3.

1 Fișă de aplicație

1.  Bula dublă, Schimbă perechea, Brainstormingul, Diagrama Venn, „Piramida şi diamantul”, „Cubul”,
Pălăriile gânditoare, Explozia stelară.

2. Diagrama Venn, Schimbă perechea, Cubul.

3.

EXPLOZIA STELARĂ

 este o metodă de stimulare a creativităţii, o modalitate de relaxare a copiilor şi se bazează

pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de noi probleme şi noi descoperiri.

 formularea de întrebari şi realizarea de conexiuni între ideile descoperite de copii în grup

prin interacţiune şi individual pentru rezolvarea unei probleme.

Descrierea metodei:

o Copiii asezaţi în semicerc propun problema de rezolvat. Pe steaua mare se scrie sau

desenează ideea centrală.

o Pe 5 steluţe se scrie câte o întrebare de tipul CE, CINE, UNDE, DE CE, CÂND, iar 5

copii din grupă extrag câte o întrebare.

o Fiecare copil din cei 5 îşi alege 3-4 colegi, organizându-se în cinci grupuri.

o Grupurile cooperează în elaborara întrebărilor.

o La expirarea timpului, copiii revin în cerc în jurul steluţei mari şi spun întrebările

elaborate fie individual, fie îşi aleg un reprezentant al grupului.

o Copiii celorlalte grupuri răspund la întrebări sau formulează întrebări la întrebări.

o Se apreciază întrebările copiilor, efortul acestora de a elabora întrebări corecte, precum şi

modul de cooperare, interacţiune.

Aplicarea metodei:

Categoria de activitate: Domeniul Limbă şi comunicare

Mijloc de realizare: lectură dupa imagini

Tema: ,,Anotimpurile"
Subiectul: ,,Munca în parc primăvara"

Tipul de activitate: consolidare

Scopul activităţii:

o exersarea capacităţii de a alcătui propoziţii;

o sistematizarea şi consolidarea cunoştintelor despre primăvară;

Obiective operaţionale:

01 - să recunoască, să denumească anotimpul despre care este vorba în ghicitoare;

02 - să descrie activităţi specifice anotimpului de primăvară în parc;

03 - să recunoască şi să denumească locul unde se desfăşoară acţiunea;

04 - să formuleze propoziţii interogative;

05 - să precizeze când se desfășoară aceste acţiuni;

În vederea transpunerii corecte în activitate a acestei metode, am respectat etapele:

obişnuirea copiilor să adreseze întrebări în scopul efectuarii de noi descoperiri;

confecționarea unei steluţe mari şi a cinci steluţe mai mici (corespunzătoare direcţiilor de

investigare stabilite prin întrebările coordonatoare); împărţirea grupei în cinci subgrupe,

fiecare având sarcina de a formula întrebări specifice, determinate de întrebările

coordonatoare, astfel:

Cine? Cine lucrează în parc?

Cine plantează flori?

Cine adună crengi uscate?

Cine se poate plimba în parc?

Cine, dintr-o poveste cunoscută de voi, are grijă de un pom plin cu omizi?

Unde? Unde se desfășoară acţiunea?

Unde pot fi duse resturile?

Unde putem planta flori?

Unde s-a urcat omul care taie crengile uscate?

Când? Când se curăţă pomii?

Când se pot planta flori şi alte seminţe?

Când se poate face curat în parc?

De ce? De ce se curăţă pomii?

De ce se plantează flori?

De ce îngrijim parcul?

De ce se plimbă oamenii în parc?

De ce se usucă plantele?

Ce? Ce vedeți în acest tablou?

Ce anotimp este prezentat aici?

Ce fac oamenii cu fierăstrăul?

Ce fac pe straturi?

CUBUL

Strategie de predare – învăţare ce urmăreşte un algoritm ce vizează descrierea, comparaţia,

asocierea, analizarea, aplicarea, argumentarea atunci când se doreşte explorarea unui

subiect nou sau unul cunoscut pentru a fi îmbogăţit cu noi cunoştinţe sau a unei situaţii

privite din mai multe perspective.

Etape:

 se formează grupuri de 4-5 copii

 fiecare copil din grup interpretează un rol în funcţie de sarcina primită (rostogolici,

isteţul, ştie tot, umoristul, cronometrul)

 copiii rezolvă sarcina individuală într-un timp dat

 prezintă pe rând răspunsul formulat

Aplicarea metodei:
Categoria de activitate: Domeniul Ştiinţă

Forma de realizare: Observare,,Pisica"

Etapele metodei:

Am realizat un cub pe ale cărei feţe am scris cifrele de la 1 la 6. Copiii sunt anunţaţi că

fiecare număr reprezintă o cerinţă adresată unui anumit grup.

Am anunţat tema şi subiectul pus în discuţie.

Am împărțit efectivul de copii în 6 subgrupuri, fiecare subgrup urmând să analizeze tema

aleasă, „pisica”, din perspectiva cerinţei ce corespundea cifrei de pe una din feţele cubului.

Astfel, numărul 1 înseamnă “Descrie!" copiii având sarcina să spună culoarea, mărimea,

forma animalului observat; numărul 2 - ,,Campară!", copiii trebuind să evidenţieze

asemănările şi deosebirile faţă de un alt animal (la alegere); numărul 3 ,,Asociază!": ,,La ce

te gândeşti când vezi o pisică? Ce simţi?"; numărul 4 ,,Analizează!": ,,Spune ce

caracteristici observi la pisică, care sunt părţile sale componente?"; numărul 5 - "Aplică!

,,Ce foloase crezi că avem de la acest animal? ,,Pe cine ajută?"; numarul 6 -

"Argumenteză!",,pro sau contra în ceea ce priveşte importanţa pisicii pentru om şi spune

motivele care vin în sprijinul afirmaţiei tale". Asigurându-mă că toţi copiii au înţeles

sarcinile trasate, am acordat timp pentru rezolvarea acestora. În timp ce liderul fiecărui

grup prezintă celorlalţi rezultatul muncii echipei sale, eu împreună cu un copil foarte

talentat am realizat un desen, concretizând rezultatul final şi complet al observării.