Proiect de educație emoțională

Tema proiectului:

Stima de sine
 Stima de sine
Stima de sine constituie o valoare umană fragilă şi schimbătoare. Ea creşte de fiecare dată
când ne străduim să ne respectăm standardele şi scade atunci când nu reuşim să atingem
respectivele standarde. Aşa încât, pe parcursul vieţii, este posibil să cunoaştem valori foarte înalte
ale stimei de sine, dar şi foarte scăzute…

Cercetările au dus la concluzia că adolescenţii din familii în care se discută des, pozitiv,
despre diversele aspecte ale viaţii, sunt şi devin mai optimişti. De asemenea, ele indică faptul că
părinţii al căror control asupra adolescenţilor se diminuează pe măsură ce aceştia cresc şi capătă
experienţe proprii din ce în ce mai numeroase procedează benefic, favorizând conturarea şi
consolidarea stimei de sine a tinerilor, apariţia unui sentiment de siguranţă ce se întemeiază din ce
în ce mai mult pe resurse personale.

   Stima de sine se conturează, conform literaturii de specialitate, din 4 componente principale:

1. sentimentul de siguranţă;
2. cunoaşterea de sine;
3. sentimentul de apartenenţă (la o familie, la un grup, la o categorie socio-
profesională etc.);
4. sentimentul de competenţă.

COMPONENTELE STIMEI DE SINE

Sunt doua component de baza ale stimei de sine, si acestea sunt : increderea in sine si
iubirea de sine. Le ai – este foarte bine ; nu le ai – mai ai de invatat.

Iubirea de sine este un element de baza in structura stimei de sine ; ea este o dragoste
neconditionata pentru sine, o experienta intima ce evolueaza din instinct si trebuinte de baza. Ca
sentiment, iubirea de sine exista la toti oamenii, chiar si la cei nedreptatiti de viata ; din aceasta
iubire de sine apar resursele care ne permit sa rezistam si sa facem fata esecului, si care, impreuna
cu increderea in sine, ne dau stima de sine, respectul, atat de necesare pentru a infrunta viata.

Încrederea în sine se refera la increderea pe care noi o avem in capacitatile noastre : de a gandi si
actiona, de a face fata evenimentelor si provocarilor vietii, de a alege si a lua decizii pe baza
propriilor abilitati si insusiri psiho-fizice. Daca avem incredere in aceste capacitati, in timp, ele se
transforma in convingere, care poate lua forme extreme: de incredere sau neincredere in sine.
Astfel, trebuie sa stabilim exact care sunt adevaratele probleme care pot afecta increderea,
respectul si stima de sine ; in viata adevarata problema nu esti tu, ci relatiile pe care le ai cu lumea
exterioara, iar acestea pot fi imbunatatite. Cum sa facem asta ? Nu trebuie sa cautam sa schimbam
sau sa controlam situatii, pareri sau oameni care nu se pot schimba ; trebuie doar sa nu ne lasam
influentati de acestea sau afectati de parerea lor. Sa acceptam responsabilitatea de a face
schimbari in viata noastra, educand felul in care relationam, succesul profesional si gestionarea
emotiilor. Nu trebuie sa luam in tragic esecul ; orice greseala este o oportunitate de a invata. Fii
competitiv doar cu tine si nu pentru a dovedi ceva, altora. Fii ambitios, realist si optimist, viseaza
visele tale, nu pe ale altora ; fixeaza jaloane in drumul catre scopul propus. Fii pozitiv, nu te gandi
la ce crezi tu ca nu se poate, ci la ceea ce se poate. Nu te gandi la ce nu vrei, ci la ce vrei.
Investeste in dezvoltarea personala, e cea mai buna investitie. Anturajul este vital in evolutia ta,
alege-l cu grija ! Urmand acestea vei capata incredere in tine. Ceea ce ati citit pana acum va poate
duce cu gandul la un oarecare sablon, dar veti observa – in continuare – ca lucrurile nu sunt chiar
atat de neutre si ca nimic din ceea ce facem nu urmareste neaparat un traseu prestabilit.

Cum dobândim stima de sine

Trebuie sa acceptam cu totii un adevar cert : stima de sine este foarte importanta si un nivel
ridicat al acesteia ne poate ajuta sa realizam mult mai multe in viata. Pentru dobandirea stimei de
sine sau a imbunatatirii acesteia, trebuie sa facem cativa pasi, si anume: sa invatam sa ne simtim
bine in pielea noastra ; putem face asta zabovind asupra lucrurilor pozitive pe care le facem, iar
nu a celor negative. Daca ne oprim asupra celor negative, sa incercam a gasi modalitati de a le
inlatura, remedii nu scuze. Mai putem sa ne simtitm bine, cand ne ingrijim de felul in care
aratam; ceilalti vor observa si ei cu siguranta. Sa ne cultivam hobby-urile, pentru ca vom avea un
tonus mai bun. Sa fim fermi cu cei care incearca sa ne intimideze; sa facem asta cu calm si
fermitate si ne vom simti mai bine. Sa acceptam eventuale complimente, sa nu le ignoram sau
contrazicem ; trebuie sa acceptam aprecierile, daca simtim ca sunt sincere. Sa ne facem iubiti
pentru ceea ce suntem, prin onestitate si sinceritate. Sa ne stabilim clar barierele personale,
nelasand pe altii sa ne vorbeasca urat sau sa ne supere.

Sunt si lucruri pe care nu trebuie sa le facem, si anume : sa nu asteptam ca altii sa ne invete cum
sa traim; numai noi putem face asta. Sa nu ne neglijam interesele, ajutand pe altii sa faca ceva ce
pot face singuri. Sa nu ne comparam mereu cu cei din jur, caci astfel vom gasi mereu motive sa
ne consideram inferiori. Sa nu ne dorim mereu lucruri care nu ne sunt la indemana sau pe care –
evident – nu le putem avea, caci vom ajunge sa nu pretuim ceea ce avem deja nu ne sabotam
singuri succesele sau sa le minimalizam, spunand „a fost o intamplare” sau „am avut noroc”. Sa
nu ne temem sa fim sinceri si deschisi. Si, mai ales, atunci cand avem un esec, suntem furiosi si
frustrate, sentimente provenite dintr-un nivel scazut al stimei de sine, sa nu ne refugiem in alcool,
drog, mancare, sau shoping.
Si cateva imperative :
A te simti sanatos, optimist si impacat cu tine insuti nu este un lux, ci o necesitate.
Trebuie sa invatati ca „Nimeni nu ne poate face sa ne simtim inferiori fara acceptul nostru”
(Eleanor Roosevelt ) ; nu acceptati asa ceva.
Trebuie sa ne fixam obiective personale.

Trebuie sa acceptam critica ; ea poate fi un lucru pozitiv si constructiv, daca vine din partea
cuiva care ne respecta.
Trebuie sa acceptam ca putem gresi, putem avea esecuri ; important este cum ne raportam la ele,
cum trecem peste ele si ce invatam din ele.
Trebuie sa formulam gandurile despre noi la modul afirmativ, nu negativ. Nu vom spune „nu fac
nimic bun” ci „uneori mai gresesc”.
Trebuie sa traim in prezent, sa ne bucuram de clipa de fata; trecutul a trecut, viitorul va veni. Si,
nu in ultimul rand, trebuie să gândiți pozitiv.

SCALA ROSENBERG

Exista un instrument prin care se poate evalua, relativ usor, stima de sine ; este un
instrument orientativ, dar care poate fi un bun inceput pentru a afla nivelul actual al stimei de
sine.

Sa mai spunem că :

Stima de sine cu un nivel ridicat se asociaza cu trasaturi, ca : intuitia, creativitatea,

independenta, flexibilitatea, capacitatea de a ne recunoaste si indrepta greselile, gandirea
pozitiva.

Stima de sine cu un nivel scăzut se asociază cu negarea realitatii, reactii defensive, teama
de nou și necunoscut, comportament anxios si ostil, gandire negativa.

Scala Rosenberg este o scală formată din 10 afirmaţii. Notati acordul conform optiunilor
dvs., alegand una dintre acestea : Acord puternic, Acord moderat, Dezacord puternic, Dezacord
moderat si punctajul aferent.

Calculati totalul raspunsurilor dvs. Scorurile posibile obţinute variază intre 10 şi 40.
Scoruri:

- intre 10-20 indica un nivel redus al stimei de sine;

- intre 20-30 indica un nivel mediu al stimei de sine;
- intre 30-40 indica un nivel ridicat al stimei de sine.

SURSA: http://www.elystar.ro/modules/news/article.php?storyid=1402
Program de creștere a stimei de sine

Grupul țintă: elevi cu vârste cuprinse între 8 și 18 ani

Scopul: Creșterea nivelului stimei de sine

Motivație: stima de sine scazută, dorința redusă de comunicare cu colegii și adulții, comportament
deviant față de colegi și adulți.

Perioada: un semestru, (o ședintă la zece zile )

Resurse : umane elevii; invăţătoarea, cadrele didactice

materiale fișe, flipchart, laptop, teste

OBIECTIVELE GENERALE

 Dobândirea stimei de sine pozitive prin conștientizarea propriilor calități, intărirea și afirmarea
acestei imagini;
 Conștientizarea asupra eficacității personale.

Pentru a-mi atinge aceste obiective , după prima întâlnire cu acești elevi consider că este absolut
necesar să avem opt ședințe, bineînțeles, cu acordul lor, după cum urmează :
a) autocunoaștere și acceptare de sine;
b) convingeri și comportamente;
c) emoții;
d) rezolvarea problemelor și luarea deciziilor;
e) relații interpersonale.
f) creșterea stimei de sine
g) dezvoltarea stimei de sine
h) vocabularul emoțiilor.

Obiectivele specifice:
  echilibru din punct de vedere emotional;
 sa gaseasca solutii creative la problemele cu care se confrunta;
 gasirea unor posibilitati de adaptare si integrare scolara/sociala;
 dezvoltarea unor abilitati de comunicare cu parinti, profesori, rude mai apropiate.

Conținutul programului

Întâlnirea( 30 minute)

Obiective operaționale: stabilirea unei relații de încredere, identificarea cauzei de deteriorare a

imaginii   de sine, obtinerea consimțământului elevilor pentru continuarea intervențiilor/programului
în ședinte ulterioare.
Prima data trebuie discutat cu elevii ca să se poată identifica problema, eventual adresîndu-le
întrebarea: Credeți că ați făcut ceva ?
Cred, că prin această modalitate elevii vor începe să-mi dezvăluie multe din
compotamentele lor.
Apoi i-aș mai putea intreba daca ei considera ca s-au comportat corect. În unele cazuri le-aș
putea cere, chiar să se justifice.
După un anumit timp, aș putea identifica problema acestor elevi, apoi i-aș intrebat daca vor sa
ne mai intalnim sa să mai discutam intre noi, asigurandu-i ca tot ce vom discuta ramane intre noi.

A) Autocunoastere si acceptare de sine ( 30 minute)

Obiective operaționale:
 sa identifice aspectele fizice, intelectuale, spirituale, emotionale si sociale ale sinelui;
 sa inteleaga relatia dintre acceptarea de sine,comportament si sentimente
 sa creasca sentimentul puterii interioare a copilului ;
 sa isi dezvolte capacitatea de a utiliza limbajul pozitiv (pentru a face față autoînvinovățirilor).

Materiale : fișa, cercurile sinelui, creion

Activitatea :se explică elevilor ca activitatea va fi centrata pe problema identitatii apoi
li se cere sa se descrie prin identificarea a trei cuvinte sau fraze pentru fiecare dintre categorii  ;in
ce fel v-ati descrie cuiva.
Discuție : Cât de dificil a fost sa va descrieti ; exista vreo relatie intre aceste categorii ;in ce fel
v-ati descrie cuiva ?
 Concluzia: aceste aspecte compun identitatea, iar faptul ca se simt puternici sau slabi intr-un
domeni , nu inseamna ca sunt la fel in toate.

B) Emoții  : 45-50 min.

Obiective operaționale
 să învețe că ceilațti nu ne controlează sentimentele sau emoțiile și nu sunt responsabili
pentru nefericirea noastă;
 să învețe că unele emoții ne ajută ,iar altele nu (utilizarea dialogului cu sine pentru
obținerea controlului emoțional);
 să inteleagă faptul că furia poate fi evitată și controlată (efectul de reacție în lanț al
emoțiilor negative, exprimarea, sănătoasă și mai puțin sănătoasă a emoțiilor.
 să identifice emoțiile celorlțti, să analizeze consecințele emoționale.
Materiale : fișe individuale de hârtie pe care sunt trecute cuvinte care desemneaza emoții (dau cate
un set complet pentru fiecare elev).
Activitatea : treceți pe fișelele individuale următoarele cuvinte care desemnează emoții :

iubit, speriat, ingrijorat, trist, rabdator, confuz, nervos, jignit, jenat, gelos, schimbator,
descurajat, frustrat, inspaimantat, fericit, vinovat, rău, confortabil, schimbator, curajos,
groaznic, sensibil, teribil, mahnit, neajutorat, diferit, bucuros, plin de ură, deprimat.

Discutam conceptul de emotie care ne ajuta, ne conduce la lucruri pozitive, ne fac placere sau
ne dau energie, dar si emotiile care nu ne ajuta, ne conduc spre relatii negative, spre sentimente
negative fata de noi insine, dispozitie, comportamente nepotrivite.

Am cerut grupului sa sorteze cuvintele in Ajută si Împiediă. Am constatat ca trei din cei patru
elevi cred ca o emotie nu se incadreaza nicaieri. Atunci le-am cerut sa realizeze a treia categorie Ajută
si Împiediă. I-am incurajat sa-si impartaseasca experientele pe masura ce sortează cuvintele.
În final, am trecut pe flipchart, sub cele doua titluri amintite, toate cuvintele asupra carora a
existat consens, celelalte fiind trecute intr-o a treia categorie.

Discutii :
Intrebari referitoare la conținut : care lista are mai multe cuvinte, ce credeți că diferentiaza
emoțiile care ne ajuta de cele care nu ajuă ?
Intrebari de personalitate : ce fel de emotii ai de obicei, ce fel de emotii ți-ar placea sa ai, ce
poti face sa nu ai emotii care nu te ajută ?
Concluzie : A fost nevoie să-i ajut sa facă deosebirea intre diferitele tipuri de emotii, i-am
constientizat ca pot evita emotiile care nu -i ajută sau le pot face fata.

C) Convingeri și comportamente (45-50 min).

Obiective operaționale
 să învete să facă distincția între convingerile raționale și cele iraționale (diferenta între dorințe
și nevoi, efectele gândirii iraționale);
 să identifice exemple de generalizari excesive și efectele lor (gândirea absolutisă-
întotdeauna,trebuie);
 să recunoască consecintele pe termen lung și scurt ale comportamentelor (estimarea
consecințelor unui comportament relativ la propriile interese si a impactului pe care îl are
asupra celorlalți);
 să-și dezvolte unele strategii de disputare a gândirii irationale proprii sau a celorlalți.

Materiale : foi de lucru, Sterge irationalul ,creioane.

Activitatea :arăt o radieră și inițiez o discuție despre rolul ei (să scăpăm de ceva, să înlocuim cu
altceva)
Grupez elevii cate doi, ei trebuie sa citeasca de pe foaia de lucru convingerea irationala și să o
steargă, înlocuind-o cu una rațională.

Discuții :

Întrebări referitoare despre conținut : care crezi ca este diferenta intre convingerile rationale si
cele irationale,ce trebuie sa faci pentru a sterge si inlocui convingerile irationale ?
Întrebări de personalizare : Ai incercat vreodata acest procedeu,cum ți s-a părut, ai vrea să
incerci acum, cum o faci ?
Concluzie: oferirea a cât mai multe exemple este de un real folosîin redirectionarea gândirii
elevilor.

D) Rezolvarea problemelor si luarea deciziilor 45-50 min.

Obiective operaționale
  să invețe să diferentieze strategiile de rezolvare de probleme sau de decizii de abordare
sau de evitare(diferentierea intre o decizie buna si una mai putin buna);
 să exploreze efectele emoțiilor asupra rezolvarii problemelor si luarii deciziilor (evaluarea
impactului determinat de presiunea celorlalti asupra rezolvarii problemelor personale;
 să iși dezvolte abilitatea de a descompune situatiile problematice complexe în
subprobleme (recunoașterea acelor factori ce pot sau nu pot fi controlați într-o anumiăa
problemă;
 să iși dezvolte abilitatea de a stabili scopuri pe termen scurt si mediu (modalitați de a face
față amânărilor).

E) Relații interpersonale

Obiective specifice
 să distingă între situații: rezonabile, respectiv nerezonabile față de ceilalți (argumente pro
si contra);
 sa învețe unele deprinderi asertive ca raspuns la presiunea celorlalți (înbunătățirea
relațiilor cu ceilalți);
 să recunoasca avantajele și dezavantajele realizării unei anumite acțiuni în vederea
obținerii aprobarii sociale (nu suntem neapărat ceea ce spun ceilalți că suntem).

Materiale: hârtie, creion

Procedura : cer elevilor să se gandească la diverse persoane care îi enervează, pe care nu îi pot
suporta și să scrie exemple de elemente care îi deranjează cel mai mult în relațiile cu ceilalți.
Discuție : pe conținut, de personalizare
Concluzie : nu putem schimba oamenii, ci doar modul în care relaționăm cu aceștia.

F) Creșterea stimei de sine

Activitatea : Ştiaţi că…

Nivelul: gimnazial
Materiale necesare: fişă
Durata: 15 min.
Descriere: Se citeşte de către diriginte fişa “Ştiaţi că…”(anexa 1), după care se comentează pe
scurt împreună cu elevii.

G) Dezvoltarea stimei de sine

Activitatea: Cine sunt eu?

Nivelul: gimnazial, liceal
Materiale necerare: fişe, lipici, foarfece, creioane, carioca, reviste
Durata: 30 min.
Descriere: Se înmânează fiecarui elev fişa “Cine sunt eu?” (anexa 2) şi se pun la dispoziţie
materialele. Elevii primesc ca sarcină realizarea timp de 15 minute a unui colaj/desen care să
le ofere celorlalţi o idee despre cine sunt ei. Pentru realizarea sarcinii elevii pot folosi cuvinte,
simboluri, desene la libera alegere. După realizarea sarcinii se fac grupuri de câte 3-4 elevi în
care fiecare va împărtăşi celorlalţi ce a făcut. Grupurile vor discuta aspectele comune timp de
5 min. În final se reface grupul mare şi se discută timp de 10 minute: a fost uşoară/grea
sarcina, care sunt lucrurile comune descoperite, i-a ajutat exerciţiul să se cunoască mai bine
etc.

H) Vocabularul emoțiilor

Obiective:

 dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalţi;

 facilitarea exprimării emoţionale

Materiale mecesare : bileţele

Durata: 30 min.
Activitatea: Se utilizează un set de bileţele pe care au fost notate denumirea unor
emoţii(ex.fericit, trist, frustrat). Fiecare elev alege câte un bileţel şi încearcă să exprime
emoţia notată printr-un comportament. Ceilalti elevi trebuie să identifice emoţia respectivă.

Evaluarea
În aceste ședințe ale programului, am încercat sa evaluez nivelul stimei de sine, scorurile
elevilor care au participat, sa exploreze efectele emotiilor asupra rezolvarii problemelor, sa recunoasca
consecintele pe termen lung sau scurt a comportamentelor.
Eu cred ca ceea ce mi-am propus am reusit în mare parte, elevii ridicându-și nivelul stimei de
sine, recăpătându-și încrederea în forțele proprii (obiectivele propuse la fiecare ședință).

Puncte tari :
 există o statistică a acestor elevi;
 experiența anului școlar;
 s-au derulat cele cinci etape ale programului;
 formarea grupului de lucru.

Puncte sensibile

 momente sensibile pentru acesti adolescenti pot fi cele a sedintelor cu parintii (ei nu au pe cine
chema, bunica sau rudele nu le pasa sau nu ii intereseaza);
  activitatile extracuricculare care implică si părinții.

Recomandări:
 elevi să comunice liber fără rețineri, atât cu colegii cât și cu adulții,
 cadrele didactice să susțină continuu acești elevi în activitățile ce le desfășoară la clasele
respective.

Anexa 1

ŞTIAŢI CĂ…

Christopher Columb căuta India?

Walt Disney a fost dat afară de la serviciu pentru că nu avea idei?

Albert Einstein a fost descris de profesorul lui ca lent în gândire şi a fost exmatriculat

din şcoală?

Fred Astaire a fost descris de producătorul care l-a testat pentru prima dată: " Nu are

talent pentru actorie. Ştie să danseze puţin"?

Louis Pasteur a ieşit al 15 lea din 22 la un test de chimie?

Abraham Lincoln a eşuat în tot ce a încercat să facă înainte şi a avut doar 200 de

voturi la primele alegeri locale?

Newton a fost ultimul din clasă?

Humboldt era socotit în copilărie mărginit?

Linné era considerat de către tatăl său ca fiind capabil doar să coase cizme?

Molière n-a putut învăţa să citească mult timp?

Napoleon a fost un elev mediocru în şcoala militară?

Anexa 2

CINE SUNT EU?

Dacă aş fi animal aş fi... Dacă aş fi culoare aş fi...

Dacă aş fi pasare aş fi.... Dacă aş fi floare aş fi...

Dacă aş fi jucarie aş fi... Dacă aş fi instrument muzical aş fi...

 Bibliografie:

 Aurora Adina IGNAT (USV, 2010 – 2011) - Educație emoțională (suport de curs),

 Ion AL. Dumitru (2008)– Consiliere psihopedagogică, editura Polirom, Iași

 Resurse internet