COMPETENTE IN COMUNICARE PROPUNATOARE: Prof. inv.prescolar Riti Viorica, gradinita Nr.

268 , Bucureti TEMA ALEASA: Comportamentul de pr Cu totii ne dorim sa contribuim la cresterea unor copii sanatosi si echilibrati mental si emotional. Cum ajunge un copil la acest echilibru? Un element esential este modul in care copiii se dezvolta social si emotional. Varsta prescolara este momentul din viata lor cand copiii au nevoie de noi, adultii, sa invete cum sa relationeze cu ceilalti cu respect fata de nevoile lor si ale celorlalti, cum sa rezolve diversele situatii sociale cu care se confrunta zi de zi, cum sa traiasca sanatos emotiile de tristete, frica, teama, furie fara sa-i raneasca pe ceilalti sau pe sine. Este confirmat stiintific rolul pe care adultul il are in modelarea comportamentala a copilului. Atitudinea lui in diverse situatii, comporatmentele lui pe perioada in care aest interactioneaza cu copiii, constituie contextul principal de invatare a abilitatiloe socio-emotionale pentru copii. Acestea se invata si se exerseaza in relatiile pe care copiii le stabilesc cu persoanele care se afla cel mai mult timp in preajma lui. In cazul nostru, copilul prescolar stabileste cele mai multe relatii cu educatoarea si copiii ceilalati din grupa. Felul in care noi eucatoarele sau copiii se misca, reactioneaza in diferite situatii bune sau situiatii problema, reactiile pe care le au in fata neprevazutului din grupa, a greselilor pe care le fac copiii, precum si comportamentul lor in timpul activitatilor in interiorul gradinitei precum si activitatile extracurriculare (la teatru sau la circ), influenteaza si modeleaza atitudinea si comportamentele copiilor din grupa. Daca educatoarea se infurie de cate ori un copil face altceva decat cere sau gandeste ea, copilul va invata ca furia ar putea sa-i rezolve si lui o problema similara in viata de zi cu zi. Daca educatoarea critica sau eticheteaza, si copiii vor invata acelasi lucru. Acest comportament sau altele asemanatoare se datoreaza faptului ca adultul nu are abilitatile de gestionare a propriilor emotii formate, lucru ce influenteaza atat propriul lui comportament cat si pe cel al copilului. In acelasi timp, copiii prescolari dovedesc o mare carenta in gestionare propriilor emotii, manifestandu-se prin comporatmente neadecvate. Cele mai frecvent intalnite la gradinita au fost considerate cele agresive: copilul smulge jucaria din mana altui copil, strica jocul altor copii, impinge un alt copil, loveste un alt copil, paraste un alt copil. Toate aceste comportamente indezirabile, fie ale educatoarei, fie ale copiilor, se datoreaza lipsei abilitatilor socio-emotionale alecopilului sau adultului. Ce facem si de unde incepem? ar putea fi prima intrebare. De la noi insene. Este important sa constientizam ca pentru a le forma copiilor competente socio-emotionale corect, trebuie sa ne modelam propriul nostru comportament, sa invatam sa ne gestionam corect propriile emotii, sa ne controlam proprile reactii si atitudini. Ma voi ocupa , in continuare de un comportament foarte des intalnit la gradinita, pra. Para este un comportament prin care copilul vorbeste despre un alt copil precum si judecata lui despre ce a facut gresit un alt copil. Acest comportament este diferit de abilitatea sociala de solicitare a ajutorului in situatii dificile si pe care Il incurajam la aceasta varsta. Deosebirea importanta consta in faptul ca in comportamentul de solicitare a ajutorului copiii sunt incurajati sa vorbeasca despre ei, despre cum se simt si despre ce s-a intamplat cu ei. In cazul comportamentului de para copiii vorbesc despre ce au facut ceilalti ca o forma de interpretare a comportamentului celuilalt,de exmplu, D-na educatoare, George este rau.

Comportamentul de para este in mod implicit mentinut de raspunsul adultului. Copilul care primeste atentie sau un raspuns favorabil cand vorbeste despre ce au facut ceilalti este incurajat sa folosesca acest comportament si pe viitor. Schimbarea comportamentului de para este o prioritate deoarece adesea acest comportament s-a dovedit a fi un stimul puternic pentru declansarea comportamentelor agresive intre copii, conducand implicit la relatii conflictuale. Cum intervenim pentru modificarea comprtamentului de para? Stabilim regula,, fiecare vorbeste despre el Facem apel la regula de fiecare data cand un copil vine sa parasca:,,Regula este fiecare vorbeste despre el,te rog sa spui ce s-a intamplat vorbind despre tine Incurajam copilul sa solicite ajutor vorbind despre nevoia lui,,Am nevoie de ajutor te rog sa ma ajuti n prima parte a copilriei micile minciuni - nu fac obiectul unei tulburri propriu-zise de comportament. De obicei acestea nu influeneaz relaiile grupului, nu aduce prejudicii grave acestuia. Sinceritatea este o trstur de caracter care se formeaz ncetul cu ncetul numai prin colaborarea tuturor factorilor educaionali. Cadrele didactice trebuie s previn i s nlture orice form de pr. Educatoarele trebuie s promoveze un comportament caracteristic formrii unei personaliti morale. nc de mic, copilul vede c pra este rspndit n ntreaga societate- chiar i oamenii mari se acuz ntre ei. Avnd n vedere toate aceste aspecte, am observat, timp de doua saptamani , comportamentul de pr n rndul copiilor din grupa pregatitoare. Voi prezenta studiul de caz asupra copiilor care comport asemenea atitudine i modaliti de ameliorare a comportamentului inadecvat de pr.

STUDIU DE CAZ a. Motivul ntocmirii studiului de caz: - Cunoaterea psihopedagogic a copiilor la care s-au nregistrat comportamente de pr; - Contientizarea cadrului didactic cu privire la impactul emoiilor asupra procesului de comunicare. b. Obiective: - Selectarea unor comportamente care s fie conforme cu obiectivele supraordonate de nvare i n contradicie cu emoiile personale. - Identificarea cauzelor care duc la pr; - Stabilirea prediciilor de ameliorare a comportamentului deficitar; - Alegerea unor strategii propice de diminuare i nlturare a acestui comportament. c. Condiii de manifestare: n funcie de particularitile individuale, pra se manifest diferit: Prsc n timpul activitatilor;

Prsc n timpul jocurilor si activitatilor alese; Prsc n timpul mesei ; Prsc n timpul activitilor extracolare(circ, teatru, excursie, vizite); Unii dintre ei prsc frecvent, alii foarte rar, alii deloc; Se observ faptul c, cei care prsc cel mai mult sunt cei care sunt singuri la prini.

d. Analiza propriu-zis: Am observat timp de o sptmn de cate ori copiii manifest comportamentul de pr. Saptamana I Ziua Luni Marti Miercuri Joi Vineri Frecvena (de cte ori apare) Total 8 6 5 7 4

n sptmna a II-a am oferit copiiilor contextul de exersare a abilitii de formulare a exprimarii ajutorului, vorbind despre sine: Am stabilit regula fiecare vorbete despre sine. Am facut apel la regul de fiecare dat cnd un copil a venit s prasc Regula este fiecare vorbete despre el, te rog s spui ce s-a ntmplat vorbind despre tine. Am ncurajat copiii s solicite ajutor vorbind despre nevoia lor: Am nevoie de ajutor, te rog s m ajui. Am ludat, prin nominalizare, copiii care solicit ajutorul, vorbind despre sine (ex. Foarte frumos ai cerut ajutorul!) Am monitorizat n prima i a II-a sptmn de intervenie frecvena de manifestare a comportamentului de solicitare a ajutorului respectiv de pr. Solicitarea ajutorului Pra Solicitarea ajutorului Pra Solicitarea ajutorului Pra Solicitarea ajutorului Pra Solicitarea ajutorului Pra VINERI JOI MARI MIERCURI LUNI 3 4 4 4 6 2 5 1 8 1

Exemple de invatare in cazul prescolarilor Obiective Formarea unei atitudini pozitive fa de sine i fa de ceilali Identificarea i exprimarea adaptativ a emoiilor Dezvoltarea abilitilor de relaionare interpersonal Capacitatea copiilor de a-i percepe i exprima emoiile, de a nelege i rspunde emoiilor celorlali Dezvoltarea capacitii de a stabili i menine interaciuni cu copiii Identificarea emoiilor pe baza indicilor non-verbali Denumirea emoiilor ( sunt bucuros , sunt trist ) ACTIVITATEA 1: am oferit copiilor tehnici expresive de intercunoastere si relationare a) ,,Lucruri care ne plac Se formeaza perechi, dupa preferinte, si discuta despre lucrurile care le plac, apoi fiecare pereche se grupeaza cu alta pereche, formand un grup de 4. Toti afla ce lucruri au in comun si prin ce se deosebesc. Fiecare grup se prezinta celorlalte, pe rand. C1: Priviti in jur. Alegeti fiecare o persoana cu care v-ar placea sa discutati acum. Discutati despre lucruri care va plac. (5 minute) C2: Fiecare pereche va cautati cu alta cu care sa va grupati. Vedeti prin ce va asemanati,ce aveti in comun si prin ce va deosebiti. C3: Fiecare grup de 4 se gandeste la un mod de a se prezenta celorlalti. C4: veti iesi, pe rand, In fata celorlalte grupuri si va veti prezenta. b) ,,Cine? Cineva intra in centrul spatiului destinat lucrului (membrii grupului stau pemargine) si intreaba ceva ce-l intereseaza, de exemplu: ,,Cine e nascut in iunie? cei care indeplinesc conditia se grupeaza in cerc, in jurul lui. Iese altcineva, pune o alta intrebare, se formeaza alt cerc s.am.d. Discutie C1= Ce impresii ati avut in timpul acestei activitati? ACTIVITATEA 2: Cuvintele sunt necesare si indispensabile pentru a comunica , dar nu sunt suficiente pentru a stbili o relatie vie creativa .Astfel este posibil ca ,dincolo de cuvintele folosite ,sa ne sprijinim pe cateva instrumente iata unul dintre ele: . Bastonul cuvantului: Se alege un obiect (intotdeauna acelasi) ce poate fi tinut in mana si simbolizeaza, pentru toti cei ce fac parte dintr-un anumit grup, posibilitatea de a lua cuvantul, in mod individual, pentru a incerca sa exprime ceva personal, o cunoastere, un sentiment, o opinie. Grupul isi ia angajamentul sa-l asculte pe cel care vorbeste, iar cel care va lua apoi bastonul cuvantului, promite sa nu vorbeasca despre cel care a vorbit inaintea lui. Bastonul cuvantului permite in acelasi timp o luare de cuvant mult mai bine repartizata, face posibila ascultarea si intareste increderea celui care vorbeste, atunci cand se simte ascultat. Faptul de ,,a lua acest baston al cuvantului starneste adeseori entuziasm, placere, conferind cuvantului care circula o putere speciala.

Exemple pentru bastonul cuvantului: o lingura veche de lemn care va reprezenta pentru cel care ia posibilitatea de a se exprima, iar pentru cel care o cere, posibilitatea de a raspunde, dar doar cu privire la ceea ce simte, fara sa vorbeasca despre cel care a vorbit inaintea lui. ACTIVITATEA 3: Cum ma simt astzi ? Competen general: competene emoionale Competen specific: contientizarea emoiilor, exprimarea emoiilor, etichetarea corect a emoiilor Obiective: s identifice i s contientizeze emoiile trite s asocieze o etichet verbal expresiei emoionale din desen Durata: 10 - 15 minute Materiale : coli de hrtie, creioane colorate. Procedura de lucru: Voi iniia semnalul de ton pentru a cnta mpreun cu copiii unul dintre cntecelele lor preferate Acesta-i chipul meu. Dup ce cntm se ofer copiilor o fi ce prezint un chip blanc i creioane colorate rugndu-Si s completeze chipul cu expresia potrivit strii lor, pentru a arta cum se simt. (voi permite copiilor s foloseasc orice culoare doresc). La final vom discuta desenele mpreun cu copiii. Voi ncuraja s identifice i s denumeasc emoiile desenate. Observaii: Prin aceast activitate copiii nva: s identifice corect emoiile proprii i etichetele verbale corespunztoare nva despre emoii prin intermediul desenului, o activitate specific vrstei Nu criticai desenele copiilor, important este s identifice corect emoia trit! Acceptai i emoiile negative ale copiilor ! ACTIVITATEA 4: "Cutiile fermecate cu emoii" Competena general: competene emoionale Competena specific: contientizarea i exprimarea emoiilor, etichetarea corect acestora. Materiale: dou cutii, cartonae cu emoii (bucurie, furie, tristee, team) Obiective: s identifice i s contientizeze emoiile trite; s asocieze o etichet verbal expresiei emoionale din desen; s asocieze tririle emoionale cu un anumit context. Procedura de lucru:Se pun ntr-o cutie toate cartonaele cu emoii pozitive, iar n cea de-a doua pe cele cu emoii negative. Se cere fiecrui copil s scoat din cele dou cutii cte un cartona, astfel nct s aib n mn un cartona reprezentnd o emoie pozitiv i una negativ. Se cere fiecrui copil s identifice denumirile emoiilor de pe cartonae i s se gndeasc la o situaie n care s-a simit bucuros, respectiv o situaie n care a simit tristee/team/furie. OBSERVAII: prin aceast activitate copiii nva s identifice corect emoiile proprii i etichetele verbale corespunztoare i ncep s se familiarizeze cu contextul de apariie al emoiilor, ceea ce faciliteaz identificarea consecinelor tririlor emoionale. ACTIVITATEA 5: Oglinda vorbitoare Competen general: competene sociale

Competen specific: iniierea interaciunilor cu ceilali copii prin contientizarea emoiilor, exprimarea acestora i etichetarea lor corect. Obiective: s identifice i s contientizeze emoiile exprimate de partener; s exprime prin gestic i mimic exprimarea oral a unor stri, emoii; s nvee s recunoasc n mimic i gesturi triri ale unor stri sufleteti. Procedura de lucru: Se aeaz copiii n cerc, formnd perechi de juctori. Un juctorul poate spune cuvinte, propoziii, poate mima aciuni, emoii iar cel care joac rolul de oglind trebuie s fie reflecia colegului. Rolurile se pot inversa. ACTIVITATEA 6: Ne jucm mpreun Competen general: competene sociale Competen specific: cooperare n joc, comportamente prosociale Obiective: - s - i dezvolte abilitile de cooperare - s exerseze abiliti de mprire a jucriilor,de cerere i de oferire a ajutorului de ateptare a rndului - s rezolve prin negociere problemele care pot s apar n grup Durata: 10 - 15 minute Materiale: imagini decupate din reviste, lipici , carton Procedura de lucru: mprii copiii n grupuri de 4 - 5 copii. mprii fiecrui grup imagini decupate din diverse reviste i lipici. Spunei copiilor c va trebui s lucreze mpreun i s lipeasc imaginile pe poster. ncurajai copiii s mpart, s - i atepte rndul, s ofere sau s cear ajutor. Observaii: Prin aceast activitate copiii nva: - s exerseze comportamentele care faciliteaz stabilirea i meninerea relaiilor de prietenie - nva s dobndeasc capacitatea de a se implica n jocurile celorlali - copiii sunt ncurajai s transfere ceea ce nva n jocul cu prinii i n alte contexte(copiii de aceeai vrst) Ludam copiii pentru comportamentele de cooperare manifestate pe parcursul activitii! Expunem posterele copiilor n sala grupei sau ntr-o alt locaie unde pot fi vzute! Din toate activitatile derulate la grupa, toti copiii vor intelege ca, pentru a avea prieteni, trebuie sa invete sa-l respecte pe cel de langa el, trebuie sa invete ca intr-o comunitate (gradinita,scoala, familie etc.) trebuie sa respecte anumite reguli. Noi educatoarele daruim incredere copiilor prin ceea ce facem! Cum putem sprijini copilul in dezvoltarea lui? Oferindu-i atentie grija fata de emotiile lui, invatandu-l autonomia controlul asupra propriului comportament. Copilul are nevoie de rutine, de structura ,de limite sa il invatam controlul asupra propriului comportament n urma strategiei adoptate, din 8 copiii care manifestau comportamente de pr, numrul acestora a sczut la 3. Din analiza rezultatelor, am desprins concluzia c 85% dintre ei definesc pra ca

o modalitate de atenionare a adultului fa de unele comportamente sau reacii nepotrivite ale unui copil. Ceilali adopt aceast atitudine din dorina de a fi remarcai ca un fel de creaie a propriei imaginaii.

BIBLIOGRAFIE 1. Petrovai Domnica, Petric Sorina, Abiliti sociale si emoionale, baza abilitilor de via ale copiilor. 2. Petrovai Domnica, Petric Sorina, Preda Viorica, Brniteanu Rodica, Pentru un copil sntos emoional si social, Editura V&I Integral, Bucureti, 2012. 3. Geenrlandt Kathleen, Salome Jaques, Comunicarea relaional pe nelesul celor mici, Editura Ascendent, Bucureti, 2009.