1

C Co om mp po or rt ta am me en nt te el le e d de ez za ad da ap pt ta at ti iv ve e

In ceea ce priveste comportamentele dezadaptatve, acele comportamente cu care ne
intalnim atunci cand ne ocupam de copiii cu autism, ele reprezinta manifestari care dauneaza
intr-o forma sau alta copilului si afecteaza profund capacitatea lui de a se adapta la mediu

Astfel, un comportament este dezadaptativ atunci cand:
Impiedica procesul de asimilare a informatiilor;
Impiedica adaptarea sociala;
Interfereaza cu procesul terapeutic si implicit cu procesul de invatare;
Blocheaza dezvoltarea unor abilitati noi sau exersarea celor deja insusite intr-un stadiu
primar;
Reprezinta un pericol atat pentru copil cat si pentru cei din jur;

2 2. . C Cl la as si if fi ic ca ar re ea a c co om mp po or rt ta am me en nt te el lo or r d de ez za ad da ap pt ta at ti iv ve e

A A. . C Co om mp po or rt ta am me en nt te e d di is sr ru up pt ti iv ve e: :
- - I Is st te er ri ic ce e; ;
- - a au ut to o s si i a al ll lo o- -d di is st tr ru uc ct ti iv ve e. .

B B. . C Co om mp po or rt ta am me en nt te e a au ut to o- -s st ti im mu ul la an nt te e: :
- - O Ob bs se es si iv ve e s si i r ri it tu ua al li ic ce e; ;
- - S St te er re eo ot ti ip pi ii il le e

3 3. . C Ce e l le e d de et te er rm mi in n ? ?

schimbarea mediului;
schimbarea rutinei zilnice (schimbarea unui traseu catre un loc cunoscut);
schimbarea activitatii favorite;
lipsa intelegerii nevoilor sau dorintelor de catre persoanle din jur;
sustragerea de la cerinte (cedarea terapeutului in fata acestor manifestari conduce la
intarirea acestor comportamente);
atragerea atentiei adultului (se recomanda doar o privire scurta adresata elevului in timpul
manifestarilor sale isterice);

4 4. . C Cu um m r re ed du uc ce em m c co om mp po or rt ta am me en nt te el le e d de ez za ad da ap pt ta at ti iv ve e? ?

1 1. . I Ig gn no or ra ar re ea a m ma an ni if fe es st ta ar ri il lo or r i is st te er ri ic ce e si a comportamentului auto-distructiv:
adultul se comporta ca si cand nu ar observa acel comportament;
extinctia (munca in grup membrii echipei sau alte persoane care au experienta in
lucrul cu aceste comportamente);
extinctia
2 2. . I In nt tr re er ru up pe er ri il le e p po ot t r re ed du uc ce e m ma an ni if fe es st ta ar ri il le e i is st te er ri ic ce e s si i c co om mp po or rt ta am me en nt tu ul l a au ut to o- -d di is st tr ru uc ct ti iv v in acele
cazuri in care comportamentele respective sunt mentinute de anumiti intaritori pozitivi pe care ii
castiga individul;
3 3. . C Co on ns st tr ru ui ir re ea a d de e c co om mp po or rt ta am me en nt te e a al lt te er rn na at ti iv ve e a ad da ap pt ta at te e, ce furnizeaza o stimulare similara aceleia
oferita de comportamentul auto-mutilant;


Comportamentele disruptive

Motivul principal pentru care acesti copii sunt exclusi social sunt comportamentele
disruptive, si nu deficientele de comunicare si socializare!

C Cu um m p pu ut te em m p pr re ei in nt ta am mp pi in na a c co om mp po or rt ta am me en nt te el le e d di is sr ru up pt ti iv ve e? ?

Exista cateva indicatii ce merita avute in vedere in momentul in care incepem procesul
terapeutic.
Inainte de toate, este importanta cultivarea unei stari interioare de calm si liniste,
intelegand ca atitudinea si dispozitia noastra influenteaza demersul terapeutic.
Identificati situatiile frustrante pt copil, foarte importante fiind in acest caz, observatiile
parintilor si profesorilor. La fel de utila in acest scop poate fi trecerea in revista a rapoartelor si
informatiilor adunate despre copil.
nu solicitati nimic pana nu sunteti absolut convins ca puteti face fata consecintelor si,
eventual, sa oferiti asistenta copilului.
Un factor important care duce adesea la aparitia comportamentelor disruptive este
plictiseala.
Vorbiti-i pe un ton entuziast
Variati setingurile
Folositi indicatii/instructiuni diferite (ce este asta? Ce vezi? Spune-mi despre asta )
Reduceti cat mai mult constrangerile (de ex poate fi mai lejer pt copil sa lucrati pe podea
decat pe scaun)
Nu plictisit copilul repetand un program care a fost deja masterat
Nu pedepsiti copilul cand el este cooperant
Mentineti o rata crescuta a succeselor sale
Folositi-va de preferintele sale (ca intaritrori)

C Ce e f fa ac ce em m a at tu un nc ci i c ca an nd d c co om mp po or rt ta am me en nt tu ul l d di is sr ru up pt ti iv v a ap pa ar re e? ?

Este esential sa fim constienti de faptul ca este posibil, la un moment dat, ca pana si cele
mai adecvate reactii ale noastre sau cele care au functionat in trecut, sa fie total ineficiente.

M ME ET TO OD DA A T Ti im me e O Ou ut t

Procedura time - out presupune privarea de intaritor.
Cu alte cuvinte, pentru a participa la o activitate, copilul trebuie sa fie intr-o forma buna si sa
fie motivat.
Cand intervine comportamentul disruptiv el ar trebui scos din situatia respectiva pentru o
anumita perioada de timp.
Dar, atunci cand copilul este scos dintr-o astfel de situatie, nu trebuie sa primeasca nici o
forma de intarire.
Daca nu suntem vigilenti atunci cand copilul se afla in time-out (pe un scaun, la colt, in
baie etc) el se poate angaja in comportamente de intarire pozitiva a comportamentului, precum auto-
stimularea.
Ignorare completa- intrerupem contactul vizual cu copilul. Realizam acest tip de
ignoarare atunci cand comportamentul disruptiv nu este periculos- violent, sau excesiv de deranjant-
tipete, urlete.
2
M ME ET TO OD DA A I Ig gn no or ra ar ri ii i
Ignorarea lipsa atentiei pentru comportamentul disruptiv al copilului
poate fi gradata, in functie de gravitatea comportamentului:
Aceasta metoda simpla il invata pe copil sa gaseasca alte metode de a obtine atentia sau
afectiunea.
In mod normal, in asemenea situatii, oamenii sunt tentati sa acorde mult prea multa
atentie. Aceasta atitudine nu numai ca poate intari comportamentul copilului, dar il poate agita si
mai tare si poate servi ca o invitatie la a-si intensifica reactiile.

C CO OM MP PO OR RT TA AM ME EN NT TE EL LE E A AU UT TO O- -S ST TI IM MU UL LA AN NT TE E

a a) ) S St te er re eo ot ti ip pi ii il le e
b b) ) C Co om mp po or rt ta am me en nt te el le e d de e t tp p o ob bs se es si iv v- -r ri it tu ua al li ic c
Copiii cu autism prezinta comportamente stereotipe care nu se opresc, deoarece ei nu
constientizeaza;

Descrierea Formelor De Comportament Auto-stimulativ

N NI IV VE EL LU UL L I I: : L LI IM MB BA AJ JU UL L C CO OR RP PO OR RA AL L

1. Ochii 1. Ochii
clipirea repetata;
privirea piezisa,
datul ochilor peste cap (a.i. sa ramana vizibila numai partea alba a globului ocular),
fixarea luminii,
privirea divergenta sau convergeta,
privitul in gol;

2. Miscari corporale ample e: 2. Miscari corporale ampl
invartirea repetitiva in cerc,
mersul pe varful degetelor,
mersul inainte si inapoi,
sariturile sus-jos,
mersul repetitiv in jurul unui stalp,
alergarea stereotipa nondirectionata, arcuirea umerilor in timpul mersului sau sezand,
clatinarea capului sau masturbarea.

3. Mainile 3. Mainile
fluturarea sau lovirea repetata a mainilor (batutul din palme),
plimbarea degetelor pe diferite suprafete,
cercetarea texturilor,
frecarea degetelor sau a mainilor, frecarea fetei cu mainile,
pipairea parului,
inchiderea si deschiderea palmelor,
atingerea nasului sau a urechilor,
introducerea degetelor in nas.

4. Gura 4. Gura: :
bagarea mainii/degetelor in gura,
inchiderea si deschiderea repetitiva a gurii,
3
4
plescaitul, prelingerea salivei,
lingerea buzelor, sugerea unei buze,
modificarea tiparelor respiratorii,
tragerea aerului printre dinti.

5. Auditiv si gustativ: 5. Auditiv si gustativ:
mirosirea si lingerea obiectelor si a persoanelor,
emiterea de sunete lipsite de sens, tipetele repetate,
bolboroselile, bombaneala
ecolalia, si cantatul.

N NI IV VE EL LU UL L I II I: : A AR RA AN NJ JA AR RE EA A A AC CT TI IV VA A A A M ME ED DI IU UL LU UI I I IN NC CO ON NJ JU UR RA AT TO OR R: :

1. Manipularea sau utilizarea inadecvata a obiectelor r: Manipularea sau utilizarea inadecvata a obiectelo
alinierea obiectelor in siruri,
invartirea sau rasucirea obiectelor,
studierea excesiv de atenta, sugerea sau bagarea in gura a obiectelor,
folosirea obiectelor pt. a tapeta anumite suprafete.

2. O aparenta manipulare adecvata a obiectelor 2. O aparenta manipulare adecvata a obiectelor
(comportamentul imita modul de intrebuintare corect, dar obiectul nu este utilizat
conform functiei sau scopului sau initial):
apasarea repetata a intrerupatoarelor,
inchiderea si deschiderea usilor,
aprinderea si stingerea televizorului,
deschiderea si inchiderea sertarelor,
incaltarea si descaltarea,
alergarea reptitiva in sus si in jos pe scari,
desenarea obsesiva a unor puncte,
colectionarea de obiecte.

3. Nevoia de monotonie 3. Nevoia de monotonie: :
Insistenta de a folosi aceleasi tacamuri la fiecare masa, de a purta aceleasi haine in fiecare
zi,
de a merge la scoala pe acelasi traseu,
insistenta ca mama sa poarte mereu aceiasi papuci sau aceleasi haine, etc.

N NI IV VE EL LU UL L I II II I: : C CO OM MP PO OR RT TA AM ME EN NT TE E A AD DE EC CV VA AT TE E S SO OC CI IA AL L, , D DA AR R E EF FE EC CT TU UA AR RT TE E I IN N
C CO ON NT TE EX XT TE E I IN NA AD DE EC CV VA AT TE E S SA AU U I IN N S SC CO OP PU UR RI I N NE EP PO OT TR RI IV VI IT TE E: :

1 1. . U Ut ti il li iz za ar re ea a c co or re ec ct ta a d di in n p pu un nc ct t d de e v ve ed de er re e t to op po og gr ra af fi ic c, , a al l s sc co op pu ul lu ui i s si i a al l c co on nt te ex xt tu ul lu ui i, , d da ar r i in n
m mo od d e ex xc ce es si iv v s si i utilizarea excesiva a semnelor:
repetarea excesiva a nr. de telefon sau a zilelor de nastere,
alinierea obiectelor si numararea,
cantarea sau fredonarea repetitva a cantecelor, doar pt. el insusi,
folosirea de propozitii corecte dar in contexte nepotrivite (intreaba in timpul zilei: Este
intuneric afara?).

N NI IV VE EL LU UL L I IV V: : C CO OM MP PO OR RT TA AM ME EN NT TU UL L E ES ST TE E E EX XC CE ES SI IV V, , F FO OL LO OS SI IT T I IN NT TR R- -U UN N
C CO ON NT TE EX XT T A AD DE EC CV VA AT T S SI I I IM MP PL LI IC CA A O O M MU UL LT TI IT TU UD DI IN NE E D DE E S SE EM MN NE E: :

Comportamente efectuate la inalt nivel intelectual, nespecifice indivizilor tipici (talente Comportamente efectuate la inalt nivel intelectual, nespecifice indivizilor tipici (talente
5
inutile) inutile)
capacitati mnezice,
abilitatea de a reproduce in totalitate genericul sau coloana sonoara a unei emisiuni, film,
spectacol TV,
abilitatea de a reproduce la pian o melodie audiata o sg. data inainte,
abilitatea de a reproduce orice nota muzicala ceruta sau de a spune in ce nota si in ce
cheie s-a cantat la un instrument.

2 2. . U Ut ti il li iz za ar ri i a ad de ec cv va at te e, , d da ar r e ex xc ce es si iv ve e a al le e u un nu ui i o ob bi ie ec ct t, , s sa au u i in nd de ep pl li in ni ir re ea a a ad de ec cv va at ta a, , d da ar r e ex xc ce es si iv va a a a
u un ne ei i s sa ar rc ci in ni i: :
Obsesia fata de ceasuri : Obsesia fata de ceasuri :
compara ceasurile din diverse locuri, verificand cat este ora;
intoarcerea continua a ceasurilor;
efectuarea de apeluri telefonice la ceasul-robot;
conversatia excesiva despre despre zile si date (in ce zi a saptamanii pica o anumita data);
sau interesarea obsesiva despre data de nastere a fiecarei pers. cu care intra in contact;

Concluzii Concluzii:
Programele educationale ajuta elevul sa inteleaga ceea ce doresc ceialalti sa-i comunice;
Nu lasati elevul sa preia controlul manipulandu-va trebuie luata atitudine;
Folositi munca in echipa;
Nu lasati elevul sa aiba acces la intaritori si sa controleze situatia.

R RE ED DU UC CE ER RE EA A C CO OM MP PO OR RT TA AM ME EN NT TE EL LO OR R A AU UT TO OS ST TI IM MU UL LA AT TI IV VE E


Inlocuirea formelor primare ale comportamentului auto-stimulativ cu forme de
comportament, tot auto-stimulative, dar adecvate social.
Inlocuirea formelor primare ale comportamentului auto-stimulativ cu forme de
comportament, tot auto-stimulative, dar adecvate social.
Daca nu se reuseste invatarea comportamentelor alternative, este de preferat ca acesta
(copilul) sa fie lasat sa se autostimuleze, a.i. sa se evite alterarea sistemului nervos (stimularea
senzoriala este o necesitate biologica, a.i. auto-stimularea ofera hrana S.N.).

Indepartarea comportamentelor auto-stimulative poate fi facuta: Indepartarea comportamentelor auto-stimulative poate fi facuta:
cu ajutorul intaritorilor sociali.
prin indepartarea obiectelor utilizate pt. auto-stimulare;
prin blocarea fizica a comportametelor, de catre profesor;
profesorul poate recompensa, permitandu-i sa se auto-stimuleze pt. o perioada
scurta, de la 5 pana la 10 sec.
CONDITIONAREA OPERANTA

In interventia comportamentala, trei tipuri de invatare pot fi identificate: conditionarea
clasica, conditionarea operationala si invatarea prin observatie.

Analiza comportamentala aplicata(ABA) se bazeaz pe principiile
conditionarii operante Relatia dintre comportament si evenimentele din mediu este descrisa de
principiile conditionarii operante. Aceasta are trei componente:

A - Antecedent
Antecedentul este stimulul care apare inaintea comportamentului demonstrat
B - Comportament
Comportamentul este un act produs de un individ
C - Consecinta
Consecinta este evenimentul care urmeaza imediat dupa comportament

Antecedent Comportament Consecinta
Suna telefonul Raspund la telefon Aud o voce
Salut un prieten Prietenul se apropie Vorbesc cu el
Parintii ii cer copilului sa-si faca curat in
camera
Copilul strange jucariile Premiu

Pentru a dezvolta programe de succes este necesar sa intelegem antecedentele si
consecintele care influenteaza comportamentul, precum si modul lor de operare.

DISCRETE TRIAL

Discrete Trial este o unitate de invatare care are la baza conditionarea operanta. Discrete
Trial se refera direct la componentele conditionarii operante descrise mai sus.
Discrete Trial este compusa din:

SD.... R ...SR
(cerinta) (raspuns) (recompensa/consecinta)

SD = Antecedent
R = Comportament
SR = Consecinta
Cand predati, aceasta este metoda pe care o veti folosi intotdeauna.

Folosind Discrete trial:
Comportamentele pot fi manipulate si schimbate sistematic
Copilului ii este clar ce se va intampla si ce i se cere intr-un sitting
Consistenta in randul tutorilor este mentinuta
Colectarea datelor este simpla
Evaluarea progreselor poate fi facuta obiectiv
6
COMPONENTELE DISCRETE TRIAL

SD
Instructie sau intrebare pusa copilului (ex. SD= Fa cu mana / Ce este? / Fa puzzle)
Semnal pentru copil ca un raspuns este cerut si ca recompensa este valabila
Trebuie dat pe un ton mai inalt si mai autoritar (ferm) decat tonul folosit in mod
obisnuit, mai ales in primele stadii ale programului.
Nu trebuie adaugat limbaj. SD-ul este stabilit in sedinta si este consistent de-a
lungul invatarii
Numele copilului nu trebuie spus inaintea SD-ului
Nu trebuie repetat fara a incheia Discrete Trial (SD- R- SR)

RASPUNS
Este ceea ce face copilul ca raspuns la sau dupa SD
Criteriile raspunsului corect la un SD este stabilit de toti membrii echipei si este
singurul raspuns acceptabil, ex SD=Fa cu mana, R=copilul ridica o mana si o misca de la stanga la
dreapta
Copilul are 3-5 secunde sa raspunda, daca in acest interval nu raspunde, se
considera non-raspuns
Nici un alt comportment nu trebuie demonstrat in timpul raspunsului, ca de ex.
comportamentul auto-stimulativ.

RECOMPENSA
Este consecinta pozitiva oferita copilului dupa un raspuns corect.
Nu trebuie sa existe nici o intarziere in oferirea intaritorului in stadiile initiale ale
programului.
nu trebuie sa fie disponibil cu nici o alta ocazie dect dup un commportament
correct (aceasta inseamna ca lucrurile pe care copilul le primeste ca intaritori pe durata sesiunii nu
vor fi disponibile inafara ei).
Lucrurile care vor fi folosite drept inataritori variaza de la copil la copil, prin
urmare ele trebuiesc selectate individual.
Este necesar ca intaritorii utilizati sa fie usor de oferit, iar mancarea sa fie usor de
mestecat.
Intaritorii verbali trebuie sa sune foarte diferit de vocea folosita pentru
lansarea SD-ului si de cea care spune NU.
Vocea trebuie sa fie vesela si plina e emotii pozitive.
O cantitate mai mare de intaritori va avea un efect mai puternic dar poate cauza
satietate.
Intarirea trebuie sa fie diferentiata.
Exista mai multe tipuri de recompense: pozitive si negative, primare si secundare.

INFORMALUL NU
Consecinta imediata folosita dupa un raspuns incorect sau un non-raspuns.
Folosit doar dupa ce copilul a masterat acel raspuns, deci suntem siguri ca stie
raspunsul.
Folosind Nu ajutam copilul sa inteleaga care raspuns este corect si care nu, si sa
discrimineze raspunsurile.
Nu-ul este spus pe un ton ferm si neutru.
7
RECOMPENSA

Definitie
Principiul recompensei se refera la cresterea frecventei unui raspuns, cand
acel raspuns este urmat imediat de o anumita consecinta (Kazdin, 1994).
Recompensa este un eveniment pozitiv prezentat imediat dupa un
comportament.
Este definita de faptul ca va mari frecventa comportamentului.
Daca frecventa comportamentului nu va creste in urma prezentarii a ceea
ce se considera a fi recompensa, atunci evenimentul sau obiectul nu este recompensa.
Recompensa nu se confunda cu premiul, premiul este un eveniment sau
obiect care se poate intampla sau oferi in schimbul a ceva facut, dar nu inseamna ca
frecventa unui comportament va creste.

Recompensele pozitive si negative

Amintiti-va ca orice recompensa mareste frecventa unui comportament.

Recompensa pozitiva
.se refera la cresterea frecventei unui raspuns urmat de un eveniment
favorabil (recompensa pozitiva) (Kazdin, 1994)

Recompensa pozitiva in termeni simpli poate fi inteleasa ca un
eveniment favorabil ori obiect dat imediat dupa un raspuns
Evenimentele uneori vazute de unii ca fiind neplacute, pot actiona ca
recompense pozitive pentru altii, de ex. tipand Opreste-te ori constrangerea fizica
pot uneori recompensa comportamente.
Exemple de recompense pozitive in viata de zi cu zi: castigul la un joc
electronic, cineva vorbeste cu tine cand tu vorbesti la telefon
Exemple de recompense pozitive folosite pentru copii: jucarii, dulciuri,
imbratisari, premii

Recompensa negativa
se refera la cresterea frecventei unui raspuns prin inlaturarea unui
eveniment aversiv imediat dupa raspuns (Kazdin, 1994)

Recompensa negativa se refera la acele situatii in care o persoana se
simte inconfortabil si in urma unui raspuns, evenimentul este inlaturat
De aceea, in aceleasi situatii, copilul va raspunde la fel
Inlaturarea evenimentului aversiv trebuie sa mareasca frecventa unui
comportament, altfel nu este o recompensa negativa
Recompensa negativa nu trebuie confundata cu pedeapsa
Exemple de recompense negative din viata de zi cu zi: un copil vrea sa
fie tinut in brate de parinte.
8
Copilul tipa si plage pentru ca parintele sa il ia in brate (eveniment
negativ), parintele il ia (raspuns/comportament), copilul se opreste din plans
(recompensa negativa pentru parinti). Parintele este recompensat deoarece copilul nu
mai plange. Oricum, data viitoare, copilul va plange din nou pentru ca a fost
recompensat pozitiv pentru plans, a fost luat in brate!
Un copil vrea sa isi dea jos haina pentru ca ii este cald (eveniment
negativ), dar are nevoie de ajutor. La inceput copilul poate plange, dar nu dorim sa
marim frecventa acestui comportament, deci aceste va fi ignorat. Apoi copilul spune
Ajuta-ma (raspuns/comportament), parintele/tutorele ajuta copilul sa-si dea jos
haina (evenimentul negativ), ceea ce vor mari sansele ca data viitoare copilul sa
spuna Ajuta-ma.

Recompensa primara si secundara

Recompensele primare
Numite si recompense naturale: apa, mancare
Recompensa primara nu poate functiona intotdeauna, de ex. daca un
copil a mancat inainte de sesiune, atunci mancarea nu va actiona ca o recompensa
Recompensa primara se foloseste foarte mult in primele stadii ale
programului, dar sunt insotite intotdeauna se recompense secundare (sociale,
tangibile, fizice).

Recompensele secundare
Ex.: recompensa verbala, gadilat, jucarii, alergat etc.

Recompensa diferentiata
Actiunea cea mai apropiata de raspuns trebuie puternic recompensata
Raspunsurile care nu sunt atat de aproape de raspunsul-tinta nu vor fi
atat de mult recompensate
Criteriile de evaluare a unui raspuns trebuie stabilite de toti membrii
echipei si impreuna cu recompensele diferentiate

Identificarea si dezvoltarea intaritorilor

ntaritorii pot fi identificati prin metoda a observatiei.
Tot ceea ce reprezinta o preferinta poate fi transformat in intaritori.
Exemple de intaritori:
-comportamente: ascultatul muzicii, privitul la televizor,
consumarea unei inghetate
-evenimente de zi cu zi: petrecerea timpului cu unul dintre parinti,
mersul la plimbare in parc

A lasa liber accesul al potentiali intaritori poate fi suficiente pentru a-i
descoperi.
9
Adesea intaritorii isi pot pierde valoarea din cauza efectului de saturatie.
Pentru a evita aparitia fenomenului de suprasaturatie si de a mentine
valoarea intaritorului este necesar sa oferim si recompense mai putin valide pentru
copil. In acest caz trebuie sa rotim oferirea intartorilor astfel incat sa nu oferim de
fiecare data acelasi intaritor.
Este recomandat sa limitam accesul la intaritorii foarte puternici, pe care
sa ii oferim numai in anumite momente sau asociat cu anumite comportamente
specifice.
O metoda eficienta de a crea noi intaritori este aceea de a asocia intaritori
potentiali cu cei deja stabiliti. Pe carcursul acestei asocieri, intaritorii potentiali vor
capata in timp aceeasi valoare de intarire.
De exemplu vom asocia intotdeauna recompensele sociale,
cum ar fi laudele sau mangaierea,cu intaritori deja instituiti,
cum ar fi mancare,jucariile sau anumite activitati.

Realizarea unui orar de administrare a intaritorilor
La inceputul programului, intaritorii sunt oferiti cu o frecventa foarte mare,
deoarece copilul solicita intaritorul la fiecare cateva minute, ca recompensa pentru
absenta comportamentului disruptiv. Mult mai important este insa ca intaritorul sa fie
oferit ca recompensa pentru prezenta unui comportament adecvat.
Chiar daca la inceput veti folosi intarirea continua, este absolut necesar sa
treceti cat mai repede posibil la o intarire intermitenta.
Scopul final este sa ajungem la un interval de oferirea a intaritorilor care sa
fie cat mai apropiat de normalitate.

Reguli de oferire a intaritorilor
Intaritorii trebuie sa fie recompensatori
Este fundamental sa evaluam in permanenta daca un item este sau nu
intaritor.

Trebuie sa folosim intaritori variati
Prin folosirea unui numar variat de intaritori evitam efectul de satietate,
ceea ce va mentine intaritorii permanent in atentia copilului si se va evita scaderea in
intensitate a acestora.
In acelasi timp va ofera posibilitatea de a recompensa diferentiat.
Nu intariti niciodata mai mult decat este necesar.
Intaritorii sociali ar trebui asociati cu cei primari
Chiar daca copilului nu ii plac intaritorii sociali (zambetul,lauda) prin
asocierea lor cu cei primari (mancare,bautura,jucariile preferate) ei ar putea
deveni intaritori.

Cautati dezvoltati in permanenta noi intaritori
Studiati felul in care copilul dumneavoastra se autostimuleaza si incercati sa
va dati seama ce fel de obiecte sau activitati prefera.

10
Folositi intaritori adecvati varstei copilui
Aceasta va creste capacitatea copilului de a fi acceptat de cei de acceasi
varsta.

Noutatea si neprevazutul sporesc forta intaritorilor.
Putem crea noi intaritori modificand felul in care sunt prezentati. cutie a
misterelor.

La inceput intaritorii trebuie sa fie oferiti imediat.

Procesul de intarire trebuie sa fie diminuat in timp.

In predarea timpurie numiti efectiv comportamentele pe care le intariti.

n timp treceti la intaritori mai putin extravaganti si mai practici.

Nu transformati intaritorii in mita.

METODE PRIN CARE PUTEM DUCE LA NORMALIZAREA
MOTIVATIILOR

1. Maximizati succesul elevului si minimalizati esecul.
2. Simplificati mediul de invatare, pentru a creste succesul elevului si pentru
a-l face sa capete incredere. Intr-o sesiune educational intensiva directa , perioada de
timp alocata unui intaritor nu trebuie sa depaseasca 5-10 secunde, astfel incat
frecventa etapelor de invatare si a oportunitatilor de a asimila comportamente noi sa
fie maxima.
3. La inceputul tratamentului exagerati recompensele.
Afisati un entuziasm extrem atunci candexclamati Bine!, Fantastic,
Bravo.
4. Intaritorii inerenti din comportamentele autostimulative pot intra in conflict
cu intaritorii furnizati de catre profesor.
Inhibati comportamentul autostimulativ, tinand elevul cu mainile in jos, in
timp ce il instructati.
5. Comportamentul autoagresiv ilustreaza teama elevului fata de esec si
dorinta de a ajunge sa controleze mediul.
Furia este un bun factor motivational si poate fi folosita in mod
constructiv.
6. Incercati in timp sa inlocuiti recompensele exagerate de la inceputul
tratamentului cu factori tipici de intarire.
Folosirea intaritorilor artificiali, cum sunt recompensele alimentare si
simbolurile poate duce la generalizari limitate ale progreselor obtinute, dintr-un
mediu in altul sau de la un profesor la altul
Intaritorii trebuie sa fie variati pentru a evita senzatia de satietate
Intaritorii favoriti ai elevului trebuie sa se gaseasca doar in spatiul
11
educational al acestuia

PROMPT

Promptul este mijlocul prin care invatam copilul sa realizeze o sarcina.
Ajutam copilul pentru ca recompensa sa ii fie oferita si sa obtina succes.

Diferite tipuri de prompt

Fizic
Ii oferim indrumare fizica pentru a ii arata cum sa faca ceva. Poate fi mana peste mana,
prompt pentru a face ceva, de ex. Sa bata la toba.

Imitare
Inainte de a folosi acest prompt copilul trebuie sa stie sa imite.

Accelerare
Marind ritmul promptului, avand un raspuns corect oferim un alt SD, asta inseamna ca
avand o recenta experienta de raspunsuri corecte si a fost recompensat pentru ele, copilul are sanse
mai mari sa ofere un alt raspuns correct.
Exemplu de folosire a acestui prompt:
SD1: Telefon
R (prompt fizic): Ofera telefonul tutorelui
SR+: Foarte bine (foarte scurt)
SD2: Telefon
R (prompt fizic): Ofera telefonul tutorelui
SR+: Foarte bine (foarte scurt)
SD3: Telefon
R (prompt fizic): Ofera telefonul tutorelui
SR+: Foarte bine (foarte scurt) SD: Telefon
SD4: Telefon
R (test): Ofera telefonul tutorelui
SR+: Foarte bine! Recompensa primara/tangibila/fizica.

Pozitionare
Obiectul tinta este pus mai aproape de copil

Legaturi cu cunostintele anterioare
Folosind ceva ce copilul stie deja pentru a il ajuta sa achizitioneze un raspuns corect, de ex.
SD: Atinge rosu - copilul atinge rosu si este recompensat; imediat este intrebat Ce este? (target) -
rosu (recompensa)

Indrumare verbala
Trebuie sa asezi cubul rosu peste cel verde

Inflectiunea vocii
Punctand cuvantul important din SD ii putem indica partea din SD la care trebuie sa fie
atent, de ex. Arata telefon MARE.

Alte prompturi
Aratat, gest, privire

12
Cand se foloseste prompt-ul
Cand sarcina este noua copilului, raspunsul este prompt-at de mai multe ori,
aceasta este cunoscut ca mass prompt
In general prompt-ul trebuie oferit cat mai aproape de SD ori in acelasi timp
Cand un raspuns a fost prompt-at de mai multe ori si copilul incepe sa isi dea
seama de ce trebuie sa faca, prompt-ul este retras treptat
Cand prompt-ul este retras, raspunsul poate fi prompt-at doar la jumatate,
deoarece copilul este capabil sa faca independent ceva
Daca o actiune se considera masterata, deci suntem siguri ca el stie ce are de facut,
atunci prompt-ul este oferit dupa doua raspunsuri incorecte. Aceasta secventa este cunoscut ca
si nu-nu-prompt
Copilul nu trebuie sa ofere mai mult de doua raspunsuri incorecte fara a primi
prompt
Dupa nu-nu-prompt urmeaza un test in care copilul nu este prompt-at, pentru a
testa daca poate sa faca sarcina singur.

Reguli pentru prompt

Intotdeauna folositi cel mai putin intrusiv prompt. Daca copilul poate imita, atunci este
mai bine sa folositi prompt-ul prin imitare decat prompt-ul fizic, deoarece copilul poate face mai
mult din sarcina singur
O ierarhie a prompt-ului trebuie stabilita. Trebuie stabilit promptul initial, cand copilul
nu stie ce are de facut, apoi stabite prompt-urile cele mai putin intrusive
Exemplu: cand invatati un copil cum sa bata din balme, prompt-ul initial poate fi
fizic atunci cand el incepe sa faca ceva singur, prompt-ul devine mana peste mana cand
copilul a ridicat mainile, apoi prompt-ul este atingerea mainilor..
Eliminati prompt-ul cat mai repede. Asta pentru a evita dependenta de prompt
Intotdeauna se ofera prompt dupa doua raspunsuri incorecte
Intotdeauna dupa NU_NU_promptse efectueaza un TEST.
Recompensati raspunsurile cu prompt diferentiat. Cand sarcina este noua copilul va
primi in timpul prompt-ului recompensa 100%. Daca trebuie sa faceti prompt la ceva deja masterat,
copilul va primi mai putina recompensa, in general numai recompensa verbala.
Testati mai tarziu ceea ce a fost inconsistent intr-un sitting.

SHAPING (Modelare)

Shaping-ul este o metoda de invatare a unor comportamente care ar putea sa nu apara
niciodata de la sine si nu au cum sa fie intarite si de asemenea nu au cum sa fie promt-ate/ajutate.

Kazdin (1994) afirma: In shaping, comportamentul tinta este invatat prin recompensarea
pasilor mici sau recompensarea raspunsurilor aproximative
Raspunsurile similare cu comportamentul tinta sunt recompensate si ne asteptam sa
si le insuseasca astfel
Aproximarile successive ale comportamentului tinta fiind recompensate ne asteptam
ca in final acest comportment sa fie invatat
Raspunsurile care nu sunt similare cu comportamentul tinta sunt la inceput
recompensate

Aceasta metoda se foloseste indeosebi in verbalizare.
Exemple:
Program: Verbalizare
Target: Apa
13
SD: Spune apa
Metoda de shaping:
SD: Spune apa
R: aaap
(recompensat puternic deoarece copilul a raspuns verbal)
SD: Spune apa
R: aaaaapiiii
(recompensat si mai puternic pentru ca raspunsul copilului este mai aproape de target)
SD: Spune apa
R: aaap
(recompensat moderat deoarece stim acum ca el poate spune aaapiii, raspuns mai aproape
de target. Acum vom folosi recompensa diferentiata pentru a ii arata copilului mai bine ce raspuns
asteptam de la el)
SD: Spune apa
R: aaappii
(inca o data, recompensat puternic pentru ca e cea mai buna aproximare)
SD: Spune apa
R: api
(ffff puternic recompensat pentru ca e cel mai bun raspuns)
SD: Spune apa
R: aapppiiii
(mai putin recompensat pentru ca stim ca poate spune api)

CHAINING (Inlantuire)

Chaining-ul este o alta metoda de invatare. Comportamentele care sunt invatate in
inlantuire nu pot fi invatate ca intreg deoarece raspunsul cerut este lung si complex.

Chaining-ul inseamna ca targetul este impartit in mai multe parti individuale care pot fi
invatate cu ajutorul prompt-ului, una cate una.
Metoda de identificare a pasilor in secventa este numita task analysis.
Ex. De task analysis:
Comportament: spalarea mainilor
1. Isi ridica manecile
2. Da drumul la apa
3. Pune mainile sub apa
4. Pune sapun pe maini
5. Freaca mainile
6. Pune mainile sub apa
7. Scutura mainile
8. Inchide apa
9. Se sterge pe maini
Initial o parte a sarcinii va fi targetul. Atfel:
Pasul 1 este targetul. Copilul va fi ajutat pana cand va invata ca trebuie sa isi ridice
manecile. Din acel moment vom retrage prompt-ul pentru acest pas si il vom ajuta in pasii 2--9.
Fiecare parte a secventei va fi recompensata initial !

Tipuri de chaining

Forward chaining
Invatatea incepe prin introducerea primului pas initial, apoi al doilea, al treilea..
14
EX.: Spalarea mainilor - primal pas va fi ridicarea manecilor, in timp ce restful pasilor
vor fi prompt-uiti; cand pasul 1 va fi masterat, armature target va fi pasul 2 Id drumul la apa.

Backward chaining
Invatatea incepe prin invatatea ultimului pas din secventa.
EX.: Construirea unei sine de tren si impingerea trenului
Task analysis:
10. Pune prima si a doua sina de tren impreuna
11. Pune a treia sina de tren
12. Pune a patra sina de tren
13. Pune trenul pe sina
14. Impinge trenul

Copilul va avea in fata sina de tren construita si va invata initial sa impinga trenul. Cand a
masterat acest pas, se trece la pasul urmator pune trenul pe sina.

PROCESUL DE INVATARE

Mass trial
Mass trial cu distractori
Expanded trial*
Random rotation

* poate fi sau nu folosit; depinde de copil si de program

Mass Trial
Este repetarea cerintei pentru acelasi obiect, ceea ce inseamna ca vei prezenta acelasi SD.
Mass trial trebuie intotdeauna folosit cand targetul este nou
Initial toate sarcinile sunt facute cu prompt deoarece copilul nu stie ce anume trebuie
sa faca
Promptul este retras treptat pana cand copilul este capabil sa faca sarcina in mass
trial fara prompt
Cand un target este 90-100% corect in mass trial atunci se va trece la pasul urmator
de invatare.

Exemplu:
Program: Receptive instructions
Target: Fa cu mana (la revedere)
Prompt: fizic + imitatie

SD: Fa cu mana + tutorele face cu mana
R: Copilul face cu mana (cu prompt)
(recompensa)
SD: Fa cu mana + tutorele face cu mana
R: Copilul face cu mana (cu prompt)
(recompensa)
SD: Fa cu mana + tutorele face cu mana
R: Copilul face cu mana (cu prompt)
(recompensa)
SD: Fa cu mana + tutorele face cu mana
R: Copilul face cu mana (cu prompt)
(recompensa)
15
SD: Fa cu mana + tutorele face cu mana
R: Copilul face cu mana (cu prompt)
(recompensa)
SD: Fa cu mana + tutorele face cu mana
R: Copilul face cu mana (singur)
(recompensa)
SD: Fa cu mana + tutorele face cu mana
R: Copilul face cu mana (singur)
(recompensa)

Aceasta se poate intampla intr-un sitting ori mai multe sitting-uri, ori in mai multe sesiuni.
Aceasta depinde de copil. Veti folosi promptul pana cand el va fi pregatit sa faca singur.

Copilul trebuie sa dea 4 raspunsuri corecte din 5 inainte de a trece mai departe.

Mass trial cu distractori

Cand copilul incepe un nou program, initial el nu va stii ce are de facut

Exemplu:
Program: Receptive labels
SD: Arata label

Cand incepeti un program primul target este ales si trebuie sa urmati pasii
procesului de invatare. Sa presupunem ca ati ales ca prim target telefon.

Mass trial
15. Singur - telefon este singurul obiect de pe masa, copilul invata doar sa atinga telefon
16. Cu un distractor neutru - asta inseamna: telefon este in mass trial (numai telefon ii
este ceruta) dar pe masa se mai afla un obiect pe care nu intentioned sa il introduceti curand (mass
trial cu un distractor)
17. Initial puteti sa faceti prompt pe telefon deoarece se afla cu un alt obiect pe masa
18. Cu 2 distractori pe masa
19. Cand prompt-ul este retras si copilul poate identifica telefon in orice pozitie, sunteti
pregatiti sa mergeti mai departe.
20. Daca sunt 2 obiecte pe masa ele trebuie sa fie mutate permanent !
Pana acum copilul a invatat ca daca atinge telefon primeste recompensa; inca nu stim
daca a invatat sa identifice receptiv acest obiect. Pentru a fi siguri ca el stie intr-adevat telefon
trebuie sa introduceti un al doilea target (minge).

Mass trial
21. Singur
22. Cu un distractor (mass trial cu distractor)
23. Cu telefon ca si distractor
24. Cand minge este consistent sunteti pregatiti pentru pasul urmator

Randon Rotation

Pana acum copilul a fost invatat sa atinga minge si telefon in sittinguri separate.
In Random rotation ambele obiecte vor fi pe masa si ii vor fi cerute pentru a vedea daca
poate sa le dicrimineze.

16
Expandend trial

Aceasta metoda este folosita pentru a mari timpul dintre prezentarile targetului.
Pentru aceasta puteti folosi lucruri masterate ca distractori.
Expanded trial poate fi folosita daca copilul are dificultati in a discrimina actiunile
intr-un program

Exemplu:
Program: Receptive instructions
SD: fa cu mana
Target: Fa cu mana
Distractori: (cee ce copilul deja stie): bate din palme, ridica-te, atinge nasul, sari.


Target SD: Fa cu mana
Distractor SD: Bate din palme
Target SD: Fa cu mana
Distractor SD: Sari
Target SD: Fa cu mana
Distractor SD: Atinge nasul


Distractorii trebuie sa fie introdusi gradat, de la cel mai usor la cel mai greu.
Daca copilul gaseste o discriminare dificila (Fa cu mana cu bate din palme)
aceasta va fi verificata intr-un alt sitting
Daca in timpul sittingului copilul nu raspunde corect la unul dintre distractori va
primi informalul NU si I se va face prompt imediat, dupa care tutorele se va intoarce la target.
Actiunea incorecta va fi verificata intr-un alt sitting.

Criterii de masterare

Un item este considerat masterat atunci copilul este capabil sa il discrimineze in random
rotation.

Un target trebuie sa fie:
- 90-100% corect
- In doua sesiuni consecutive
- cu 2 tutori

Extinctie

Extinctia nu inseamna numai ignor inseamna indepartarea recompensei
ce mentine comportamentul.

- Ignorarea unui comportament functioneaza numai si numai daca atentia este variabila
care mentine comportamentul.

Tipuri de extinctie
Ignor controlat extinctia comportamentului mentinut de atentie
Cereri extinctia comportamentului de evitare
Extinctia senzoriala extinctia stimularii produsa direct de raspuns
17
Iwata (1994):



Factori ce influenteaza extinctia:
1. Sistemul de recompensare anterior extinctiei
2. Aparitia recompenselor in timpul extinctiei

Sistemul de recompensare determina daca extinctia va rezulta in o descrestere rapida sau
una graduala.
Sistem de recompensare continuu vs sistem de recompensare intermitent
Rezistenta la extinctie este construita in sistemul intermitent de recompensare.


Efectele sistemului de recompensare intermitent:


Reinforcement During An Extinction Burst
Time
L
e
v
e
l

o
f

B
e
h
a
v
i
o
u
r
Onset of
extinction
Reinforcement
Primul efect al extinctiei:


Extinction Burst
Time
L
e
v
e
l

o
f

B
e
h
a
v
i
o
u
r
Onset of
extinction
Extinction Burst
18
Un alt efect al extinctie: aparitia spontana a comportamentului

GENERALIZARE & MENTINERE
Spontaneous Recovery
Time
L
e
v
e
l

o
f

B
e
h
a
v
i
o
u
r
Onset of
extinction
Extinction Burst
Spontaneous Recovery

Generalizarea este accelerarea schimbarilor in comportament produsa de noi stimuli
(generalizarea stimulilor) si/ori alte raspunsuri (generalizarea raspunsurilor).

Extinderea acestor efecte este legata de caracteristicile similare ale stimulilor si/sau
raspunsurilor.

Fuller (1949) ridicarea bratului folosind extinctia si recompensarea unui adult cu retard
sever.

Succesul aplicarii extinctiei, modelarii & a unui sistem de premiere si pedeapsa
modificare comportamentala

Da, tehnica terapiei comportamentale aplicate poate fi folosita pentru modificarea positiva
a comportamentului, cateodata ducand la schimbari dramatice. Dar schimbarile sunt doar
temporare si de cele mai multe ori sunt limitate la cadrul in care are loc terapia

In primii ani ai aparitiei sale, terapia comportamentala nu a pus accentul pe generalizare si
mentinere.

Astazi, generalizarea schimbarilor comportamentale este una din prioritatile terapiei ABA.

Termeni

Generalizare schimbarile comportamentale care apar in afara procesului de invatare.
Generalizarea stimulului/trasferul trainingului generalizarea locatiilor, persoanelor si a
conditiilor.
Generalizarea raspunsului dezvoltarea unor comportamente similare fara invatare sistematica.
Stoke & Baer (1977): generalizarea schimbarilor comportamentale: aparitia comportamentului
target in diferite, non-invatate conditii (ex., locatii, persoane, comportamente, si/sau timp) fara
aranjarea unor evenimente similare intalnite in conditiile de invatare.
Cine este responsabil pentru generalizare ?

Tutor
Consultant
Parinte
Membrii familiei
19
Educator/Profesor

Cum se face generalizarea?
Locatie
Stimuli
SD
Prezentator
Distractori
Distanta
Format
Raspuns
Sistem de recompensare
Mixt

Intrebari

De ce o/il invatam aceste abilitati?
Vino cu targeturi cat mai apropiate de folosirea functionala a abilitatilor in mediul natural.
Incerca!
FOloseste abilitatile invatate.
Foloseste abilitatile invatate.
Fii flexibil!
Profita de orice oportunitate de a generaliza!

Modalitati de generalizare
1. Locatie

Generalizarea mediului in care copilul demonstreaza o abilitate
Masa covor alta camera gradina scoala strada magazin - parc autobuz masina
alte case
La inceput lucreaza pe raspunsurile functionale (ex., casa scoala).

20
Hendleman (1979)


Generalizarea comportamentului vocal a fost analizat in doua locatii: acasa si la scoala.
Hendelman
2. Stimuli

Copilul trebuie sa fie capabil sa demostreze o abilitate cu orice material prezentat

Invatarea stimulilor functionali este vitala!
21
3. SD

Copilul trebuie sa fie capabil sa demonstreze o abilitate cand cererea este diferita sau nu este
prezentata vocal.
Target:
1. n(SD) = R
2. Volum
3. Ton
4. Distractori

Targetul aici este de a va muta dintr-un mediu lipsit de distractori sonori si un numar limitat de
stimuli visuali intr-un mediu cu zgomot si cu foarte multi stimuli visuali.
Alte persoane in camera (fara sa vorbeasca)
Alte persoane in camera (vorbesc)
Rude & colegi in camera (vorbesc mai tare)
Radio
Mama & tata vorbind la telefon
TV
5. Prezentator

Este foarte important ca sistematic sa o/il invatati sa raspunda diferitelor persoane cu care intra in
contact.
Incepeti cu persoane apropiate care nu lucreaza 1:1 cu ea/el.
Apoi, persoane cu care nu intra in contact regulat
Rude
Copii

Inainte de a lucra pe prezentator este bine sa fi lucrat deja pe:
-SD
-Locatie
-Stimuli
6. Distanta

Copilul trebuie sa demonstreze abilitatea invatata indiferent de distanta dintre el si prezentator sau
distanta dintre el si stimuli.

Distanta dintre scaune
Stai langa sau in spatele copilului
Miscari aleatoare - in camera
Miscari aleatoare - in hol
Cerinte din alta camera
Format
Se refera la modalitatea de prezentare a unei sarcini.

Copilul trebuie sa fie capabil sa realizeze o sarcina sau sa demostreze o abilitate in alte conditii
decat cele invatate.

7. Format

-Marirea numarului de obiecte
-Prezentarea obiectelor in linie orizontala/verticala
-Presentarea obiectelor in grup
22
-Prezentarea obiectelor in format aleator
-Prezentarea obiectelor pe nivele diferite
-Format expresiv (daca a fost invatat receptiv)
-Mai mult de un prezentator
-Fise
8. Raspuns

Target: SD = n(R)
Lalli et al. (1994)

9. Sistem de recompensare


Invatarea copilului de a raspunde in conditiile de recompensare similare mediului natural.
Reducerea frecventei sistemului de recompensare

Sistem de recompensare continuu
Raport Fix
Raport Variabil
Interval Fix
Interval Variabil

Sistem de recompensare intermitent & mentinere

10. Mixt

Modalitatile de generalizare nu sunt independente unele de celelalte si nu se exclud reciproc.

Lucrati pe diferite arii din generalizare in acelasi timp
IMPORTANT

Fiti creativi!
Variati ceea ce faceti.
Folositi abilitatile invatate pe durata sesiunii.
Folositi orice oportunitate de a generaliza abilitatile invatate!


23