realitatii.
27. Interpretarea perceptilor corecte ale clientului sau asociatii bizare cum ar fi frica reflectiva sau
neexprimata de rejectare sau pierdere a controlului.
28. Incurajarea parintilor pentru a-l implica pe client in activitati recreative si sociale gen aici si
acum(ex.sporturi in cadrul grupului, imbogatirea programelor scolare, structurarea programelor YMCA.
29. Utilizarea sedintelor de terapie individuala bazata pe joc pentru a i se da clientului posibilitatea de a lucra
cu sentimentele sale, de a si le clarifica si de a le exprima.
30. Investigarea istoriei clientului pentru separari semnificative, pierderi sau traume.
Sugestii pentru diagnostic
Anexa I
Anexa II
297.1
298.8
295.xx
295.30
295.70
295.40
296.xx
296.89
296.24
296.34
799.9
V71.09
Tulburari ale iluziilor

Tulburari psihotice scurte
Scizofrenia
Scizofrenia, Tipul paranoid
Tulburari schizoafective
Tulburari ale formelor de schizofrenie
Tulburari bipolare I
Tulburari bipolare II
Tulburari depresive majore, Un episod cu trasaturi psihotice
Tulburari depresive majore, Revenire cu trasaturi psihotice
Amanarea diagnosticului
Nici un diagnostic
COMPORTAMENT DEVIANT/DELINCVENTA
1. Esec continuu in acceptarea regulilor si a asteptarilor acasa, la scoala sau in comunitate.
2. Lupta excesiva, intimidare sau altele, cruzime sau violenta asupra oamenilor sau animalelor si
distrugerea proprietatii.
3. Cunostinte despre spargeri, efractii sau furturi.
4. Adaptarea scolara caracterizata prin absente repetate, lipsa de respect si comportament rau.
5. Conflicte repetate sau confruntari cu autoritatea de acasa, de la scoala sau din comunitate.
6. Esec in asumarea consecintelor actiunilor, asumarea riscurilor si angajarea in comportamente cu senzatii
tari.
7. Numeroase eforturi pentru a-i pacali pe altii prin minciuna sau manipulare.
8. Esec consistent in acceptarea responsabilitatii pentru comportamente rele, insotite de modele de blamare
a celorlalti.
9. Mici remuscari, sau niciun fel de remuscare pentru comportamentele rele din trecut.
10. Lipsa sensibilitatii pentru gandurile, sentimentele si nevoile celorlalti.
11. Existenta mai multor parteneri sexuali, lipsa angajamentului emotional si implicarea in relatii sexuale
care duc la aparitia bolilor cu transmitere sexuala.
1. Demonstrarea cresterii onestitatii, acordului in ceea ce priveste regulile, intelegerea drepturilor si
sentimentelor celorlalti, controlului asupra impulsurilor, acceptarii responsabilitatii pentru comportamentul
ei/lui.
2. Satisfacerea regulilor si asteptarilor acasa, la scoala si in comunitate pe o baza consistenta.
3. Eliminarea tuturor comportamentelor ilegale si antisociale.
4. Incetarea oricaror acte de violenta sau cruzime asupra oamenilor si distrugerea proprietatii.
5. Examinarea nemultumirilor prin verbalizari potrivite si modalitati nonverbale de exprimare pe o baza
consistenta.
6. Demonstrarea imbunatatirii marcante in ceea ce priveste controlul impulsurilor.
7. Rezolvarea conflictelor interioare care contribuie la descoperirea problemelor de conduita.
8. Parintii stabilesc si mentin limitele potrivie, cadrul ferm, limitele consistente in momentul in care clientul
actioneaza intr-o maniera agresiva si rebela.
9. Demonstrarea empatiei, grijii si sensibilitatii pentru gandurile, sentimentele si nevoile celorlalti pe o baza
regulara.
10. Eliminarea tuturor comportamentelor sexuale promiscue.
1. Completarea testarii psihologice (1,3).
2. Completarea evaluarii psihoeducationale (2,3).
3. Completarea unei evaluari referitoare la abuz si indeplinirea recomandarilor oferite de constatarile facute
in urma evaluarii (4,5,6).
4. Cooperarea la recomandarile si cerintele mandatate de sistemul de justitie criminala (3,5,6,7).
5. Indreptarea catre un cadru alternativ potrivit sau facilitatea detentiei juvenile (5,6,7).
6. Recunoasterea si verbalizarea modului in care sunt legati de comportamente rele (9,11,35).
7. Cresterea numarului de declaratii care reflecta acceptarea responsabilitatii pentru comportamente rele
(10,12,13,22).
8. Scaderea frecventei verbalizarilor care proiecteaza raspunderea pentru problemele personale spre alte
persoane (10,12,13).
9. Exprimarea supararii prin verbalizare corespunzatoare si iesiri fizice sanatoase (14,15,16, 17).
10. Reducerea frecventei si severitatii comportamentelor agresive, distructive si antisociale (8, 10,14, 16).
11. Cresterea acordului in ceea ce priveste regulile pentru casa si scoala (8,9, 19,20,21).
12. Amanarea activitatilor recreative(ex.a juca baschet cu prietenii) pana la terminarea temelor sau a treburilor
casnice (8,18,22,23).
13. Parintii stabilesc limite corespunzatoare, descopera reguli clare si urmeaza consecintele pentru rele
comportamente (8,20,21,23)
14. Clientul si parintii lui sunt de acord si urmeaza implementarea unui sistem bazat pe recompensa sau un
posisbil contract (8,20,22).
15. Parintii sporesc frecventa intaririi pozitive a clientului si lauda acestuia (20,22).
16. Cresterea timpului petrecut cu parinti neimplicati sau detasati, in activitati de timp liber, scoala sau munca
(24,25,26,27).
17. Parintii verbalizeaza limitele potirvite pentru disciplina, pentru a preveni eventuale forme de abuz si sa se
asigure de siguranta clientului si a rivalului in competitia pentru dragostea parinteasca(frate/sora) (25,28,29,30).
18. Verbalizarea si intelegerea modului in care comportamentele agresive sunt asociate cu neglijari din trecut,
abuz, separare sau abandon (28,31,32,33,34).
19. Identificarea si verbalizarea sentimentelor asociate cu neglijari din trecut, abuz, separare sau abandon
(31,32,33,34,35).
20. Cresterea participarii la activitati extracurriculare sau activitati pozitive in grupuri de aceeasi varsta (36,
38,39).
21. Identificarea si verbalizarea modului in care comportamentele concrete ii afecteaza negativ pe ceilalti
(10,13,37).
22. Cresterea verbalizarii empatiei si preocuparii pentru cei din jur (18,35,36,37).
23. Stabilirea si mentinerea unei ocupatii sigure pentru a impiedica aparitia comportamentelor impulsive (
40,41).
24. Identificarea si verbalizarea riscurilor implicate in comportamente sexuale promiscue (42,43).
25. Identificarea si verbalizarea sentimentelor, gandurilor irationale si nevoilor care contribuie la aparitia
comportamentelor sexuale promiscue (28,42,43).
26. Cresterea comunicarii, intimitatii si consecventei dintre parinti (24,25,44).
27. Luarea de medicamente prescrise de doctor (1,45).
1. Pregatirea clientului pentru testarea psihologica pentru a aprecia daca factorii emotionali sau ADHD
contribuie la impulsivitatea clientului si la comportamente concrete.
2. Pregatirea clientului pentru o evaluare psihoeducationala pentru a exclude prezenta unei dizabilitati
invatate care poate contribui la comportamente impulsive si concrete in cadrul scolii.
3. Asigurarea feed-back-ului clientului si parintilor sai, oficialilor scolii sau oficialilor justitiei criminale in
ceea ce priveste testarea psihologica si/sau psihoeducationala.
4. Pregatirea pentru evaluarea referitoare la abuz si/sau tratament pentru client.
5.Consultarea cu oficialii justitiei criminale despre consecintele comportamentului antisocial al clientului(ex.
restituirea de bani, serviciu in cadrul comunitatii, verificare, supraveghere intensiva).
6. Consultarea cu parintii, oficialii scolii si oficialii justitiei criminale despre nevoia de a plasa clientul intrun cadru alternativ (ex.copii lipsiti de adapost, program rezidential, facilitatea detentiei juvenile).
7.Incurajarea si provocarea parintilor pentru a nu proteja clientul de consecintele comportamentelor sale
antisociale.
8. Asistarea parintilor clientului in stabilirea clara a regulilor, a limitelor si a consecintelor pentru
comportamente rele.
9. Construirea progresiva a nivelului de incredere a clientului in sedintele de terapie prin: contactul vizual,
ascultare activa, cosideratie neconditionata si calda acceptare in ajutorul cresterii abilitatii clientului pentru a
identifica si a exprima sentimente.
10.Confruntarea ferma a comportamentelor antisociale ale clientului si atitudine, sublinierea consecintelor
pentru client si pentru ceilalti.
11.Asistarea clientului in a face conexiunea dintre sentimente si comportamente reactive.
12.Confruntarea declaratiilor in care clientul ii acuza pe ceilalti pentru relele sale comportamente si esueaza
in acceptarea responsabilitatii pentru actiunile sale.
13. Explorarea si procesarea factorilor care contribuie la modelul clientului de a-i blama pe cei din jur.
14. Invatarea de stategii pentru detinerea controlului propriu(relaxare, stop privire, ascultare si gandire)
pentru a ajuta clientul sa-si exprime furia prin verbalizari potrivite si modalitati de exprimare nonverbala.
15. Incurajarea clientului pentru a folosi listele de monitorizare proprie acasa sau la scoala pentru a
descoperi mai eficient controlul asupra furiei si a impulsurilor.
16. Utilizarea cartii terapeutice Monstrul furios pentru a-l ajuta pe client sa descopere intr-un mod mai
eficient controlul asupra furiei si a impulsurilor.
17. Clientul sa invete comunicarea efectiva si priceperi declarate pentru a-si exprima sentimentele intr-un
mod controlat si sa-si intalneasca nevoile prin actiuni mai constructive.
18. Asistarea parintilor in cresterea structurii pentru a-l ajuta pe client sa invete sa amane realizarea
obiectivelor pe termen lung (ex.finalizarea temelor sau a muncilor casnice inainte de a juca baschet).
19. Stabilirea de reguli clare pentru client acasa sau la scoala; clientul este pus sa repete regulile pentru a
demonstra ca a inteles.
20. Desemnarea unui sistem bazat pe recompensa sau un eventual contract pentru client pentru a intari
comportamentele pozitive identificate si pentru a impiedica aparitia comportamentelor impulsive.
21.Desemnarea si implementarea unei economii simbolice pentru a spori comportamentele sociale pozitive ale
clientului si pentru a impiedica aparitia comportamentelor impulsive si concrete.
22.Incurajarea parintilor pentru a prevedea lauda frecventa si intarirea pozitiva pentru comportamentele sociale
pozitive ale clientului si pentru bunul control al impulsurilor.
23.Sarcina pentru parinti sa citeasca 1-2-3 Magic: Cum sa-ti antrenezi prescolarul sa faca ce vrei tu(Phelan),
Regulile familiei(Kaye) si Disciplina asertiva pentru parinti(Canter si Canter).
24. Dirijarea sedintelor de terapie familiala pentru explorarea dinamismului care contribuie la urgentarea
problemelor comportamentale ale clientului.
25.Utilizarea tehnicii family-sculptin in care clientul defineste rolurile si comportamentele fiecarui membru
al familiei intr-o scena proprie in care alege sa evalueze dinamismul familiei.
26. Dirijarea sedintelor de terapie familiala in care membrilor familiei clientului li se dau sarcini sau probleme de
rezolvat impreuna(ex.construirea unui vas, observarea interactiunilor in familie si procesarea experientei cu ei pe
viitor).
27.Trasarea de directive parintilor neimplicati sau dezinteresati, sa petreaca mai mult timp cu clientul in activitati
de timp liber, scoala sau munca.
28. Investigarea trecutului familiei clientului pentru a afla istoria unui abuz fizic sau sexual care poate contribui
la problemele comportamentale ale clientului.
29.Confruntarea parintilor clientului pentru a inceta sa mai aplice metode de disciplina punitive sau de abuz fizic.
30.Implementarea pasilor necesari pentru protejarea clientului sau a rivalului in competitia pentru dragostea
parinteasca(frate/sora) pentru un eventual abuz(ex. raportarea abuzului la cea mai apropiata agentie; luarea
clientului sau a autorului abuzului de acasa)
31.Incurajarea si sprijinirea clientului in a-si exprima sentimentele asociate cu neglijarea, abuzul, separarea sau
abandonul.
32. Dirijarea sedintelor de terapie individuala prin joc pentru a informa clientul in legatura cu posibilitatea de a-si
exprima sentimentele legate de neglijarea din trecut, abuz, separare sau abandon.
33. Interpretarea sentimentelor exprimate in terapia prin joc si legarea lor de furia clientului si comportamentele
sale concrete.
34.Trasarea unei sarcini clientului de a scrie o scrisoare unui parinte absent sau folosirea tehnicii scaunului gol
pentru urmarirea clientului in a se exprima si a lucra prin intermediul sentimentelor de furie si suparare despre
abandonul din trecut.
35.Utilizarea jocului terapeutic Vorbind, simtind, facand pentru sporirea constientizarii gandurilor si
sentimentelor sale.
36.Pregatirea clientului pentru participarea la un grup terapeutic pentru a imbunatati judecata sa sociala si
deprinderile interpersonale.
37.Trasarea pentru client a sarcinii de a arata empatie, bunavointa si sensibilitate fata de nevoile celor din jur
(ex.sa citeasca o poveste la culcarea unui rival in competitia pentru dragostea parinteasca(frate/sora), sa coseasca
iarba pentru bunica).
38.Incurajarea clientului sa participe la activitati de grup de aceeasi varsta, extracurriculare sau pozitive, pentru a
demonstra o depasire sanatoasa a furiei, pentru a-si imbunatati deprinderile sociale si pentru a spori stima de
sine.
39. Indrumarea clientului spre organizatii tip Big Brother/Big Sister pentru a vedea un model de rol pozitiv.
40.Indrumarea clientului spre training-uri vocationale pentru a descoperi deprinderile de baza pentru munca si
gasirea unui loc de munca.
41.Incurajarea si intarirea asumarii responsabilitatii pentru o munca a clientului, acceptarii autoritatii unui
supervizor si regulilor angajatilor.
42.Educatia sexuala a clientului si discutarea riscurilor care apar in relatii sexuale promiscue.
43.Explorarea sentimentelor clientului bazate pe gandire irationala si nevoi nesatisfacute care contribuie la
urgentarea comportamentelor sexuale promiscue.
44.Evaluarea diadelor maritale pentru posibile conflicte care plaseaza problema pe comportamentele concrete ale
clientului si departe de sursele mariajului.
45.Pregatirea pentru evaluarea medicala a clientului pentru a prevedea controlul impulsurilor si stabilizarea
starilor.
Strategii legate de diagnostic

Anexa I:
Anexa II:
312.81
312.82
312.81
312.9
314.01
314.9
312.34
V71.02
V61.20
_____
V71.09
799.9
Comportament deviant/Tipologia copilariei

Comportament deviant/Tipologia adolescentei
Tulburari grave opuse
Comportament deviant dezbinat NOS
Deficiente de atentie/Tulburari hiperactive, Tip impulsiv hiperactiv predominant
Deficit de atentie/Tulburari de hiperactivitate NOS
Tulburari explozive intermitente
Comportament antisocial la copii si adolescenti
Probleme in relatia parinte-copil
______________________________________
Nici un diagnostic pentru anexa II
Diagnostic amanat
VICTIMA ABUZULUI FIZIC

1. Percepia de sine a celui abuzat sexual sau confirmare din partea altora (ex. lovire, arsuri, plmuire sau
tortur).
2. Contuzii sau rni ca dovezi ale victimizrii.
3. Percepia de sine a faptului de a fi rnit asociat cu sentimente de team i izolare social.
4. Creterea, ca frecven i intensitate, comportamentelor agresive fa de persoane de aceeai vrst sau aduli.
5. Evocri de angoas recurente cu privire la abuzului.
6. Sentimente de furie sau team n momentul confruntrii cu abuzatorul.
7. Perturbri severe ale dispoziiei sau afectelor (ex. perioade ndelungate i frecvente de depresie, iritabilitate,
anxietate i retragere apatic)
8. Apariia de comportamente regresive (ex. suptul degetului, limbaj de copil mic, enurezis)
9. Tulburri de somn (ex. dificulti de adormire, refuzul de a dormi singur, comaruri nocturne, comaruri
recurente de angoas)
10. Evadarea ca form de evitare a altor atacuri fizice.
1. Stoparea abuzul psihic.
2.Reconstruirea respectul de sine al clientului i nlturarea sentimentul copleitor de fric, ruine i tristee.
3. Rezolvarea sentimentelor de fric ale clientului i depresia prin mbuntirea comunicrii i
limitelor respectului n interiorul familiei
4. ndeprtarea clientului din mediul unde abuzul se petrece i asigurarea unui climat sigur.
5. Stabilirea limitelor pentru autopedepsirea clientului astfel nct s nu intervin nici o atingere fizic, iar
respectul pentru drepturile lui/ei s se menin.
6. Eliminarea refuzului la client i familia sa, transfernd responsabilitatea abuzului pe agresor i asigurarea
victimei de susinere/suport.
7. Reducerea indiciilor agresiunii la client care reflect abuzul i pstrarea unei distane emoionale fa de
ceilali.
8. Construirea stimei de sine n client, prin manifestarea unui numr crescut de declaraii pozitive autodescriptive
i accentuarea participrii acestuia la activiti extracurriculare.
Obiectivele pe termen scurt
1. Relatarea ntregului abuz (1,2,3,4,5)
2. Identificarea naturii, frecvenei i duratei abuzului. (3,4,5,6,7)
3. Identificarea i exprimarea sentimentelor legate de abuz (1,2,3,10,22)
4.Stabilizarea dispoziiei clientului i descreterea intensitatii emoionale legate de abuz. (1,2,3,17,18)
5. Verbalizarea modului n care abuzul fizic a afectat viaa clientului. (2,3,10, 22)
6. Stoparea verbalizrii privind justificarea abuzatorului. (8,9)
7. Verbalizarea, din partea prinilor, cu privire la limitele disciplinei adecvate care s asigure protecia
clientului(7,11,12)
8. Reducerea sentimentelor de ruine i de vin ale clientului prin transferarea responsabilitii abuzului asupra
agresorului. (2,8,9,11,12)
9. Determinarea fptuitorul de a-i asuma responsabilitatea pentru abuz. (8.13.15.16.17)
10. Determinarea fptuitorului s cear iertare i s promit respect pentru graniele stabilite. (9,12,16,17)
11. Determinarea agresorului s urmeze tratamentul de specialitate. (8,14, 15,24,25)
12. Determinarea agresorului i a celorlali care au legtur cu abuzul de a-i cere iertare fa de fptuitor ,
insistnd pe respectarea drepturilor clientului de siguran pe viitor.
13. Reducerea furiei i agresivitii izvorte din sentimentele de neputin cauzate de abuzul fizic. (16,25,27)
14. Verbalizarea clientului cu privire la ideeea c un control slab al furiei continu ciclul violenei i nencrederii
n familia extins. (27,31)
15. Reducerea comportamentului depresiv, a capacitii de concentrare slab, a lipsei de energie i a
izolrii sociale. (20,21,23,26)
16. Creterea stimei de sine evideniat prin numeroase autodescrieri pozitive, mbuntirea
contactului vizual i folosirea unei voci puternice. (20,21,23,26)
17 Creterea ncrederii n forele proprii prin mai multe ocazii de socializare activ, promptitudine n
luarea de decizii i verbalizare pozitiv n ceea ce privete viitorul. (22,24,25,26,30)
18. Reducerea declaraiilor de victimizare i accentuarea celor care reflect angajamentul personal.
(11,21, 22, 24)
19. Verbalizare cu privire la acceptarea pierderii ncrederii n toate relaiile interumane care au
rezultat ca urmare a abuzului comis de printe. (2, 3, 18, 27, 28,)
20. Creterea nivelului ncrederii n alii dovedit prin accentuarea socializrii i mrirea numrului
de prieteni (18, 25, 27, 28, 30)
21. Creterea contactelor n afara familiei i construirea de reele sociale. ( 26, 28, 30)
1. Construirea activ a nivelului ncrederii clientului n sesiuni individuale directe prin contact vizual, ascultare
activ, atenie pozitiv necondiionat i acceptare cald pentru a-l sprijini n
vederea dezvoltrii abilitii sale de a-i identifica i exprima sentimentele.
2. Explorarea, ncurajarea i susinerea clientului n verbalizarea i clarificarea sentimentelor asociate cu abuzul.
3. Utilizarea edinelor individuale de joc de rol pentru a-i furniza clientului ocazii de a-i exprima i lucra
sentimentele rnite, teama i furia legate de abuz.
4. Reclam abuzul fizic la cea mai apropiat direcie de protecie a copilului, birou de justiie delictual sau
unitate medical.
5. Consultarea cu familia, un doctor, oficialiti ai justiiei sau managerii de caz din protecia copilului pentru a
stabili veridicitatea acuzaiilor de abuz fizic.
6. Evaluarea oportunitii de ndeprtare a abuzatorului din locuina clientului.
7. Implementarea pailor necesari ( ex. ndeprtarea clientului din cas) n vederea protejrii clientului i altor
copii din cas de un alt eventual abuz psihic.
8. Confruntarea energic i provocativ a negrii n sistemului familial.
9. Confruntarea clientului cu afirmaii de iertare la adresa agresorului i acceptarea consecinelor acuzaiilor.
10. Evaluarea nevoilor clientului pentru medicaie psihotrop i, dac este necesar, programarea pentru o reet.
11. Susinerea clientul prin ntrirea/reevocarea pailor necesari protejrii sale.
12. Consilierea membrilor familiei clientului despre limitele adecvate stabilite.
13 Evaluarea dinamicii familiei i identificarea factorilor de stres sau evenimentelor declanatoare care
contribuie la emergena abuzului.
14. Determinarea fptuitorului de a participa la grupuri de copii abuzai.
15. Evaluarea posibilitii de consum de substane n cadrul familiei.
16. Organizarea unei sesiuni de terapie de familie unde clientul i/sau terapeutul confrunt fptuitorul cu abuzul.
17. Organizarea unei sesiuni cu familia n care fptuitorul i cere scuze de la client i ali membri ai familiei
pentru abuz.
18. Determinarea clientului de a scrie o scrisoare agresorului prin care s i exprime sentimentele de durere,
fric i furie i analizarea acesteia cu terapeutul.
19. Determinarea clientului s scrie o scrisoare de iertare i/sau un exerciiu de completare de fraze de iertare n
care acesta verbalizeaz iertarea fptuitorului i/sau altor membri semnificativi ai familiei n timp ce i susine
dreptul la siguran. Analizarea cu terapeutul.
20. Solicitarea i ntrirea suportul i ngrijirii clientului din partea unor membri cheie/semnificativi ai familiei.
21. Determinarea clientului de a participa la exerciii de resemnare n care un simbol al abuzului este ndeprtat
sau distrus. Procesarea cu terapeutul.
22. ndrumai clientul ctre un grup constituit din copii cu experiene similare pentru a-i sprijini n internalizarea
convingerii c nu snt singurii care au trecut prin aa ceva.
23. Sprijinirea clientului n identificarea bazei propriei valori prin reconsiderarea propriilor valori,
importana/semnificaia pentru alii i valoarea spiritual intrinsec.
24. ntrirea declaraiilor pozitive ale clientului despre sine i viitor.
25. ntrirea sentimentului propriei valori a clientului prin consideraii pozitive necondiionate, cldur
autentic i ascultare activ.
26. ncurajarea clientului n vederea realizrii de planuri de viitor care s implice interaciuni cu cei de vrsta
lui i familia.
27. Sprijinirea clientului n emiterea de judeci discriminatorii care s permit instaurarea ncrederii n anumite
persoane mai degrab dect nencrederea n toi.
28. Determinarea clientului de a utiliza exerciii de eliberare n care simbolul abuzului este descrcat sau distrus.
Realizai aceste exerciii cu terapeutul.
29. Organizarea unor edine pentru testarea psihologic a clientului i/sau membrilor familiei cu scopul de a
depista disfuncii psihologice severe.
30. ncurajarea clientului de a participa la grupuri constituite din persoane cu interese similare sau la activiti
extracurriculare.
31. Construirea unei genograme multigeneraionale de familie care s identifice abuzul fizic n cadrul familiei
extinse pentru a realiza c nu este singura victim i pentru a l ajuta pe abuzator s recunoasc ciclul violenei.
AUTISM / DISFUNCTIE PERVAZIVA DE DEZVOLTARE

1.Lipsa de interes si/sau feed-backul fata de alti oameni
2.Esecul cronic de a dezvolta relatii sociale potrivite nivelului de dezvoltare.
3.Lipsa de spontaneitate si reciprocitatea emotionala sau sociala
4.Amanarile semnificative in dezvoltarea limbajului vorbit sau totala lipsa a acestuia sau incapacitatea de a
sustine sau initia conversatii
5.Ciudatenii in vorbire si limba manifestate prin ecolalie, inversare pronominala, sau limbaj metaforic
6.Aderenta inflexibila la repetitia ritualurilor nonfunctionale sau a manierelor stereotipice.
7.Preocuparea exagerata ptr.obiecte, parti ale obiectelor sau ptr.domenii de interes restranse.
8.Primejdia subliniata sau variabilitatea extrema in functionarea intelectuala si cognitive.
9.Rezistenta extrema sau reactia exagerata la schimbarile minore in rutina sau in mediu.
10Disimularea emotionala sau prefactoria.
11.Modelul repetat a comportamentelor auto-abuzive(ex.pendularea capului, muscatul, sau temperatura).
Scopuri pe termen lung
1.A dobandi scopurile educationale, comportmentale, si sociale identifcate sau Planul Educational Indivdualizat
al clientului.
2.A dezvolta deprinderi ale limbajului de baza si abilitatea de a comunica pur si simplu cu altii.
3.A stabili o leg. De BAZA intre client si figura cea mai apropiata din viata lui
4.Membrii familiei sa dezvolte o acceptare a capacitatilor anormale ale clientului sis a aiba asteptari realiste de la
el ca si comportament.
5.Sa se angajeze in joaca reciproca, cooperanta si imitativa bazata pe ceva obisnuit.
6.Sa stabilizeze o stare de spirit a.i. clientul sa fie capabil sa tolereze schimbari in rutina sau schimbari ale
mediului inconjurator.
7.Sa elimine intregul comportament de tip autoabuziv.
1.Sa completeze o apreciere intelectuala si cognitiva(1,4)
2.Sa completeze o evaluare de vorbire si limbaj(2,7,10)

3.Sa completeze o evaluare de tip neurologic si\sau neuropsihologica(3, 4)
4.Sa ia medicamente pe baza prescrierii psihiatrului(3, 5)
5.Clientul si parintii sai se supun unor recomandari oferite de Comitetul de Planificare Educationala
Individuala(IEPC), (1, 2, 6, 7, 22)
6.Sa se supuna mutarii intr-o clasa potrivita(1, 2, 6, 7 )
7.Sa se supuna mutarii intr-un loc potrivit ca asezare.(8, 15)
8.Sa creasca verbalizarea spontana in prezenta terapeutului(9, 11, 12, 13)
9.Sa descreasca ciudateniile din limbaj si vorbire(10, 11, 12, 15)
10.Sa creasca frecventa comunicarii sau interactiunii cu ceilalti( 9, 10, 11, 12, 13)
11.Sa descreasca frecventa si severitatea izbucnirlor de temperament si a manifestarilor ciudate in
comportament( 14, 15, 16)
12.Sa descreasca severitatea comportamentului autoabuziv ( 14, 17, 18)
13.Sa participe la jocuri sau activitati orgnizate cu parintii sau fratii cate 20 min. in fiecare zi.(13, 19, 20, 21)
14.Sa dezvolte o grija esentiala asupra propriei persoane si calitati independente de trai.(25, 26, 28, 29)
15.Parintii dezvolta si mentin un sistem suportiv.(22, 23, 24)
16.Sa dezvolte calitati de baza in gasirea unei slujbe care sa-I prilejuiasca clientului domenii de interes intr-un
mod pozitiv(27, 30)
1.aranjati o evaluare intelectuala si cognitive pentru a patrunde in lumea interioara a clientului si a-I descoperi
partile lui puternice si slabiciunile.
2. faceti referire la evaluarea de vorbire si limbaj a clientului
3. stabiliti o evaluare de tip neurologic sau neuropsihiatric care sa testeze factorii organici
4. stabiliti raspunsuri de la parintii clientului cu privire la tot ce au gasit din punct de vedere al evaluarii
5. stabiliti o evaluare psihiatrica a clientului
6. participate la o intalnire IEPC pentru a determina eligibilitatea clientului pentru servicii educationale speciale,
trasati interventii educationale si stabiliti scopuri
7. consultati-va cu parintii, profesorii si alti oficiali ai scolii cu privire la intocmirea unor programe de
invatamant efficient sau cu privire la slabiciunile sale
8. consultati-va cu parintii, oficiali ai scolii si medici psihiatrii despre nevoia de a plasa clientul intr-o asezare
alternativa (loc care sa se potriveasca nevoilor sale) de exemplu ingrijire speciala, camine sau un program
rezidential
9. construiti in mod activ un nivel de incredere al clientului prin contactul continuu al privirii, atentie frecventa si
interes, recompensa pozitiva neconditionata si facilitarea cresterii comunicarii.
10. faceti referire la un logoped pentru a-i imbunatatii abilitatile de vorbire si limbaj
11. construiti si implementati un program de raspuns prin desen utilizand principii pozitive pentru a facilita
dezvoltarea limbajului clientului
12. sustineti parintii si exemplificati metode de incurajare a dezvoltarii limbajului clientului
13. folositi frecvent recompensa si incurajarea pentru a creste feed-back-ul venit din partea clientului
14. invatati parintii tehnici de management comportamental exemplu: pauza, asumarea responsabilitatii,
indepartarea de la privilegii pentru a descreste vorbirea idiosincretica a clientului, autostimularea excesiva,
izbucnirile temperamentale si comportamentul autoabuziv.
15. construiti o pusculita pentru clasa sau pentru un program rezidential in vederea imbunatatirii calitatilor
sociale ale clientului, a controlului impulsivitatii si abilitatilor de vorbire si limbaj
16.dezvoltati un sistem de recompensare sau un contract de eventualitate ptr.a imbunatati calitatile sociale ale
clientului si controlul furiei.
17.Folositi tehnici de terapie prin aversiune ptr. a opri sau a limita comportamentul autoabuziv al clientului.
18.Consiliati parintii sa dezvolte interventii ptr. a controla comportamentul clientului de tip autoabuziv folosind
incurajarile, iar daca este necesar constrangerea psihica.
19.Incurajati membrii familiei sa includa in mod regulat clientul in munca structurata sau in activitati de joc
ptr.20 min. In fiecare zi.
20.Dati-i clientului si parintilor sai o sarcina, (ex. Innotul, mersul pe bicicleta) care ajuta la construirea increderii
si a dependentei reciproce.
21.Incurajati parintii detasati sa se implice in viata de zi cu zi a clientului, in activitatile sale din timpul liber sau
in ceea ce trebuie sa faca ptr. Scoala.
22.Educati parintii clientului sau membrii familiei in leg. Cu privire la simptomele si caracteristicile autismului
sau a dereglarii comportamentale.
23.Incurajati parintii clientului sa caute ragaz pe o perioada de timp.
24.Sugerati parintilor incadrarea intr-un grup terapeutic, de sustinere.
25.Consiliati parintii cu privire la invatarea clientului despre calitati esentiale de autoajutorare(ex. Pieptanatul
parului, imbaierea, spalatul dintilor)
26.Monitorizati si dati feed-back frecvent asupra progresului clientului legat de dezvoltarea tehnicilor de autoajutorare.
27.Faceti referire la un atelier de munca linistit sau la un program de pregatire vocationala ptr. A dezvolta talente
de lucru de baza.
28.Faceti referire la integrarea intr- un centru de copii cu probleme de acest gen .
29.Faceti referire la participarea intr-o tabara de vara ptr. A facilita contacte sociale.
30.Redirectionati preocuparile clientului prin obiecte sau un domniu resrans de activitate in concordanta cu
cerintele sociale acceptabile.(ex. Clientul invata sa acordeze instrumente sau sa impacheteze obiecte intr-un
atelier linistit.
Sugestii de diagnostic
Axa I: 299.00 Deregalarea de tip autist
299.80Deregalarea de dezvoltare pervasiva NOS
299.80 Sindromul RETT.
299.10 Deregalarea din cauza copilariei dezintegrate
299.80 Sindromul ASPERGER.
313.89 Deregalrea ractiva de atasament a Infantilitatii sau Copilariei infantile
307.3 Deregalrea de miscare stereotipica
295.xx Schizofrenia
Axa II: 317.Retardul mental

319.Retartul mental, severitate nespecificata
799.9 Diagnostice diferentiate.
V 71.09 Nici un diagnostic
ANXIETATEA
1.
2.
3.
4.
Anxietate, grija sau frica excesiva care depaseste considerabil nivelul de dezvoltare al clientului.
Nivel inalt al tensiunii motorii cum ar fi oboseala, neliniste, agitatie sau tensiune musculara.
Hiperactivitate anatomica ca tahicardia, respiratia sacadata, ameteala, uscarea buzelor, greata sau diareea.
Hiperatentie ca nervozotatea constant ,deficitul de concentrare, dificultatea in a adormi sau a dormi, si o
stare generala de iritabilitate.
5. O frica specifica care s-a generalizat acoperind o arie mai larga si a ajuns la punctul la care interfereaza
semnificativ cu viata cotidiana a clientului si a familiei acestuia.
6. Anxietate sau grija excesiva datorata amenintarii cu abandonul de catre un parinte, supralicitarea
vinovatiei, negarea autonomiei sau a statusului , frictiunile dintre parinti sau interferenta cu activitatea
fizica.
Scopuri pe termen lung

1. Reducerea completa a frecventei si intensitatii reactiei anxioase in asa fel incat functionarea zilnica sa nu
aiba de suferit.
2. Stabilizarea nivelului anxietatii o data cu cresterea abilitatii de functionare de la un punct de plecare
3. Rezolvarea problemei cheie care este sursa anxietatii sau fricii.
4. Atingerea punctului in care clientul poate sa interactioneze cu lumea, fara frica, grija sau anxietate
excesiva .

1. Dezvoltarea unei relatii de lucru cu terapeutul in care clientul isi prezinta in mod
deschis gandurile si sentimentele (1,2)
2. Identificarea verbala a fricilor, grijilor si anxietatilor.(1,2,8,9)
3. Folosirea
unui autodiscurs pozitiv pentru a reduce sau a elimina
anxietatea.(1,3,4,7)
4. Cresterea manifestarilor comportamentale prin socializarea cu ceilalti, prin
activitate fizica si autoincurajare.
5. Cresterea participarii in activitati sociale si academice zilnice.
6. Dezvoltarea si aplicarea unei metode de relaxare adecvate si a unor activitati
diverse pentru a cobori nivelul de anxietate (7,12,14,15)
7. Identificarea ariilor de conflict din viata clientului (5,6,12,15)
8. Parintii exprima verbal faptul ca inteleg anxietatile si fricile
clientului.(16,17,18,19)
9. Parintii dezvolta moduri specifice de a ajuta empatic clientul in fata anxietatii si
fricii.(20,21,22,23)
1. Se construieste in mod activ, impreuna cu clientul , nivelul de incredere in timpul
sedintelor individuale prin contact vizual, prin ascultare activa, prin privire
neconditionat pozitiva, si acceptare calda in scopul de a o/il ajuta sa isi creasca
abilitatile de a si identifica si exprima sentimentele.
2. Se foloseste unui joc terapeutic ( Discutia, Emotia, Actiunea sau Lipsa
jocului)pentru a-I largi clientului constienta de sine si de ceilalti.
3. Clientul este ajutat sa-si dezvolte mesaje cognitive bazate pe realitate, care ii vor
creste increderea in sine in a face fata fricilor si anxietatilor.
4. Se exploreaza mesajului cognitiv care mijloceste raspunsul anxios si opreste
cunoasterea adaptativa.
5. Clientului i se cere sa prezinte o lista de conflicte cheie din trecut si din present cu
familia si cu partenerul.Se proceseaza lista impreuna cu terapeutul.
6. Clientul este asistat in scopul de a deveni constient de conflictele cheie si sa
inceapa munca in vederea rezolvarii lor.
7. Clientul este ajutat sa-si dezvolte un discurs sanatos cu sine insusi ca o modalitate
de a trata anxietatea.
8. Se foloseste metoda narativa prin care clientul descrie complet povestea anxietatii
sau a fricii sale si apoi interpreteaza aceasta poveste impreuna cu terapeutul
pentru a-si externaliza problemele. Se colaboreaza cu clientul pentru a lua o
decizie sau se dezvolte un mod efectiv de a face fata anxietatii sau fricii.
9. Se realizeaza sedinte de terapie prin joc in care anxietatile, fricile sau grijile
clentului sunt explorate si rezolvate.
10. Foloseste o metoda de intervievare interpretativa in care terapeutul isi
intervieveaza clientul pentru a-l ajuta sa-si exprime motivatia si sentimentele.
Apoi clientul este asistat sa faca o legatura intre fricile sau anxietatile sale si
ganduri sau dorinte rele neexprimate sau neacceptate.
11. Parintii sunt incurajati sa caute o tabara sau un weekend experientiala care se
concentreaza pe problema fricilor , asumarea riscurilor si construirea increderii.
Se proceseaza experienta cu clientul si cu parintii lui.
12. Iintalnirile sunt conduse concentradu-se pe situatiile care produc anxietate in care
tehnicile de povestire, desen, vizionarea de fotografii, si rezolvarea temelor sunt
folosite pentru a reduce nivelul de anxietate sau de frica al clientului.
13. Clientul este asistat in scopul dezvoltarii strategiilor de a face fata cu
anxietatea.(ex: cresterea implicarii sociale, contactul cu ceilalti, exercitii fizice)
14. Se pledeaza si incurajeaza analiza. Rezultatele sunt monitorizate saptamanal si se
redirectioneaza acolo unde este nevoie.
15. Se foloseste o tehnica de povestire mutuala (de Richard Gardner0 in care clientul
isi spune povestea.Terapeutul interpreteaza povestea subliniind intelesurile si
spune povestea proprie folosind aceleasi personaje in contexte similare dar
impletind in poveste adaptari mai sanatoase la frica sau anxietate si de rezolvare a
conflictelor.
16. Parintilor clientului sunt educati in scopul de a-i constientiza si a-i face sa
inteleaga in ce masura fricile si anxietatile sunt normale din punct de vedere al
dezvoltarii pentru copii sau adolescenti, in functie de varsta.
17. Stabileste pentru parintii clientului lecturarea unor carti despre dezvoltarea
copilului si despre cum e sa fii parinte ca Intre parinte si Copil/Adolscent sau
Cum sa vorbim ca sa ne asculte copiii si cum sa ascultam ca copii sa vorbeasca.
18. Trimite parintii clientului la o clasa sau la un grup de suport pentru parinti.
19. Lucreaza cu parintii in sedinte cu familia pentru a le dezvolta abilitatile de a trata
cu eficacitate fricile si anxietatile clientului cu incredere calma si nu cu reactii
pline de frica.
20. Condu intalniri cu familia in care sistemul este examinat pentru a determina
nivelul de frica sau anxietate la momentul respectiv sau pentru a scoate la
suprafata conflicte subterane.
21. Lucreaza in intalniri cu familia pentru a rezolva conflictele si pentru a ridica
nivelul de functionare sanatoasa al familiei.
22. Foloseste o apropiere structurala in intalnirile cu familia in care rolurile sunt
modificate pentru a incuraja parintii sa lucreze mai putin si sa permita copiilor sa
fie copii.
23. Condu intalniri cu familia ale caror directii strategice sunt dezvoltate si oferite
familiei ,acestea fiind concepute pentru a da libertate fizica copilului si pentru a
ajusta controlul parental al sistemului.
DEPRESIA
1.
2.
3.
4.
Tristete sau afecte (dispozitii) aplatizate;

Preocupari legate de subiectul mortii;
Idei si planuri suicidale;
Iritabilitate ocazionala;
5. Izolare de familie si/sau semeni;

6. Deteriorarea performantelor academice;
7. Scadere marcata a interesului fata de activitati anterior agreate;
8. Refuzul de a comunica deschis;
9. Folosirea de substante pentru imbunatatirea dispozitiei;
10. Energie redusa;
11. Contact vizual minimal si frecvente verbalizari ale autodeprecierii / stimei de sine
scazute;
12. Apetit redus;
13. Somn prelungit;
14. Concentrare deficitara si indecizie;
15. Sentimente nejusificate de disperare, autodepreciere sau autoculpabilizare
/invinovatire;
16. Probleme actuale, generatoare de suferinta;
17. Iluzii si halucinatii asociate cu dispozitia.

1. Constientizarea si verbalizarea depresiei si inlaturarea cauzelor, conducand la
normalizarea starii emotionale;
2. Evaluarea dispozitiei si relevarea dovezilor unui nivel normal de energie,
activitate si socializare;
3. Reducerea iritabilitatii si normalizarea interactiunilor sociale cu familia si
prietenii;
4. Manifestarea unui interes adecvat pentru achizitii academice, implicare sociala,
obiceiuri alimentare precum si manifestari ocazionale ale bucuriei si pretuirii vieti
1. Testare psihologica completa pentru evaluarea profunzimii starii depresive; (1,2)
2. Stabilirea legaturii dintre razvratire, tendinte autodistructive sau retragerea in sine
si fondul depresiv; (3,4)
3. Exprimarea verbala a nefericirii, nemultumirii existentiale; (5,7,14,15,29)
4. Specificarea a ceea ce ii lipseste clientului din viata sa, cauzandu-i nefericire;
(5,6,8,14,15)
5. Punctarea aspectelor care, in trecut sau in prezent, cauzeaza / contribuie la tristete;
(5,9,10,14,15)
6. Aprecierea asertiva, de catre client, a ceea ce-i este necesar pentru a fi cu adevarat
fericit; (5,10,13,29)
7. Exprimarea nevoilor emotionale catre persoanele semnificative; (6,11,12,28)
8. Inhibarea / stoparea abordarilor verbale ale subiectului/temei mortii;
(6,7,14,15,18)
9. Incetarea conduitelor suicidare si/sau exprimarii dorintei de a muri; (16,17,18,19)
10. Sa initieze si sa raspunda activ la comunicarea sociala cu familia si semenii;
(12,20,21,28,29)
11. Verbalizarea sentimentelor generate de a fi iubit si acceptat de catre familie si

prieteni; (6,16,17)
12. Descrierea interesului si participarii la activitati sociale si recreationale; (13,20)
13. Reducerea furiei si iritabilitatii, evidentiindu-se prin interactiuni placute si
prietenoase cu familia si prietenii; (11,12,20)
14. Sa fie compliant/ sa coopereze cu evaluarea necesitatii medicamentatiei
psihotrope; (21,22)
15. Sa urmeze tratamentul medicamentos prescris de medic; (21,22,23)
16. Imbunatatirea performantei academice, evidentiindu-se prin note mai bune si
rapoarte/recomandari ale profesorilor; (24,25)
17. Sa manance meniuri nutritive fara a fi imboldit constant de altii; (21,22,23,26)
18. Sa-si ajusteze programul de dormit adecvat nivelului de dezvoltare; (21,22,23,27)
1. Organizarea administrarii testelor psihologice asa incat sa se faciliteze o stabilire
cat mai completa/realista/ a profunzimii depresiei;
2. Oferirea unui feedback clientului si familiei sale, in ceea ce priveste rezultatele
testarii;
3. Aprecierea nivelului de intelegere /constientizare de catre client, a
comportamentelor/mecanismelor sale defensive legate de depresie;
4. Interpretarea manifestarilor comportamentale ale clientului, ca reflectare a
depresiei;
5. Intarirea manifestarii deschise / acceptarii, de catre client a sentimentelor sale
profunde / implicite de furie, durere si dezamagire.
6. Evaluarea temerilor clientului in ceea ce priveste pierderea afectiunii altora.
7. Confruntarea clientului cu comportamentele / manifestarile sale de evitare a
adevaratelor conflicte, cu nevoile sale emotionale neconstientizate /neasumate /
nesatisfacute.
8. Cerinta catre client sa aduca in discutie ce anume ii lipseste din viata, contribuind
astfel la starea sa de nefericire.
9. Evaluarea / aprecierea aspectelor prezente, din viata clientului, care contribuie la
starea sa de nefericire.
10. Explorarea suferintei emotionale din trecutul clientului, care contribuie la
sentimentele de disperare si stima de sine redusa.
11. Organizarea unei sedinte de terapie familiala pentru facilitarea exprimarii
conflictelor cu membri ai familiei.
12. Sprijinirea clientului in exprimarea nevoilor sale emotionale catre membrii
familiei si persoanele semnificative.
13. Mobilizarea clientului in formularea unui plan, menit sa-i stimuleze actiunea de
satisfacere a nevoilor.
14. Organizarea/ punerea in scena a unui joc psihodramatic care sa-i permita
clientului exprimarea sentimentelor fata de sine si altii.
15. Interpretarea sentimentelor exprimate in joc, ca fiind cele ale clientului fata de
viata reala.
16. Stabilirea cognitiilor care intaresc neajutorarea si disperarea clientului
17. Invatarea de catre client si intarirea cognitiilor functionale, care ii faciliteaza

cresterea increderii si acceptarii de sine.
18. Monitorizarea potentialului autoagresiv al clientului si indrumarea sa catre un
mediu protectiv / sanatorial, daca este necesar.
19. Obtinerea unui angajament al clientului, de a nu-si provoca rau.
20. Incurajarea clientului de a participa la activitati sociale/ recreative, care sa-i
imbogateasca existenta.
21. Aprecierea/ evaluarea nevoii clientului de a urma un tratament medicamentos
psihotrop.
22. Obtinerea unei prescriptii medicamentoase antidepresive pentru client.
23. Monitorizarea eficacitatii medicamentelor si a efectelor secundare.
24. Stimularea interesului clientului in obtinerea unor performante academice.
25. Contractarea unui tutore in vederea incurajarii clientului sa-si dezvolte un simt al
performantei academice.
26. Monitorizarea si incurajarea clientului in ceea ce priveste dobandirea unor
obiceiuri alimentare corespunzatoare.
27. Monitorizarea deprinderilor de somn ale clientului si a efectului odihnitor al
somnului acestuia.
28. Lucrul cu parintii clientului pentru dezvoltarea abilitatilor lor de a incuraja,
sustine si/sau tolera modalitatile expresive ale gandurilor si sentimentelor
clientului.
29. Folosirea unui joc terapeutic care sa vizeze expresivitatea emotiilor pentru
sprijinirea clientului in demersul verbalizarii adecvate a sentimentelor.
Sugestii diagnostice
Axul I
Distimia
Tulburare Depresiva Majora, episod singular
Tulburare Depresiva Majora, Recurenta
Tulburare Bipolara II
Tulburare Bipolara I
Tulburare Ciclotimica
Tulburari de Adaptare cu Dispozitie Depresiva
Alterare a personalitatii determinata de o afectiune pe axul III
Doliu / pierdere ireparabila / deprivare
Axul II
Diagnostic deferit
Nediagnostic
MANIA / HIPERMANIA
1. Un stil social intens(puternic), excesiv prietenos, care depete parametrii sociali
normali i care d dovad de o judecat sczut(srac), pe plan social (adaptare sociala
sczuta) (ex. Credulitatea i deschiderea n faa altora cu prea mult uurin).
2. Mndrie excesiv(prere mult prea bun despre sine) dar si exagerarea
optimismului(absena depresiei), ncrederii, cu prea mult optimism n capacitile sale,
ncredere care neag orice autolimitare sau obstacol real, dar i vede pe ceilali ca
stndu-i n drum ( ca pe un impediment).
3. Lipsa puterii de concentrare asupra unui singur fapt, incapacitatea de a-i pstra gndul
asupra unui singur lucru. ( i fug gndurile)
4. Apariia stresului n vorbire.
5. Hiperenergic i impacient(foarte agitat, fr astmpr).
6. Impulsivitate haotic (comportament agitat), fr capacitatea de a anticipa consecinele
comportamentului.
7. Nevoie de odihn redus i o negare a durerii fizice i a emoiilor.
8. Boli la nivelul afectiv ntlnite la generaiile precedente(n familie).
9. Agresiune verbal sau fizic cuplat cu dorina de manifestare violent (ex. aruncarea n
aer a diferitelor obiecte) n cazul nendeplinirii unei dorine, ceea ce este n contrast cu
comportamentul lui obinuit de ascultare i supus.
10. Uor de distras i capabil de atenie redus ca timp.
11. Incapacitatea de a duce mai departe proiectele, chiar dac nivelul de energie este foarte
ridicat. Acestea se datoreaza lipsurilor comportamentale la nivel disciplinar ct si lipsei
dorinei de interes n a ndeplini/urma un scop.
12. Aciuni negndite(produse de factori interni) care reflect o nerecunoatere a
consecinelor ce duc la autodistrugere (ex. Furatul din magazine, abuzul de alcool, de
droguri sau promiscuitatea-variaia partenerilor n viata sexuala,viaa mizer).
13. mbrcminte bizar i anumite moduri de manifestare( ex. curarea corporal cu
ajutorul limbii, mucare, picare a plielii).
Scopuri pentru termen lung:

1. Creterea controlului asupra anumitor impulsuri, reducerea nivelului de energie i
stabilizarea strii(toanelor), a sentimentelor.
2. Scderea nivelului de iratibilitate i agitaie, mbuntirea judecii n plan social i
dezvoltarea unui tip de sensibilitate asupra consecinelor aduse de comportament,
avnd totodata mai multe ateptri reale/realizabile de la sine.
3. Recunoaterea depresiei din subcontient (ascunse) i gsirea unui mod de a se
descurca (cooperarea) cu sentimentele sau teama de pierdere .
4. S vorbeasc despre sentimentele ascunse de prere prost despre sine sau vin,
teama de a fi respins, dependent i abandon de ctre persoane importante pentru el.
1. Ia medicamentele psihotropice( care afecteaza mintea, emoiile sau comportamentul)
prescrise.( 1, 2, 3)
2. ncepe s arate ncredere n relaia terapeutic mprtindu-i temerile de dependen,
pierdere(absen) i abandonare.( 4, 5, 6, 9)
35
3. Ajunge la stabilitate a toanelorstarii/sentimentelor, ncepnd sa reacioneze mai rar cu

furie, mai puin exagerat i mult mai adecvat social i sentimental. ( 11, 15, 16, 21)
4. Verbalizeaz (exprim) tristeea, teama i furia privind pierderi din via reale sau
imaginare. ( 5, 6, 7, 8)
5. Contientizeaz (admite) prerea proast despre sine i teama de a fi respins pe care se
sprijin falsa lui mndrie(importan prea mare alocata siei combinat cu arogan).(9, 10,
11, 12)
6. Identific motivele(cauzele) prerii proaste despre sine i temerile de abandon. ( 9, 10, 12)
7. Face diferena ntre pierderile reale i imaginare, respigeri i abandonri.( 6,8)
8. Prinii ntresc comportamentele pozitive cnd impun/fixeaz limite ferme pentru
ostilitate.( 10, 11, 19, 21, 22)
9. nceteaz (stopeaz) comportamentele autodistructive cum ar fi promiscuitatea, abuzul de
anumite substane i ostilitatea exagerat sau agresiunea.( 13, 15, 16)
10. Vorbete mai rar i este mai concentrat pe subiect. (13, 14)
11. Se mbrac i se ngrijete ntr-o manier mai puin extravagant.( 11, 18, 20)
12. Trebuie vorbit deschis despre acceptare si impacarea cu nevoile sale dependente.( 4, 5, 10,
18)
13. Identific trsturi de personalitate pozitive i comportamente care construiesc stima de sine
autentic. ( 19, 20)
14. Scad declaraiile de grandoare i se exprimpe sine mult mai atent (mai cenzurat). ( 11, 15,
17)
15. Identific factorii stresani care sporesc teama de respingere i eec.( 12,17,18)
16. Accept limitele impuse n comportamentele manipulatorii i ostile care tind s i
controleze pe ceilali. ( 21, 22)
1. Estimeaz(stabilete) nevoia clientului de medicamentele necesare stabilizarii
strii/sentimentelor (ex. Carbonat de litiu)
2. Concepe (recomand) prescripia medical adecvat, care s ajute clientul la reducerea
energiei n exces/exagerate provocat de anumite sentimente.
3. Monitorizeaz raciile clientului la medicaie (efecte secundare i eficien).
4. Se leag (promite) s fie acolo(prezent), un ajutor real, s asculte i s sprijine clientul.
5. Exploreaz temerile clientului de a fi abandonat izvornd dragoste i ngrijire.
6. Demonstreaz pierderi reale sau percepute din viaa clientului.
7. Reevalueaz modurile de a nlocui pierderile i le prezint n perspectiv(ca pe un
deziderat).
8. Ajut clientul s fac diferena ntre real i imaginar, pierderi prezente(curente) i pierderi
exagerate.
9. Demonstreaz(gsete) cauzele care au provocat temerile de abandon ale clientului precum
i proasta impresie despre sine, n istoria familiei de provenien.
10. ine (organizeaz) sesiuni de terapie de familie pentru a cerceta i confrunta respingerile
parentale sau abandonul emoional.
11. Confrunt grandomania cilentului precum i cerinele (preteniile exagerate) acestuia
treptat dar ferm.
12. Exloreaz/cerceteaz factorii stresani care provoaca comportamentul maniacal al
clientului (ex. insuccesele/nereuitele colare, respingerea social, trauma familial).
13. Asigur structur (substan) i concentrare gndurilor i aciunilor clientului controlnd
(dirijnd) desfurarea conversaiei i stabilind planuri de comportament.
14. ntrete verbal vorbirea rar (calm) i aprofundarea proceselor de gndire.
36
15. Focalizarea continu asupra consecinelor comportamentului pentru a reduce

impulsivitatea negndit (necontrolat).
16. Faciliteaz (uureaz) controlul impulsurilor prin jocul de rol, repetarea comportamentelor
i inversarea rolurilor pentru a mri sensibilitatea(n a percepe) n ceea ce privete
consecinele comportamentului.
17. ncurajeaz clientul s mprteasc sentimente la un nivel mai profund pentru a uura
deschiderea, intimitatea i ncrederea n relaii i acioneaz contra negrii, fricii i
superficialitii.
18. Interpreteaz teama i insecuritatea care stau la baza mndriei, ostilitii i negrii
dependenei.
19. Asist clientul n identificarea propriilor fore i repere s-i construiasc stima de sine i
ncrederea.
20. ncurajeaz i ntrete o manier vestimentar i de ngrijire adecvat.
21. Impune limite n manipulare sau manifestri fcnd reguli i stabilind consecinele clare
ale nclcrii acestora.
22. Incurajeaz prinii n crearea/impunerea unor limite rezonabile asupra comportamentului
clientului i n ai exprima dedicaia i dragostea lor necondiionate fata de client.
SUGESTII PENTRU DIAGNOSTICARE
AnexaI:
296.xx
296.89
301.13
295.70
296.80
310.1
314.01
Anexa II:
799.9
V71.9
Tulburare biolar I
Tulburare bipolar II
Ciclotimie
Schizofrenie afectiv
Tulburare bipolar
Schimbare de personalitate datorat (tulburri din anexa III)
Deficit de atenie / hiperactivitate
Predominana tipului hiperactiv impulsiv.
Diagnostic amnat
Nici un diagnostic.
FOBIE ATAC DE PANIC / AGORAFOBIE

1. Teama de a fi ntr-un loc sau ntr-o situaie din care scparea poate fi dificil, sau
dezvoltarea unei simptom care poate fi incapacitant sau stnjenitor (ameeal,
depersonalizare sau derealizare, grea, diaree, transpiraie, palpitaii sau stri de lein).
2. Teama de a fi departe de cas (n special singur)
3. Evitarea mulimilor de oameni (restaurante, mall-uri, biserici, teatre, etc.)
4. Evitarea mijloacelor de transport nchise (autobuz, tren, avion, main, etc.)
5. Team persistent i nejustificat f de un obiect sau o situaie specific din cauza ca
ntlnirea unui stimul fobic ar declana un rspuns anxios imediat.
37
6. Evitarea sau suportarea stimulului fobic cu anxietate intens care interfereaz cu

comportamentele rutiniere normale, sau distres marcat.
Scopuri de lung durat
1. S reduc teama, astfel nct, clientul s i poat prsi domiciliul liber i independent i s
se simt confortabil n spaii publice, n prezena oamenilor.
2. S permit clientului s cltoreasc ntr-un mijloc de transport nchis.
3. S reduc teama de obiecte sau situaii specifice care anterior provocau imediat anxietatea.
4. S elimine interferena cu comportamentele rutiniere i s ndeprteze distresul provocat de
obiectul sau situaia temut.
Verbalizarea temerii i focalizarea pe descrierea stimului specific al acesteia (1,9,10).
Construirea unei ierarhi a situaiilor care evoc anxietate gradul. (2)
Dobndirea expertizei n relaxarea muscular profund (3,4).
Identificarea unei secvene plcute, neamenintoare, care s permit folosirea tehnicilor de
imagerie dirijat. (5)
5. Coroborarea desenzitivizrii sistematice fa de obiectul sau situaia anxiogen. (5,6)
6. Implicarea n desensitivizri in vivo fa de obiectul sau situaia stimul. (7)
7. Ieirea din cas fr a resimi o anxietatea copleitoare (6,7,8,20).
8. Confruntarea obiectului sau situaiei fobice cu calm, control i confort. (7,8)
9. Transpunerea n scris a povetilor reale sau imaginare care descriu o ntlnire cu situaia sau
obiectul temut. (9)
10. Adunarea de imagini sau poveti plcute cu privire la stimulul fobic i mprtirea acestora
cu clientul (11).
11. Transpunerea n act a comportamentului sau nfruntarea situaiei temute i experimentarea
liber a anxietii lipsit de urmri devastatoare. (7,10,12)
12. Dezvoltarea suportului familial pe msur ce clientul tolereaz o mai mare expunere la
stimulul fobic. (13,14,15)
13. Identificarea semnificaiei simbolice a stimlului fobic care poate sta la baza fricii. (1,16)
14. Verbalizarea realitilor separate ale obiectului sau situaiei temute n mod iraional i ale
experienei emoionale dureroase din trecut, care este evocat de stimulul fobic (1,7,18,19)
1.
2.
3.
4.
15. mprtirea sentimentelor asociate cu o situaie emoional dureroas din trecut care este
legat de fobie. (16,17,18,19)
16. Diferenierea situaiilor reale de cele imaginate, distorsionate care pot produce teama
raional i iraional. (17,18,19)
17. Verbalizarea credinelor cognitive i a mesajelor care mediaz rspunsul anxios.
(20,21,22)
18. Dezvoltarea discursului interior pozitiv, sntos i raional, care reduce frica i permite
nfruntarea comportomental cu stimulul evitat. (21,22)
19. Administrarea responsabil a medicaiei psihotrope prescrise pentru a uura anxietatea
fobic. (23,24)
38
1. Discutai i evaluai teama clientului, profunzimea acesteia premcum i stimulul ce o

provoac.
2. Direcionai i asistai clientul n construirea unei ierarhii a situaiilor provocatoare de
anxietate.
3. nvai clientul metodele de relaxare progresiv.
4. Utilizai tehnici de biofeedback pentru a facilita deprinderile de relaxare ale clientului.
5. nvtai clientul s utilizeze imageria dirijat pentru uurarea anxietii.
6. Direcionani procedurile de desenzitivizare sitematic pentru a reduce rspunsul fobic al
clientului.
7. Atribuii i/sau acompaniai clientul n desensitivizarea in vivo n contact cu situaia sau
obiectul fobic.
8. Rezumai i rentrii verbal progresul clientului fa de anxietatea resimit.
9. Utilizai o abordare narativ (Michael White) n care clientul transpune n scris povestea
spaimei sale, iar apoi o transpune n act mpreun cu terapeutul, pentru externalizarea
problemei. Apoi asistai clientul la gsirea unei soluii efective de copying pentru poveste,
ce poate fi pusa de asemenea transpus n act.
10. Jucai-v n mod agreabil cu clientul n prezena situaiei sau obicetului temut, ca o
modalitate de desenzitivizare. Asta poate nsemna prsirea cabinetului pentru a desfura
edina.
11. Structurai edinele cu clientul folosind imagini, lecturi sau poveti plcute despre obiectul
sau situaia temut, ca o modalitate de desenzitivizare fa de stimulul ce produce team.
12. Utilizai o intervenie strategic (Fisch, Watzlawick, Weakland), n care transpunerea
simptomului este prescris, perminnd clientului s-i expun in mod evident anxietatea (de
exemplu, dac simpotomul este frica de a ipa ntr-un loc public, ndreptati clientul spre
acest loc, i s fac acest lucru). Prelucrai expectanele catastrofice ale clientului.
13. inei edine cu familia, n care aceasta este instruit s ofere suport, pe msur ce clientul
se confrunt cu stimulul fobic, i s nu ofere suport atunci cnd acesta intr n panic i
eueaz n a face fa fricii (Pitman). Oferii suport, ncurajai i redirecionai n funcie de
solicitri.
14. Asistai familia n a depi tendina de a rentri fobia clientului i pe msur ce aceasta
descrete instruii-i n modaliti constructive de recompensare a clientului.
15. Evaluai i confruntai membrii familiei n cazurile n care acetia creeaz un model
comportamental fobic pentru client, n prezena obiectului sau a situaiei temute.
16. Discutai i interpretai nelesul posibil simbolic al situaiei sau obiectului fobic.
17. Clarificai i difereniai frica iraional actual a clientului i durerea emoional trecut
18. Prin ascultare activ, ntrebri i atitudine pozitiv, ncurajai clientul s mprteasc
sentimentele sale din trecut.
19. Rentrii insight-urile clientului privind trecutul emoional dureros i anxietatea prezent.
20. nvai clientul strategii de copying (diversiunea, respiraia profund, discursul interior
pozitiv, relaxarea muscular, .a.m.d.)
21. Identificai schemele distorsionate i gndurile automate legate de acestea, care mediaz
rspunsul anxios al clientului.
22. Invai clientul s-i readapteze schemele folosind tehnici de restructurare cognitiv.
23. Facilitai prescrierea de medicaie psihotropic pentru client.
24. Monitorizai compliana i eficacitatea medicaiei pentru client.
39
FOBIA DE TIP SOCIAL/TIMIDITATEA

1. Ascunderea, contactul slab al privirilor sau chiar lipsa contactului vizual ntre dou persoane, un
refuz sau reinerea de a rspunde verbal la iniierea altora si izolarea in cele mai multe situaii de
socializare.
2. Incruntarea in mod excesiv sau evitarea contactului cu oameni care nu ne sunt familiari pentru o
perioada lunga de timp(ex. ase luni sau mai mult)
3. Izolarea sociala si/sau implicarea excesiva in activitati izolate( ex.cititul, ascultarea muzicii in
camera ei/lui, jocul video).
4. Numr limitat de prietenii sau prietenii nu foarte apropiate in afara membrilor familiei.
5. Hipersenzitivitatea la critica sau dezaprobarea altora.
6. Nevoia excesiva de reasigurare ca el/ea este plcut de ceilali nainte de a demonstra dorina de a
se implica ntr-o alta relaie.
7. Ezitarea marcat de a se angaja in activiti noi sau a-i asuma riscuri personale din cauza
potentialei rusini sau umiliri.
8. Imaginea de sine proasta, evideniat de remarce dese de subestimare, comparaiile nefavorabile
cu altii, si o percepie de sine ca fiind neatragator.
9. Lipsa de asertivitate din cauza fricii de a fi ntampinat cu critic, dezaprobare sau respingere.
10. Suferin psihologic nalt (distres) n diverse situai sociale manifestat prin bti mrite de
inim, transpiraie abundent, gur uscat, tensiune muscular si tremur.
Scopuri pe termen lung:
1. Elimina anxietii, rusinea si timiditatea in majoritatea situaiilor sociale.
2. Stabilirea si meninerea pe termen lung (de exemplu, 6 luni) a relaiilor interpersonale sau a
acorda atenie relaiilor de prietenie mai deprtai sau mai apropiai familiei.
3. Interaciuni sociale cu acordarea de atenie prietenilor in mod regulat fara frica excesiva sau
anxietate.
4. Pstrarea unui echilibru sntos ntre timpul petrecut singur (activitati solitare) si interaciunea
sociala cu ceilalti.
5. Dezvoltarea unor deprinderi sociale eseniale care vor atrage dup sine o relaionare
interpersonale de calitate.
6. Rezolvarea conflictelelor centrale care contribuie la aparitia anxietaii sociale si a timiditatii.
7. Cresterea respectului de sine si a sentimentelor de securitate n relaiile interpersonale
evideniate de o dorina de a participa la activitati de grup si a-si exprima gnduri, sentimente, si
nevoi obinuite, de baz.
1. Completarea testelor psihologice
2. Completarea testelor psihoeducationale
3. Completarea unei evaluari de limba si vorbire
4. Complianta cu strategiile de comportament si cognitive si cresterea graduala a duratei contactelor
sociale.(5.6,7,8,9)
5. A fi de acord cu initierea unui contact social pe zi(6,8,12,14,15)
6. A creste participarea in activitatile de grup sau interpersonale(11,12.13,14,15)
40
7. A creste verbalizarea argumentelor pozitive despre el/ea n interactionarea cu semenii si

experientele sociale.(11, 12, 13, 14, 15)
8. Verbalizarea complimentelor primite fara timiditate excesiva sau retinere.
9. Cresterea exprimarii argumentelor pozitive n interacionarile de tip social(9,10,17)
10. Descreterea frecventei remarcelor de tip descurajant in prezena semenilor (8,9, 16, 17, 18)
11. Dezvoltarea comportamentului pozitiv pentru a face fa efectiv si direct stresului, conflictelor
si responsabilitatilor.(17, 18, 28, 29)
12. Prinderea ca in plasa sau protectia peste masura a parintilor identifica cum ei instaleaza
anxietatea de tip social si comportamentele dependente peste masura.(22, 24, 25, 27)
13. Recunoasterea verbala a castigului secundar care rezulta din anxietatea sociala , remarcele de
tip descurajator si din dependenta exagerata de parinti.(22, 25, 27).
14. Parintii consolideaza comportamentele de tip pozitiv din punct de vedere social ale individului
si stabilesc limite ale comportamentelor extra-dependente(14,24,25,26)
15. Parintii peste masura de critici recunosc verbal cum contribuie remarcele lor negative la
anxietatea sociala a individului, la timiditatea sa si aprecierea scazuta fata de sine. (22,23,26)
16. Parintii stabilesc scopuri realiste si apropiate/potrivite cu varsta individului.(22,23, 26)
17. Verbalizarea modului in care anxietatea sociala curenta si insecuritatea sunt asociate cu
experientele de respingere si critica din trecut din partea celor semnificativi pentru persoana n
cauz.(19, 20, 21)
18. A lua medicamente prescrise direct de medic(30,31)
6. Introduceti sarcina de a initia macar un contact social pe zi
7. Antrenati clientul sa reduca anxietatea utilizand ghidarea imaginatiei intr-un mediu relaxant in
care clientul sa se vizualizeze pe sine facnd fata unor probleme sociale variate .
8. Asistati clientul in dezvoltarea exprimarii pozitive de sine cu scopul de a face fata anxietatii
sociale sau fricii.(temerilor)
9. Utilizati repetitii in ceea ce priveste comportamentul, exemple si joc de rol in sesiuni individuale
ptr. a reduce anxietatea, a dezvolta calitati sociale si a invata sa initieze conversatii.
10. Lauda si incurajeaza orice coportament social pozitiv.
11. Cereti clientului sa insire calitatile si defectele sale in comparatie cu ale semenilor sai.
12. Incurajati partciparea in activitati extracurriculare sau in activitati de grup.
13. Cereti clientului sa tina un jurnal cu experientele atat positive cat si negative d.p.d.v. social;
parcurgeti-le impreuna cu terapeutul dvs.
14. Dati clientului directive de a-si invita peste noapte un prieten sau s stabileasc o vizita peste
noapte acasa la un prieten; retineti orice moment de teama care ar putea aparea.
15. Consultati-va cu oficialii scolii despre modalitati de a dezvolta socializarea clientului (ex.:
prezentati clasei o situatie de interes sau cercetare, un profesor sau o persoana cunoscuta, , lucrati in
perechi in care clientul sa fie cu alt seaman popular de-al sau )
16. Dati un feedback oricarui comportament negativ care apare in abilitatea clientului de a stabili si
mentine relatii de prietenie.
17. Predati moduri de delaratii pentru a ajuta clientul sa exprime ganduri, sentimente si nevoi mult
mai deschis si direct.
18. Cautati exemple de experiente de respingere, critica dura, abandon, sau traume care au
contribuit la scaderea respectului de sine si la anxietate sociala.
19. Incurajati si sprjiniti clientul in exprimarea verbala si n clarificarea sentimentelor sale asociate
cu experientele trecute de respingere, critica dura, abandon sau trauma.
20. Utilizati sesiuni terapeutice de joc individuale pentru a da clientului psibilitatea de a se exprima
si de a lucra la sentimentul de anxietate si la sentimentul de nesiguranta in relatiile sociale.
41
21. Interpretati anxietatea si nesiguranta exprimate in terapia prin joc si legati-le de situatiile
prezente de viata ale clientului.
22. Conduceti o sesiune de terapie familala pentru a aprecia dinamica care cotribuie la anxietatea
sociala a clientului si la retragerea lui.
23. Apreciati relatia parinte-copil pentru a determina daca asteptarile cele mai inalte si nerealiste ale
parintilor au contribuit la anxietatea si nesiguranta clientului.
24. Identificati cum parintii extrem de protectivi contribuie la dependenta clientului si la anxietatea
de tip social.
25. Incurajati parintii sa recompenseze comportamentele sociale pozitive ale clientului (ex.: a suna
un prieten, a se juca cu semenii afara) si a stabili limite ale comportamentului peste masura de
dependent (ex.: a si cere iertare, a se tine de parinti in mediile sociale).
26. Instruiti parintii sa ignore comportamentele antisociale sau agresive ocazionale (doar daca nu
devin prea intense sau frecvente) pe perioada initiala a tratamentului astfel nct sa nu extinda
comportamente nepotrivite.
27. Asistati clientul si pe parintii acestuia in dezvoltarea personala.
28. Aranjati participarea clientului la terapia de grup pentru mbunatatirea calitatilor sociale.
29. Dati clientului directive de a se dezvalui de 2 ori in fiecare sesiune de terapie de grup.
30. Aranjati o evaluare terapeutica a clientului.
31. Monitorizati clientul pentru complianta, efecte secundare si eficienta maxima a
medicatiei.Consultati-va cu medicul curant la intervale regulate.
Sugestii de diagnostic:
Axa I: 300.23 Fobia sociala
300.02 Tulburarea de anxietate generalizat
300.00 Tulburarea de anxietate NOS
309.21 Anxietatea de separare
300.4 Tulburarea distimica
296.xx Tulburarea depresiva major
311 Tulburarea depresiva NOS
309.81 Tulburarea posttraumatic de stres
Axa II: 799.9 Diagnostic diferenial
V 71.09 Fr diagnostic
SUPRRI / PIERDERI NEREZOLVATE

1. pierderea contactului cu un printe prin divor
2. pierderea contactului cu un printe prin mbolnvirea cronic a acestuia sau prin moarte
3. pierderea contactului cu un printe prin ncetarea drepturilor printeti ale acestuia asupra
copilului
4. pierderea contactului cu printele prin arestarea printelui
5. pierderea contactului cu o reea pozitiv de suport prin mutarea geografic a clientului
6. pierderea contactului semnificativ cu un printe prin abandonul d.p.d.v. emoional de ctre
printe
7. un rspuns emoional puternic manifestat atunci cnd pierderea este exprimat
42
8. manifestri simptomatice ca lipsa apetitului, comaruri noaptea, lipsa odihnei i a relaxrii,

incapacitatea de concentrare i ali indicatori ai depresiei care urmeaz unei pierderi
9. scderea pronunat a notelor colare, creterea n numr a izbucnirilor de furie,
hiperactivitate, rcirea afectiv atunci cnd se separ de prini, toate acestea nefiind
caracteristice clientului
10. sentimente de vinovie asociate cu ideea nerezonabil c el a determinat pierderea sau c
nu a mpiedicat-o
11. evitarea de a vorbi - n nici o circumstan - despre pierdere
Obiective pe termen lung:
1. nceperea procesului de vindecare a suprrii legate de pierdere
2. desfurarea procesului de vindecare a pierderii cauzate de dispariia unei persoane
importante
3. lucrul cu trirea emoional negativ i dezvoltarea procesului de recuperare i gsirea unor
elemente de mbuntire a vieii clientului
4. crearea unui cadrul emoional suportiv pentru depirea tririi emoionale negative cauzate
de pierdere
5. rezolvarea pierderii i nceperea reintegrrii n relaii i activiti cu persoane de aceeai
vrst
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
dezvoltarea unei relaii de ncredere cu terapeutul, evideniat printr-o comunicare deschis

a sentimentelor i gndurilor (1, 2, 3)
povestirea pierderii (4, 5, 6, 7)
identificarea tririlor asociate cu pierderea (3, 4, 8, 9, 10)
creterea abilitii de a verbaliza i experimenta sentimentele asociate pierderii (8, 9, 10)
identificarea modalitii de a utiliza variaiile de stri ca i ajutor n evitarea tririlor
asociate pierderii (10, 11, 12, 13)
punerea unor ntrebri despre pierdere i cutarea obinerii unor rspunsuri pentru fiecare
ntrebare (4, 10, 14)
arat o cretere a nivelului de nelegere a procesului de suprare i o depire a suprrii
(2,7,11,15)
identificarea lucrurilor pozitive despre decedat i/sau despre relaia lor i cutarea
mijloacelor ca aceste lucruri s fie rememorate (19, 23, 24)
scderea numrului de manifestri a sentimentelor de vin i blamare pentru pierdere (16,
17, 18, 20)
exprimarea i rezolvarea sentimentelor de furie i vin cutate asupra propriei persoane sau
asupra decedatului care blocheaz procesul vindecare (20, 21, 22, 25)
verbalizarea sau scrierea unei liste de persoane care au depit un proces de suprare n
urma unei pierderi (13, 23, 25, 26)
creterea nivelului de nelegere a prinilor n ceea ce privete pierderea i verbalizarea
acesteia (27,28,29,32)
prinii i mresc deschiderea lor n ceea ce privete discuiile despre pierdere (29, 30, 31,
32)
prinii identific ci de ncurajare i de suport a clientului n procesul de vindecare a
suprrii (28, 29, 32)
prinii care i pierd custodia copiilor i iau la revedere de la client (29, 32, 33)
asistarea i participarea ntr-o sesiune formal de luare de rmas bun de la prinii care iau pierdut drepturile printeti (34, 35)
43
Intervenii terapeutice:
1. construirea activ a nivelului de ncredere al clientului n sesiuni individuale de terapie prin
meninerea contactului vizual, ascultare activ, acceptare pozitiv i necondiionat, toate
menite s creasc abilitatea clientului de identificare i exprimare a tririlor
2. educarea clientului i/sau a prinilor si de-a lungul procesului de vindecare a durerii despre
cum s rspund oricror ntrebri
3. parcurgerea mpreun cu clientul a unor povestiri despre pierderi i apoi discutarea acestor
povestiri
4. lucrul cu clientul n rol-play-uri terapeutice despre probleme de negare i exprimarea
gndurilor i a sentimentelor legate de pierdere
5. terapeutul cere clientului s scrie o scrisoare persoanei pierdute, n care s-i descrie
sentimentele i s-i citeasc apoi aceast scrisoare
6. terapeutul cere clientului s exprime o poveste despre o pierdere prin desenarea unor
imagini din experiena proprie
7. utilizarea unei tehnici reciproce ( a lui Richard Gardner) n care clientul i povestete
istoria. Terapeutul interpreteaz istoria cu subnelesurile gsite i apoi spune o poveste
folosind aceleai personaje, n aceleai situaii, dar transformnd-o ntr-o istorie cu o
abordare pozitiv a pierderii
8. asistarea clientului n identificarea sentimentelor proprii folosind tehnica celor 5 fee
(Helping Children Cope with Separation and Loss by Jewett)
9. utilizarea discuiilor serioase pentru declanarea la client a verbalizrii gndurilor i a
tririlor
10. includerea clientului ntr-un grup de suport format din copii i adolesceni provenind din
familii divorate
11. asistarea clientului n identificarea i exprimarea tririlor asociate pierderii, n cadrul unor
sesiuni de terapie individual sau de grup
12. terapeutul cere clientului s ntocmeasc o list cu modaliti de evitare a efectelor negative
pe care suprarea le poate avea asupra vieii sale
13. influenarea clientului pentru ntocmirea unui jurnal al suprrii zilnic, n care s i exprime
toate gndurile i sentimentele asociate pierderii i cum au fost ele stopate. Discutarea
jurnalului n sesiunile de terapie.
14. asistarea clientului n dezvoltarea unei liste de ntrebri despre o pierdere concret i gsirea
unor posibile rspunsuri pentru fiecare ntrebare
15. ncurajarea clientului n abordarea unei discuii cu un membru al clericului despre moarte i
a unei discuii cu un adult care a trecut prin pierderea unui apropiat
16. explorarea tririlor de vin i blamare ale clientului datorate pierderii
17. utilizarea unei fabule a despririi (vezi Helping Children Cope with Separation and
Loss by Jewett) pentru a ajuta clientul s i exprime blamarea proprie vis-a-vis de
pierderea suferit (de ex., terapeutul spune: un copil spune timid oh, mi e fric. De ce
credei c i e fric copilului?)
18. ajutarea clientului s renune la autosugestionarea negativ c el este cauza pierderii suferite,
prin interogarea persoanei care este perceput ca fiind cea care i imprim blamarea sau
printr-un rol-play, o conversaie la telefon prin care clientul s i cear iertare pentru
comportamentul care este perceput ca fiind cauza blamrii
19. terapeutul cere clientului s ntocmeasc o list de lucruri pozitive despre decedat i cum i
propune s i-l aminteasc de acum ncolo. Apoi se discut lista cu terapeutul
20. terapeutul sugereaz clientului un obicei neobinuit (de ex., dedicarea timpului unei aciuni
de caritate pe care decedatul ar fi acceptat-o), pentru a uura eliberarea de vin i blamare a
acestuia pentru pierderea suferit. Monitorizeaz rezultatele i intervine pentru modificri,
dac este cazul.
44
21. ncurajarea i susinerea clientului n exprimarea furiei n sesiunile de terapie, comportarea

ca i un om furios i apoi verbalizarea furiei
22. lucreaz cu clientul folosind tehnici comportamentale ca, de exemplu, olritul, lovirea unei
pungi de hrtie umplut cu hrtie de ziar sau folosirea fcleului pentru a lovi obiecte, fr
s produc dezastre, ci doar s i exteriorizeze furia reprimat
23. cere clientului s aduc la cteva sesiuni de terapie poze sau amintiri legate de persoana
pierdut i s poarte discuii despre acesta cu terapeutul
24. ncurajeaz clientul s completeze un exerciiu asociat cu iertarea i discutarea pe marginea
lui mpreun cu terapeutul n sesiuni de terapie
25. ncurajeaz clientul s viziteze mormntul persoanei decedate mpreun cu un adult i apoi
s discute cu terapeutul pe marginea acestei experiene
26. educarea prinilor astfel nct acetia s ofere comfort, consolare, dragoste, companie
plcut i suport pentru clientul suferind
27. asistarea prinilor n dezvoltarea aptitudinilor de a sprijini clientul n verbalizarea tririlor
28. ncurajarea prinilor clientului de a citi Learning to say good- bye (LeShan) sau o lucrare
similar n scopul de a i familiariza pe copii cu procesul de suferin provocat de o pierdere
29. aducerea familiei n sesiuni de terapie n care fiecare membru al familiei clientului vorbete
despre relaia pe care a avut-o cu decedatul
30. ncurajarea prinilor de a-i permite clientului s participe n obiceiuri i tradiii ale
nmormntrii n msura n care ei vor fi implicai n aa ceva
31. definirea prinilor clientului ca fiind un grup de suport al acestuia
32. desfurarea unei edine de terapie cu prinii care i-au pierdut custodia clientului, pentru
a-l pregti pe acesta s i ia rmas bun de la acetia ntr-un mod pozitiv
33. asistarea clientului n realizarea unei biografii a vieii sale pentru a-l ajuta n vizualizarea
trecutului, prezentului i viitorului. n momentul n care este gata, cerei clientului s
pstreze o copie i o alta s o dea prinilor actuali
34. facilitarea unor edine de rmas bun cu clientul i prinii care pierd custodia copilului,
pentru a-i permite clientului de a se simi mpcat i de a merge mai departe cu viaa sa.
Dac prinii care pierd custodia sau prinii actuali nu sunt disponibili, cere-le s scrie o
scrisoare care poate fi citit ntr-o edin de terapie sau jucai un rol-play prin care clientul
s i ia la revedere de la fiecare printe n parte.
45
CRIZA DE IDENTITATE
12. stri repetate n care se crede a fi/simte ca i cum ar face parte din sexul opus
13. preferin pentru purtarea hainelor specifice sexului opus
14. preferin pentru roluri i statusuri ale sexului opus n aciunile sale fanteziste i imaginare
15. insisten n participarea la jocuri i distracii tipice sexului opus
16. preferin n alegerea partenerilor de sex opus pentru distracii
17. frecven sporit n afiare ca prezen de sex opus
18. insist c simte ca i o persoan de sex opus sau c a fost nscut() n sexul greit
19. verbalizeaz dezgust (cu)/respingere a anatomiei proprii
20. verbalizeaz dorina de a scpa de caracteristicile primare i secundare ale sexului propriu
pe cale hormonal sau prin operaie chirurgical
6. ncetarea confuziei n ceea ce privete identitatea sexual i acceptarea identitii i
anatomiei sexuale
7. ncetarea manifestrilor specifice sexului opus n ceea ce privete mbrcatul i distraciile
8. acceptarea organelor genitale ca o parte normal a corpului i ncetarea repulsiei sau a
dorinei de a le schimba
9. stabilirea i meninerea unor prietenii durabile (de cel puin ase luni) cu persoane de acelai
sex
17. exprimarea deschis a tririlor n ceea ce privete identitatea sexual i identificarea
cauzelor respingerii identitii sexuale (1,2,3)
18. nlocuirea prerilor negative cu privire la sexul propriu cu gnduri pozitive (4,5)
19. reducerea n frecven a strilor critice i de repulsie n ceea ce privete anatomia proprie
(4,5,6,7)
20. identificarea aspectelor pozitive ale rolului sexual al clientului (4,5,6,7,10)
21. exprimarea confortului cu/chiar i a mndriei n identitatea sexual (4,5,6,7)
22. prinii trebuie s fie ateni la mesajele directe sau mai puin directe ale clientului care
menin confuzia identitii sexuale a acestuia (8,9)
23. manifestarea unei stime de sine crescute, evideniat prin stri pozitive date de abiliti, triri
i nfiare (10,11)
24. printele de acelai sex cu clientul trebuie s agreeze s creasc interaciunea cu clientul (12,
13)
25. exprimarea de ctre client a dorinei de a fi cu printele de acelai sex sau cu un alt adult
important pentru el n momente de tcere, dar i n activiti (12, 13)
26. printele de sex opus ncurajeaz i consolideaz mbrcmintea adecvat sexului clientului,
jocurile sale i membrii grupului de identificare, n acelai timp, ntre client i printele de
acelai sex formndu-se o puternic relaie (12, 13)
27. mrirea timpului petrecut n grupurile cu membri de acelai sex (13, 14, 15)
28. consolidarea obiceiului de a se mbrca n haine adecvate sexului su, fr a aduce obiecii
la aceasta (12, 13, 15)
29. enumerarea unor modele pozitive de comportament pentru identitatea sa sexual i
explicarea motivului alegerii acestora (6, 16)
30. identificarea oricrui abuz fizic sau sexual (1, 2, 3, 17)
46
35. construirea nivelului de ncredere al clientului n sesiuni individuale de terapie prin contact
vizual permanent, ascultare activ, acceptare necondiionat a clientului i ajutor deschis n
a-l ajuta s i identifice i s i exprime tririle
36. identificarea motivaiei clientului de a fi atras de identitatea sexului opus
37. utilizarea tehnicilor terapeutice de rol-play pentru explorarea atitudinilor cu caracter sexual
ale clientului i cauzele respingerii identitii sale sexuale
38. utilizarea tehnicilor de terapie cognitiv pentru identificarea i nlocuirea mesajelor pe care
clientul i le induce despre identitate sa sexual
39. confruntarea i refacerea stimei de sine a clientului n ceea ce privete identitatea i
anatomia sexual
40. asistarea clientului n identificarea aspectelor pozitive ale identitii sexuale
41. introducerea unui exerciiu cu oglinda n care clientul vorbete pozitiv cu el nsui n ceea ce
privete identitatea sa sexual
42. edine terapeutice cu ntreaga familie pentru explorarea factorilor care pot influena
confuzia legat de identitatea sexual a clientului
43. ntlnirea cu prinii pentru a explora atitudinile i comportamentul lor legat de identitate
sexual a clientului
44. consolidarea strilor pozitive ale clientului
45. asistarea clientului n dezvoltarea unei liste pozitive de triri, abiliti i caracteristici fizice
46. introducerea printelui de acelai sex n jocuri i diverse activiti pentru mrire timpului i
a contactului cu clientul i, n acelai timp, ndemnarea printelui de sex opus n sprijinirea
clientul ntr-o identificare adecvat
47. ncurajarea prinilor pentru consolidarea identitii sexuale adecvate, a mbrcminii
potrivite i a comportamenului clientului
48. ncurajarea iniiativei clientului de a participa la activiti sociale cu perechi de acelai sex
49. monitorizarea clientului i oferirea de feedback pozitiv n momentul n care mbrcmintea,
modalitatea de socializare i identitatea sexual a grupului su sunt cele potrivite
50. ncurajarea clientului s enumere modele pozitive de acelai sex cu el i motivele pentru
care le admir pe acestea
51. explorarea posibilitii ca pacientul s fi fost fizic sau sexual abuzat
FUGA DE ACASA
Definitii de comportament
1. Fuga de acasa timp de una sau mai multe zile fara permisiunea parintilor.
2. Pattern-ul fugii la parintele care nu are copilul in custodie ,la o ruda sau un prieten, de cate
ori apar conflicte cu parintele sau persoana ce are copilul in custodie .
3. Fuga de acasa si trecerea granitei de stat / limitei de judet.
4. Fuga de acasa peste noapte , cel putin de doua ori , in timp ce copilul locuieste in casa
parintelui sau persoanei care il are in custodie ( sau o singura data , fara a se intoarce o
perioada mai indelungata.)
1. Sa se dezvolte o relatie mai apropiata , mai afectuoasa intre parinti si client.
2. Sa se reduca nivelul, frecventa si gradul de conflicte familiale.
3. Sa se dobandeasca deprinderile necesare pentru a face fata stresului familial fara a se recurge la
raspunsul / reactia prin fuga de acasa.
4. Sa se stopeze orice fel de abuz asupra clientului si sa se intemeieze un mediu (cadru) familial
sanatos, cu stabilirea de limite adecvate.
47
5. Sa se elimine comportamentul fugii de acasa.

6. Sa se initieze procesul de separare in mod sanatos , de familie.
Planificarea tratamentului psihoterapeutic pentru copil si adolescent
Obiective pe
Interventii
termen scurt
terapeutice
1.Sa se dezvolte suficienta incredere in
1. Sa se dezvolte in mod activ
terapeut pentru a verbaliza /transpune in
nivelul de incredere al clientului
cuvinte durerea ce cauzeaza fuga din
in sesiuni / sedinte individuale
mediul familial.( 1 , 2 , 10 )
prin contact vizual sustinut,ascultare activa, perspectiva pozitiva
2.Sa se diminueze reactiile impulsive la situneconditionata si acceptarea cu
atii conflictuale. ( 1 , 2 , 3 , 4 )
caldura sa ajute la cresterea capacitatii lui / ei de a-si identifica si
3.Sa intensifice comunicarea si sa ridice niexprima sentimentele.
velul de intelegere dintre client si parinti.
(2,4,5,7)
2.Sa se identifice cauze doveditoare ale durerii clientului care
4.Clientul si parintii sa verbalizeze respondeclanseaza fuga de acasa .
sabilitatea pentru contributiile individuale
la conflictele ce apar intre ei.(5 , 7 , 9 )
3. Sa se antreneze clientul pentru a
folosi metode alternative de a 5.Sa se stopeze orice abuz fizic si / sau sexual
bordare a situatiilor conflictuale
asupra clientului ( 5 , 6 , 7 , 9 )
si sa fie asistat la implementarea
lor in viata sa de zi cu zi.
6.Sa se identifice necesitatile nesatisfacute in
cadrul familiei. ( 1 , 2 , 10 , 11 )
4. Sa i se ceara clientului sa enumere intr-o lista toate metodele
7.Sa se diminueze mesajele de respingere a
posibile de abordare a situaticlientului din partea parintilor
ilor conflictuale si sa se pre
lucreze aceasta lista cu terape 8. Sa se mareasca frecventa afirmatiilor ce
utul.
subliniaza simtul valorii personale.
( 11 , 12 , 15 , 16)
5.Sa se ceara dovezi clientului si
familiei sale pentru orice caz
9. Parintii sa identifice cai prin care sa l faca
de abuz fizic sau sexual
pe client sa se simta apreciat si indragit in
asupra clientului.
cadrul familiei. (12 , 13 , 14 , 15 )
2.
10. Sa se exprime verbal un plan pentru a de6. Sa se procedeze la amanarea
veni mai responsabil si mai matur in complasarii in grija a clientului sau
portare. (11 , 16 , 17 , 18)
la o alta forma de plasament
sigur, daca este necesar ,in
11. Sa se exprime verbal sentimentele de furie
timp ce familia se afla in terasi suparare legate de familie si de modul
pie familiala , pentru rezolvacum functioneaza ea . ( 1 , 2 , 20 , 21 )
rea conflictelor.
12. Sa se identifice in mod specific felul cum
fuga de acasa elibereaza parintii de la a se
concentra asupra lor insisi.( 2 , 23 , 24 )
7. Sa se faca evaluarea parintilor

privind dependenta de substante chimice si efectul acestora
asupra clientului.
13. Sa se obtina acordul verbal si apoi sa se

48
implementeze in familie recomandarile structurale sau strategice ale terapeutului . (24 , 25 )
8. Clientul este indrumat sa frecventeze un grup psiho-educational de rezolvare a problemelor.
14. Sa se co-opereze cu evaluarile in ce priveste

abuzul de substante ,ADHD ,sau psihoza.
( 7 , 26, 27)
15. Sa se tina seama de recomandarile specifice
care rezulta in urma evaluarilor.(sa fie aplicate) (6,13 , 26 , 27 )
- .
.
- ..
..
- ..
..
3.
49
9. Clientul si parintii sai sa fie a sistati in acceptarea responsabilitatii pentru contributiile

individuale la conflictele dintre ei.
10. Sa se ceara clientului sa faca o
lista cu necesitatile ce nu sunt
satisfacute in familie.Se prelucreaza lista intr-o sesiune /
sedinta individuala si , mai
tarziu, la timpul potrivit,
intr-o sedinta cu familia.
11. Sa se incurajeze clientul sainceapa sa - si satisfaca acele
necesitati , corespunzatoare
varstei, care nu au mai fost
satisfacute pana acum,
12. Sa se efectueze sedinte
terapeutice de familie, cu
clientul si familia sa pentru a
facilita o comunicare pozitiva si sanatoasa.
13. Sa se sfatuiasca parintii clientului sa urmeze un curs de
consiliere pentru parinti.
14. Sa se indrume parintii
clientului sa citeasca
diferite carti de consiliere
a parintilor ( P.E.T. de
Gordon sau Cum sa cresti
copii increzatori in sine,
intr-o lume prea indulgenta
cu sine insasi , de Glenn si
Nelson) si sa se prelucreze
ceea ce au retinut.
15.Sa se efectueze sedinte cu
parintii pentru a-i asista in
gasirea de cai pentru a-l face pe client sa se simta mai
pretuit , in mod individual si
ca parte / membru a(l) familiei.
16. Clientul sa fie ajutat sa gaseasca si sa implementeze
cai constructive specifice
de interactionare cu parintii sai.

17. Sa fie confruntat clientul
atunci cand este cazul- cu
lipsa asumarii responsabilitatii pentru sine, in conflictele aparute in familie.
18. Sa se scoata in evidenta
temerile clientului de a
deveni mai independent
si responsabil cu/ pentru
sine.
19. Sa se lucreze cu parintii si
sa li se ofere asistenta in
dezvoltarea la client a independentei si maturitatii.
20. Sa se sustina si sa se incurajeze clientul atunci cand
incepe sa si exprime verbal,
intr-un mod corespunzator
sentimente negative ca , de
exemplu, furia.
21. Clientul sa fie indrumat sa-si identifice propriile sentimente si sa cunoasca valoarea exprimarii lor intrun mod corespunzator.
22. Clientul sa fie ajutat sa constientizeze si sa-si asume
rolul sau in familie , cu
descentralizarea rolului
jucat de parinti.
23. Facilitarea efectuarii de sedinte de terapie familiala cu scopul de a releva
conflicte ascunse si a se elibera clientul din a deveni
purtator de simptom.
24. Sa se procedeze la sedinte
de terapie in familie, in care
se elaboreaza mai intai o interventie structurala si apoi
se implementeaza de catre
familia clientului.
Terapeutul va monitoriza
si adapta interventia
conform cerintelor.
25. Sa se elaboreze o interventie strategica si si sa se implementeze in familia clientului.Aceasta va fi moni-
4.
50
torizata si adaptata de catre

terapeut, conform necesitatilor.
26. Sa se efectueze evaluari ale
clientului , privind abuzul
5.
de substante ,ADHD,tulburari de afectivitate sau
psihoza.
27. Sa se monitorizeze clientul
si familia in ceea ce priveste
aplicarea recomandarilor ce
au rezultat in urma evaluarilor.
6.
Planificarea tratamentului psihoterapeutic la copil si adolescent
AXA I. 314.01
Deficitul de atentie / Tulburarea de hiperactivitate

Tip predominant hiperactiv-impulsiv.
312.81
Tulburarea de conduita / Tipul declansat in copilarie
312.82
Tulburarea de conduita / Tipul declansat in adolescenta
313.81
Tulburarea de opozitie sfidatoare
300.4
Tulburarea distimica (depresiva)
309.24
Tulburarea de adaptare cu anxietate
309.4
Tulburarea de adaptare cu deranjamente /devieri mixte
de emotivitate si conduita.
312.30
Tulburarea de control a impulsurilor (NOS)
V61.20 Probleme privind relatia parinte-copil
V61.21 Abuzul fizic al copilului , 995.54 Victima
V61.21 Abuzul sexual al copilului , 995.53 Victima
V61.21 Neglijarea copilului , 995.52 Victima
AXA II. 301.83

799.9
V71.09
Tulburare de personalitate de tip Borderline

Amanarea diagnosticului
Fara diagnostic
ANXIETATEA DE SEPARARE
Simptomatologie
1. Angoas emoional excesiv i plngeri repetate (ex: plnsete, comportamente regresive,
rugmintea prinilor de a rmne, istericale) cnd anticipeaz separarea de cas sau de o
persoan apropiat.
2. Griji persistente i nefondate referitoarea la bunstarea unor persoane apropiate sau frica
excesiv c acetia vor pleca i nu se vor mai ntoarce.
3. Fric excesiv persistent i nefondat de calamiti ce l vor separa pe subiect de persoanele
apropiate (ex: clientul sau prinii se vor pierde, vor fi rpii, ucii sau victimele unui
accident).
51
4. Plngeri repetate i angoas sporit (ex: implorarea de a merge acas, cereri de a-i vedea
sau suna prinii) ca urmare a unei separri de cas sau de persoanele apropiate.
5. Fric persistent sau evitarea singurtii, manifestate prin agarea de, i urmrirea
persoanei fa de care manifest ataament.
6. mpotrivire sau refuz frecvent de a dormi fr a avea n preajm o persoan apropiat, sau
refuzul de a dormi n alt parte dect acas.
7. Comaruri periodice axate pe tema separrii.
8. Afeciuni somatice frecvente (ex: dureri de cap, de stomac, greuri) ce apar la anticiparea
separarii de cas sau de persoanele apropiate.
9. Nevoie excesiv de reasigurare asupra siguranei i proteciei fa de posibile pericole.
10. Stim de sine sczut i lips de auto ncredere ce contribuie la teama de a fi singur sau de
a participa la activiti sociale.
11. Retragere excesiv n faa unor situaii noi sau nefamiliare.
1. Eliminarea anxietii i temerilor manifestate n cazul anticiprii sau separrii.
2. Tolerarea separrii de ctre persoanele apropiate fr a manifesta o angoas emoional
sporit, comportamente regresive, izbucniri temperamentale sau implorri.
3. Eliminarea afeciunilor somatice asociate cu separarea.
4. Stpnirea efectiv a temerilor nocturne, dovedit prin faptul c, clientul i pstraz calmul,
dorme n propriul pat i nu are ncercri pe timpul nopii de a intra n camera persoanei fa
de care se simte ataat.
5. Rezolvarea conflictului nucleu sau traumelor ce contribuie la emergena anxietii de
separare.
6. Participarea la activiti extracurriculare sau cu grupul de apartene i petrecerea regulat i
consistent a timpului prin joac independent.
7. Stabilirea i meninerea de ctre prini a legturilor strnse de tipul printe copil; a
limitelor consecvente pentru momentele de izbucniri temperamentale sau a
comportamentelor manipulative manifestate n clipele de separare.
1. Completarea testrii psihologice. (1,2)
2. Dezvoltarea i implementarea de strategii comportamentale i cognitive pentru reducerea
sau eliminarea anxietii i temerilor iraionale.(3,4,5,6,7)
3. Recunoaterea verbal a faptului c temerile sunt iraionale sau irealiste. (3,4,5,6,7)
4. Reducerea frecvenei i a gravitii plnsului, a agrii, a izbucnirilor isterice, i
verbalizarea temerilor cnd intervine separarea. (3,4,6,8,32)
5. Scderea frecvenei perioadelor de plns i a izbucnirilor temperamentale din momentele de
separare. (5,21,25)
6. Creterea frecvenei i timpului alocat jocului independent, departe de persoanele apropiate
emoional. (9,20)
7. Creterea participrii la activitile extracurriculare sau activitile pozitive alturi de grupul
de apartenen, departe de cas. (9,10,11,13)
8. Creterea frecvenei i duratei contactelor cu persoane de acceai vrst, n lipsa prezenei
persoanelor apropiate. (9,10,11,12)
9. Reducerea frecvenei verbalizrii plngerilor referitoare la afeciunile somatice.
(15,16,19,38)
10. nelegerea i recunoaterea verbal a ctigului secundar care survine n cazul plngerilor
referitoare la afeciunile somatice. (15,16,38)
11. Creterea prezenei la coal ca dovad a reducerii frecvenei absenelor nemotivate.
(13,15,20,21)
52
12. nceperea de a-i controla eficient temerile din timpul nopii, dovedit prin reducerea
vizitelor nocturne n camera persoanei de care este ataat sentimental. (5,6,8,14,20)
13. ncurajarea comportamentului autonom al clientului, din partea prinilor i stabilirea
limitelor legate de manifestrile de hiperdependen. (13,17,20,21,25)
14. Identificarea de ctre prinii hiperprotectori a modului n care ncurajeaz temerile
iraionale sau comportamentele de dependen. (17,18,19,23,24)
15. Creterea timpului petrecut de client cu printele lui, neocupat cu jocuri, la coal, sau
activiti de munc. (22,23,25)
16. nceperea stabilirii limitelor de ctre prini clientului asupra agrii excesive, scncetului,
implorrii i izbucnirilor temperamentale. (20,21,23,24,25)
17. Verbalizarea modului n care anxietile i temerile actuale sunt asociate cu separri,
pierderi sau traume din trecut. (26,27,28,29,34)
18. Identificarea i exprimarea sentimentelor referitoare la separri, pierderi sau traume din
trecut. (28,30,31,33,34)
19. Creterea frecvenei afirmaiilor auto descriptive pozitive. ( 6,13,27)
20. ntririea comportamentului pozitiv pentru a manevra mai eficient i direct stresul,
conflictele sau responsabilitile. (11,13,25)
21. Intensificarea comunicrii i intimitii dintre prini. ( 17,23,25,35)
22. Urmarea tratamentului medical prescris de ctre doctor . (36,37,38)
1. Programarea testrii psihologice pentru a determina gradul anxietii clientului i pentru a
obine o perspectiv mai ampla asupra dinamicilor ce contribuie la simptomatologie.
2. Oferirea de feedback clientului i familiei sale referitor la testarea psihologic.
3. Explorarea mesajelor cognitive iraionale generatoare de team sau anxietate la client.
4. Asistarea clientului n dezvoltarea mesajelor cognitive bazate pe realitate, care s conduc la
creterea ncrederii de sine pentru a face fa astfel anxietii i fricii.
5. Iniierea clientului n tehnici de relaxare sau imagistic pentru reducerea anxietii.
6. Iniierea clientului n auto sugestie ca mijloc de manevrare a anxietii i fricii de separare.
7. Utilizarea tehnicilor de biofeedback pentru a spori abilitile de relaxare ale clientului i a
scdea nivelul anxietii i tulburrile somatice rezultante.
8. Asistarea clientului n contientizarea iraionalitii i irealitii temerilor sale.
9. ndrumarea clientului n a petrece gradual, perioade de timp mai ndelungate jucndu-se cu
prietenii dup coal.
10. ncurajarea clientului n a participa la activiti extracurriculare alturi de alte persoane de
seama lui.
11. Utilizarea repetiiei comportamentale i a jocurilor de rol referitoare la interaciunea cu
indivizi apropiai ca vrst, pentru a deprinde astfel clientul cu abiliti sociale n vederea
reducerii anxietii sociale.
12. ncurajarea clientului n a invita un prieten s nnopteze la el sau s nnopteze clientul la un
prieten; prelucrarea oricrui sentiment de team care apare i ntrirea (ncurajarea)
independenei.
13. Repartizarea unei teme clientului ( ex: Treburi speciale acas, elaborarea unei lucrri colare
asupra unei teme de interes pentru client) care s faciliteze autonomia i s ntreasc
ncrederea i sentimentul de mputernicire.
14. Solicitarea clientului de a ndeplini un ritual seara (ex: ca reasigurare s pun un animal de
plu sau o ppu n pat, s citeasc o poveste cu unul dintre prini, s plaseze o capcan de
comaruri n camer) care s n ajute n stpnirea temerilor i n facilitatarea autonomiei.
15. Refocalizarea discuiilor clientului de la plngerile de ordin fizic ctre conflictele
emoionale i exprimarea sentimentelor.
53
16. Asistarea clientului i prinilor si n vederea obinerii unei perspective asupra ctigului
secundar primit ca urmare a bolilor fizice, plngerilor referitoare la acestea i altor lucruri
asemntoare.
17. Dirijarea sesiunilor de terapie familial n vederea evalurii dinamicilor care contribuie la
declanarea anxietii de separare i temerilor clientului.
18. Utilizarea unei tehnici de sculptur familial, prin intermediul creia clientul s defineasc
rolul i comportamentul fiecrui membru ntr-o situaie aleas de el pentru a evalua
dinamica familiei.
19. Identificarea modului n care protecia exagerat a prinilor ntrete dependena clientului
i temerile sale iraionale.
20. ncurajarea prinilor n ntrirea comportamentului autonom al clientului (ex: jocul
independent, socializarea cu prietenii) i n stabilirea limitelor n cazul comportamentului
dependent (ex: insistarea ca printele s fie n aceai camer, intrarea n dormitorul
prinilor pe timp de noapte).
21. Consilierea prinilor n vederea stabilirii unor limite ferme i consecvente pe direcia
izbucnirilor temperamentale ale clientului i a agrii i smiorcielii excesive.
22. ndrumarea prinilor distani sau neimplicai n a petrece mai mult timp sau n a efectua
anumite activiti mpreun cu clientul (ex: munca la un proiect n jurul casei, asistarea
clientului la temele colare, ieiri mpreun).
23. Evaluarea cuplului conjugal n vederea identificrii unor posibile conflicte i implicrii
clientului n aceste conflicte.
24. Utilizarea unei tehnici paradoxale (ex: instruii clientul i printele s lege o sfoar de la
unul la altul n fiecare zi pentru a nu putea fi desprii niciodat) n vederea intervenirii
asupra rezistenei familiei i a degajrii clientului de prinii exagerat de protectori.
25. Consilierea familiei asupra necesitii existenei unor legturi emoionale strnse, dar i a
spaiului intim.
26. Evaluarea faptului dac anxietatea clientului este legat de o separare, pierdere, trauma sau
un pericol real.
27. Construirea activ a nivelului de ncredere al clientului n edinele individuale prin
meninerea conactului vizual, a ascultrii active, prin consideraie pozitiv necondiionat, i
printr-o acceptare clduroas de a-l ajuta s-i dezvolte abilitile de identificare i
exprimare a sentimentelor.
28. Explorarea, ncurajarea i sprijinirea clientului n verbalizarea i clarificarea sentimentelor
asociate cu separarea, pierderea, trauma sau pericolelor reale.
29. Identificarea i implementarea pailor necesari care trebuie fcui pentru a proteja clientul de
pericole prezente sau traume.
30. Solicitarea scrierii de ctre client a unei scrisori prin intermediul creia s-i exprime
sentimentele referitoare la o separare, pierdere, traum sau pericol din trecut; i prelucrarea
scrisorii cu terapeutul.
31. Solicitarea efecturii unui exerciiu de eliberare de ctre client, n care un simbol al unei
separri, pierderi sau traume din trecut este distrus; prelucrarea acestui episod cu terapeutul.
32. Asistarea clientului n diferenierea dintre temerile reale i cele ireale.
33. Utilizarea unei sesiuni individuale, de terapie prin joc, pentru a-i crea clientului
oportunitatea s-i prelucreze i s-i exprime sentimentele i temerile.
34. Interpretarea sentimentelor i temerilor exprimate n terapia de joc i realizarea corelaiilor
la condiiile actuale de via.
35. Prezentarea unor abiliti efective de comunicare att clientului ct i prinilor.
36. Prescrierea (indicarea) unui tratament psihotrop pentru client dac este necesar.
37. Monitorizarea clientului pentru conformare, efecte secundare i mai presus de toate, pentru
eficacitatea medicamentaiei.
54
38. ndrumarea clientului spre o examinare medical pentru a exclude reale probleme de
sntate.
Axa I: 309.21 Anxietatea de separare
300.02 Deficiene generale de anxietate
300.23 Fobie social
296.xx Deficiene depresive majore
300.82 Deficiene somatice
301.47 Comarul ca tulburare a strii de somn.
307.46 Tulburri de somn
309.81 Tulburri posttraumatice
_____ _______________________________
Axa II: 799.9 Diagnostic amnat
PIROMANIA (OBSESIA DE A INCENDIA)
Trasaturi comportamentale
1.Unul sau mai multe focuri facute in ultimele 6 luni.
2.Se joaca des cu focul, artificiile si substantele combustibile.
3.Isi face aparitia oriunde se produce un incendiu.
4.Intotdeauna are in posesie brichete, chibrituri, lumanari, s.a.
5.Fascinat de foc, de joaca cu focul.
6.Tensiunea sau stimularea sexuala nu sunt experimentate inainte de comportamentul
piroman, nici satisfactia sau usurarea cand este martor unui incendiu.
1.Asigurarea sigurantei clientului,familiei sale si oamenilor din jur punand capat comportamentului
piroman.
2.Inabusirea fascinatiei pe care clientul o manifesta fata de foc.
3.Stabilirea unui proces psihotic sau a unei mari tulburari afective si gasirea unui loc
intr-un program de tratament corespunzator.
4.Redirectionarea sau recanalizarea fascinatiei clientului fata de foc.
1.Imbunatatirea abilitatii parintilor de a-l indruma pe client si de a-i supraveghea
comportamentul.(1,2,6,9)
2.Reducerea impulsului verbal si incheierea incidentului actual de a incendia.(3,4,5,8)
3.Demonstrarea abilitatii de folosire in siguranta a chibritelor.(3,8,9)
4.Parintii supravegheaza clientul daca are in posesie aricole legate de foc(ex. Chibrituri, brichete,
etc.).(1,2,4,6)
5.Clientul si membrii familiei identifica si tolereaza sentimentele neplacute.(4,10,11,14)
6.Cresterea timpului pe care clientul(baiat) il petrece cu tatal sau cu alt barbat important din viata
sa.(4,6,7,9)
7.Discutarea despre suferinta rezultata din lipsa de educatie.(6,12,14)
8.Discutarea despre sentimentul de furie provocat de refuzul in familie sau si/sau al
prietenilor.(6,12,14)
9.Dezvaluirea oricaror incidente de abuz psihic sau sexual.(15)
10.Impartasirea amintirilor violente care s-au petrecut acasa.
11.Cooperarea cu clientul si evaluarea nevoii de tratament medicamentos psihotropic.(16)
55
12. Cooperarea cu clientul si efectuarea evaluarii pentru ADHD.(1,17,18)

13.Conformarea cu recomandarile pentru tratamentul psihotropic medicamentos.
1.Asistarea parintilor la organizarea si supravegherea comportamentului clientului.
2.Monitorizarea eforturilor parintilor de a-l incuraja, ajuta si supraveghea pe client.
3.Insarcinarea familiei cu o interventie operanta de baza tema (ex.tatal ii da voie clientului sa
foloseasca chibituri cand il supravegheaza, nimic care sa necesite atentie.O suma de bani este pusa langa
cutia de chibrituri, iar clientul primeste ca premiu suma pentru fiecare chibrit neatins).Terapeutul
supravegheaza interventia, indruma si ofera suport daca e nevoie.
4.Folosirea sistemelor apropiate familiilor la adresa comportamentului piroman, si solicitarea ca
intreaga familie sa fie deacord cu numarul de sedinte in care se va studia rolul, comunicarea si conflictele
familiei.
5.Asistarea clientului si familiei sale pentru a gasi cai de imbunatatire a impulsului de control prin
folosirea cailor de reorientare pozitiva in momente de control aparent.
6.Cererea catre tatal cilentului pentru a identifica 3 lucruri pe care sa le povesteasca mai des cu fiul
sau.Dupa aceea se da insarcinarea lui indeplineasca 2 dintre lucruri din cele 3 si monitorizarea
rezultatelor.
7.Lucrul cu mama clientului sau alta persoana care-i poarta de grija pentru a obtine un ,,frate mai
mare pentru client.
8.Lansarea unei interventii pentru a stimula saturatia, de preferinta tatal sau mama(ex: parintii il
invata pe client cum sa foloseasca chibriturile in siguranta, permitandu-i clientului sa aprinda cate
vrea).Monitorizarea interventiei si redirectionarea daca este nevoie.
9.Cererea intr-o sedinta (sau ca sarcina intre sedinte) tatalui clientului pentru a-l invata pe client
cum sa faca un foc in siguranta, accentuand nevoia controlarii focului si respectul fata de puterea
focului.(terapeutul asigura materiale in sedinta ex: chibrituri, bete si o conserva de cafea).Terapeutul
monitorizeaza si proceseaza sarcina.
10.Asistarea membrilor familiei clientului pentru a deveni capabili sa identifice, sa arate si sa
tolereze propriile lor sentimente si ale altor membrii ai familiei.
11.Verificarea cu grija a sentimentelor clientului pentru a-l ajuta sa devina capabil in identificarea
si aratarea sentimentelor.
12.Stabilirea nevoilor necunoscute ale clientului pentru atentie,educatie si afirmare.Solicitarea ca
toti purtatorii de grija ai clientului(ex: parinti, frati sau surori, profesori, babysiteri si alti membrii ai
familiei) sa-si intensifice eforturile in acest scop.
13.Stabilirea gradului de haos sau/si violenta in familie,conducand catre dorinta clientului de a
avea putere si control asupra mediului in care traieste. Incurajarea ordinii si respectului in familie.
14.Verificarea sentimentelor clientului de durere si ura fata de relatia cu prietenii sau familia.
Interpretarea piromaniei ca fiind o fata a furiei.
15.Stabilirea daca piromania de care sufera clientul are legatura cu abuzul psihic sau/si sexual.
16.Stabilirea daca obsesia clientului este asociata cu un proces psihotic sau cu o tulburare afectiva
majora, care ar putea sa necesite tratament psihotropic medicamentos.
17.Evaluarea clientului pentru prezenta ADHD.
18.Asistarea familiei clientului in implementarea recomandarilor testelor psihiatrice sau ale celor
ADHD.
19.Asistarea familiei pentru plasarea clientului intr-un program de tratament la domiciliu.
Sugestii pentru diagnosticare
Axa I:
312.81 Tulburari de conduita/Tip specific de copilarie

312.82 Tulburari de conduita/Tip specific de adolescenta
Tip hipereactiv-impulsiv predomina adaptarea
56
309.3
309.4
312.30
Axa II:
tulburarii cu tulburari de conduita

Adptarea tulburarii cu tulburari mixte de sentimente
si conduita
Tulburare de control impulsiv NOS
799.9 Diagnosticul nu se ia in calcul
V71.09 Fara diagnostic
TULBURRI DE VORBIRE / LIMBAJ
Definiii comportamentale:
1. Abiliti expresive de vorbire situate, conform testelor standardizate, mult sub nivelul
normalului.
2. Deficiene expresive de limbaj, demonstrate prin vocabular evident limitat, erori gramaticale
frecvente i dificuli n memorarea cuvintelor sau n producerea propoziiilor de lungime i
complexitate adecvate dezvoltrii mentale.
3. Abiliti de nelegere i producere a limbajului situate, conform testelor standardizate, mult
sub nivelul normalului.
4. Tulburri comprehensive, manifestate prin dificulti de nelegere a unor cuvinte i
propoziii simple, a anumitor tipuri de cuvinte precum termeni spaiali (de situare n spaiu),
sau fraze mai lungi.
5. Deficiene de nelegere i / sau de producere a limbajului, dezvoltare ce mpiedic
realizrile academice sau profesionale, sau integrarea social.
6. Eecuri frecvent semnalate n reproducerea sunetelor adaptate dezvoltrii mentale.
7. Blbial repetat demonstrat prin alterarea fluenei normale i a paternurilor temporale de
limbaj.
8. Deficiene, n producerea sunetelor sau n fluiditate, ce intervin sever n performanele
colare sau profesionale, sau n integrarea social.
9. Mutism selectiv, caracterizat printr-un eec continuu n comunicare, n situaii specifice (ex.
coal) ns fr probleme de comunicare n alte situaii.
10. Retragere i izolare social din cadrul grupului de apartenen, grupul colar, sau cadrele
sociale n care individului i s-ar putea cere s comunice.
11. Panternuri recurente n manifestri agresive sau comportament negativ exteriorizat datorit
necesitii de atenie, n momentele apariiei frustrrilor provocate de deficienele de limbaj.
Obiective pe termen lung:
1. Atingerea obiectivelor de exprimare i limbaj identificate n Planul Educaional Individual
(PEI).
2. mbuntirea abilitilor expresive i receptive pn la nivelul capacitilor.
3. Atingerea nivelului de stpnire a sunetelor de vorbire, apropiat vrstei i dialectului.
4. Eliminarea blbitului; vorbire fluent cu un ritm normal pe o baz ordonat, consecvent.
5. Contientizarea i acceptarea deficienelor de vorbire/limbaj pentru o participare
consecvent n discuiile din cadrul grupului de apartenen, al colii sau cadrelor sociale.
6. Formarea unor expectane reale referitoare la abilitile de comunicare/limbaj ale copilului
n rndul prinilor.
7. Rezolvarea problemei nucleu care conduce la apariia mutismului selectiv, astfel nct
clientul s se poate exprima fluent n toate situaiile sociale.
8. Eliminarea paternurilor de manifestri agresive sau comportament negativ, exteriorizat
datorit necesitii de atenie, n momentele apariiei frustrrilor provocate de deficienele de
vorbire/limbaj.
57

1. Evaluarea vorbirii/limbajului pentru a determina acceptarea educaiei speciale. (1,6)
2. Evaluarea din punct de vedere psihoeducaional. (2,6)
3. Testarea psihologic. (3,6)
4. Examinarea neuropsihologic. (4,6)
5. Coroborarea cu consultaia / examinarea medical. (1,5,6)
6. ncetarea verbalizrii negaiei, din cadrul familiei, referitoare la deficiena clientului.
(6,7,11,12)
7. Acceptarea recomandrilor fcute de o echip multidisciplinar din cadrul colii referitoare
la interveniile asupra limbajului sau asupra educaiei. (6,7,8)
8. Acceptarea verbal a serviciilor educaionale speciale pentru a interveni asupra deficienelor
de vorbire/limbaj. (6,7,8,12)
9. Acceptarea terapiei i cooperrii n cadrul recomandrilor sau interveniilor oferite de ctre
logoped. (6,7,8,9,12)
10. Implementarea unor metode de intervenie de ctre prini, profesori i logoped ce au ca
scop ntrirea abilitilor i compensarea (diminuarea) deficienelor. (6,7,9,11,12)
11. Meninerea unei comunicri regulate ntre prini, profesori i logoped. (7,8,9,11)
12. Ludarea i susinerea pozitiv a clientului de ctre prini referitoare la dezvoltarea
abilitilor de comunicare. (7,10,13,14,22)
13. Mrirea timpului petrecut, de ctre prini cu clientul, n activiti care construiesc i
faciliteaz dezvoltarea limbajului. (13,14)
14. Recunoaterea i acceptarea verbal din partea prinilor, a ateptrilor nereale sau a
presiunii excesive exercitate asupra clientului referitoare la dezvoltarea abilitilor de
vorbire/limbaj. (15,16,17)
15. Contientizarea i recunoaterea verbal din partea prinilor, a tendinei de a vorbi n
numele clientului n cadrele sociale. (7,18,19,20)
16. ncetarea manifestrii paternurilor prinilor, precum vorbirea n numele clientului n cadre
sociale la momente nepotrivite. (17,18,19,20)
17. mbuntirea sistemului de comunicare din cadrul familiei. (17,19,20)
18. Creterea frecvenei interaciunilor sociale, n care clientul ia iniiativa sau susine
conversaia. (19,23,24,25)
19. Creterea frecvenei declaraiilor pozitive referitoare la activitile din cadrul grupului de
apartenen precum i a performanelor colare. (21,22,24,25)
20. Scderea frecvenei i gravitii manifestrilor agresive sau a comportamentelor negative,
exteriorizate datorit necesitii de atenie, n momentele apariiei frustrrilor provocate de
deficienele de vorbire/limbaj. (26,27)
21. Reducerea gravitii i frecvenei discontinuitii n vorbire. (?) (28,29)
22. Completarea cu un program sistematic de desensibilizare pentru a reduce ritmul vorbirii i a
controla blbiala. (28,29)
23. Verbalizarea i nelegerea modului n care mutismul selectiv este asociat cu pierderi din
trecut, traume sau persecutri. (30,31,32)
24. Identificarea verbal a dinamicii sau conflictelor din sistemul familial care contribuie la
mutismul selectiv. (30,32)
25. Urmarea tratamentului medical prescris de ctre medic. (3,33)
1. ndrumarea clientului pentru o evaluare logopedic n vederea determinrii prezenei unei
deficiene, precum i a acceptrii sale pentru serviciile unei educaii speciale.
2. Programarea unei evaluri psihoeducaionale care s ateste abilitile intelectuale i s
exclud prezena altor posibile deficiene.
58
3. Programarea unei testri psihologice pentru a determina dac exist factori emoionali sau
ADHD (Attention-Deficit Hyperactivity Disorder) care intervin n dezvoltarea
vorbirii/limbajului a clientului.
4. Programarea la evaluare neurologic sau neuropsihologic pentru a exclude posibila
prezen a unor factori organici, care ar putea contribui la deficienele clientului.
5. Trimiterea clientului la un examen medical pentru a exclude cauze medicale ce ar putea
interveni n dezvoltarea vorbirii/limbajului.
6. Asistarea la o ntlnire PEI alturi de prini, profesori i logoped pentru a determina
acceptarea clientului la serviciile educaionale speciale, proiectarea interveniilor
educaionale, stabilirea obiectivelor i delimitarea problemelor emoionale ce trebuie tratate
prin consiliere.
7. Consultarea cu prinii clientului, profesorii si i logopedul asupra proiectrii unei strategii
de intervenie efective, care s consolideze punctele forte i s compenseze deficienele sale.
8. ndrumarea clientului ctre un logoped privat pentru asisten suplimentar n vederea
mbuntirii abilitilor de comunicare/limbaj.
9. ncurajarea prinilor n meinerea unei comunicri regulate cu profesorii i cu logopedul
pentru facilitarea dezvoltrii vorbirii/limbajului clientului.
10. ndrumarea prinilor n direcia laudei frecvente i a rentririi pozitive a dezvoltrii
clientului.
11. Educarea prinilor asupra semnelor i simptomelor specifice deficenelor de vorbire/limbaj.
12. Provocarea recunoaterii de ctre prini a deficienelor clientului, astfel nct acetia s
coopereze referitor la situaia actual i interveniile ce urmeaz s fie fcute asupra lui.
13. Repartizarea unor teme zilnice, n care clientul s citeasc prinilor i apoi s povesteasc
cele citite, n vederea dezvoltrii vocabularului.
14. Trasarea de directive clientului i familiei sale pentru ieiri sptmnale, i solicitarea de ai mprti gndurile i sentimentele referitoare la ieire n vederea dezvoltrii abilitilor
de nelegere i producere a limbajului.
15. Confruntarea i provocarea prinilor referitor la exercitarea unei presiuni excesive i
irealiste asupra clientului de a vorbi corect
16. Asistarea prinilor n vederea nsuii unor ateptri realiste referitoare la dezvoltarea
vorbirii/limbajului clientului.
17. Observarea interaciunilor printe copil pentru a evalua n ce msura paternurile de
comunicare familial afecteaz dezvoltara clientului.
18. Explorarea interaciunilor printe copil pentru a determina dac, prinii vorbesc sau
umplu adesea pauzele pentru client, ncercnd astfel s l protejeze de sentimente de
anxietate sau nesiguran referitoare la limbajul su.
19. ncurajarea prinilor n direcia permiterii clientului s ia iniiativ mai des n demararea
sau susinerea conversaiilor.
20. Predarea unor tehnici de comunicare efective (ex.: ascultarea activ, reflectarea
sentimentelor, enunuri la pers.I) n cadrul sesiunilor de terapie a familiei n vederea
facilitrii dezvoltrii clientului.
21. Asistarea clientului i prinilor n diercia dezvoltrii, nelegerii i acceptrii referitoare la
limitarea deficienei de vorbire/limbaj.
22. ntrirea atingerii obiectivului clientului prin terapie.
23. Confruntarea blnd a paternurilor clientului de a se retrage din cadre sociale pentru a evita
astfel experiena anxietii datorat problemelor de comunicare.
24. Repartizarea sarcinii clientului de a contribui zilnic cu un comentariu n faa clasei,
ntrindu-i astfel ncrederea de a vorbi n faa altor persoane.
25. Repartizarea sarcinii clientului de a mpri jucrii sau obiecte n timpul jocului arat i
povestete pentru a-i dezvolta astfel abilitile de comunicare expresiv.
59
26. Familiarizarea(nvarea) clientului cu mecanisme de ntrire pozitiv (ex. tehnici de

relaxare, auto-sugestia, refacere cognitiv) pe care le poate utiliza n ntmpinarea
frustrarilor la apariia problemelor de vorbire/limbaj.
27. Familiarizarea(nvarea) clientului cu strategii de auto-control (ex.: refacere cognitiv,
auto-sugestia, stai, privete, ascult i gndete) pentru a inhiba impulsul de a se manifesta
cand ntmpin frustrri referitoare la problemele de comunicare.
28. Proiectarea i implementarea unui program sistematic de desensibilizare, n care este utilizat
un metronom care este retras gradual, pentru a reduce ritmul vorbirii clientului i a controla
blbiala.
29. Predarea clientului a unor tehnici efective de reducere a anxietii(relaxare, auto-sugestia,
refacere cognitiv) pentru a reduce anxietatea anticipativ n situaii sociale i pentru
controlul blbielii.
30. Explorarea trecutului clientului referitoare la pierderile, traumele sau persecutrile care pot
contribui la apariia mutismului selectiv.
31. Utilizarea unei sesiuni individuale de terapie prin joc pentru a ajuta clintul s-i exprime
sentimentele referitoare la pierderi, traume sau persecutri din trecut.
32. Evaluarea dinamicii familiei ce contribuie la refuzul clientului de a vorbi n anumite situaii.
33. Programarea unei evaluri medicale dac s-a determinat faptul c o problem emoional
i/sau ADHD interfereaz cu dezvoltarea vorbirii/limbajului.
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
Sugestii de diagnosticare:
Axa I:
315.31 Deficiene expresive de limbaj
315.32 Deficiene mixte, expresive receptive, de limbaj
315.39 Deficiene fonologice
307.0 Blbial
307.9 Deficiene de comunicare NOS
313.23 Mutism selectiv
309.21 Deficiena anxietii de separare
300.23 Fobie social
Axa II:
317.
Retardare mintal uoar
V62.89 Borderline Intellectual Functioning
799.9 Diagnostic Amnat
799.10 V71.09 Fr Diagnostic
RETARDAREA MINTAL
DEFINIII COMPORTAMENTALE
1. Funcionarea intelectului la o cot semnificativ sub media demonstrat de un punctaj de 70
de puncte sau sub 70 de puncte obinut la testul de inteligen.
2. Deteriorarea semnificativ a abilitilor de comunicare, de gestionare i dezvoltare a vieii
personale. Dificulti n utilizarea abilitilor sociale, a utilizrii resurselor comunitare, a
abilitilor academice i n gestionarea muncii i a timpului liber.
3. Dificulti n nelegerea i urmrirea instruciunilor acas, la coal i pe plan vocaional.
4. Deteriorarea memoriei de scurt i lung durat.
60
5. Gndire concret sau abiliti deteriorate de a discuta (raiona) n mod abstract.

6. Abiliti sociale diminuate (srcite) manifestate prin uilizarea frecvent a intelectului fr
discernmnt i nelegerea limitat a antecedentelor i consecinelor aciunilor sau
nuanelor sociale.
7. Lipsa de intuiie (perspicacitate, discernmnt, nelegere) i neputina de a nva din
experiene i greeli n mod regulat.
8. Respect de sine sczut (subapreciere) evideniat prin remarci depreciative la adresa propriei
persoane ( ex., Sunt att de prost!).
9. Model periodic de comportament acionarea fr a lua n considerare consecinele
aciunilor.
OBIECTIVE PE TERMEN LUNG
1. ndeplinirea tuturor scopurilor (obiectivelor) academice identificate n Planul Educaional
Individual (IEP) al clientului.
2. Realizarea tuturor obiectivelor comportamentale, social interpersonale i personale
identificate n Planul Individual de Serviciu.
3. Funcionarea la un nivel corespunztor de independen la debutul rezidenial, educaional i
vocaional.
4. Stimularea acceptrii i cunoaterii (contientizrii) limitrilor cognitive i intelectuale de
ctre client astfel nct acesta s-i poat autoevalua sentimentele i s se exprime verbal cu
consecven (fermitate).
5. Contientizarea i acceptarea capacitilor intelectuale i cognitive ale pacientului de ctre
prini/ngrijitori astfel nct ateptrile acestora s fie realiste.
6. Consimirea i supunerea cu consecven la o rutin zilnic prin directive simple primite
acas, la coal sau n planificarea vocaional.
7. Reducerea frecvenei i gravitii comportamentelor sociale neadecvate.
OBIECTIVE PE TERMEN SCURT
1. Efectuarea unei evaluri cognitive i intelectuale cuprinztoare.
2. Efectuarea testrii psihologice.
3. Efectuarea testrii neuro-psihologice.
4. Efectuarea unei evaluri fizice de ctre un terapeut.
5. Efectuarea unei evaluri a limbajului i a modului de exprimare.
6. Obinerea consimmntului prinilor pentru intervenii educaionale privind coala,
conformndu-se recomandrilor fcute de o echip de evaluare multidisciplinar.
7. Mutarea clientului n clase adecvate ntr-un cadru educaional sau program educaional.
8. Mutarea pacientului ntr-o aezare rezidenial potrivit.
9. Implementarea de ctre prini i profesori a unor strategii educaionale care maximizeaz
puterea pacientului de nvare i compenseaz slbiciunile lui n acest sens.
10. Asigurarea unor servicii auxiliare adecvate (i.e., fizice, vorbire/limbaj, terapie ocupaional
i consiliere).
11. Pstrarea de ctre prini a unei comunicri permanente cu profesorii i ali reprezentani
apropriai ai colii.
12. Implementarea unei recompensri cu jetoane n clas sau n cadrul plasamentului pentru
rentrirea comportamentului pe sarcin, ndeplinirea atribuiunilor colare, controlarea
impulsivitii i a comportamentului social pozitiv.
13. Determinarea prinilor s ncurajeze i s stimuleze clientul, aducndu-i laude pentru
performanele colare i comportamentul social.
14. Cderea de acord asupra unui contract circumstanial cu clientul, prinii i profesorii
acestuia pentru mbuntirea performanelor colare, mpiedicare unui comportament
impulsiv i dezvoltarea comportamentului pozitiv n societate.
61
15. Stoparea negrii verbale de ctre membrii familiei a deficitului cognitiv i intelectual al
pacientului.
16. Prinii recunosc i mrturisesc ateptrile lor nerealiste sau presiunea excesiv exercitat
asupra pacientului.
17. Prinii recunosc i mrturisesc c tiparul lor supraprotector interfereaz cu dezvoltarea
intelectual, emoional i social a pacientului.
18. reducerea ponderii activitilor pe care prinii le efectueaz n numele pacientului n ciuda
faptului v acesta este capabil de a realiza independent (ex. vorbit n numele acestuia).
19. Creterea implicrii pacientului n activitile familiei (excursii sau responsabiliti).
20. Prinii impleneteaz tehnici de organizare comportamental pentru a reduce frecvena i
violena izbucnirilor temperamentale i a comportamentului agresiv.
21. pacientul i prinii acestuia se pun de acord asupra unui program de alocare a banilor, care
s ajute pacientul n progresul de nvare a gestionrii acestora n mod eficient.
22. Crearea unei rutine zilnice (baie, du, pieptnat, splat pe dini, aplicarea deodorantului).
23. preluarea iniiativei n situaii de socializare (adresarea salutlui, zmbetul, contactul vizual)
24. Sporirea frecvenei afirmaiilor pozitive pe care pacientul le face despre sine.
25. Dezvoltarea abilitilor pacientului de a identifica i exprima sentimentele.
26. Recunoaterea i identificarea vrebal a comportamentului sexual adecvat sau neadecvat.
27. urmrirea tratamentului medicamentos prescris de medic.
INTERVENII TERAPEUTICE
1. Stabilirea unei evaluri intelectuale i cognitive pentru determinarea prezenei ntrzierii
mentale i pentru o aprofundare n capacitatea de nvare a pacientului (plusuri i minusuri
caliti i defecte).
2. Efectuarea unei testri psihologice unei testri psihologice pentru a decie dac exist
simptomatic ADHD sau dac ali factori emoionali interfereaz cu funcionarea
intelectual sau academic a pacientului.
3. Efectuarea unei examinri neuropsihologice pentru a exculde posibili factori organici care ar
putea contribui la deficitul cognitiv sau intelectual al pacientului.
4. Asigurarea informaiilor (feed-back) necesare prinilor, cadrelor didactice i personalului
medical cu privire la rezultatele testelor de inteligen, psihologice i neuropsihologice.
5. ndrumarea pacientului ctre un terapeut (specialist) educaional i ocupaional, pentru a
evalua deficitele motor-senzoriale sau de percepie i pentru a lua o decizie optim cu
privire la necesitatea continurii terapiei fizice i/sau ocupaionale.
6. ndrumarea pacientului ctre un psiholog, pentru a evalua deficienele n exprimare i pentru
a decide dac este nevoie de terapie n acest sens.
7. frecventarea edinelor unui Comitet de Planificare Educaional Individualizat mpreun
cu prinii. Profesorii i ali prfesioniti, direct implicai pentru a determina eligibilitatea
pacientului pentru servicii educaionale speciale, pentru a crea intervenii educaionale i a
stabili obiective.
8. Discuii cu pacientul, cu prinii, profesorii i alte cadre direct implicate cu privire la
ntocmirea unor programe de nvare sau alte intervenii care s dezvolte calitile
pacientului, prin compensarea slbiciunilor.
9. Discuii cu pacientul, cadrele didactice sau ali specialiti n sntate mental despre nevoia
de plasare a pacientului ntr-o instituie specialzat sau ntr-un program rezidenial.
10. ndrumarea pacientului spre un atelier sau centru educaional de reabilitare, n vederea
dezvoltrii unor ndeletniciri elemnetare.
11. n curajarea prinilor pentru a comunica constant cu profesorii pacientului pentru a
monitoriza n permanen progresul educaional, comportamental, emoional i social al
acestuia.
62
12. Crearea unui model de gratificare cu jetoane pentru mbuntirea performanelor colare,
controlul impulsurilor i abilitilor sociale.
13. ncurajarea prinilor s susin frecvent pacientul i s-l laude pentru comportamentul su
social (pozitiv) i pentru performanele colare.
14. Crearea unui sistem de recompensare, sau unui contract pentru clauze neprevzute pentru a
stimula manifestarea adaptabilitii i unui comportament social adecvat.
15. Educarea prinilor pacientului cu privire la simptomele i caracteristicile retardrii mentale.
16. Dezbaterea tendinei prinilor de a nega deficienele intelectuale ale pacientului, pentru ca
acetia s coopereze cu specialitii, n vederea interveniilor educaionale i de plasare a
pacientului.
17. Programarea unuo edine de terapie familial pentru a afla dac prinii exercit o presiune
excesiv asupra clientului pentru ca acesta s aib rezultate pe care practic nu este capabil s
le obin.
18. Provocarea prinilor la dezbateri pe tema exercitrii presiunii excesive asupra pacientului.
19. Obesrvarea interaciunii printe-client n vederea lurii unei decizii corecte cu privire la
influena asupra dezvoltrii sociale, emoionale i intelectuale a pacientului provocat de
comportamentul supraocrotitor al prinilor.
20. Susinerea prinilor i ngrijitorilor (aparintorilor) clientului n dezvoltarea unor ateptri
realiste cu privire la capacitatea sa intelectual i nivelul de adaptare funcional.
21. ncurajarea prinilor i a membrilor familiei s stimuleze participarea clientului la activiti
i ieiri n are liber (ex. evenimente soprtive, atinaj, vizite la muzeu, etc.)
22. Atribuirea unei sarcini clientului, n viaa de zi cu zi a familiei (ex. pregtirea msei,
grdinrit) care s-i dezvolte simul responsabilitii sau proprietii.
23. Consultarea cu personalul didactic sau medical n legtur cu un loc de munc potrivit
clientului pentru a dezvolta respectul de sine al acestuia ct i pentru a-l stimula pe acesta n
asumarea responsabilitii.
24. Prezentarea unor tehnici eficiente de organizare comportamental, pentru reducerea
frecvenei i a violenei temperamentale i a comportamentului agresiv.
25. ncurajarea prinilor s reacioneze n mod natural, logic a comportamentul social
nepotrivit sau greu adaptabil al clientului.
26. Consilierea prinilor pentru a fi capabili s efectueze un plan de alcoare (raionalizare) a
resurselor financiare ale clientului, pentru ca acesta s devin mai responsabil i s dezvolte
abiliti de gestionare a banilor.
27. Crearea unui sistem de recompensare pentru a stimula efectuarea de ctre pacient, n mod
independent, a activitilor rutiniere zilnice, ce in de igiena personal.
28. Prezentarea clientului a unor strategii de mediere i autocontrol (ex. oprire, gndire,
ascultare, privire) care s amne satisfaciile de moment, cu scopul inhibrii impulsurilor.
29. Identificarea i remprosptarea comportamentului social adecvat clientului.
30. Organizarea unor scenete cu manechine i marionete n cadrul edinelor individuale pentru
a mbuntii abilitile sociale ale clientului.
31. ncurajarea clientului s participe la Olimpiade Speciale pentru a-i dezvolta respectul de
sine.
32. consilierea clientului pentru a ajunge la nelegerea i acceptarea limitrilor provocate de
deficitul su intelectual i adaptativ.
33. predarea tehnicilor de comunicare (ascultarea activ, contactul vizual, asumarea opiniei)
pentru a mbuntii abilitiile acesteia de a-i exprima ideile, sentimentele i nevoile ntrun mod consecvent.
34. Educarea pacientului cu privire la diferite stri emoionale sau sentimente implicite.
35. Asigurarea educaiei sexuale pentru a ajuta clientul s recunoasc i s identifice verbal
comportamentele sexuale adecvate i inadecvate.
36. Evaluarea tratamentului medicamentos prescris pacientului.
63
SUGESTII DE DIAGNOSTIC
Axis I
299.00
299.80
299.8
299.10
Autism
Simdromul Rett
Sindromul Asperger
Tulburarea dezintegrativ a copilriei
Axis II
317
318.0
318.1
318.2
319.1
V62.89
799.9
V71.09
Retard mental uor

Retard mental moderat
Retard mental sever
Retard mental profund
Retard mental. Severitate nespecificat
Funcionare Intelectual de tip Borderline
Diagnostic amnat
Nici un diagnostic
ENUREZIS / ENCOPREZIS
Definiii behavioriste/comportamentale
1.urinatul, n mod repetat, voluntar/involuntar, n pat sau mbrcminte, pe timpul zilei sau a nopii,
dup vrsta de 5 ani vrsta la care se instaleaz continena.
2.urinarea repetat, voluntar/involuntar, n locuri improprii (ex.mbrcminte, podea), dup vrsta
de 5 ani, cnd continena trebuie s se fi instalat.
3.sentimentul de vin asociat cu enurezisul/encoprezisul care stau la baza evitrii anumitor contexte
(ex.petrecerea unor nopi la prieteni), mprejurri care ar putea deveni motive de situaii jenante.
4.ridiculizarea, ostracizarea i izolarea social de ctre alteritate din cauza
enurezisului/encoprezisului.
5.ncercrile frecvente de a ascunde mbrcmintea ptat, din cauza ruinii sau frica de a nu fi
ridiculizat, criticat, pedepsit.
6.furia, respingerea sau pedepsirea excesiv din partea prinilor/ngrijitorilor copilului, centrat pe
folosirea unor practici educative centrate pe folosirea toaletei, practic ce are ca efect scderea
stimei de sine a copilului.
7.sentimente puternice de team sau ostilitate canalizate n acte de enurezis/encoprezis.
8.ptarea deliberat a hainelor/aternutului ca act al copilului de a-i pedepsi prinii pentru
atitudinea coercitiv.
64
PLANIFICAREA TRATAMENTULUI DE PSIHOTERAPIE A COPILULUI I A

ADOLESCENTULUI
OBIECTIVE PE TERMEN LUNG
1.Eliminarea tuturor episoadelor diurne i/nocturne de enurezis.
2.ntreruperea tuturor episoadelor de encoprezis, fie el voluntar sau involuntar.
3.Rezolvarea situaiilor conflictuale/stresante care declaneaz encoprezisul sau enurezisul.
4.Eliminarea practicilor centrate pe folosirea toaletei n tratarea encoprezisului, practici folosite de
prini i care au un efect coercitiv i rigid este disfuncional.
5.Eliminarea ciclului de dependen, disfuncional din sistemul familial, care rspund n
majoritatea cazurilor ntr-o manier critic, ostil, cu furie la situaiile n care copilul a ptat/udat
aternutul sau mbrcmintea; comportament disfuncional al prinilor, la care copilul, pentru a-i
pedepsi pentru reaciile ostile, rspunde ptnd/udnd aternutul sau mbrcmintea.
INTERVENII TERAPEUTICE
OBIECTIVE PE TERMEN SCURT
1.respectarea recomandrilor medicului, n 1.recomandri clientului copilului, n vederea

vederea efecturii de teste i urmarea efecturii examninrilor medicale pentru a vedea
tratamentului medicamentos. (1,2,3)
dac, la baza enurezisului/encoprezisului, stau cauze
organice sau fizice.
2.urmarea
strict
a
tratamentului 2.programarea clientului pentru evaluarea gradului de
medicamentos prescris de medic. (2,3)
toleran la tratamentul medicamentos.
3.finalizarea
testrilor
psihologice. 3. informarea clientului asupra efectelor secundare,
(4,23,24)
eficiena tratamentului medicamentos, consultul i
recomandrile ctre un medic specialist la intervale
regulate.
4.informarea i acceptul printelui cu 4.planificarea testrilor psihologice care ar putea
privire la folosirea procedurilor de evidenia prezena unor probleme emoionale grave
condiionare a copilului dup modelul care stau la baza encoprezisului/enurezisului;
bell-and-pad (binomul: clopoelul i asigurarea feedback-ului pe parcursul testriii
scutecul) model de prevenie centrat pe clientului i a prinilor acestuia.
atenionare (creterea vigilenei) i
folosirea scutecului n tratarea enurezisului
nocturn. (5,6,8,9)
5.reducerea frecvenei comportamentului 5.formarea clientului i a prinilor acestuia n
enuretic. (5,6,7,8,9)
vederea folosirii ca metod terapeutic n enurezis
sun atunci cnd m uzi, ca procedur de
condiionare, care const n folosirea unui scutec
sensibil la urin/fluid i care, la interaciunea cu
urina, declaneaz o alarm auditiv (n momentul
intrrii n contact cu fluidul).
6.reducerea frecvenei comportamentului 6.formarea i consilierea prinilor n vederea folosirii
encopretic. (6,10)
procedurilor pozitive de ntrire
n creterea
controlului urinar al copilului.
7.creterea gradului de implicare i 7.nvarea copilului i a prinilor acestuia tehnici
contientizare a copilului n implementarea practice de retenie urinar care s duc la creterea
practicii de intervenie axat pe mersul la gradului de atenie a copilului asupra senzaiilor care
toalet. (11,12,15)
i anun nevoia de a urina.
8.identificarea
consecinelor
sociale 8.antrenarea prinilor/ngrijitorilor copilului n
negative pe care le-ar putea ntmpina de la vederea folosirii procedurilor de trezire-atenionare
cei din jur, dac enurezisul i/encoprezisul (prin scuturare), prin utilizarea programului cu
nu este corectat. (11,12,15)
intervalele orare, n controlul nocturn al
65
9.discuii asupra modului n care anxietatea

sau frica asociat cu practicile folosirii
toaletei sunt iraionale i irealiste. (13,14)
10.atenionarea verbal a prinilor cu

privire la practicile axate pe mersul la
toalet ca fiind rigide, ostile; remarcile
critice ale prinilor care duc la accentuarea
enurezisului/encoprezisului
la
copil.
(16,17,18,19)
11.reducerea frecvenei i violenei
remarcilor ostile venite din partea prinilor
care accentueaz i menin encoprezisul i
enurezisul (16,18,19,22)
12.creterea numrului de rspunsuri
empatice ale prinilor la gndurile,
emoiile i nevoile copilului. (17,19,21,31)
13.scderea, la nivelul prinilor, a gradului
de folosire a practicii axate pe mersul la
toalet a copilului. (17, 20)
14.consolidarea relaiei cu prinii care nu
sunt de acord cu folosirea metodei axat pe
mersul la toalet. (17, 21)
15.nelegerea i verbalizarea beneficiilor
secundare, consecine ale encoprezisului i
enurezisului. (22,23,31)
encoprezisului.
9.proiectarea i implementarea tehnicilor de pstrare
a aternuturilor curate; trainingul prinilor i a
copilului asupra rspunsurilor inhibitorii, ntriri
pozitive, trezirea rapid, autocorecia accidentelor i
reducerea comentariilor critice privind exerciiul de
folosire a toaletei.
10.instruirea printelui cu privire la implementarea
unui program sistematizat, de condiionare care
combin tehnicile pozitive de ntrire-suport, cu
supozitoarele de glicerin i clism, dac copilul nu
are scaun zilnic, n mod voluntar.
11.ncurajarea i provocarea copilului de a-i asuma

activ responsabilitatea deprinderii controlului
sfincterian (ex.s noteze numrul de zile uscate i
umede, igienizarea hainelor/mbrcminii ptate).
12.provocarea i/confruntarea lipsei de motivaie sau
complian a copilului vis-a-vis de interveniile
terapeutice recomandate.
13.analiza schemelor cognitive iraionale ale copilului
care i induc frica sau anxietatea, relaionate cu
practica axat pe mersul la toalet.
14.asistarea copilului n contientizarea impactului
negativ pe carte l au gndurile sale de fric, anxietate
iraional, relaionate cu mersul la toalet.
15.identificarea i discutarea efectelor sociale
negative pe care clientul le-ar putea ntmpina de la
alteritate i care ar putea avea ca efect creterea
gradului de motivare a controlului sfincterian.
16.verbalizarea modalitilor n care 16.direcionarea edinelor de terapie a familiei n
enurezisul/encoprezisul este asociat cu sensul evalurii dinamicii care contribuie la reducerea
experiene precum: separarea, pierderea, enurezisului/encoprezisului clientului.
traume sau respingeri. (24,25,26,27)
17.scderea frecvenei autodescrierilor care 17.explorarea interaciunii printe-copil pentru a
reflect sentimente asociate unui nivel observa dac practicile educaionale de folosire a
sczut al stimei de sine, vin sau jen. toaletei sunt rigide sau dac prinii fac remarci
(29,30)
ostile, critice frecvente la adresa copilului.
19.creterea
frecvenei
elementelor 19.confruntarea i provocarea prinilor privind
autodescriptive care reflect mbuntirea folosirea remarcilor i a criticilor ostile care
stimei de sine. (29,30)
contribuie la meninerea nivelului sczut al stimei de
sine a clientului: furia, vina, jena.
20.nvarea copilului de a-i exprima 20.responsabilizarea prinilor care se manifest
verbal i fizic sentimente de furie, pentru a pasiv, prin angajarea diect a acestora n procesul
evita
canalizarea
acestora
n clientului de nvare efectiv de folosire a toaletei
enurezis/encoprezis. (27, 28)
(ex.s in evidena zilelor umede i uscate, trezirea
uoar a copilului pentru a preveni suprasolicitarea
vezicii urinare, reamintirea sau nvarea clientului n
vederea currii aternutului sau a hainelor ptate).
21.trasarea unor sarcini concrete prinilor
dezangajai n procesul de reabilitare a clientului n
66
vederea petrecerii, n mod activ, calitativ a timpului

liber.
22.evaluarea interaciunilor printe-copil caracterizat
ca un ciclu ostil, persistent n care udarea, ptarea
hainelor sau a aternuturilor clientului declaneaz
furia prinilor care rspund ntr-o manier critic sau
ostil, iar la rndul su, clientul pedepsete
printele pentru rspunsul ostil; cercul ostil
repetndu-se la nesfrit.
23.asistarea clientului i a prinilor acestuia n
dezvoltarea unor tehinici imediate de prevenie a
enurezisului/encoprezisului.
24.evaluarea cauzalitii encoprezisului/enurezisului,
dac acestea sunt asociate cu experiene anterioare
precum: separarea, trauma, pierderea, respingerea.
25.exploatarea, ncurajarea i susinerea clientului n
vederea
exprimrii
verbale
i
clarificarea
sentimentelor asociate cu experiene anterioare,
precum: separarea, trauma, pierderea, respingerea.
26.utilizarea edinelor individuale de terapie prin joc
pentru a-i da libertatea clientului de a se manifesta i
lucra la sentimentele asociate cu experiene
anterioare, precum: separarea, trauma, pierderea,
respingerea.
27.nvarea clientului a deprinderilor de comunicare
eficient i afectivitate, n vederea mbuntirii
abilitilor de exprimare a gndurilor i a
sentimentelor printr-o verbalizare corespunztoare.
28.nvarea clientului a modalitilor de manifestare
fizic, corespunztoare care s permit exptimarea
furiei, mai degrab ntr-o manier constructiv, dact
canalizarea furiei n manifestri disfuncionale
precum: ptarea, udarea aternuturilor/mbrcmintei.
29.identificarea punctelor tari ale clientului i
prezentarea acestora lui, n vederea reducerii
sentimentelor de jen sau vin; creterea stime de
sine.
30.atribuirea clientului (ca tem de cas) sarcina de ai face singur o autocaracterizare pe care o va
nregistra ntr-un jurnal.
31.folosirea unei abordri strategice de terapie
familial, n care terapeutul nu discut despre
enurezis/encoprezis, ci despre ceea ce ar putea
ascunde, dac acest problem ar fi rezolvat (ex.ar
putea fi sesizat camuflarea problemelor).
TRADUCEREA DEFECTOASA
TULBURAREA NVRII
67
1.Definitiile comportamentale
Citind realizariile,luate individual,teste standard de recunoasterea scrisului si intelegere este
specificat dedesupt nivelul asteptat,dand clientului varsta cronologica,nivelul si masura inteligentei.
Abilitatile matematice,administrate testelor standardizate este specificat sub nivelul asteptat,dand
clientului varsta cronologica,nivelul si masura inteligentei.
Istoria performantei academice care este dedesput ,care a asteptat,dand masura inteligentei
clientului.
Invatand dizabilitati(incapacitate) substantiale intervine cu performanta academica a clientului sau
activitatiile zilnice care cere ceva sau totul dintre urmatoarele indemanari:cititul,matematica si
scriere de expresii.
Subestimarea,depresia,si
anxietatea(nelinistea),care
provine
din
invatarea
incapacitatii(dizabilitatii),mai departe invatarea problemelor exacerbe(accentuate).Un model
recurent(repetat) de distrugere,si de atentie negativa a comportamentelor cand intampina dificultati
sau frustari in invatare.
Scopuri pt.viitor
1.Sa arate interes sustinut permanent,initiativa,si motivare in academii si sa aduca performanta
pt.diferite categorii pt.abilitati intelectuale.
2.Sa obtina scopuri academice identificate pe clienti avand in vedere un Plan Educational
Individualizat(IEP)
3.Performanta la nivelul capacitatii in zona slabiciunii academice.
4.Dezvoltaraea unei constiente si acceptate invatari a dizabilitatilor (incapacitate),astfel incat
clientul va fie capabil sa mentina o balanta sanatoasa intre implinirea tintelor(scopurilor)academice
si nevoile lui/ei sociale,emotionale si personale.
5.Construind respectul de sine astfel incat clientul este in stare sa faca fata frustrarilor asociate prin
incapacitatea de asimilare sau temele date,pe o baza consistenta fara a renunta la ele.
6.Parintii au stabilite asteptari realiste ale clientului care invata deprinderea de lucru si
implementarea de strategii afective acasa, ca sa ajute clientul sa tina pasul cu cu temele si pentru a
implini tintele academice !!
8.Indepartand impedimentele emotionale sau rezolvand conflicte familiale care vor permite
imbunatatirea realizarea academiei.
1. Completarea unei evaluari psihico-educationala
2. .Clientul si parintii lui/ei,vor avea informatii psihico-educationale din trecut.
3. Completari de teste psihico-educative
4. Cooperarea cu o viziune auditiva,sau examinare medicala.
5. Supunerea recomandarilor facute de echipa de evaluatori interdisciplinari de la scoala
privind interventiile educative.
6. Mutarea clientului intr-o clasa potrivita.
7. Completari de teste neuro-psihice
8. Parintii si profesorii trebuie sa implementeze strategii educationale care sa maximalizeze
puterea de invatare a elevului si sa compenseze slabiciunile prezente.
9. Participarea la meditatii particulare pentru imbunatatirea cunostintelor.
10. Cooperarea cu ofertele date de centre private de invatare.
11. Implementarea de activitati la care se pricep,care sa imbunatateasca indeplinirea sarcinilor
de la scoala.
12. Dezvoltarea afectiva prin teste strategice,care scade nelinistea si imbunatateste performanta
testelor.
13. Parintii mentin comunicarea regulata (zilnic-saptamanal)cu profesorii
14. Stabilirea unui program in care se pot juca,pot petrece timp cu familia si pot efectua teme.
68
15. Sporirea laudelor si recompensele positive de catre parinti catre elevi privind rezulatele
scolare.
16. Identificarea si indepartarea emotiilor sau inhibitiile din timpul invatarii ale elevului sau ale
sistemului familial.
17. Parintii identifica refuzul elevului de invatare si modul in care parcurge procesul de invatare.
18. Stoparea refuzului in sistemul familial de invatarea a unor aspecte legate de dizabiltati.
19. Mai mult timp acordat de parinti clientului la efectuarea temelor.
20. Parintii recunosc verbal incapacitatea de a a junge la performanta dorita.
21. Parintii recunosc ca modelul lor de practica se interpune cu cresterea academica a clientului
si responsabiliatea lui.
22. Cresterea frecventei si absolvirea anilor de studii fara a renunta.
23. Cresterea pozitiva din urma organizarii de activitati pozitive din scoala.
24. Reducerea comportamrntului plin de severitate.
25. administrarea de medicamente prescrise de doctor.
Interventii terapeute
1. Pregatirea psiho-educationala pentru prederea redusa si determinarea de educatie
incluziva.(scoli speciale)
2. Pregatirea testelor psihologice care raspund nevoilor clientilor.
3. Aduna informatii psihologice din trecut care include cheia dezvoltarii a pietrii
kilometrice si o familie din trecut care a beneficiat de acest fel de educatie si nu am
mers.
4. Privind evaluarea psihologica fii sigur ca ai conexiune inverse din partea familiei si
oficialilor scolii.
5. Referitor la viziunea auditiva a clientului si regulile de examinare medicala care sunt
interferate cu abilitatile de invatare.
6. Frecventarea de Comitete Educationale pe Planing Individualizat(IEPC),intalniri cu
parintii,profesorii si oficialii scolii,pentru determinarea eligibiltitatii clientului si
stabilirea de tinte educationale.
7. Sedinte(consultari)cu parintii clientului si oficialii scolii despre programe de invatare
eficiente si strategii care sa se construiasca pe puterea clientului si intarirea
slabiciunilor.
8. Pregatirea pentru teste neuropsihologice, dupa regula, fara ca factorii
neurologici/organici sa contribuie la procesul de invatare.
9. Pentru parinti se recomanda,ca si in afara orelor de meditatii sa lucreze cu ei
acasa(citire,matematica,scriere.etc.)
10. Referitor la invatarea in particular a clientului,dandu-l la un centru de invatare,clientul
isi va imbunaati sistemul de invatat.
11. Invatarea clientului mai multe activiati de indemanare(ceva la care se pricepe mai bine
si ii place).
12. Invatarea clientuluicu mult mai multe teste eficiente(studiind cu el pe o perioada mai
lunga,recapitularea materiei,recorectarea temei )
13. Incurajarea parintilor sa mentina regulat(zilnic-saptamanal)comunicarea cu profesorii.
14. sesiuni pentru familii,iar in cadrul acestora identificarea sistemului propriu de educatie
si rectificarea lui.
15. Asistarea parintilor in rezolvarea de conflicte familiale.Stabilirea de modele noi si
pozitive care va ajuta dezvoltarea clientului.
16. Asistarea parintilor pe parcursul unei zile,in desfasurarea activitatilor.
17. Incurajarea parintilor sa isi laude clientul permanent,dupa indeplinirea anumitor sarcini.
18. Asistarea parintilor si a profesorilor in dezvoltarea sistemului de recompensa pentru
dezvoltare(planse cu stelute pt.indeplinirea unei tinte,alte materialae pt rasplata lor).
69
19. Educarea parintii clientului despre semnele si invatatarae dizabilitata.

20. Confruntarea si provocarea parintilor in procesul de invatare dizabilitata.Despre locul si
interventiile in procesul de inavatre.
21. Incurajarea parintilor sa se implice in efectuarea temelor(sa citeasca cu ei,sa foloseasca
planse pentru imbunatatirea invatarii matematicii,pronuntarea de cuvinte.etc.).
22. Participarea familiei la sesiuni de comunicare pt.dezvoltarea procesului de invatare a
clientului si dezvoltarea asteptarilor.
23. Observarea relatiei parinte-copil.Parintii sa se coboare la nivelulu copilului.
24. Confruntarea si provocarea parintilor in privinta presiunii asupra clientului.
25. asistarea parintelui in dezvoltarea asteptarilor realistice asupra invatarii clientului.
26. Asistarea clientului in intelegerea si confruntarea cu problemele de invatare a
dizabilitatilor
27. Consulatarea
oficialilor scolii despre trasee de urmat
pentru imbunatatirea
comportamentului clientului in indeplinirea sarcinilor.
28. Invatarea de catre client a unor mecanisme de reproducere,pentru a putea infrunta
dificultatile la scoala.
29. Consolidarea cunostintelor clientului asimilate la scoala.
30. Confruntarea clientului in remarcile si dorintele exprimate la transmiterea sarcinilor la
scoala.
31. Invatarea clientului si sfatuirea lui sa gandeasca pozitiv despre el,cu privire la abilitatile
lui.
32. Indrumarea clientului sa identifice ce recompense l-ar motiva mai mult la lucru.
33. Invatarea clientului stapanirea de sine(restructurarea cognitiva,lauda de sine, oprestete ,asculta,gandeste)stoparea actionarii dupa impuls.
Pregatirea pentru medicamentatie si evaluarea clientului daca sunt determinate probleme
emotionale sau ADH care interfereaza cu
TULBURARI DE ALIMENTATIE
Consumul rapid a unor mari cantitati de hrana intr-un timp scurt urmat de auto-producererea
vomei si/sau folosirea laxativelor datorita temerii de a castiga in greutate.
Pierderea exagerata ingreutate(si amenoreea la femei) alaturi de refuzul de a mentine macar
o greutate minima in limitele sanogene, se datoreaza consumului scazut de alimente, si o frecventa
ridicata a auto-inducerii vomei, folosirea nepotrivita a laxativelor, si /sau practicarea unor exercitii
extenuante.
Preocuparea exagerata pentru imaginea corporala alaturi de o evaluare in mare parte
nerealista a imagini de sine ca fiind prea grasa sau o negare puternica in a percepe propria epuizare.
Teama irationala de a castiga in greutate.
Punerea in pericol a vietiidatorita unei alimentatii nesanatoase, dezechilibrul ligchidelor si
electrolitilor, slabirea generala a functionarii organismului rezulta din provocarea propriei vome,
folosirea laxativelor, refuzul de a manca suficienta hrana sanatoasa
Scopuri in ceea ce priveste comportamentul alimentar
1. Refacerea paternurilor firesti de consum alimentar, a echilibrului fluidrelor corporale si a
electrolitilor, si a perceptiei corporale realiste.
2. Incheierea comportamentului mancatului saracacios, prin intoarcerea la mancatul sanatos a unor
alimente sanatoase care sa sa mentina o greutate sanatoasa.
70
3. Stabilizarea starii din punct de vedere medical, refacerea comportamentelor de ingerare a hranii
care va mentine viata sva creste in greutate pana la un nivel normal.
4. Castigarea unui insight sufficient in lupta cognitive si emotionala pentru a pune capat tulburarilor
de hranire si pentru a mentine cu responsabilitate ingerarea hranii.
5. Dezvoltarea unor strategii alternative de cooping (identificarea cu asertivitate a emotiilor) pentru
a face fata problemelor emotionale stressante, facand tulburarea de hranire nenecesara.
6. Constientizarea legaturilor dintre stima de sine scazuta si presiunea sociala legata de diete si
mancarea nesanatoasa, si comportamentele purgative pentru a elimina tulburarile de alimentatie.
7. Schimbarea definitiei sinelui astfel incat sa nu mai fie centrat pe greutate, marime, forma ca prim
criteriu de auto-acceptare.
8. Restructurare gandurilor deformate,credintelor, si valorilor care contribuie la mentinerea
tulburarilor de alimentatie
1. Cooperare pentru examinare fizica si dentara
2. Cooperarea pentru a admite tratamentul spitalizat daca o stare de sanatate fragila necesita acest
gen de tratament
3. Atingerea si mentinerea echilibrului fluidelor corporale, precum si reinstaurarea functiilor
reproductive
4. Mancatul la intervale regulate (trei mese pe zi) consumand cel putin minimum de calorii zilnic
necesar pentru a castiga progresiv in greutate.
5. Incheierea utilizarii nepotrivite de laxative.
6. Incetarea auto-inducerii vomei sau a modalitatilor alternative de purgatie.
7. Mentinerea unui jurnal zilnic cu activitati,ganduri, sentimente, notind fiecare asociere cu
comportamentul de hranire.
8. Identificarea credintelor irationale cu privire la comportamentul de hranire.
9. Verbalizarea acceptarii intregii responsabilitati pentru alegerile cu privire la mancare.
10. Incetarea acumularii mancarii.
11. Stabilirea unor limite rezonabile in praticarea exercitiilor fizice.
12. Aceptarea responsabilitatifata de hranire demonsttrata prin castigul progresiv in greutate sau
mentinerea unei greutati adecvate fara supraveghere
13. Identificarea credintelor irationale si a steptarilor legate de marimea corporala.
14. Verbalizarea unei aprecieri realiste a statutltului greutatii si a masurilor corporale.
15. Verbalizarea sentimentelor de stima de sine redusa, depresie, singuratate, furie, nevoia de
educare, sau lipsa de incredere, care accentueaza tulburarile de alimentative
16. Constientizarea si infrangerea controlului agresivitatii passive(ex: refuzul de a accepta
indrumarea) in evitarea hranei
17. Dezvaluirea in fata membrilor familiei a sentimentelor de ambivalent cu privire la sentimentele
de control si dependenya, si cum anume aceste sentimentele au afectat paternele de hranire.
18. Verbalizarea modului in care teama fata de identitatea sexual si dezvoltarea ei au influientat
pierderile serioase in greutate.
19. Verbalizarea acceptarii impulsurilor sexual si a dorintei de intimidate.
20. Identificarea relatiei existente intre esec si , ghidarea in sensul perfectionismului, si radacinile
stimei de sine reduse
21. Verbalizarea acceptarilooresecurilor neprevazute si firesti ca parte a conditiei umane
22. Constientizarea si lucrarea anxietatii de separarelegata de procesul de emancipare
1. Trimiterea clientului la un medic pentru o examinare medicala serioasa.
2. Trimiteerea clientului la un dentist pentru examenul stomatologic
71
3. Indrumarea clentului catrespitalizare, daca este necesara, daca pierderea sa in greutate

devine grava si starea de sanatate este pusa in pericol
4. Stabilirea unui minimum de calorii zilnic ingerat de client
5. Asistarea clientului in planificarea meselor.
6. Monitorizarea greutatii clientului si oferirea unui feed back realist privind dimensiunea
corporala
7. Responsabilizarea clientului pentru a tine un jurnal al hranii ingurgitate, ganduri si
sentimente.
8. Procesarea informatiei din jurnal impreuna cu terapeutul
9. Monitorizarea frecventei varsaturilor clientului, mentinerea mancarii, nivelul de practicare a
exercitiilor si al folosirii de laxative.
10. Consolidarea castigului in greutatesi acceptarea propriei responsabilitati fata de ingerarea
hranei
11. Indrumarea clientului catre un grup de support pentru tulburari alimentare
12. Asistarea in identificarea mesajelor cognitive negative (catastrofarea, exagerarea)care
mediaza mecanismul de evitare al clientului in ingerarea
hranei.
13. Antrenarea clientului in stabilirea mesajelor cognitive realiste cu privire la ingerarea hranei
si dimensiunea corporala.
14. Confruntarea clientuluui cu evaluarile nerealiste ale imaginii corporale si incredintarea de
exercitii (auto-mesajele positive in oglinda, achizitionarea unor haine care se potrivesc)
15. Confruntarea clientului cu perfectionismul irrational al asteptarilor legate de imaginea
corporala si asiatarea acestuia in formularea de expectante rezonabile ale imperfectiunilor
corporale.
16. Sondarea luptei emotionale a clientuluui care sunt ascunse in spatele tulburarilor de
alimentative
17. Procesarea problemelor de control al agresivitatii passive in lupta clientului impotriva
formelor de autoritate
18. Discutarea problemelor clientului in fata temerilor de pierdere a controlului asupra hranei
sau a greutatii.
19. Facilitarea sesiunilor de terapie de familie care se centreaza pe propriile sentimente, mesaje
clarificatoare, identificarea conflictelor legate de control, si dezvoltarea unor legaturi
potrivite nivelului de dezvoltare.
20. Analizarea temerilor clientilor cu privire lal dezvoltarea sexuala si impulsurile acesteia.
21. Discutarea temerilor clientului cu privire la temerile legate de pierderea controlului
impulsurilor sexual si cum se raporteaza temerii de a ramane neatragator grass au slab.
22. Discutarea temerii clientului fata de esec si rolul perfectionismului in cautatea controlului si
evitarea esecului.
23. Sublinierea calitatilor clientului si a succesului pentru a reduce teama fata de esec si a
construe o maniera pozitiva de raportare la sine.
24. Discutarea temerii legate de independenta si emanciparea in fata figurilor parentale
25. Oferirea unor sedinte de terapie de familiecare se centreaza pe problem de separare,
dependent si emancipare
26. Antrenarea clientului in a fi aseriv si in participarea la cursuri de asertivitate
27. Intarirea comportamentelor asertive in sesiuni si prin rapoartele legate de reusita
asertivitatii in intervalul dintre sedinte.
28. Linistirea clientului cu privire la impactul comportamentului purficator membrilor din
gospodarie si nevoia acestora de a le fi considerate sentimentele
29. Asistarea parintilor in stabilirea unui contract comportamental cu clientul prin care acesta isi
asuma niste consecinte (ex: munca suplimentara in gospodarie)
72
30. Educarea parintilorcum anume sa se detaseze cu success de asumarea responsabilitatilor

pentru obiceiurile alimentare ale clientilor fara sa devina ostili sau indiferenti
31. Recomand parintilor sau prietenilor clientilor sa citeasca Supravietuirea si dezordinile
alimentare sis a prelucreze conceptele intr-o sesiune de terapie de familie.
32. Asistarea clientilor in identificarea unei baze a valorii stimei de sine dincolo de imaginea
corporala revizuindu-si talentele, succesele, trasaturile positive, importanta celorlalti, si
valoarea spiritual intrinseca.
33. Oferirea clientilor a lucrarii Capcane corporale idei cheie cu privire la obsesiile imaginii
corporale
34. Asistarea clientului in intelegerea relatiei dintre ingurgitare si lipsa meselor la timp sau
interzicerea totala a anumitor elemente nutritive
35. Stabilirea unor scopuri in hranirea sanatoasa a clientului in functie de indexul mesei sale
corporale in functie de tabelele Metropolitane sau alte standard organizate.
36. Indrumarea clientului catre un nutritionistpentru educarea unor obiceiuri de mancare
sanatoase si preocupari cu privire la nutritie
37. Incurajarea clientului in lecturarea de carti cu privire la hranire. Bombardarea cu
mancare de catre Fairburn
73

Stima de Sine

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stima de Sine

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STIMA DE SINE

12. Recunoaterea pozitiv i acceptarea verbal a laudei i complimentelor.

de atenie / Sindromul hiperactvitii / Tipul predominant hiperactiv impulsiv

266.xx Sindromul depresiei acute

V62.89 Funcionare intelectual minor / la limit

DISFUNCTIILE SOMNULUI - INSOMNIE

Sa adormi calm si sa dormi fara sa simti nevoia przentei unui adult.

Obiective pe termen scurt

Verifica daca exista evenimente traumatice recente care-i intervin somnului.

Frecventa sau punerea in aplicare a conceptului de sinucidere fara premeditare.

Obiective pe termen lung

29. Identificarea si confruntarea tendinelor catastrofale in procesul de cunoatere a clientului, ngduind o

DEPENDENTA DE SUBSTANTE CHIMICE

Scopuri pe termen lung:

Obiective pe termen scurt:

AUTORUL UNUI ABUZ SEXUAL

2.Limbajul clientului are continut sexual.

VICTIMA ABUZULUI SEXUAL

Obiective pe termen lung

Obiective pe termen scurt

CONFLICTUL IN GRUPUL DE PRIETENI SAU INTRE

Tulburari ale iluziilor

Strategii legate de diagnostic

Comportament deviant/Tipologia copilariei

VICTIMA ABUZULUI FIZIC

AUTISM / DISFUNCTIE PERVAZIVA DE DEZVOLTARE

2.Sa completeze o evaluare de vorbire si limbaj(2,7,10)

Axa II: 317.Retardul mental

Scopuri pe termen lung

Obiective pe termen scurt

Tristete sau afecte (dispozitii) aplatizate;

5. Izolare de familie si/sau semeni;

Obiective pe termen lung

11. Verbalizarea sentimentelor generate de a fi iubit si acceptat de catre familie si

17. Invatarea de catre client si intarirea cognitiilor functionale, care ii faciliteaza

Scopuri pentru termen lung:

3. Ajunge la stabilitate a toanelorstarii/sentimentelor, ncepnd sa reacioneze mai rar cu

15. Focalizarea continu asupra consecinelor comportamentului pentru a reduce

FOBIE ATAC DE PANIC / AGORAFOBIE

6. Evitarea sau suportarea stimulului fobic cu anxietate intens care interfereaz cu

1. Discutai i evaluai teama clientului, profunzimea acesteia premcum i stimulul ce o

FOBIA DE TIP SOCIAL/TIMIDITATEA

7. A creste verbalizarea argumentelor pozitive despre el/ea n interactionarea cu semenii si

SUPRRI / PIERDERI NEREZOLVATE

8. manifestri simptomatice ca lipsa apetitului, comaruri noaptea, lipsa odihnei i a relaxrii,

dezvoltarea unei relaii de ncredere cu terapeutul, evideniat printr-o comunicare deschis

21. ncurajarea i susinerea clientului n exprimarea furiei n sesiunile de terapie, comportarea

5. Sa se elimine comportamentul fugii de acasa.

7. Sa se faca evaluarea parintilor

13. Sa se obtina acordul verbal si apoi sa se

implementeze in familie recomandarile structurale sau strategice ale terapeutului . (24 , 25 )

8. Clientul este indrumat sa frecventeze un grup psiho-educational de rezolvare a problemelor.

14. Sa se co-opereze cu evaluarile in ce priveste

9. Clientul si parintii sai sa fie a sistati in acceptarea responsabilitatii pentru contributiile

de interactionare cu parintii sai.

torizata si adaptata de catre

Deficitul de atentie / Tulburarea de hiperactivitate

AXA II. 301.83

Tulburare de personalitate de tip Borderline

12. Cooperarea cu clientul si efectuarea evaluarii pentru ADHD.(1,17,18)

312.81 Tulburari de conduita/Tip specific de copilarie

tulburarii cu tulburari de conduita

Obiective pe termen scurt:

26. Familiarizarea(nvarea) clientului cu mecanisme de ntrire pozitiv (ex. tehnici de