Ghid de Disciplinare Pentru Parinti

Salvai Copiii Romnia
DRAFT
Ghid de disciplinare pentru prini
Autori: Domnica Petrovai Diana Tudose Adina Boti Sorina Costandache
DRAFT
D!SC!P"!#AR$A %#S$A&#' A %#(')A
Cuvntul disciplin este nrudit cu cuvntul discipol i nseamn a nva, ceea ce nseamn c disciplinarea eficient are ca i reper central achiia unor comportamente sntoase. Copiii nva nc de cnd sunt mici ce trebuie s fac pentru a obine ceea ce i doresc i cum pot controla aciunile celorlali prin observarea efectelor pe care l are comportamentul lor; dac plng, vine cineva i m ia n brae. rin urmare, orice comportament al copilului are o anumit funcie, adic un anumit motiv pentru care se manifest la un moment dat. !cest lucru se ntmpl deoarece nvm s facem lucruri dac ele ne aduc un beneficiu sau dac prin acele comportamente putem evita anumite consecinele neplcute. "odul n care se e#prim comportamentul depinde de abilitile pe care le are copilul n repertoriul su comportamental. $e e#emplu, toi copiii sunt furioi din cnd n cnd, dar i descarc furia prin mai multe moduri% plns, trntit, ridicat tonul, n funcie de cum au fost nvai s e#prime furia. &nteniile copiilului nu sunt rele, ele sunt e#presia unei nevoi' "odul n care e#prim nevoie este mai mult sau mai puin adaptativ' (nelegerea mesa)ului care se afl n spatele comportamentului copilului ne a)ut s identificm cau*a acestuia $e ce se comport copilul astfel+. (n psihologie, acest lucru se numete anali*a i evaluarea +uncional a comportamentului, Comportamentele copiilor nu apar din senin; manifestarea lor este favori*at de pre*ena unor factori denumii antecedente i sunt meninute n timp de reaciile celor din )ur, denumite consecine. Fi-ura nr, ./ &odelul ABC
Inteniile copilului nu sunt rele, ele sunt expresia unei nevoi! Modul n care exprim nevoia este mai mult sau mai puin adaptativ!
B,F, S0inner/ .123
A 4 antecedente 4 ,elementele conte#tului spaio-temporal. care apar chiar nainte de reali*area comportamenului i cresc probabilitatea apariiei lui. !ntecedentele pot fi situaii, gnduri, emoii sau comportamente legate de evenimente, gnduri i amintiri din trecut, care se reflect n situaia actual. $e e#emplu, este mult mai probabil ca doi frai s se certe atunci cnd primesc o )ucrie nou dect dac nu ar primi nimic. !ntecedentele sunt de dou tipuri% imediate - apar chiat nainte de comportament i deprtate / evenimente ntmplate recent, dar care influenea* comportamentul actual ,e#. 0aptul c un copil nu dorame de prn* sau este rcit face mai probabil apariia unor comportamente problematice, cum ar fi refu*ul, accesele de furie n relaia cu adultul sau cu ali copii.. B 5 comportamentul copilului, ceea ce face, spune, simte la un moment dat C 4 Consecine 4 sunt stimulii care apar dup reali*area comportamentului i au rolul de a crete sau de a scdea frecvena de reali*are a unui comportament. 1eacia adultului ,consecina. la comportamentul copilului poate fi de dou tipuri% de ncura)are a comportamentului copilului sau de descura)are. $e e#emplu, dac un copil face un comportament (ex. i adun jucriile i le pune in cutie) i este ludat de ctre adult, el va avea tendina de a repeta acel comportament; dac el este penali*at de ctre adult sau este ignorat, copilul va avea tendina de a elimina acel comportament din repertoriul lui. 2e putem da seama foarte uor influena reaciei adultului asupra comportamentului copilului dac privim cu atenie copilul la vrste mici; de multe ori atunci cnd face un comportament el cut privirea adultului pentru a vedea daca este aprobat sau nu. Consecinele sunt responsabile de meninerea n timp a unui comportament'
6Dac +ac asta o7in ceea ce 8mi doresc sau nu9 Daca da/ atunci 8l repet/ dac nu/ atunci -sesc alt comportament:
DRAFT
!ceaste este regula dup care copiii nva comportamente. !dulii sunt cei care atribuie semnificaii i evaluea* comportamentul copilului ,e#. 2u e frumos ceea ce faci, nu mai face asta.. $e e#emplu, eu pot s i spun unui copil nu mai spune cuvntul sta, dar eu s rd ori de cte ori el spune aa. Cuvintele mele nu au nici o eficien n stoparea comportamentului negativ, deoarece ceea ce l menine este reacia mea, faptul c eu rd, iar el se simte valori*at. $eci, dei din punctul de vedere al adultului este ceva greit, urt, cea ce menine un comportament este reacia lui la ceea ce spune sau face copilul. &dentificarea antecedentelor i consecinelor unui comportament este esenial dac vrem s l de*voltm sau s l eliminm din repertoriul comportamental al copilului. 3le pot fi identificate n urma discuiilor cu prinii sau a observrii copilului, pe ba*a urmtoarelor ntrebri%
Situaia Antecedente deprtate S4a 8ntmplat ceva deose7il 8n aceast perioad ce ar putea in+luena comportamentul9 Antecedente imediate Cnd apare9 ;nde apare9 Cu cine apare9 Cnd nu apare9 ;nde nu apare9 Cu cine nu apare9 "ihai se apropie de calculator i l vede pe 4ergiu c se )oac la el. "ihai i indic ceasul care arat c e rndul lui acum Comportament Consecine Ce se 8ntmpl imediat dup9 Reacia adultului i a celor din <ur Reaia copilului 4ergiu i ncheie activitatea i l las pe "ihai "ama i laud c se )oac frumos mpreun "ihai prseste calculatorul i l las pe 4ergiu s se )oace "ama observ i nu spune nimic (ncura)area coportament ului de ateptare a rndului $+ect
Ce doi frai se )oac
Ce doi frai se )oac
4ergiu a stat trea* aproape toat noaptea din cau*a unor cri*e de astm
4ergiu se apropie de calculator i l vede pe "ihai c se )oac
4ergiu l lovete i l mpinge pe copil
(ncura)area comportame ntului agresiv a lui 4ergiu
$u ce au fost identificate amtecedentele, conecinele i efectele asupra copilului se aplic metodele de management comportamental. 3ficacitatea metodelor depinde de ct de potrivit este metoda pentru vrsta i paticularitile situaiei sau a copilului, precum i de modul n care se aplic. "etoda n sine nu este bun sau rea. 3a funcionea* dac a fost selectat i aplicat corect; de e#emplu, paracetamolul este eficient n combaterea rcelii dac l iau de 5 ori pe *i timp de 6 *ile, adic dac in cont de nite prescripii. 7a fel se ntmpl i cu metodele de modificare comportamental. "etodele de disciplinare pre*entate sunt specifice pentru urmtoarele trei categorii de situaii% cnd copilul nva unui comportament nou cnd dorim s consolidm un comportament cnd copilul nu este motivat, deci 8nu vrea s fac un anumit comportament A, C=#D C>P!";" %#(A)' ;# C>&P>RTA&$#T
1)
Modelarea (=RST$ "A CAR$ S$ AP"!C': ?4.@ ani "odelarea const n pre*entarea unor comportamente pe care copilul le poate vedea i antrenarea copilului n producerea acelor comportamente. "odelul, cel care emite acest comportament poate fi real (ex. un coleg, educatoarea) sau sim7olic (ex. un personaj de film sau dintr-o poveste). 2u ntotdeauna modelarea este deliberat, contient, i nu ntotdeauna modelul e contient c a devenit model. !a se e#plic faptul c la un moment dat un copil nervos fiind ncepe i trntete )ucriile deoarece odat el a v*ut o persoan (ex. printe, educatoare, coleg) care fcea acelai lucru pentru a se calma dei persoana respectiv poate susine c ea nu a nvat copilul s fac aa ceva; este vorba despre o modelare neintenionat. $e aceea modelarea prin imitarea altcuiva este un fenomen mult mai frecvent dect contienti*m noi. !desea suntem modelai de ctre alii sau modelm, la rndul nostru, fr s tim. "i)loacele de informare n mas, n special televi*iunea, e#ercit o influen considerabil, n special prin oferta de modele care se regsesc n produciile pentru copii. (n fiecare *i
DRAFT
copiii sunt bombardai cu sute de modele despre )ucriile cu care trebuie s se )oace, cum s se )oace unii cu alii, ce nseamn s fii brbat puternic (ex. s nu-i exprimi emoiile), etc. "a)oritatea copiilor petrec multe ore n faa televi*orului i vin n contact cu astfel de informaii pe care le preiau i le aplic apoi n comportamentul lor. 9 modalitate important de dobndire a comportamentelor la precolari o repre*int nvarea prin observare. nvarea observaional ,:andura, ;<==. este mecanismul care st la ba*a modelrii comportamentului. Copiii observ comportamentul adultului ntr-o situaie i ncearc s-l imite. !ceast nvare se ba*ea* pe observarea faptului c n anumite situaii denumite antecedente, cineva reali*ea* un anumit comportament, care e urmat de anumite consecine ,recompense sau pedepse.. :andura ,;<==. face o distincie foarte important ntre cele dou fa*e ale nvrii observaionale% achi*iia i performana. Achi*iia se refer la dobndirea sau asimilarea comportamentului respectiv Per+ormana se refer la reali*area lui efectiv (ntre cele dou fa*e poate trece mult timp, chiar de ordinul anilor. $e e#emplu, o serie de cercetri asupra violenei familiale au pus n evidena faptul c violena fi*ic a prinilor asupra copiilor este achi*iionat devreme de ctre copii, dar ei tind s o reproduc comportamental abia mai tr*iu, cnd sunt la rndul lor aduli i n postura de printe. e de alt parte, un model odat achi*iionat nu se manifest automat, ca performan. 3l poate rmne doar ca o alternativ n mintea copilului, dar nu o transform n fapt. 9 mare parte din fenomenul de imitaie se datorea* unei puternice nevoi a persoanelor de validare social a propriului lor comportament. 2efiind siguri dac ceea ce facem e corect sau nu, recurgem la confirmarea social% ne purtm ntr-un anume mod pentru c i ceilali fac la fel; comportamentul nostru e socotit adecvat pentru c e similar cu a celorlali i ne purtm aa chiar i n absena unor recompense sau pedepse din partea lor, pentru c aceasta este una dintre principalele surse de validare a comportamentului propriu. >endina de validare prin imitaie este mai puternic n situaii de incertitudine, de nesiguran i n pre*ena ,real sau simbolic. a unor actori similari. Cnd persoana se afl n acest gen de situaii tinde s acorde o atenie crescut comportamentului celorlali, tinde s-l evalue*e ca fiind adecvat i s-l imite. 0oarte adesea, aceast reacie este deosebit de adaptativ. 0iecare dintre noi s-a aflat ntr-un loc strin, ntr-o situaie unde trebuia urmat o anumit procedur i, netiind ce s facem am fcut ca ceilali. 4 ne gndim de e#emplu la prima *i de intrare n grdini a copiilor; cei care au fost obinuii cu conte#te similare (ex. mai muli copii, camere de joac, etc.) au mers, au cutat )ucrii i au nceput s se )oace; cei care nu prea tiau cum s se comporte au stat deoparte, i-au observat pe ceilali i au nceput s imite ceea ce vd n )ur. Comportamentul celorlali este o important surs de informaie, foarte util, pentru ghidarea propriului comportament. Cu ct situaia e mai incert, deci mai srac informaional, cu ct nevoia de informaie este mai mare. $ei uneori modelarea are efecte negative, ea poate fi folosit n sens po*itiv, n scopul de*voltrii abilitilor emoionale i sociale. entru a avea succes n aplicare ei, trebuie respectate urmtoarele condiii%
Cu ct similaritatea 8ntre model i o7servator e mai mare/ cu att achi*iia este mai rapid, 2oi tindem s
imitm persona)e care aparin ca i noi aceluiai grup de vrst, se#, statut social, convingere religioas, etc. Cu ct e#ist mai muli actori similari nou care reali*ea* un comportament, cu att mai informativ devine pentru noi comportamentul respectiv i mai probabil s-l imitm. Cei 8ca i noi sunt mai repede creditai c 8tiu ce fac ntro situaie ambigu. rocentul de imitaie crete de la 5?@ la =?@ dac 8modele pre*entate sunt asemntoare cu noi nine ,Cialdini, ;<<5.. Cu ct deosebirile sunt mai mari, cu att achi*iia e mai dificil. !cest lucru poate fi speculat la grdini prin vi*ionarea unor casete sau citirea unor poveti despre copii care au caracteristici i nevoi similare cu ale lor (ex. merg la grdini i nva cum s se joace unul cu cellalt sau cum s rezolve un conflict). An alt lucru care poate fi fcut este observarea mpreun cu un copil a unui alt copil n scopul imitrii unui comportament.
$an este un biat de 6 ani care se plnge c nu se tie )uca cu ceilali copii. 3ducatoarea l ia de mn i i spune Baide s vedem cum se )oac ceilali copii. 3i se apropie de un grup de copii pe care l observ mpreun% $e-a ce cre*i c se )oac colegii ti+, Ce face acum Claudiu +, Ce face acum 4ergiu+ Cre*i c tu ai putea s faci aa ca i ei+, Baide acum s ncercm s ne )ucm amndoi ca i Claudiu i 4ergiu. Crearea unei situaii 8n care solicitarea de schim7are a comportamentului e +cut de ctre o autoritate
spore te semni+icativ ansele ei de reu it, !utoritatea i e#ercit influena asupra comportamentului individual sau colectiv n primul rnd n dou situaii% cnd are monopolul informaiei i cnd controlea* antecedentele i consecinele. (n perioada precolar de cele mai multe ori printele sau educatoarea au aceste caliti. e msur ce ei i pierd din autoritate se reduce i impactul asupra comportamentului copilului. $e e#emplu, adolescenii ncep s reproe*e de)a prinilor c 8nu tiu despre ce e vorba, c 8nu neleg, c
DRAFT
8situaia s-a schimbat, adic vin n contact i cu alte tipuri de informaii i ncep s-i asume monopolul informaiei. $e asemenea, ei ies de sub controlul parental.
#oi tindem s achi*iionm/ din mulimea de modele pe care le avem la dispo*iie doar pe cele care
sunt consonante cu activitatea pe care o +acem, $e aceea nvarea unui comportament la precolari se reali*ea* mult mai uor n cadrul )ocului sau prin intermediul povetilor fiind similar cu ceea ce fac ei *ilnic. rin urmare, este foarte important ca dobndirea abilitilor emoionale i sociale s fie pliat pe principalele activiti pe care le au copiii de C-= ani. $e e#emplu, n prea)ma srbtorilor de ate, copii pot decupa ou, iar apoi s le orne*e cu e#presii emoionale.
Cu ct o7servatorul este mai atent la model cu att cre te pro7a7ilitatea achi*iionrii lui,
rin urmare, atunci cnd dorii s-i nvai pe copii ceva trebuie s v asigurai de atenia lor. $e e#emplu, pentru a-i nva e#primarea nonverbal a emoiilor le artai mai nti dumneavoastr (ex. cum arat faa mea !acei i voi aa"), iar pentru a le capta atenia putei folosi i sunete asociate (ex. s imitai o persoan care r#de sau care pl#nge). 7a sfrit i putei pune s descrie componentele nonverbale (ex. colurile gurii erau ridicate) i s i ludai pentru atenia care v-au acordat-o. !stfel crete probabilitatea ca i pe viitor s v acorde atenie atunci cnd o cerei. Pro7a7ilitatea imitrii unui comportament cre te dac acesta e pre*entat clar i e relevant pentru copil, An comportament ambiguu sau nerelevant are valoare informaional redus pentru el i scad ansele achi*iionrii lui. $e e#emplu, dac educatoarea dorete s-i nvee pe copii cum respecte regula de a sta la rnd chiar nainte cu C minute de a se )uca copiii la calculator, scad ansele ca ei s fie ateni la ceea ce spune educatoare deoarece muli sunt foarte nerbdtori s se )oace.
Comportamentul modelului se a+l 8n 6*ona proAimei de*voltri: a copilului cu att achi*iia se produce mai rapid, $ac un copil nu are resursele necesare care s-i permit producerea unui comportament similar atunci achi*iia se face foarte lent sau deloc. $e e#emplu, cu ct un copil are un limba) mai de*voltat, cu att cresc ansele ca el s nvee s-i regle*e furia prin verbali*are.
Pro7a7ilitatea de imitare cre te dac reaciile emoionale ale modelului +a de propriul comportament sunt po*itive, Copilul e mai dispus s imite un comportament pentru care modelul i e#prim satisfacia, dect dac acesta e neutru sau nemulumit. $e e#emplu, dac Cosmin l-a v*ut pe !ndrei c se simte bine atunci cnd se car pe sfoar a decis s fac i el la fel; dac !ndrei ar fi c*ut sau s-ar fi lovit, Cosmin nu ar fi imitat comportamentul lui !ndrei. (n consecin, atunci cnd pre*entm copiilor o informaie nou e important s o facem cu entu*iasm i s subliniem beneficiile acelui comportament (ex. $%e frumos v jucai voi doi mpreun i mprii jucriile" &mi place mult cum v jucai"')
!mitarea comportamentului modelului cre te dac ea duce la o7inerea unor recompense sau evitarea unor situaii aversive pentru su7iect, e de alt parte, achi*iia unui model este o condiie necesar, dar nu suficient pentru reali*area sau nfptuirea lui efectiv. >ransformarea achi*iiei n performan depinde de doi factori% a. recompensele anterioare legate de comportamentul n cau* b. antecedentele i consecinele actuale aB Dac o7servatorul are eAperiena unor recompense anterioare pentru comportamente similare cu cel care tre7uie modelat/ pro7a7ilitatea actuali*rii lui cre te, $ac agresivitatea fi*ic sau verbal a fost descura)at de-a lungul istoriei de via a copilului, el va fi mai puin dispus s actuali*e*e astfel de comportamente, chiar dup observarea unui model care o practic. $e regul, e#perienele proprii prevalea* asupra modelelor. 7B Reali*area comportamentului modelat intr su7 incidena antecedentele/ recompenselor i pedepsele actuale. 1ecompensele i pedepsele actuale sunt cele care l fac pe copil s imite un model sau, dimpotriv, s-l suprime.
e scurt, att achi*iia ct i actuali*area comportamentului modelului sunt mediate de o serie de variabile. 2umai cunoaterea i utili*area lor adecvat pot garanta succesul interveniei psihologice prin modelare.
2)
nvarea entru a a)uta copiii s nvee mai uor un comportament, v recomandm s respectai urmtoarele etape% 1. De+inii clar comportamentul pe care dorii s4l 8nvee copilul e#. splatul pe mini nainte de mas.
(=RST$ A" CAR$ S$ AP"!C': ?4.CD.. ani
DRAFT
2.
Descompunei 8n pa i mici comportamentul respectiv Cnd comportamentul care trebuie nvat este prea comple# pentru a permite nvarea lui global, descompunei comportamentul n pai mai mici. e#. ridicarea mnecilor, pornirea robinetului, udarea minilor, spunirea minilor, frecarea minilor, limpe*irea minilor, tergerea minilor, aran)area mnecilor. 3. Folosii 8ndrumarea (ndrumarea const n a a)uta copilul pe parcursul efecturii comportamentului n vederea facilitrii nsuirii acestuia. (n funcie de tipul de comportament prin care se face ndrumarea, aceasta poate fi% D %ndrumare +i*ic / atunci cnd trebuie nvat un comportament motor, cum ar fi scrisul n clasa &. (n acest ca*, printele conduce mna copilului, artndu-i cum s scrie o liter. e#. 7uai minile copilului n minile dumneavoastr i e#ecutai micrile necesare splrii minilor. D %ndrumare ver7al - const ntr-o serie de mesa)e verbale transmise naintea sau n timpul manifestrii unui comportament, legate de modul de e#ecuie a unui comportament sau de etapele parcurse n reali*area lui. e#. (n timp ce v splai pe mini mpreun cu copilul, e#primai verbal etapele care urmea* ,acum ne spunimE, acum ne tergem. D %ndrumare prin modelare / presupune s oferii copilului un model de reali*are a comportamentului respectiv; astfel copilul v poate observa pe dumneavoastr, pe ali copii, persona)e din filme sau din desene animate. e#. Copilul v poate observa pe dumneavoastr sau poate urmri persona)ele din filme, din desene animate sau din po*e care se spal pe mini pentru a vedea cum se procedea*. Recompensai aproAimrile succesive ale comportamentului dorit 3 important ca n fa*a de nvare a unui comportament s recompensai imediat orice apro#imare a acestuia de ctre copil. !stfel, el va avea cura) s continue. e#. 1ecompensai copilul chiar dac nu se terge bine pe mini, ci doar le pune pe prosop.
4.
5.
!-norai aproAimrile succesive ale etapelor anterioare e msur ce copilul progresea* vor fi recompensate ultimele i cele mai bune apro#imri ale comportamentului. !pro#imrile depite vor fi ignorate. e#. $ac copilul tie de)a s se tearg pe mini, recompensai-l numai atunci cnd e#ecut bine etapa respectiv. 6. Retra-ei treptat 8ndrumarea dumneavoastr (n momentul n care vedei c se descurc singur evitai s-i mai spunei ce s fac. e#. $ac vedei c tie care sunt etapele splrii pe mini nu-i mai spunei nimic. !stfel i comunicai copilului c avei ncredere n el i c se poate descurca singur. 7. Recompensai la intervale nere-ulate comportamentul do7ndit entru a consolida un comportament e important s ncepei s-l recompensai doar din cnd n cnd, la intervale neregulate. !sigurai-v ns c acest comportament este nvat, nainte de a trece la fa*a de consolidare. e#. 1ecompensai efortul copilului de a se spla pe mini doar din cnd n cnd. (n reali*area cu succes a acestei metode este esenial observarea micilor progrese, care, chiar dac par nesemnificative, trebuie mai nti recompensate, iar apoi consolidate' Finei minte c nvarea presupune efort i munc repetat' B, C=#D D>R!& S' C>#S>"!D'& ;# C>&P>RTA&$#T $up ce ne-am asigurat c un comportament a fost nvat, e necesar s aplicm tehnici care duc la persistena comportamentului n timp% ,;. recompensa i ,C. controlul mediului. Recompensa
1)
(=RST$ "A CAR$ S$ AP"!C': ?4.@ ani

Cnd dorii s cretei frecvena sau durata unui comportament, folosii metoda ba*at pe recompens. 1ecompensa este o consecin a comportamentului care crete probabilitatea acestuia de a se repeta. Tipuri de recompense: materiale% alimente preferate, cadouri, dulciuri, obiecte, bani etc. sociale% lauda, ncura)area, aprecierea, acceptarea de ctre ceilali
DRAFT
activiti preferate% )ocul pe calculator, vi*ionarea de filme sau desene animate, activiti sportive etc. Finei cont de faptul c un lucru poate fi o recompens pentru o anumit persoan, ntr-o situaie specific, dar poate s nu mai funcione*e ca i recompens ntr-o alt situaie sau pentru o alt persoan. $e e#emplu, lauda adultului poate fi o recompens pentru copil atunci cnd primete o not bun, dar poate s nu fie recompens atunci cnd copilul face curenie la el n dulap. !adar, recompensa este o funcie pe care o are un anumit lucru la un moment dat. rin urmare, nu putem fi siguri c o situaie este o recompens dect dup ce o aplicm i vedem efectul ei, i anume dac produce sau nu repetarea comportamentului. Cum putei afla care lucruri sau situaii repre*int recompense pentru copilul dumneavoastr+ rin% ntrebri directe% Ce i place mai mult+, Ce obiecte te atrag+, Ce i-ai dori+ observarea copilului% ce face mai des, care )ucrie sau activitate o alege mai frecvent
Recomandri pentru aplicarea recompensei

De+inii speci+ic comportamentul cruia dorii s4i cre tei +recvena/ durata sau intensitatea, !denti+icai care sunt pentru copil recompensele pentru comportamentul respectiv, ;tili*ai recompensele disponi7ile,
Gndii-v la lucruri simple, pe care le avei la ndemn i sunt atractive pentru copil ,e#. buline, stelue..
Trecei treptat de la recompense arti+iciale la recompense naturale,
Cu ct sunt mai naturale recompensele pe care le utili*m, cu att e mai mare ansa consolidrii i persistenei comportamentului int. ;tili*ai un repertoriu lar- i alternativ de recompense/ ast+el 8nct s nu producei saturaie, $ac i dai mereu copilului aceeai recompens s-ar putea ca la un moment dat s se plictiseasc de ea, i s nu mai aib efectul pe care l-a avut la nceput. Cu ct i-a lipsit mai mult acel lucru cu att va avea un efect mai mare ca i recompens. rin urmare, n alegerea recompenselor s avei n vedere acest lucru.
Descriei comportamentul 8n momentul 8n care aplicai recompensaE 8n acest +el +acilitai 8nvarea, e#.% !i fcut curenie la tine n dulap. :ravo, sunt mndr de tine' Repetai ver7al re-ula pe care se 7a*ea* recompensa, $Aprimarea ver7al a re-ulii +acilitea* 8nvarea, e#. $ac i curei masa gunoiul, poi s te )oci cu maina cea nou. %nvai copilul s4 i identi+ice i s4 i autoadministre*e recompensele, Comparai dimensiunile comportamentului Fintensitatea/ +rec4vena/ durataB 8nainte i dup aplicarea recompensei/ pentru a cunoa te e+ectul ei Fdac este sau nu o recompens i dac este e+icientB, Trecei de la recompense aplicate imediat/ 8n +a*a de 8nvare/ la recompense aplicate nere-ulat/ 8n +a*a de consolidare a unui comportament,
2)
ontrolul mediului
!ceast tehnic o putei folosi atunci cnd copilul a 8nvat de<a un comportament i dorii s favori*ai apariia lui. "ediul n care trim influenea* modul de manifestare a comportamentului. oate c ai observat i dumneavoastr c un comportament al copilului apare doar ntr-un anumit mediu sau n pre*ena anumitor persoane. rin urmare, mediul are dou caracteristici% &ediul comunic un anumit mesa< e#. aici este camera de )oac, pentru c sunt multe )ucrii peste tot &ediul +avori*ea* un anumit comportament e#. dac n camera copilului se afl o bibliotec mare, este foarte probabil ca la un moment dat copilul s ia cri din bibliotec i s citeasc; dac n schimb se afl un televi*or, este foarte probabil ca la un moment dat copilul s fie tentat s dea drumul la televi*or i s se uite la el.
1ecomandri privind aplicarea acestei metode

!denti+icai comportamentul pe care dorii s4l stimulai >7servai 8n ce mediu apare
DRAFT
Reproducei ct mai 7ine situaia din acel mediu Recompensai apariia comportamentului/ dup re-ulile descrise 8n capitolul anterior
. !"#
$%&'(' )"( *R+,-
Aneori, dei copilul tie ce ateptai dumneavoastr de la el, totui nu vrea s fac acel lucru. (n astfel de situaii putei folosi metodele descrise mai )os% metoda consecinelor logice i naturale, e#tincia, e#cluderea, contractul comportamental i stabilirea regulilor.
1)
#istra.erea ateniei
(=RST$ "A CAR$ S$ AP"!C': ?43DG ani
(n aceast perioad, datorit capacitii reduse de concentrare i meninere a ateniei se poate folosi foarte uor metoda ba*at pe redirecionarea ateniei de la un comportament neadecvat spre un alt comportament. $e e#emplu, dac un copil vrea s picte*e pe perei i putem aminti brusc de un )oc de lego care i place foarte mult i de o construcie nou Aau, ce cas frumoas putem construi' Baide s vedem ct de mare o putem face'.
2) Metoda consecinelor lo.ice /i naturale

Comportamentele noastre au anumite consecine. Anele consecine apar n mod natural, neplanificat n viaa noastr. !cestea decurg din comportamentul copilului, fr ca printele s intervin n vreun fel i se numesc consecine naturale. Copilului care refu* s mnnce i va fi foame, copilului care refu* s poarte mnui i va fi frig. !cestea sunt e#emple de consecine naturale. e de alt parte, consecinele lo-ice decurg i ele din aciuni, dar sunt alese de ctre prini i pre*entate ca alternative. $e e#emplu, copilul va primi mncare doar dup ce se va spla pe mini. entru ca aceste consecine s aib efectul scontat, este recomandat s e#iste o relaie logic ntre consecine i comportamentul inadecvat, relaie pe care copilul s o observe. Cu alte cuvinte, consecina trebuie s corespund comportamentului inadecvat ntr-un mod logic. 4 presupunem c adultul i d o palm copilului pentru c a spart un pahar. alma pe care i-o d copilului nu are nici o legtur cu comportamentul su, deci nu repre*int o consecin logic sau natural. (n e#emplul nostru, o consecin logic ar fi ca adultul s i spun copilului s strng cioburile de )os, iar una natural este aceea c nu mai poate bea din paharul acela ,are efect dac era un pahar preferat de copil.. 9amenii sunt mult mai dornici s fac ceva dac sunt lsai s aleag i nu li se impune acel lucru. e tot parcursul vieii trebuie s facem alegeri. "etoda consecinelor logice i naturale v a)ut s le de*voltai copiilor responsabilitatea, capacitatea lor de a lua deci*ii potrivite i de a fi cooperani. 9rice metod de disciplinare este pentru copil un proces de nvare a unui comportament, dar i un mesa) legat de imaginea pe care adultul o are despre copil. $e e#emplu, de fiecare dat cnd copilul ntmpin o dificultate, printele i re*olv acestuia problema. 3l va nva c educatoarea poate interveni oricnd n situaiile dificile, fr a fi nevoie ca el s depun efort, deoarece nu este considerat capabil s se descurce ntr-o situaie dificil. 4 vedem ce nva copilul dac adultul aplic metoda consecinelor logice i naturale% entru a vedea cum se aplic aceast metod s anali*m urmtorul e#emplu%
Copilul nu vrea s se spele pe mini nainte de mncare. Aneori sub presiunea timpului sau a altor probleme, prima reacie a este aceea de a face moral copiilor sau de a-i nvinovi. $ac vei ceda acestui impuls, copiii se vor ncpna i mai tare, deoarece nimnui nu-i place s fie obligat. Htim cu toii c splatul pe dini este un aspect foarte important al igienei proprii i copiii trebuie s-i forme*e acest obicei. rin urmare, rmnei calm i spunei copilului c nu va primi mncare - consecina lo-ic - dect dup ce se va spla pe mini.
Pentru a a<un-e la re*ultatele dorite/ inei cont de urmtoarele recomandri practice:

Sta7ilii a cui este pro7lema i pe cine a+ectea* consecinele ei, $Aplicai copilului de ce tre7uie s +ac un anumit compor4tament i care sunt consecinele lui,
DRAFT
e#. 8>rebuie s ne splm pe mini nainte de a mnca, deoarece pe mini sunt microbi care ne pot mbolnvi. Artai copilului cum s +ac e+ectiv comportamentul respectiv FmodelareBE descompunei comportamentul 8n mai multe secvene, e#. 4platul pe mini% 8mai nti ridicm mnecile, dm drumul la ap, ne udm, ne spunim, frecm minile, ne limpe*im, ne tergem cu prosopul. %ncura<ai copilul cnd +ace comportamentul i +ii speci+ic, e#. :ravo, te-ai splat pe mini nainte de mas' "sai apoi consecinele naturale s intervin 8n consolidarea comportamentului, e#. $ac e frig ne mbrcm mai gros, dac plou lum umbrela, nainte de a mnca ne splm pe mini. %n ca*ul 8n care nu apar consecine naturale sau 8n ca*ul 8n care 8ntrevedei un posi7il pericol pentru copil/ acestea pot +i 8nlocuite cu consecine lo.ice. $Aprimai ver7al relaia dintre comportament i consecina lo-ic sau natural, e#. 8Iei primi de mncare doar dup ce te vei spla pe mini; este deci*ia ta dac te speli sau nu. Fii 8n-duitori cu dumneavoastr i cu copilul: acceptai -re elile ca +iind normale i acordai copilului timp su+icient s 8nvee un comportament nou,
3)
+0tincia
!tunci cnd dorim s eliminm sau s reducem frecvena, durata sau intensitatea unui comportament al copilului ,adic s facem s apar mai rar, mai puin intens sau s dure*e mai puin timp., folosim e#tincia. $e e#emplu, dac copilul se bucur deoarece primete atenie din partea educatoarei cnd arunc )ucriile pe )os, e#tincia nseamn a ignora, a nu da atenie copilului cnd se comport astfel. !desea, n fa*a iniial a aplicrii e#tinciei, frecvena, durata sau intensitatea comportamentului nedorit crete nainte de a scdea. 4-ar putea chiar s observm o reacie puin agresiv din partea copilului. Copilaul din e#emplul de mai sus va ncepe s trnteasc tot mai *gomotos sau mai frecvent )ucriile, dup care treptat va nceta s se comporte astfel. Cu alte cuvinte, aplicnd e#tincia trebuie s ne ateptm ca lucrurile s mearg prost nainte de a merge bine. $e asemenea, s-ar putea ca simultan cu e#tincia s apar recompense alternative ale aceluiai comportament i acesta s se menin. $e e#emplu, cri*ele de plns ale copilului nu mai beneficia* de atenia noastr, dar atrag atenia i gri)a bunicilor sau a altor persoane din )ur. entru a aplica cu succes metoda inei cont de urmtoarele recomandri%
Ale-ei un sin-ur comportament pe care vrei s4l modi+icai
i identi+icai cu preci*ie recompensele care 8ncura<ea* acel comportament, $liminai recompensele atunci cnd apare comportamentul nedorit, Aplicai eAtincia 8n mod consecvent, Ale-ei un mediu +avora7il reali*rii eAtinciei, 3 ineficient s recurgem la e#tincia unui comportament inde*irabil al copilului ntr-un loc public, unde el nu mai beneficia* de atenia noastr, dar o are pe a celorlali. Formulai eAplicit re-ula/ atunci cnd aplicai eAtincia, e#. $egeaba plngi, oricum nu vei primi ngheat pentru c eti rcit' Persistai 8n aplicarea metodei doar dac nu o7servai o schim7are 8n 7ine, ;tili*ai eAtincia 8n paralel cu tehnicile utili*ate pentru stimularea comportamentului dorit, Finei cont de faptul c prin e#tincie se elimin un comportament nedorit. $ac dorii s ncura)ai nvarea sau meninerea unui comportament adecvat, trebuie s apelai n paralel la tehnicile amintite anterior.
4) +0cluderea
('RST$ "A CAR$ S$ AP"!C': ?4.CD.. ani
3#ist momente cnd copiii sau dumneavoastr suntei prea agitat, nervos sau iritat pentru a re*olva eficient o problem. 7a precolari, accesele de furie (engl. $temper tantrum') sunt destul de frecvente. (n aceste momente, copiii ncearc s i e#prime nevoia de independen sau o anumit frustrare. Cnd copilul are un acces de furie, i este imposibil s mai gndeasc raional; prin urmare, va reaciona negativ la orice i vei spune. 3#cluderea (engl. $time (out') presupune urmtoarele etape%
DRAFT
%ndeprtarea copilului de locul 8n care a avut loc accesul de +urie,
3ste foarte important cum anume facei acest lucru. $ac ridicai tonul, v ncruntai sau bruscai copilul, el va interpreta gestul dumneavoastr ca o pedeaps i vei obine efectul opus - resentimente, r*bunare din partea copilului. rin urmare, fii ferm, dar rmnei calm. $ei cere un efort foarte mare, momentul de linite v ofer att dumneavoastr ct i copilului rga*ul s v detaai i apoi vei putea aborda subiectul cu calm. e#. !lin i &oana se )oac fiecare cu )ucriile lor,; deodat &oana merge la, !lin i ncearc s i smulg )ucria din n mn. !lin nu vrea s-i dea )ucria i o ine cu fora. &oana ncepe s plng, s ipe, s dea din picioare i s se trnteasc pe )os. 3ducatoarea care aude glgia i vine la ei.
Ale-ei un loc lini tit pentru copil
7ocul gsit de dumneavoastr trebuie s fie unul n care tii c el se poate calma. !sta nu nseamn s l i*olai ntr-o camer ntunecoas sau s l nchidei n baie. $Aplicai copilului de ce ai procedat ast+el,
Copilul trebuie s tie care este regula ,e#. !cum eti foarte nervos; vei sta aici pn te calme*i, dup care vom vorbi...
Cnd perioada eAcluderii s4a 8ncheiat/ discutai situaia pro7lematic,
$ac, de e#emplu, copilul i-a mpins colegul cnd acesta a refu*at s-i dea o )ucrie, ntrebai copilul ce a fcut greit i punei-l s-i cear scu*e fa de fratele su. $e asemenea, ntrebai-l cum se va comporta dac se va repeta situaia. 3vitai s strigai la el sau s-i inei moral% att copilul ct i dumneavoastr s-ar putea s v simii puin vinovai. %ncercai s identi+icai momentele 8n care copilul este pe punctul de a i*7ucni i aplicai metoda 8n acel moment, (n timp, vei putea identifica semnele premergtoare unei i*bucniri din partea copilului. utei ntreba copilul chiar atunci dac are nevoie de puin timp s se liniteasc. 3#perii au stabilit c durata optim pentru i*olarea copilului nu trebuie s depeasc numrul de minute corespun*tor vrstei ,e#. dac are 6 ani, va sta singur timp de ma#im 6 minute.. $ac lsai copilul singur mai mult timp, poate s cread c este prsit sau pedepsit, pe cnd scopul i*olrii este s se liniteasc. $ac va a)unge s accepte cu uurin aceast tehnic putei ntreba copilul de cte minute are nevoie ca s se calme*e. !stfel va simi c poate s controle*e situaia.
Decidei
8n ce situaii vei +olosi tehnica eAcluderii, Dac o +olosii prea des/ e+ectul ei va scdea 8n timp, Discutai aceste lucruri cu copilul i +ii consecvent 8n ceea ce ai decis 8mpreun, 3#cluderea descura)ea* copilul s recurg la comportamentul nedorit, dar metoda e mult mai eficient dac recunoatem i recompensm comportamentul dorit atunci cnd copilul l manifest. ,e#. Ce frumos te-ai )ucat cu fratele tu'.. Cu ct investii mai mult n recompensarea comportamentului dorit, cu att va trebui s v preocupai mai puin de comportamentul nedorit'
4) 1tabilirea re.ulilor
(=RSTA "A CAR$ S$ AP"!C': ?4.@ ani 1egulile sunt e#presii verbale ale unor relaii ntre antecedente4comportament4consecine, 3ducatoarea merge cu copiii s ia masa de prn*. $up ce s-au ae*at roi la mas, educatoarea le reamintete copiilor regula !tunci cnd suntem la mas (antecedentul), vorbim ncet (comportamentul). Cine vorbete tare, nu se mai )oac a*i la calculator (consecina). 0aptul c educatoarea le-a amintit regula atunci cnd se ia masa a declanat comportamentul ateptat din partea copiilor; asta se ntmpl deoarece comportamentul nostru este determinat de antecedente i meninut de consecine, iar simpla formulare a regulii funcionea* ca antecedent. $e cele mai multe ori ns, n viaa cotidian, regulile capt o form prescurtat, n care se poate specifica doar una dintre componentele% doar ntrirea ,e#.% 8Ctigai 6?? de milioane'. numai comportamentul ,e#.% 81idicai-v n picioare'. numai antecedentul ,e#.% semnele de circulaie pentru limit de vite*, cuvntul 8hoii', cnd suntem prdai i cerem a)utor etc.. diverse combinaii% antecedent / comportament ,e#.% 8$ac vine cineva n vi*it, te rog s te pori politicos. comportament-consecine ,e#.% 8$ac i termini de fcut leciile, mergem la )oac. etc.
DRAFT
entru ca o regul s fie eficient trebuie respectate urmtoarele condiii% Creai mai 8nti nevoia pentru o re-ul i a7ia apoi o+erii re-ula ,e#.% semnalai problema, artai consecinele ei, apoi oferii remediul. Sta7ilii re-ula i consecinele ei 8mpreun cu copiii Cu ct e mai complet i mai precis +ormulat o re-ul/ cu att ea e mai u or de urmat, 1egula permite repetiia. 0ormularea regulii menit s ghide*e un comportament, fiind o e#presie verbal clar, poate fi repetat mintal, 8n gnd, de ctre copil. Cu ct ea e mai frecvent repetat, cu att e mai bine memorat; cu ct e mai bine memorat, cu att e mai mare ansa de a produce un anumit comportament, mai ales dac situaia este ambigu. Formulai re-ula 8ntr4o manier po*itiv Fceea ce a teptai de la copil s +acB Formularea eAplicit a re-ulii nu este 8ntotdeauna su+icient pentru 8nvarea unui comportament, $ac comportamentul n cau* e simplu de e#ecutat, pre*entarea regulii e suficient ,de pild, 8traverse*i strada numai cnd apare culoarea verde la semafor, 8respirai adnc etc... Cnd ns comportamentul este comple#, nvarea lui adecvat presupune prezentarea regulii plus experiena direct n e#ecutarea comportamentului respectiv. &nvm fc#nd, dup ce regula a fost clar precizat. !adar, regula trebuie completat cu e#periena direct i implicit, cu utili*area altor proceduri de accelerare a comportamentului% ntriri difereniate, promteri, shaping, modelare, etc. performan abia dup ce am oferit ansa unor e#periene de nvare suficiente, nu imediat dup preci*area regulii. Aneori aceast e#perien de nvare poate fi, n prealabil, modelat. &nfluena regulii asupra unui comportament crete dac e susinut de ntriri. Cel puin intermitent, comportamentul n concordan cu regula trebuie ntrit iar cel n contradicie cu ea trebuie penali*at, altfel impactul regulii scade. 9 alt modalitate de a ntri regula const n a scoate n eviden beneficiile pe care le aduce urmare regulii sau costurile pe care, urmnd-o, le evitm, astfel nct regula s apar c merit urmat. ,e#.% 8Aite, dac ai muncit mult, aa cum i-am spus, ai fcut tema corect, ai luat o not mare, acum te simi mai bineE.. $ac preuim o regul, atunci nu numai c impactul ei asupra comportamentului crete dar simpla ei practic devine ntrire. $mitentul sau sursa re-ulii este un alt +actor important care poate spori sau reduce impactul re-ulii asupra comportamentului. $ac emitentul se afl ntr-o po*iie de putere sau de prestigiu ,dat de cunotinele pe care le posed, de statutul social etc.. fa de receptor, ansa respectrii regulii crete. !mpactul re-ulii depinde i de o serie de +actori conteAtuali FeA, tonul vociiB
entru ca fi respectat o regul este foarte important modul n care i se comunic copilului acest lucru. !tunci cnd adultul controlea* foarte strict aciunile copilului, copiii sunt mai puin motivai i s le respecte i au mai puine oportuniti de a-i e#ersa propriile abiliti de respectare a unei reguli i capacitatea de autocontrol. entru a face un comportament, copilul trebuie s se simt liber i s simt c are posibilitatea de a alege.
5)
ontractul comportamental
(=RST$ "A CAR$ S$ AP"!C': .CD.. 5 .@ ani
Copiii i adulii ateapt unii de la alii s fac o serie de comportamente ca i condiie pentru a face la rndul lor comportamentele dorite de cellalt. $e multe ori nenelegerile apar deoarece copiii nu tiu clar ce ateptri au adulii de la ei. rin urmare, e important ca prinii s negocie*e mpreun cu copiii ce ateptri au unii fa de ceilali. !cest lucru se poate face prin ncheierea unui contract comportamental. An contract comportamental este o nelegere ntre printe i copil, 8certificat de o ter persoan / care are o po*iie neutr fa de situaie - i n care se specific urmtoarele aspecte%

comportamentele pe care copilul le ateapt de la printe ce va face copilul n schimbul comportamentului printelui comportamentele pe care printele le ateapt de la copil ce va face printele n schimbul comportamentului copilului consecinele pentru nerespectarea anga)amentului stabilit
entru ncheierea unui contract comportamental inei cont de urmtoarele sugestii%
Alctuii
cellalt,
att dumneavoastr ct i copilul o list cu comportamentele pe care le a teptai unul de la
DRAFT
reci*area ateptrilor trebuie s fie foarte clar, n termeni de comportamente specifice. e#. "i-ar plcea s faci curenie la tine n camer o dat pe sptmn.
#e-ociai 8mpreun care dintre aceste comportamente pot +i de<a e+ectuate de ctre am7ele pri/ +r di+iculti prea mari, entru respectarea contractului e important ca att dumneavoastr ct i copilul s alegei singuri ceea ce suntei dispui s facei. 9bligativitatea va duce la nesupunere, la nerespectarea contractului. 7iteratura de specialitate arat c n ca*ul n care o persoan alege liber s fac un anumit lucru, atunci ea devine mai responsabil i mai dornic de a-l face. Sta7ilii o list de comportamente pe care le vei +ace 8n schim7ul comportamentului de*ira7il al copilului, i preci*ai eAact ct timp este vala7il i cnd va +i evaluat e+iciena sa, i copilul/ +a de cteva persoane apropiate i
Semnai contractul
"uai4v un an-a<ament ver7al/ att dumneavoastr ct

anunai4le despre contractul 8ncheiat,
Cercetrile arat c acest gen de anga)ament verbal motivea* persoana pentru a face comportamentul pe care i l-a propus. !ceast metod este folosit mai ales cu preadolescenii i adolescenii, atunci cnd ntre ei i prini apar dificulti n a a)unge la un consens. rin faptul c ei negocia* mpreun cu prinii comportamentele dorite, contractul comportamental le d copiilor sentimentul c prerea lor este important. 0acei mici compromisuri / acceptai unele argumente ale copilului. (n acest fel vei avea mai multe anse ca prerea dumneavoastr s fie ascultat n discuii mai importante.
C$ %#S$A&#' S' P$SD$PS$SC9
edeaps nseamn e#ercitarea unui control e#terior, prin for, asupra copiilor cu scopul de a le modifica un comportament problematic i const n manifsetarea unor forme de abu*% A7u* +i*ic: provocarea durerii prin plmuire, lovire, bti grave A7u* emoional: - atacuri personale, cum ar fi pronunarea numelui copilului cu tonaliti negative, etichetare, poreclirea, ridiculi*area, insultele, umiliere, intimidare, adresarea cu un ton ridicat. - suferina impus prin reinerea mncrii, nchiderea ntr-o camer ntunecat ,de e#emplu n pivni sau n baie., etc. - penali*ri care nu au nici o legtur cu comportamentul inacceptabil ,e#. copilul nu are voie s ias la )oac toat sptmna, pentru c a spart o farfurie sau a stricat o )ucrie. A7u* seAual Asistarea la o +orm de a7u*) violena parental
D$ C$ P$D$PS$SC P'R!#)!!9
$ei adultul nu dorete s recurg la astfel de metode, pentru c nu par a fi cele mai potrivite. >otui, de cele mai multe ori prini aleg s discipline*e n acest fel din mai multe motive% .B Au primit ei 8n i i acela i Htratament: cnd au +ost copii 0olosirea pedepselor corporale este un comportament larg acceptat, e#istnd convingerea c folosit moderat, din cnd n cnd nu are nici un efect negativ. An studiu reali*at pe populaie !merican arat c <?@ din ei i-ai lovit copiii i apropae 6?@ din adolesceni sunt lovii de ctre prini. 0olosirea abu*ului fi*ic este ncura)at i de e#istena unor norme culturale care susin eficiena acestora; pedeapsa fi*ic apare mai frecvent la biei i la copiii sub J ani, precum i la familiile cu un numrr mai mare de 6 copii i pe un fond ridicat de stres ,$iet*, C???.. ?B ntruct nu cunosc nici o alt metod prin care s obin re*ultatul ateptat observ c i ali prini fac acelai lucru, deci se pot gndi c este normal s fac aa sau c prin aceste metode se obine pe moment re*ultatul ateptat 3B Cred 8n e+iciena pedepsei
DRAFT
!pariia imediat a efectului pedepsei poate funciona ca o recompens pentru cel care o folosete ,n ca*ul nostru printele. i, prin urmare, poate duce la utili*area ei abu*iv. $e e#emplu, dac l pedepsete pe copil punndu-l la col pentru c se )uca prea glgios, printele obine ca beneficiu imediat ncetarea glgiei. 0r si dea seama, printele nu mai caut alte soluii la o situaie nedorit, fiind tentat s o re*olve rapid prin pedepsirea celui care a produs-o. edeapsa poate modela comportamentul celui pedepsit. 9 serie de studii au evideniat, n mod repetat, c acei copii care au fost martorii sau inta unor pedepse e#cesive tind s recurg ei nii la pedepsirea oamenilor din )urul lor. Aneori, e#primarea pedepsei poate fi amnat pn cnd devin ei nii aduli i intr n rolul de prini.
C>#S$C!#)$"$ P$D$PS$! AS;PRA P'R!#T$";!
$e multe ori acesta se simte vinovat dup ce pedepsete copilul, mai ales dac l-a pedepsit prea aspru, la mnie; va regreta ulterior c a folosit o metod care a avut efecte negative asupra copilului i nu a fost eficient n schimbarea comportamentului. $e asemenea, relaia dintre printe i copil va avea de suferit% copilul va fi mai puin comunicativ cu printele, va cuta afeciune n alt parte, i va pierde ncrederea n printe, va ascunde unele lucruri fa de el etc.
C>#S$C!#)$"$ P$D$PS$! AS;PRA C>P!";";!
%nva un model a-resiv de disciplin "odelul oferit de ctre prini are uneori un impact mai mare asupra copilului, dect orice alte metode folosite n disciplinarea lui. Copilul nva cel mai bine imitnd, uneori incontient, e#emplul care i este oferit de ctre printe. !dolescenii care au fost lovii aprob folosirea pedepsei corporale i sunt mai probabil s o foloseasc atunci cnd vor avea copii ,$iet*, C???.. %nva un model a-resiv de -ndire i relaionare Copiii care sunt agresai fi*ic sau verbal manifest comporamente agresive n familie, frai, bunici prini precum i cu copiii de aceeai vrst, la grdini sau coal. Cercetrile arat c acei copiii care au fost pedepsii fi*ic fac mai multe atribuiti ostile fa de comportamentul ambigu al colegilor lor, produc mai puine soluii ntr-o situaie de re*olvare de probleme i aleg variante mai ostile. ,$iet*, C??? apud Bart, 7add K :urleson, ;<<?; BasLett, ;<<?; >ricLett, ;<<5; Meiss et al., ;<<C.. De*volt pro7leme emoionale i comportamentale Cercetrile au artat c abu*ul emoional este mult mai puternic asociat cu problemele psihologice dect abu*ul fi*ic sever ,Clausen i Crittenden, ;<<;; 0orth i Chamberland, ;<<6.. 7indahl ,;<<N. arat n urma unui studiu c ordinele date de prini i constrngerile asupra copiilor au discriminat ntre bieii cu comportament discruptiv i cei fr probleme de comportament. (n conclu*ie, un nivel ridicat al controlului este asociat cu apariia unui numr crescut de comportamente disruptive.
DRAFT
&A#AG$&$#T;" R$AC)!!">R $&>)!>#A"$ A"$ P'R!#)!">R
3moiile sunt cele care dau culoare vieii avnd un rol central n relaionarea dintre oameni; ele ne ofer informaii despre cealalt persoan ceea ce ne a)ut s ne adaptm comportamentul n relaie. Contrar convingerii c ceilali oameni sau evenimentele de *i cu *i ne declanea* emoiile, emoiile vin din noi, din propriile percepii asupra realitii. Oilnic percepem si interpretm informaii cu care venim n contact, le evalum i le dm o conotaie po*itiv sau negativ, iar n funcie de aceasta ne comportm ntr-un anume fel sau altul. !ceste procese cognitive sunt de cele mai multe ori automate, incontiente, iar noi reali*m doar re*ultatul, emoia i comportamentul. $ac lucrurile e#terne ar fi cele care ne provoac anumite emoii, atunci toate persoanele care se afl ntr-un conte#t la un moemnt dat ar trebui s simt la fel. entru a nelege, vom anali*a cteva situaii%
S!T;A)!A .: 4 presupunem c pe strad merg dou persoane care trec pe lng un cine. rima persoan se gndete Aau ce cine frumos i se simte bucuroas, iar cea de-a doua Cinele sta nu are botni, cred c m muc i se simte speriat
$ac cinele este cel care declanea* emoia, atunci ambele persoane ar trebui s se simt la fel; de asemenea, tim c sunt persoane crrora le este fric de cine dei nu au fost mucate niciodat sau persoane care au fost mucate de nenumrate ori i nu le este team. $eci nu cinele este responsabil de apariia emoiei, ci modul n care eu interprete* pre*ena cinelui.
S!T;A)!A ?: $ou persoane stau seara i se uit la televi*or; la un moment dat se aud pai pe scri; o persoan se gndete Cred c sunt nite hoi i se simte speriat, iar cealalt Cred c e vecinul i se simte linitit. Semnificaiile pe care
$ei paii au*ii sunt aceeai, persoanele au emoii diferite deoarecece le atribui semnificaii diferite, ho sau vecin. $eci, semnificaiile pe care le atribuim unui comportament i modul n care percepem i interpretm evenimentele din )ur sunt responsabile de apariia emoiilor din viaa noastr. rinii fac *ilnic interpretri cu privire la comportamentul copiilor, interpretri care sunt mai mult sau mai puin acurate. Cercetrile arat c atunci cnd prinii pedepsesc au o stare emoional negativ. Copilul manifest un comportament care vine n contradicie cu scopul printelul ,e#. Copilul ar trebui s m asculte. ceea ce duce la apariia emoiilor negative i atrage dup sine folosirea unor metode care sunt congruente cu starea emoional, adic pedeapsa, pentru a stopa comportamentul neplcut al copilului. 7orber i 7earP ,C??6. reali*ea* un studiu din care reiese faptul c starea emoional negativ a mamei, afectivitatea negativ ntre mam-copil este asociat puternic cu pedeapsa. 4 presupunem c un copil arunc cuburile lego pe )os; comportamentul lui poate avea mai multe cau*e% se plictisete, nu tie cum s se )oace sau vrea s atrag atenia printelui. rintele l vede i i spune s ncete*e, ns copilul continu; n acel moment n mintea printelui se declanea* un ir de gnduri Copilul sta nu nelege s nu mai trnteasc cuburile' 0ace intenionat ca s m enerve*e', simte treptat cum i crete furia, merge la copil i i smulge cuburile din mn, iar copilul ncepe s plng. (n consecin printele se poate simi vinovat, copilul trist sau furios deoarece nu nelege ce e greit i nici nu e nvat cum altfel s se )oace; el rmne doar cu pedeapsa i cu emoiile negative. !ceeai situaie ar fi avut alt final dac printele ddea o alt interpretare comportamentul copilului cum ar fi Copilul se plictisete, nu tie cum s se )oace sau vrea s mi atrag atenia; gndind astfel el rmne calm i poate gsi mai multe alternative% s i propun s construiasc ceva, s i ofere o alt activitate ,0igura nr. ;..
Fi-ura nr, . C>&P>RTA&$#T;" C>P!";";! 3#. Copilul arunc cuburile lego pe )os
le atribuim unui comportament i modul n care percepem i interpretm evenimentele din jur sunt responsabile de apariia emoiilor din viaa noastr.
!#T$RPR$TAR$A 3#. Copilul sta nu nelege s nu mai trnteasc cuburile' 0ace intenionat ca s m enerve*e'
$&>)!A
DRAFT
3#. 0urie, enervare, ostilitate, depresie R$AC)!$ AD$C(AT' 3#. (i redirecione* comportamentul prin oferirea de alternative P$D$APS' 3#. &l lovesc ca s ncete*e
3ste important ca n trainingul prinilor s se fac educarea acestora privind rolul emoiilor negative n folosirea pededselor, diferena ntre comportamentul copilului i interpretarea printelui i cau*ele unei emoii.
Certcetrile au pus n eviden diferene semnificative la n ceea ce privete interpretarea la nivel cognitiv pe care o fac prinii care pedepsesc i prinii care recurg la metode adecvate de disciplinare. $iferenele constau n pre*ena unor convingeri despre comportamentul copiilor ,e#. 7ocus de control e#tern- eu nu sunt responsabil, copilul e de vin., ateptri nerealiste privind de*voltarea copilului, abiliti sc*ute de empatie i nelegere a perspectivei copilului, ataament deficitar n relaia cu copilul ,"ilner, C??5.. &ntegrarea re*ultatele acestor cercetri n programele de training al prinilor de prevenie a abu*ului sau de de*voltare al abilitilor parentale este esenial conferind interveniei validitate tiinific. 7a ora actual modelul cel mai influent n acest sens l repre*int cel descris de "ilner ,C??C., model descris mai )os.
&>D$";" PR>C$S'R!! !#F>R&A)!$! S>C!A"$ %# S!T;A)!! D$ AB;I A" C>P!!">R
&niial acest model a fost descris de CricL i $odge ,;<<Q. pentru a e#plica modul n care copiii cu comportamente agresive procesea* informaia social. !poi el a fost treptat adaptat i la situaia n care printele este cel care manifest comportamentul agresiv. n urma experienei &nformaiile din sfera cogniiei sociale care vorbesc despre modul n care personale de volt oamenii interpretea* situaiile sociale, arat c n urma e#perienei convin!eri mai mult sau mai personale de*volt convingeri mai mult sau mai puin sntoase despre puin sntoase despre cum cum trebuie crescui copiii, convingeri globale ,e#. Cum trebuie cresui trebuie crescui copiii. copiii n general. i specifice ,e#. Cum trebuie crescui copiii lor.. in urmare, comportamentul prinilor este influenat de aceste convingeri precum i de factori situaionali, cum ar fi nivelul de stres al printelui. Cercetrile arat c e#ist diferene la nivelul convingerior ntre prinii care abu*ea* copiii i cei care nu recurg la asfel de metode, iar ele pot fi clasificate pe 5 domenii% Convigerile despre abilitile copiilor $espre inteniile copiilor $espre abilitile lor parentale ,e#. !utoeficacitatea i ateptrile privind controlul. Aneori aceste convingeri sau scheme au i o ncrctur afectiv care const n emoii ce au fost trite n e#perienele anterioare de via care au dus la formarea lor. 3moiile asociate au un rol foarte important n ceea ce privete modul n care n care informaia este perceput, interpretat, organi*at n memorie i accesat. (n ca*ul prinilor care folosesc abu*ul emoional i fi*ic se consider c schemele sunt asociate cu emoii negative ,e#. 0urie, ostilitate, an#ietate, depresie.. !ceste scheme se activea* cu precdere n situaii ambigue, atunci cnd copilul manifest un comportament problematic, dar normal n de*voltare, cnd copilul manifest un comportament problematic, dar minor sau dac prinii triesc emoii negative. !ceste erori se manifest n mai multe etape care sunt pre*entate n cele ce urmea*. 1tadiul 12 %+R +%3&, rinii care au risc crescut pentru abu*ul copiilor au mai multe deficite i erori n gndire n percepia comportamentului copilului. &n primul r#nd, sunt mai puini ateni i contieni de comportamentul copilului; de e#emplu, nu remarc schimbri minore n comportamentul copiilor, cum ar fi mbuntire compotamentului, faptul c un copil face comportamentul cerut ,e#. 4-a mbrcat atunci cnd i-a spus..
>rainingul prinilor trebuie s conin activiti i teme de cas pentru prini n care ei observ i monitori*ea* comportamentul copilul ntr-o situai de )oc.
DRAFT
&n al doilea r#nd, ei manifest atenie selectiv, adic focali*area ateniei pe anumite aspecte este ghidat de convingerile pree#istente; de e#emplu, este mult mai probabil s observe noncompliana copiilor dect comportamentele potrivite deoarece se ateapt la ele ,e#. 3ra clar c trebuie s faci ceva ru, doar te tiu eu cum eti.. Convingerile pree#istente sunt gnduri despre copil, despre ceea ce nsemn s fii printe pe care adultul le-a interiori*at n urma e#perienelor prin care a trecut. 9dat formate ele influenea* percepia evenimentelor actuale. $e e#emplu, s ne gndim c mai multe persoane stau i privesc norii; la un moment dat una spune Aite, norul acesta seamn cu un iepure i toi ceilali identific elementele n acel nor. 9 alt persoan *ice "ie mi seamn mai degrab cu un cine. Care dntre cele dou persoane a v*ut corect+ 1spunsul este amndou; aceeai situaie poate fi privit din mai multe perspective. (n funcie de informaiile sau convingerile care ne sunt activate n minte la un moment dat noi tindem s interpretm e#perinele *ilnice prin prisma lor. !ceste convingeri nu sunt ntotdeauna acurate, nu reflect o gndire fle#ibil, realist. $e e#emplu, dac certm i critic mai des un copil pentru c nu i pune hainele n dulap facem adesea generali*ri cu privire la personalitatea copilului spunnd c este de*ordonat, lucru care nu este adevrat; dac spun despre cineva c este de*ordonat, asta nseamn c tot timpul n orice situaie el se comport aa; avnd ns repre*entarea asta n minte noi vom tinde s vedem mai des situaiile n care nu i pune hainele n dulap i s ignorm momentele sau s le discreditm ,e#. 7e-a pus altcineva n locul lui.. !ceste gnduri devin o gril prin care noi citim realitatea i devenim opaci la "onvin!erile devin o informaii incongruente cu schemele noastre. Cercetrile arat c adesea !ril prin care noi prinii care abu*ea* fi*ic i emoional au convingeri negative despre copiii lor citim realitatea i comportamentale e#prim mult mai frecvent critici la adresa lor i manifest devenim opaci la mai puine emoii po*itive fa de acetia ,Caspi i colab., C??Q.. (n acest sens, informaii atenia prinilor devine selectiv, incon!ruente cu a#at doar pe comportamentele negative ale copiilor.
sc#emele noastre.
>rainingul prinilor trebuie s conin activiti n care% - se identific convingeri despre copii i modul n care ele i influenea* alegerea metodelor de disciplinare - se e#plic modul n care funcionea* convingerile i se restructurea* prin oferirea de informaii acurate - se reali*ea* activiti cu prinii pentru e#ersarea noilor convingeri% de e#emplu, primesc ca i tem de cas nregistrarea *ilnic ntr-un caiet a comportamentelor potrivite ale copiilor; de asemenea, se recomand ca ei s acorde recompens verbal imediat i specific ,e#. " bucur c m-ai ascultat cnd i-am spus s vii la mas.. !cestea au rolul de a schimba setarea mental a printelul de la convinegerile negative spre atitudini po*itive fa de copil. !cestea vor facilita i e#primarea emoiilor po*itive fa de el.
&n al treilea r#nd, ei detectea* i codea* informaia n mod inacurat; fac mai multe erori n recunoaterea emoiilor copilului, dac aceste emoii au intensiti mici, i evaluea* incorect intensitatea emoiei. !cest lucru se ntmpl datorit abiliti sc*ute de empatie i nelegere a perspectivei copilului, ataament deficitar n relaia cu copilul precum i a ateptrilor nerealiste privind de*voltarea normal a copilului i a problemelor specifice fiecrei vrste ,"ilner, C??5..
>rainingul prinilor trebuie s conin% - activiti i teme de cas a#ate pe de*voltarea abilitilor emoionale i sociale ale prinilor cu a#are pe nelegerea perspectivei celuilalt, a copilului n diverse situaii - activiti i teme de cas a#ate pe de*voltarea abilitilor emoionale i sociale ale copiilor, datorit importanei abilitilor n sntatea mental a copilului, cu a#are pe descrierea de*voltrii normale, a problemelor specifice n de*voltare - activiti i teme de cas a#ate pe stabilirea unui ataament sntos ntre copil-printe
1tadiul 22 &"4+R%R+4,R+, 5& +*,'(,R+, rinii cu risc ridicat pentu abu* fi*ic interpretea* comportamentul copiilor ca fiind mai grav, mai greit i copilul ca fiind unicul responsabil ,atribuiri interne.; ei privesc aceste comportamente ca pe nite trsturi interne, stabile i gobale ale copilului i sunt mai predispui spre a vedea comportamentul ca fiind motivat de intenii ostile. (ntr-un e#periment efectuat de $adds i colab. ,C??C. privind evaluarea comportamentelor po*itive, negative i ambigue ale copiilor de ctre mame, e#periment n care erau folosite nregistrri cu copii necunoscui, mamele cu risc pentru abu* au evaluat comportamentele copiilor ca fiind mai greite n toate scenariile; au fcut mai multe atribuiri e#terne pentru comportamente po*itive fa de comportamente ambigue i negative, iar mamele din lotul de control au fcut mai multe atribuiri e#terne ,sunt i ali factori care influenea* comportamentul. pentru
DRAFT
comportament po*itive i negative fa de cele ambigue. !ceste erori se fac n special n situaii ambigue, de comportament problematic, dar normal n de*voltare i comportament problematice minore, deoarece se activea* convingerile nesntoase. 0actorul critic al manifestrii comportamentului abu*iv se consider c este evaluarea comportamentului ca +iind -re it. $e e#emplu, un tat poate recunoate c un copil s-a comportat agresiv la coal i s perceap intenia negativ, dar datorit convingerii c un biat trebuie s lupte pentru drepturile lui comportamentul nu va fi evaluat ca fiind ru i prin urmare nu va lua msuri disciplinare; dar dac apare un comportament minor un copil nu cur masa i acest lucru este evaluat ca fiind greit i se fac atribuiri interne, globale stabile i atribuiri ostile ,e#. Copilul sta e ncpnat, niciodat nu m ascult i face numai cum vrea el. printele poate aplica msuri destul de severe.
>rainingul prinilor va cuprinde activiti i teme de cas care au ca i scop normali*area comportamentelor copiilor n raport cu vrsta i e#plicarea lui n termenii unei lipse de abiliti, nelegerea factorilor care l declanea* i menin ,antecedente i consecine., nelegerea funciei comportamentului copilului i restructurarea convingerlor de atribuirile ostile.
&nterpretrile devin tot mai distorsionate cu ct starea printelui este mai negativ. !cest lucru se ntmpl deoarece noi ne comportm n concordan cu starea emoional. Cu toii am trecem din cnd n cnd prin stri de furie n urma unui conflict, nu ne putem scoate din minte acel lucru, avem impresia c toi ne enervea*, c toate lucrurile ne ies pe dos i suntem mult timp mai irascibili, adic nu facem dect s ne alimentm furia ,!*i toi au ceva cu mine, toi vor ceva de la mine, Ireau s m lase toat lumea n pace.; ca i consecin se activea* mai multe gnduri specifice furiei ceea ce ne facem s devenim din ce n ce mai furioi, foarte rigi*i i s nu mai evalum corect eveniemntele. ! doua *i vedem lucrurile dintr-o alt perspectiv i ni se par un flec certurile de ieri, ne pare ru de cerca cu colegii, copiii i soul deoarece. 3#plicaia este simpl% atunci cnd avem o stare emoional ne sunt activate n minte gnduri care produc emoia respectiv, urmtoarele evenimente le interpretm prin prisma gndurilor de)a activate, adic n mod eronat. (n urmtoarea *i s-au stins gndurile specifice furiei i acum putem gndi fle#ibil, din mai multe perspective situaia.
>rainingul prinilor trebuie s conin activiti i teme de cas de*voltarea abilitii de reglare a emoiilor negative i ieirea din situaie atunci cnd moiile s-au declanat pentru a nu face ru copilului.
1tadiul 32 &"4+6R,R+, &"7$RM,3&+& 5& 1+'+ 3&, R81%("1('(& rinii cu risc ridicat pentu abu* euea* n a integra adecvat informaia despre copil. !cest proces este considerat a fi un factor mediator n selecia rspunsului, separat de convingerile pree#istente. 3i au tendina de a nu lua n considerare informaia despre conte#tual situaional n care apare comportamentul copilului, factorii care contribuie la distribuirea responsabilitii privind apariia comportamentului problematic. $e e#emplu, printele poate s observe c !ndrei a vrsat paharul cu lapte, dar pentru c nu integrea* toat informaia ,e#. 0ratele lui l-a impins. el nu o ia in considerare atunic cnd aplic msura disciplinar ,e#. (l poate lovi, ridica tonul sau s i spun de ce nu eti atent., ceea e e o reacie neadecvat, deoarece !ndrei nu a fost vinovat de acest comportament. Cu ct nivelul de stres este mai mare cu att printele ia mai puin n considerare factorii situaionali. rinii cu risc de abu* au i un deficit n generarea de rspunsuri posibile i alegerea rspunsului.
>rainingul prinilor trebuie s conin activiti i teme de cas nelegerea modelului !:C n e#plicarea apariiei i meninerii comportamentelor copiilor precum i recomandri de evitare a alegerii unei consecine atunci cnd are o stare emoional negativ pentru a nu aplica o pedeaps.
1tadiul 42 &M%'+M+"4,R, R81%("1('(& 5& M$"&4$R&9,R+, !cest stadiu se refer la implementarea rspunsului, monitori*area lui i abilitatea de a-l modifica dac este nevoie, aspect deficitar la prinii cu risc pentru abu* datorit ateptrilor negative privind compliana copilului, a reaciilor emoionale intense ale prinilor care nu permit implementarea unor metode adecvate cum ar fi e#plicarea regulilor ntr-o situaie.
>rainingul prinilor trebuie s conin informaii despre metodele de disciplinare eficient ntr-o anumit situaie, etapele n aplicare, ierarhi*area acestora, monitori*area progreselor n aplicare pentru a avea o msur obiectiv a eficienei metodei.
DRAFT
4tudiile de psihologie cognitiv arat c aceste procesri sunt automate, iar odat declanate merg pn la capt ducnd la activarea comportamentului; repetarea lor duce la apariia instantanee a rspunsului comportamental i emoional. rinii cu risc de abu* au mai multe procesri automate n ceea ce privete comportamentul copilului n viaa de *i cu *i, n situaii ambigue sau de stres. Procesrile controlate au loc n sfera contienei, necesit o atenie susinut i sunt uor de modificat. 3le sunt foarte utile n situaii noi, ambigue care necesit evaluarea i adaptarea permanent a rspunsului. (n situaia de fa, procesrile contiente sunt legate de modul acurat de interpretare al comportamentului copilului. $ac procesrile controlate vor fi folosite n situaiile legate de copil prinii vor reduce influena procesrilor automate, vor lua n considerare factorii situaionali i vor genera rspunsuri adecvate. >ipul procesrii automate sau controlate este influenat i de rspunsul fi*iologic individual la stres; cu ct reactivitatea fi*iologic este mai ridicat la stimulii stresani cu att este mai probabil declanarea procesrilor automate care atrag aplicarea pedepselor ,$adds, C??5..
(n cadrul trainingului prinii vor primi fie pe care se recomand s le pun la vedere pentru a fi mai uor de activat informaiile cheie atunci cnd au nevoie. $e e#emplu, ei pot primi o fi care s le aminteasc s laude copilul n perioada n care nva despre rolul recompenselor verbale.
(n conclu*ie, folosirea programelor care se ba*ea* doar pe de*voltarea de abiliti parentale sunt ineficiente atunci cnd e#ist dificulti n procesarea informaiei. rintele ar nva doar comportamentul, dar nu l-ar aplica n situaia de disciplinare. $e aceea e important atunci cnd construim un program de training pentru prini s inem cont de informaiile tiinifice care e#plic comportamentul printelui.
DRAFT
Perioada ?4J ani
(ntr-o lume lume dominat de oamenii mari, cei mici ncearc s ne spun c sunt i ei aici nc din primii ani. (n ciuda faptului c n permanen aud tu eti mic i nu poi tu nu tii, tu n-ai cum s nelegi acuma ei se strduiesc s dovedeasc *ilnic i s ne arate ce au mai nvat sau ce pot face singuri. Aneori suntem prea ocupai cu alte lucruri ca s i observm, ns atunci atunci cnd vedem bucuria din ochii lor c au reuit s fac primul pas sau s spun primul cuvnt ne dm seama c adesea lucrurile mrunte sunt cele mai importante i stm s ne gndim cnd am nceput s uitm s ne bucurm de via. !lturi de ei putem renv alfabetul fericirii privind lumea dintr-o perspectiv mult mai simpl. $eoarece nu tiu mai nimic despre lumea n care au venit, vor ncerca s nvee totul foarte repede privind adultii de aproape si studiind toate amanuntele. !ctiunile adultilor invata copiii de departe mult mai mult decat pot sa o faca cuvintele lor. Ior incerca sa teste*e limitele deoarece caut o regularitate n comportamentul oamenilor; n lumea asta haotic pe care ei nu o pot controla au nevoie de ct mai multe structur i predicie. !desea accesele de furie sau alte comportamente negative sunt un mesa) codat al acestor frustrri. $e aceea adora sa fie insarcinati i responsabili*ati cu ceva si sa spuna altora ce sa faca. $eoarece sunt dornici s nvee, vor insista sa faca lucrurile singuri chiar daca nu stiu cum; ce alt metod mai bun de nvare e#ist dect testatul pe propria piele+ Cel mai mult ns si doresc s-i multumeasca parintii i s se simt iubii. $eoarece sunt la nceput de drum au nevoie de foart mult dragoste i ncura)are n tot ceea ce fac. entru a tii cum s le ghidm paii n aceast lume tumultoas e nevoie s acionm cu gri) i mult nelegere. Ceea ce cldim acum, bine sau ru, poate dura o via'
DRAFT
Capitolul . $espre prescolari si prescolaritate (n acest capitol% Ce ar trebui s tii despre modul in care se de*volta copilul tu+ Cum gndesc i simt prescolarii+ Cum sa-i oferim copilului un conte# care sa favori*e*e de*voltarea+
rescolaritatea este vrsta celor mai profunde si mai intense schimbri. Cercetrile de neurologie asupra de*voltrii sistemului nervos central i cercetrile de psihologia de*voltrii scot n evidena importana primilor ani pentru de*voltarea abilitilor i dobndirea competenelor necesare de-a lungul vieii. !ceste cercetri arat c, la natere, creierul nu este de*voltat complet din punct de vedere structural% celulele nervoase ,neuronii. sunt formai i locali*ai corespun*tor, ns legturile dintre ei nu sunt fcute. 7a natere sunt pre*ente doar legturile dintre neuronii implicai n procesele vitale ,btile inimii, respiraie, defecaie etc.., legaturile dintre toi ceilali neuroni nu sunt reali*ate. $e e#emplu, sunt pre*ente doar o parte dintre legturile neuronale implicate n vedere, pipit, i lipsesc complet legturile dintre neuronii implicai n folosirea limba)ului, reacii emoionale comple#e. >oate aceste legturi neuronale se formea* ca urmare a e#perienelor de nvare care sunt oferite copilului ,stimulri e#terne / lumin, sunete, suprafee cu te#turi diferite, interaciunile cu alte persoane..
Ca orice proces de nvare, dobndirea abilitilor emoionale, sociale i comportamentale de ba* este posibil doar n condiiile n care e#ist structurile nervoase corespun*toare ,neuronii i legturile dintre neuroni.. Ca urmare, primii ani de via sunt eseniali n nceperea procesului de de*voltare a acestor abiliti, fapt dovedit de modul n care se reali*ea* de*voltarea creierului; din figura pre*entat se poate observa faptul c pn la trei ani se reali*ea* apro#imativ N?@ din de*voltarea acestuia ,ve*i tabelul ;. i faptul c n perioada precolar creierul copilului e de 5 ori mai activ dect creierul unui adolescent ,ve*i tabelul C..
DRAFT
Ta7el, #r, .
4hore, 1. ,;<<=.. *et+in,ing t+e -rain Ta7el, #r, ?/
4hore, 1. ,;<<=.. *et+in,ing t+e -rain
DRAFT
&mportana dobndirii abilitilor de ba* n perioada precolar este dat i de cercetrile fcute n domeniu neuropsihologiei, informaii pre*entate n tabelul de mai )os%
Ta7elul #r, 3 !n+ormaii vechi "odul n care se de*volt creierul depinde de genele cu care te nati. 3#perienele pe care un copil le are pn la vrsta de trei ani au un impac limitat asupra de*voltrii ulterioare. 1elaiile cu un adult care-l fac pe copil sa se simta in siguranta, creea* un conte#t favorabil de*voltrii timpurii i nvrii. $e*voltarea creierului este un proces liniar. Capacitatea creierului de a nva i de a se schimba crete gradat din perioada copilriei pn n perioada de via adult. Creierul unui precolar este foarte puin activ n comparaie cu creierul unui student. !n+ormaii noi "odul n care creierul se de*volt este re*ultatul interaciunii comple#e dintre genele cu care te nati i e#perienele de nvare de-a lungul primilor ani de via. 3#perienele de pn la vrsta de trei ani au un impact decisiv asupra arhitecturii creierului ,structurilor cerebrale. i asupra competenelor ca adult. &nteraciunile cu adulii nu doar creea* un conte#t, ci afectea* n mod direct de*voltarea structurilor cerebrale care fac posibil nvarea i de*voltarea de abiliti. $e*voltarea creierului nu este un process liniar. 3#ist perioade sau 8ferestre de de*voltare n care achi*itionarea de cunotine i abiliti se poate reali*a optim. (n )urul vrstei de trei ani, creierul unui copil este de dou ori mai activ dect cel al unui adult 4hore, 1. ,;<<=.. *et+in,ing t+e -rain
DRAFT
. #e:voltarea emotionala in prescolaritate
>inta de*voltarii emotionale in prescolaritate o repre*inta de*voltarea abilitatilor copilului de a-si controla emotiile. &n de*voltarea emotionala, spre deosebire de celelalte arii ale de*voltarii, ceea ce ne preocupa cel mai mult este sa invatam copilul sa dea raspunsuri emotionale cat mai adecvate si in special sa isi controle*e raspunsurile negative. Ana dinte cele mai importante atributii ale parintelui in prescolaritate este sa-si invete copilul sa faca fata propriilor emotii. >oti copiii vor avea in viata lor perioade mai bune si mai putin bune. &n consecinta ei au nevoie sa invete anumite abilitati emotionale care sa le permita sa faca fata propriilor emotii, sa se descurce atat cu evenimentele stresante de *i cu *i, cat si cu cele ma)ore care pot aparea in viata lor ,e# divortul parintilor, decesul cuiva din familie etc.
Principii de dezvoltare a abilitatilor emotionale
1. 2.
Incurajati copilul sa isi exprime emotiile si invatati-i modaliati adecvate de exprimare a emotiilor negative. Oferiti copilului un bun model personal. Copiii prescolari invata din observarea si imitarea parintilor sau a celorlali copii. De exemplu copilul nva cum s sa isi exteriorizeze furia observ nd cum face parintele cand este furios sau copilul invata sa-si verbalizeze emotia pe care o simte! daca observa ca si parintele face acest lucru. #odelati comportamentul copilului prin povesti si filme de desene animate$ de exemplu! un copil nva despre emotii! sa le recunasca si cum sa le exprime in mod adecvat prin modelul oferit de personajele din povesti si desene animate. Oferiti copiilor cat mai multe contexte de exersare a abilitatilor emotionale. &cordati atentie modului in care se simte copilul! fiti atenti la reactiile dumeneavoastra emotionale care pot incuraja sau in'iba exprimarea emotionala a copilului. De exemplu copilul poate fi descurajat sa mai incerce sa va arate ca este suparat in conditiile in care dumneavoastra ii invalideaza emotia! ii spuneti cum trebuie sa se simta (de ex. lasa nu mai fi suparat) Ce tot plangi! ca numai putin te-ai lovit)* sau ignorati tristetea copilului(ex copilul plange intr-un colt si nimeni nu merge la el sa-l intrebe ceva*. Oferiti copiilor contexte in care sa ia singuri decizii si sa isi exerseze abilitatile emotionale. Invatati copiii sa recunoasca! sa inteleaga! sa-si accepte emotiilesi sa le exprime in moduri adecvate! care sa nu ii raneasca pe ceilalti. -oate aceste lucruri sunt foarte importante pentru fericirea lor pe termen lung si pentru reusita in viata sociala (succesul in stabilirea si mentinearea relatiilor cu ceilalti* /olositi fiecare situatie neplacuta ca pe o oportunitatea de invatare a copilului! a modalitatilor adecvate de a face fata unor astfel de situatii. In viata lor pot aparea o serie de evenimente extrem de neplacute cum ar di divortul parintilor! decesul unuia dintre ei. In consecinta! este foarte important sa faca fata unor asemenea experiente.
".
%.
5.
+. ,.
..
0.
Incurajati adolescentul sa analizeze critic situatiile in care si-a pierdut controlul.
12. /aceti cu adolescentul cat mai multe exercitii de vizualizare a consecintelor propriului comportament.
,bilitati /i comportamente speci;ice varstei de 2<6 ani
um observ pre:enta acestor comportamenete=
ateva recomandari pentru prini
C-J ani
3#prima verbal emotiile
Atili*ea*a cuvinte si e#presii care denumesc stari emotionale . 3#prima starileemotinale nu doar in termeni de bine si rau ,e# Cum te simti / bineR rau. 1aspunde la intrebarile% cum te simti, cum te-ai simtit+; ce-ai simtit cand ti s-a intamplat...+ Comunica ceea ce simtr fie printrun singur cuvant ,sunt bucuros,. fie prin descrierea a ceea ce se intampla cu el ,e#.imi bate inima mai tare.-dupa varsta de 6 ani.
C-6ani
3#prima nonverbal emotii
3#primarea verbala este nuantata de cea nonverbala ,e#. bucuria este e#primata prin topaieli . Copiii urmaresc e#presiile fetei si comportamentele nonvervale "imica , postura si tonul vocii sunt adaptate emotiei pe care o e#prima
Acceptati di+eritele stari emotionale ale copilului, 3ste normal si sanatos ca un copil sa se simta cateodata trist, furios, de*amagit, infricosat. 2u este intotdeauna posibil sa prote)ati copilul astfel incat sa nu traiasca nici o emotie negativa. 9feriti copilului posibilitatea sa stie ca e in regula sa avem diverse tipuri de emotii, unele mai placute altele mai mutin placute si aratati-le cum sa le manifeste intr-un mod adecvat. (er7ali*ati emotia pe care o simtiti pentru a-i permite copilului sa observe comportamentele asociate etichetei verbale si sa le imite. $Aprimati adecvat emotiile ne-ative pentru a-i oferi copilului un model de a face fata situatiilor dificile. Spri<initi copilul sa intelea-a cuvintele care e#prima emotiile. Cand copiii invata despre emotii si nu le pot denumi, folositi re+lectarea sentimentelor. &ncercati sa identificati emotia copilului si sa o transmiteti acestuia sub forma de afirmatie sau intrebarea ,3# . un copil spune / 82u pot sa fac desenul ' uteti sa-i raspundeti refle#iv astfel 8iti este greu+sau 8 are sa-ti fie greu' Adresati intre7ari deschise 8Cum te simti, cum te simti atunci cand+. !stfel ii oferiti copilului posibilitatea sa identifice ceea ce simte si sa verbali*e*e acest lucru. &ncura)ati permanent copilul sa vorbeasca despre modul in care se simte% incura)ati e#primarea emotionala a copilului. Consolati-l cand este trist, empati*ati cu copilul atunci cand este furios, a)utati-l atunci cand ii este frica. a)utati copilul sa e#perimente*e emotiile, incura)and e#primarea emotiilor po*itive si oferindu-le spri)in in controlul emotiilor negative, aratandu-le moduri adecvate de e#primare; ascultati copilul si evitati sa va aratati de*aprobarea cand copilul este trist, sa-l ironi*ati cand ii este frica. &n ca* contrar veti a)unge sa pedepsiti copilul.
DRAFT
6-J ani
&ncura)ati copiii sa utili*e*e cuvinte si e#presii care denumesc stari emotionale 8cum te simti cand fratele tau te )igneste+ 3sti bucuroasa ca mergem la film+. 0aceti cu copiii e#ercitii de asociere a trairii subiective cu eticheta verbala a emotiei. !)utati copiii sa-si constienti*e*e propriile modificari corporale care au loc cand manifesta o emotie ,e#. "odul in care te incrunti imi spune ca nu esti de acord, modul in care *ambesti imi spune ca esti fericit, , ochisorii tai imi spun ca esti suparat. Irei sa vorbim despre asta+. &mpartasiti copilului modul in care va simtiti, emotiile pe care le traiti in diverse situatii. Copilul poate invata despre emotii privind fata si gesturile parintelui. 4pri)initi copilului sa-si constienti*e*e propriile modificari corporale care au loc atunci cand traiete o emotie,e# modul in care te incrunti imi spune ca esti suparat, cand *ambesti astfel , pari fericit. !ntrenati copilului in activitati ludice in care sa aiba ca sarcina sa recunosca emotiile dupa componenta nonverbala ,e#. copilul primeste cartonase pe care sunt desenate fete care care e#prima cele Q emotii-bucurie, tristete, teama, furie. Copilul va trebui sa denumesca emotiile desenate .0iecare raspuns va fi laudat. Soc de rol intre papusi /parintele are o papusa, copilul are o alta papusa. 3motia va fi descrisa verbal 8sunt asa de trista asta*i' si vor fi evidentiate caracteristicile nonverbaleuita-te la mine% nu am *ambit deloc asta*i si toata lumea imi spune ca ma uit in pamant.
C-6 ani
!socia*a in mod corect termenii emotiilor ,bucurie, tristete, teama,furie. de ba*a, cu e#presii faciale corespun*atoare &dentifica si diferentia*a emotiile si pe ba*a altor indici decat e#presiile faciale ,e# . tonul vocii. &dentificarea emotiilor se ba*ea*a e#clusiv pe e#presiile faciale si pe cele gestuale ,nu tin seama de conte#t sau situatie .
$enumeste corect emotiile pe ba*a e#presiilor faciale ,fete desenate, papusi .
$upa Q ani
$enumeste emotiile dupa postura si tonul vocii
6-J ani
Q ani
1ecunosc e#presiile faciale atat ale emotiilor de ba*a ,bucurie, tristete, furie, teama. cat si ale
3#. identifica emotia de tristete dupa semnele faciale e#terioare /lacrimi, colturile gurii lasate in )os dar nu pot decodifica emotia, dupa alti indicatori comportamentali. $e e#emplu copilul nu poate identifica tristetea parintelui prin refuzul de a vorbi cu cei din jurindicator comportamental prin care se mai poate e#prima tristetea $enumeste emotiile traite de o alta persoana dupa e#presiile faciale
Cititi copilului povesti cu morala care sa-i permita sa-si anali*e*e propriului comportament din perspectiva comportamentului persona)elor. !ntrenati copilului in activitati ludice in care sa aiba ca sarcina sa
DRAFT
>ine de stiut?
Ce spun studiile despre reactiile emotionale ale parintilor asupra copiilor, Cercetrile din domeniul competenelor emoionale i sociale arat c reaciile emoionale i sociale ale adulilor sunt un predictor pentru competenele copiilor ,$iener, Tim, C??Q.. (ntr-un studiu efectuat de 1ubin, Bastings, Chen, 4teUart i "c2ichol ,;<<N. au artat c la bieii de C ani cu reactivitate emoionale ridicat a cror mame aveau un nivel ridicat al dominrii copilului au pre*entat mai multe comportamente agresive sau alte tipuri de probleme comportamentale. "attheUs, Moodall, TenPon i Sacob ,;<<J. au artat c un nivel ridicat al negativitii parentale duce la manifestarea frecvent a furiei la copii. manifestarea constant a emoiilor po*itive n familie este asociat cu un nivel ridicat al competenelor sociale la copiii e vrst colar mic. (ncapacitatea mamei de a-i regla emoiile negative duce la apariia an#ietii la copii ,SenLins i 4mith, ;<<;; 7a0renier i $umas, ;<<C.. Ohou ,C??C. arat c e#primarea emoiilor po*itive fa de copii este un predictor pentru abilitile empatice ale copiilor i funcionarea social n clasele primare.
DRAFT
. #e:voltarea sociala in prescolaritate
C>P!!! %#(A)' C;& S' S>C!A"!I$I$
!bilitatile sociale se nva prin % observarea adulilor sau a celorlali copii% de e#emplu, un copil invata sa imparta cu ceilalti )ucariile observand parintele care face acest lucru prin imitarea comportamentelor celorlali% de e#emplu, un copil nva cum sa re*olve conflictele observand si imitand comportamentul adultilor din )urul sau. prin modelul oferit de aduli sau ceilali copii % de e#emplu, un copil invata sa respecte regulile daca su parintii le respecta. prin consecintele pe care un comportament le are % de e#emplu, un copil alege s se )oace cu un copil pentru c acesta mparte )ucriile cu el, comportamentului V l ntreb pe "ihai dac se )oac cu mine W este urmat de consecina V se )oac cu mine i mparte )ucriile W ceea ce face ca i alt dat s fie interesat s merg s se )oace cu "ihai.
C-Q ani
!bilitati de interactiune cu alti copii
4chimburi de e#presii faciale verbale, )ucarii. "anifesta initiativa de a comunica cu cei din )ur. 7e spune pe nume, foloseste formule tipice pentru deschiderea unei conversatii ,pe tine cum te cheama, tu cati ani ai., atrage atentia unui copil asupra sa sau asupra unui obiect ,uite ce avion am'. &si alege prietenii pe considerente de se# , varsta, modul in care se )oaca.
"a)oritatea copiilor pana la C-5 ani, si-au petrecut timpul cu adultii care au avut gri)a de ei si in consecinta stiu sa interactione*e cu alti copii. arintele trebuie sa ii ofere suport copilului si sa-i sugere*e comportamentele specifice de interactiune. $e e#. daca copilul este preocupat sa observe )ocul celorlalti copiii este bine sa fie lasat in pace Salvai Copiii Romnia pentru ca el se va integra in )ocul lor doar daca se va simti confortabil. $aca se observa ca acel copil priveste in mod constant )ocul celorlalti copii si nu stie cum sa initia*e comunicarea este nevoie de suportul parintelui. arintele il va invata copilul sa initie*e conversatia cu un alt copil %sa il intreabe cum il cheama, cati ani are. !vand spri)inul parintelui, scad sansele ca celalalt copil sa refu*e sa se )oace cu el. &n ca* de refu*, parintele poate invata copilul cum sa faca fata unei situatii fara sa se supere 8nu-i nimic, o sa rugam pe altcineva.
DRAFT
7a C ani interactionea*a doar cu un copil odata 7a 5 ani se pot )uca cu mai multi copii odata
Cel mai important lucru in stabilirea unei relatii intre copii este capacitatea de a impartasi scenarii in cadul )ocului simbolic ,e#.de-a doctorul.. &n acest mod, copiii care se )oaca impreuna devin prieteni. $e e#eplu daca au*im 8a*i nu pot fi prietenul tau'inseamna ca de fapt a*i el de )oaca cu altcineva. uteti spri)ini copiii sa sa stabileasca un contact cu alt copil atat prin% indrumare fi*ica si verbala. $e e#emplu Calin eu iau masina albastra, tu pe cea rosie. &mpreuna vom construi un gara). 4a vedem daca gasim pe cineva care sa ne a)ute. Bai sa-l intrebam pe Cristi. Cristi noi vrem sa construim un gara). Irei sa ne a)uti+ &ncura)area copilului si ghidarea lui in initierea a cat mai multor interactiuni cu ceilalti copii. $e e#emplu ce *ici, il chemam si pe 4ergiu sa ne a)ute sa construi podul+ . 9ferirea oportunitatii copilului de a observa cum se )oaca alti copiii. riviti impreuna cu copilul cum se )oaca alti copii apoi apoi )ucati-va impreuna langa ei si in final cu ei. 9ferirea unui model de comportament. Sucati-va cu copilul pentru a-i permite sa ve aoserve comportamentul in cadrul )ocului si sa il imite. 9ferirea de laude si incura)ari. 0aceti remarci po*itive privitor la modul in care se )oaca copilul dvs cu un lat copil ,e#.ce frumos va )ucati voi impreuna'., sau privitor la modul in care va )ucati impreuna ,e#. ce frumos ne )ucam noi impreuna'. Creati conte#teR oprtunitati copiilor de a-si e#ersa abilitatile sociale de interactiune ,invitarea altor copii acasa sa se )oace impreuna, intalniri cu copiii in afara mediului din gradinita, iesiri *ilnice la locurile de )oaca.
"odelati comportamentul copiilor folosind povestile si desenele animate. Cititi copiilor povesti cu persona)e care s-au imprietenit si se )oaca impreuna. uneti accentul pe +ormulele adresate de cele doua persona)e pentru a se imprieteni. $e e#. pot sa ma )oc si eu cu tine+; e mine ma cheama pe tine cum te cheama+ si pe modul in care se comportau cele doua persona)e.
Q-6 ani
&nitia*a si mentine o relatie cu C-5 copii deodata
&ncura)ea*a ceilalti copii sa se )oace cu ei &ntra cu succes intr-un grup de copii care de)a se )oaca Cere informatii despre un alt eveniment sau obiect dela educatoare sau alti copii
4trategii de integrare a copiilor in )ocul altor copii% "esa)e nonverbale -*ambete, gesturi care manifesta interes, observarea de catre copil a )ocului celorlalti copii. 3ste recomandat ca parintele sa urmareasca cu atentie modul in care copilul observa )ocul celorlalti. &nterventia parintelui are loc doar daca copilul respectiv observa in mod constant )ocul si nu indra*neste sa se integre*e in )oc. &mplicarea copilului intr-un )oc paralel , asemanator celui din grupul celorlalti copii. $esi copilul care a initiat )ocul paralel spera ca ceilalti copii ii vor accepta )ocul si il vor integra in grup, rareori se intampla acest lucru la aceasta varsta. $in aceste considerente aici poate interveni sugestia parintelui. &ntrarea agresiva a copilului in )ocul celorlalti. !cest lucru se intampla cand doreste sa ia rolul celorlalti sau spune ca )ucariile si spatiulsunt ale lui. 0olosirea formulelor verbale 8pot sa ma )oc si eu+ !steptarea unei oportunitati de a se implica in )oc. Cele mai importante elemente care a)uta la integrarea cu succes a copiilor in )ocul altor copii sunt% a7ilitatile de comunicare ,vorbesc cu cei ce se )oaca, inteleg regulile )ocului, replicile celorlalti si le raspund. si initierea unui <oc paralel care poate contribui cu succes la desfasurarea )ocului celorlalti copii ,crearea unui alt rol care duce la de*oltarea <ocului
DRAFT
DRAFT
!1>3! && 19G1!" $3 $3OI97>!13 ! !:&7&>!>&791 !132>!73 $3 $&4C& 7&2!13 9O&>&I!
Sedina . !#TR>D;C$R$ Sedina ? (M 1%R&@&"&M #+9*$'4,R+, $%&'('(&= Sedina 3 C$ S;#T C>&P>RTA&$#T$"$ PR>B"$&AT!C$ Sedinta G o C;& !D$#T!F!CA& CA;I$"$ C>&P>RTA&$#T$">R PR>B"$&AT!C$ Sedina 2 C;& !D$#T!F!CA& CA;I$"$ C>&P>RTA&$#T$">R PR>B"$&AT!C$ Sedina K &A#AG$&$#T;" C>&P>RTA&$#T$">R PR>B"$&AT!C$
DRAFT
S$D!#)A . !#TR>D;C$R$
arcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla% ce nseamna sa fii un printe bun i competent; ce obiective pentru schimbare ar putea sa isi asume;
>7iective 7a sfaritul acestei sesiuni prinii% vor sti ce nseamna i ce implica disciplinarea po*itiva; vor stabili obiective pentru schimbarea comportamentului lor i al copilului deopotriva; !cest program a fost conceput pentru a-i spri)ini pe adulti in performarea cat mai eficianta a rolului de parinte. 3ste nevoie de anga)amentul, cooperarea, timpul, participarea si implicarea parintilor pentru ca obiectivele pe care si le vor stabili chiar in aceasta prima sesiune sa poata fie atinse. (n acest sens vor invaa abilitai noi, isi vor de*volta competenele, isi vor modifica comportamentele si convingerile. "ai )os este pre*entat un anga)ament pe care fiecare parinte il face cu sine, in vederea motivarii pentru implicarea si parcurgerea pana la final a programului.
Angajament
3u! 444444444444444..! sunt de accord sa joc un rol activ in acest program. In acest sens!
5 5 5
voi rezerva o ora saptamanal pentru a lua parte la program6 voi realiza activitatile practice si exercitiile propuse6 rezolva temele pentru acasa.
7emnatura $ 44444444444444444.. #artor $ 4444444444444444..
Data $ 4444444444.
+0ercitiu2 Ce iti doresti sa obii ca urmare a implicarii n acest program+
Contractul Personal
e a/teptri aveti de la acest curs =
DRAFT
I.
Ce 8nseamna sa +ii un parinte 7un pentru copilul tau prescolar9 1olul de parinte este o mare provocare pentru orice adult. e langa stresul de *i cu *i, crestrea si educarea copiilor precolari poate fi o activitatea destul de istovitoare pentru multi parinti. ! stabili un echilibru intre ceea ce inseamna viata de familie si activitatea profesionala repre*inta cheia succesului ceea ce nu e prea uor de reali*at ntotdeauna. %e putem face pentru a-i oferi si copilului precolar atenia si timpul de care are nevoie pentru a crete sntos i ec+ilibrat
,spectele cAeie ale unei strate.ii po:itive de crestere si educare a copiilor prescolari sunt% rearea unui mediu ;amilial si.ur /i stimulativ An mediu familial sigur i stimulativ este acela care% ii ofera predictibilitate adica posibilitatea de a sti ce urmea*a sa se intample, prin implicarea lui in rutinele *ilnice, ii ofera un program structurat de activitati. i ofera posibilitatea de a e#plora, de a descoperi, de a e#perimenta, de a-si de*volta abilitatile, i pune la dispo*iie si l implica intr-o multitudine de activitati interesante care il incura)ea*a sa se )oace independent, ii stimulea*a curio*itatea, ii de*volta limba)ul si gandirea. De retinutL /mplicarea copilului in activitati diverse, care-i fac plcere va avea ca efect scadea sanselor de a se plictisi sau de a se comporta inadecvat. 0u pierdeti din vedere acest lucru nici cand mergeti cu copilul prescolar in alte medii cum ar fi de exemplu vizitele la prieteni.
onstruirea unor conte0te po:itive de BnvatareC
DRAFT
Copilul prescolar are nevoie de un mediu suportiv in care sa invee i sa e#erse*e pentru sa-i de*volta abilitile. An aspect foarte important pe care fiecare copil de varsta prescolara trebuie saXl cunoasca este faptul ca parintii, in ciuda vietii ocupate pe care o au, sunt disponibili si pentru el. entru copilul prescolar nu cantitatea de timp este importanta ci calitatea timpului petrecut cu el. $aca atentia parintelui este indreptata spre copil ;??@, vorbeste despre lucrurile care-i fac placere copilului, cere detalii depre lucrurile povestite de copil,si-i pune intrebari copilului, se implica in )ocurile lui, chiar si ;6-C? de minute *ilnic, sunt suficiente pentru ca prescolarul sa se simta valoros si important pentru parintii lui. De retinutL %and copilul va cere atentie, ntrerupei activitatea pe care o faceti i acordai-i toata atentia. 0u ezitati sa-i acordati copilului atentie atunci cand este implicat intr-o activitate spunandu-i ca va place ceea ce face. /n acest mod cresc sansele ca el sa repete ceea ce ai afirmat ca iti place, si in plus scade posibilitatea de a se comporta inadecvat pentru a va atrage atentie. 7olosirea teAnicilor de disciplinare po:itiva Disciplinarea po*itiv implic:
Consecven ceea ce nseamn c parintele trebuie s aiba acelai comportament faa de comportamentul neadecvat al copilului n toate conte#tele n care se manifesta. $e e#emplu la fel trebuie sa actione*e in fata cri*ei de furie a copilului, declanata de faptul ca nu primeste pe loc ceea ce-si doreste, i in maga*in, i acasa i in toate celelalte conte#te in care poate sa apar. Acionarea imediata atunci cand copilul se comporta neadecvat, %nvatarea copilului cum s se comporte 8ntr4un mod adecvat i acceptat, Pastrarea calmului si +olosirea unor consecinte care sa ai7a o le-atura lo-ica cu comportamentul neadecvat al copilului,
Disciplinarea are urmatoarele 7ene+icii: o !)uta copiii sa accepte reglulile si limitele necesare unei de*voltari sanatoase. Copiii prescolari au nevoie ca parintii sa le ghide*e si sa le controle*e comportamentul deoarece acesta este singura cale prin care ei isi pot de*volta autocontrolul. entru a se de*volta sanatos copiii au nevoie de limite si de o structura. o &nvata copiii sa aiba incredere in ceilalti, sa isi e#prime emotiile intr-un mod care sa nu afecte*e pe cei din )urul lor. o &nvata copiii saXsi asume responsabilitatea propriilor comportamente. Disciplinarea este e+icienta cand: Copiii prescolari traiesc intr-un mediu predictibil, cu reguli si limte clar stabilite, cu rutine de comportament si primesc foarte multa atentie atunci cand se comporta adecvat. Cand parintii de spri)ina unul pe altul si folosesc aceleasi strategii.
,steptari realiste ale prinilor le.at de evolutia copilului si de modul de per;ormare a rolului de parinte. !steptarile prinilor privitor la copiii lor depind modul in care parintii privesc normalitatea pentru acest interval de varsta. 0iecare om este unic si se de*volta diferit. &n plus este foarte important sa stim atunci cand initiem copilul in invatarea unei noi abilitati daca este pregatit ca nivel de de*voltare sa achi*iione*e acea abilitate. Copilul trebuie sa fie pregatit ca nivel de de*voltare pemtru a putea nvata abilitati noi. Sta7iliti asteptri adecvate nivelului de de*voltare speci+ic copilului prescolar, >oti copiii manifest la un moment dat comportamente inadecvate. >oti copiii fac greseli. Greala este o etapa inerenta oricarei etape de invatare. &mportant este sa nu o privim ca pe o catastrofa, ci ca pe o oportunitatea de a invata lucruri noi. 1eflectati asupra regulilor si asteptrilor pe care le aveti de la copii. rea multe reguli repre*inta tot atatea oportunitati pentru copil de a le incalca. &n mod normal regulile le stabilim pentru a ghida comportamentul copiilor intr-o anumita situatie. Cautati in+ormatii despre speci+icul de*voltatii copilului la acesta varsta, Anele dintre comportamentele specifice stadiului de de*voltarea a copilului prescolar, pot pune greu la incercare, rabdarea parintilor si ii pot aduce in unele situatii, in fa*a in care simt ca nu mai pot gasi nici o solutie. $e e#emplu este foarte dificil pentru un parinte sa isi pastre*e calmul si si sa se controle*e atunci cand copilul de doi ani raspunde in mod frecvent cu 82A, cel de trei ani insista sa faca lucrurile singur, cand ii spune copilului de Q ani sa se grabeasca iar el ii raspunde cu 8 te urasc mama' iar cel de 6 ani dupa ce i-a repetat continuu, refu*a sa isi stranga hainele de pe )os. Anele dintre comportamentele problematice manifestate de copilul prescolar sunt specifice varstei si apar in repertoriul comportamental al tuturor copiilor ,e# cri*ele de furie, dificultatea de a imparti )ucariile cu ceilalti copii etc.. &nformarea va a)uta sa schimbati perspectiva din care priviti comportamentul inadecvat al copiilor intelegand ca repre*inta o etapa normala in de*voltarea copilului.
%ortretul prescolarului ideal
%ortretul prescolarului real
DRAFT
3ste compliant ,face tot ce-i spune parintele. &ntelege cand i se spune ca nu poate avea lucrul dorit in momentul respectiv 1especta regulile stabilite &si e#prima furia prin cuvinte 3ste darnic, imparte )ucariile cu ceilalti copiii Cere politicos o )ucarie, vorbeste politicos cu ceilalti copii. 2u deran)ea*a parintele cand este ocupat si se )oaca singur. &si gaseste singur procupari. 1e*olva conflictele cu ceilalti copii pe cale pasnica, discutannd despre ceea ce-l deran)ea*. Fine cont de ceea ce simte un alt copil si se poate pune in pielea lui. 3ste important pentru el sa spuna 2A, ii da un sentiment al controlului , refu*a sa faca ceea ce-i cere parintele. 0ace cri*e de furie, indiferent de locul in care de afla - maga*in, casa prietenilor, acasa etc / pentru a determina parintele sa-i dea lucrul dorit in acel moment. &ncalca regulile pentru a vedea ce se intampl ,testea* reacia prinilor. 0oloseste agresivitatea ,loveste, tranteste, tipa, da din picioare. ca modalitatea de e#primare a furiei si frustrarii. 1efu*a sa imparta )ucariile cu ceilalti copii 4mulge )ucariile din mana celorlalti copii. >rebuie invatat sa formulePe o cerere. &ntrerupe in mod frecvent parintele cand vorbeste cu cineva deoarece considera ca ceea ce are al de spus este cel mai important. &si re*olva conflictele in mod agresiv ,verbal sau fi*ic. !re nevoie sa fie in permanenta implicat de parinte in activitati. 3ste hiperactiv, are multa energie si trebuie implicat in activitati care sa-i permit s i-o consume. 2u poate sa inteleag cum se simte un alt copil deoarece nu se poate pune mental in locul lui ,nu are de*voltata capacitatea empatica. Crede ca toti oamenii simt si gandesc lucrurile la fel ca el.
arintele care asteapta de la copilul sau sa se comporte perfect are asteptari nerealiste. 7a acesta varsta copilul se afla intr-un proces de invatare. Copilul nu se naste cu abilitatile formate. 3le se formeaPa in conte#tele obisnuite din viata de Pi cu Pi sub ghidarea parintelui. Chiar daca i s-a aratat copilului cum trebuie sa se comporte in anumite situatii, este nerealist sa credem ca de)a el a invatat sa faca acel lucru. 9rice copil are nevoie de timp si e#ercitiu pentru a a)unge sa faca in mod spontan un comportament. >impul de e#ersare pentru a se a)unge la invatarea unei abilitati este de minim o luna.
$valuati asteptarile pe care le aveti privitor la modul de per+ormare a rolului de parinte. !teptarile realiste se leaga i de tine ca printe. 3 bine sa ncerci sa faci cat mai mult i cat mai bine dar un lucru este foarte important de retinut - nu eAista printe per+ect. &ata o serie de convingeri distorsionate care nu va a)uta cu nimic in asumarea rolului de parinte si care fac foarte dificila cresterea si educarea copiilor o Parintele tre7uie sa +ie per+ect / perfectiunea nu e#ista, nu putem sa facem toate lucrurile foarte bine. 4unt lucruri care le facem bine si lucruri pe care le facem mai putin bine. o Parintele este intotdeauna intelept si ca urmare a eAperintei pe care o are in spate copilul tre7uie intodeauna sa ii acorde atentie si sa4i urme*e s+aturile - sfaturile fac copiii dependenti de opiniile dumneavoastra nu le permite sa invete sa isi sume reponsabilitati si sa invete din consecintele comportamentelor lor. o Parintele tre7uie sa detina controlul- si copiii au nevoie sa simta ca detin controlul asupra evenimentelor care au loc. o Copiii tre7uie sa multumesca prinilor pentru tot ce +ac pentru ei.
!n casa tre7uie sa domneasca intodeauna armonia - fiecare familie mai trece si prin momente placute cat si neplacute.
DRAFT
4tandardele foarte inalte si incercarea de a face totul perfect nu va poate conduce decat la stres, frustrare si sentimente de inadecvare. &ncercati sa nu fiti pre drastic su dumneavoastra. &ncercati sa recinosteti greselile si sa invatati din ele. ,corda atentie deosebita si nevoilor tale ca adult. 1olul de parinte este mai usor de pus in practica atunci cand nevoile de intimitate i rela#are ale cuplului sunt satisfacute. ! fi printe bun pentru copilul tau prescolar nu nseamna sa ai o viata dominata de copilul tau. 3ste foarte important sa acor*i o atentie deosebita si nevoilor tale ca adult. &n momentul in care nevoile tale sunt satisfacute, cresc sansele de a fi un printe rabdator, calm, consecvent i disponibil pentru copil. Cateva su-estii: o Sta7iliti un echili7ru intre serviciu si +amilie, resiunea economica conduce la un nivel de stres foarte mare si la un stil de viata in care uneori timpul pare intins la limita. 3fectele unui astfel de stil de viata, in care parintele vine acasa foarte stresat, ingri)orat de problemele profesionale si nu mai are timp de petrecut cu familia, se repercutea*a in mod direct asupra copiilor. &n aceste conditii este foarte important sa stabilesti o lista de prioritati. o !denti+icati -andurile ne-ative si incercati sa le modi+icati, "odul in care va comportati cu copiii este influentat in mod direct de emotiiXale dvs si ale copiilor. 3ste foarte dificil pentru un parinte sa ramana calm si sa fie consevent cu copiii cand este stresat, furios, trist, sau an#ois. "odul in care ne simtim este influentat de mult in care interpretam ceea ce ni se intampla. utem schimba modul in care ne simtim ,si ne comportam . schimband modurile inefiiciente de a interpreta ceea ce ni se intampla. 2otati momentele in care sunteti suparati din cau*Pa uni lucru pe care lXa facut copilul. &ncercati sa identificati ce ganduri va vin in minte in legatura cu situatia respectiva, adica care este motivul pentru care copilul sXa comportat asa. $e e#emplu a facut-o in mod intentionat ca sa ma supere. :lamarea si certarea copilului cresc sansele de a ridica nivelul furiei si supararii si de a face lucruri pe care apoi sa le regretati. o "ucrati in echipa, Cresterea si educarea copiilor este mai usor de reali*at daca cei doi parinti isi asuma responsabilitatile in mod egal.
+0ercitiu2 Ce nseamna sa fii un printe competentReficient+
DRAFT
3numera cel putin trei aspecte care te ajuta sa fii un parinte competent. 444444444444444444444444444444444444444444444444.44 444444444444444444444444444444444444444444444444.44 3numera cel putin trei aspecte care te impiedica sa fii un parinte competent. 4444444444444444444444444444444444444444444444.4444 44444444444444444444444444444444444444444444.444444 4444444444444444444444444444444444444444444.4444444 44444444444444444444444444444444444444444444444444. 3numera cateva aspecte personale pe care ti-ai dori sa le sc'imbi sau sa le imbunatatesti pentru a creste calitatea competentelor parentale. .................................................................................................................. .................................................................................................................. .................................................................................................................. ..................................................................................................................
!!, >7iective pentru schim7are

&ntervalul de varsta C-J ani este cel mai propice pentru invatarea de catre copil a tuturor abilitatillor care-i vor fi folositoare in viata de adult. !cesta invatare se reali*ea*a in conte#te comune de viata dar nu de la sine ci doar cu ghidarea si sub indrumarea parintelui. 0iecare parinte decide care sunt acele abilitati si comportamente pe care ar dori sa le vada la copilul sau. entru ca acesta deci*ie sa fie in folosul copilului este foarte important ca parintele sa cunoasca% o Care sunt abilitatile, din toate ariile de de*voltare, pe care un copil ar trebui sa le achi*iione*e in perioada C-J ani o Care este rolul acestor abilitati in de*voltarea ulterioara a copilului si in adaptarea la varsta adulta. o Care sunt conditiile in care aceste abilitati se pot de*volta. o Care este contributia concreta a parintelui la de*voltarea abilitatilor. !tunci cand ne propunem sa il invatam pe copil o abilitate noua, este necesar sa tinem cont de faptul ca pentru insusirea noului comportament, copilul trebuie sa fie pregatit ca etapa de de*voltare.
+0ercitiu Ce abilitati vreau sa de*volt la copilul meu+ &n lista de mai )os sunt mentionate cele mai importante abilitati care ar trebui de*voltate la varsta prescolara a caror de*voltare depinde de psi)inul pe care il acordati.
DRAFT
Cum sa comunice si sa interactionezecu ceilalti copii 7tabilea8te contact si sa se joace cu alti copii. Interactioneaz pozitiv cu copii de varsta lui! Initiaza jocuri si coopereaza cu ceilalti copiii in cadrul jocului Intra in jocul celorlalti copii fara ajutorul adultului si fara sa recurga la agresivitate Ofera si prime8te complimente Imparte jucariile cu ceilalti copii 9ezolva conflictele cu ceilalti fara sa recurga la agresivitate (verbala sau fizic* Cere politicos permisiunea de a face ceva : de a lua ceva 7olicita ajutorul cand are nevoie 8i il ofera cand ii este cerut. 9especta regulile c'iar si in absenta adultului Observa care sunt consecintele propriilor comportamente. Cum sa-si gestioneze emotiile 3xprima emotiile negative prin cuvinte (furia! tristeatea! supararea* &ceepta ca toate emotiile sunt firesti 9ecunoaste emotiile celorlalte persoane 3ste preocupat de modul in care se simt ceilalti din jurul lui ;riveste o situatie suparatoare dintr-un alt punct de vedere I8i reorienteaza atentia de la o activitate care il supara 7e distanteaza de sursa de stres <aseste solutii pentru rezolvarea problemei care il supara #inimizeaza importanta unei jucarii inaccesibile 7olicita ajutorul adultului pentru rezolvarea problemelor mai dificile Cum sa fie independent Isi inc'eie singur nasturii si fermoarul! se imbraca si se dezbraca singur 7e incalta si de descalta singur! si leaga sireturile singur #ananca singur! ia o cantitate potrivita de mancare in gura si o mesteca cu buzele inc'ise Curata locul daca a varsat ceva 7e spala si se sterge singur pe maini! potriveste temperatura apei la robinet 7e piaptana Isi str nge jucariile si pune lucrurile pe care le-a folosit la locul lor #erge singur la toaleta! foloseste 'artia igienica si trage apa 7e spala pe maini dupa ce a fost la toaleta Isi sufla nasul fara ajutor ;une mana la gura atunci cand casca! stranuta tuseste Isi alege singur 'ainele in functie de anotimp si locatie Isi intoarce 'ainele pe fata
4ugestiiR recomandari pentru trainer% - abilitatile se formea*a doar in masura in care parintele spri)ina si facilitea*a si incura)ea*a de*voltarea ,implica copilul in diverse conte#te in care are posibilitatea sa-i e#erse*e abilitatile. >ema de casa
4a monitori*e*e comportamentul copilului timp de o saptamana si sa faca o evaluare abilitatilor copilului folosind lista de mai sus. sa stabileasca care sunt abilitatile pe care copilul le face in mod spontan, care le face cu a)utorul parintelui si care nu se regasesc deloc in repertoriul lui comportamental. 4a isi propuna un numar limitat de obiective ,unul, ma#im C.
DRAFT
DRAFT
S$D!#)A ? C;& SPR!M!#!& D$I(>"TAR$A C>P!";";!9
arcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla% Cum s de*volte o relatie po*itiv cu copilul; Cum sa incura)e*e de*voltarea increderii in sine Cum sa comunice eficient cu copilul
Cum sa incura)e*e comportamentele de*irabile; Cum s spri)ine, facilite*e, incura)e*e nvatarea de noi comportamente i abilitati; >7iective 7a sfaritul acestei sesiuni prinii%
vor putea aplica strategiile de de*voltare a unei relatii po*itive cu copilul ,e#.timp de calitate petrecut impreuna, comunicarea eficienta cu copilul, e#primarea afectiunii.; vor putea aplica strategii de ncura)are a comportamentelor de*irabile ,e#.recompensa, lauda, atentia.; vor folosi tehnici eficiente de comunicare vor putea folosi tehnicile de invatare a abilitatilor i comportamentelor noi ,e#. modelarea.;
9 mare parte a comportamentelor problematice care apar la varsta precolaritatii se datorea*a lipsei unor abilitati. $e e#emplu copilul prescolar se manifesta agresiv ,loveste, impinge, smulge )ucaria. deoarece nu a fost nvaat sa-si manifeste intr-un mod adecvat, prin cuvinte, furia sau frustrarea. "ulte dintre problemele comportamentale frecvente se re*olva atunci cand copiii sunt a)utati sa nvete alte strategii de a face fata situatiilor dificile cu care se comporta , de e#emplu, cum sa rePolve un conflict fara sa loveasca sau sa )igneasca, cum sa reactionePe daca este lovit sau )ignit, cum sa imparta cu ceilalti )ucariile si sa se )oace impreuna, cum sa faca fata situatiilor suparatoare cu care se confrunta.. 4ugestii pentru trainer%
roaga-i pe prini sa faca o lista cu comportamentele problematice ale copiiilor lor. 4crie pe flipchart toate comportamentele problematice care apar mentionate de memebrii grupului.
3#ercitiu / cu participarea trainerului. &dentifica impreuna cu parintii acele comportamente problematice care apar ca urmare a lipsei unei abilitati -ve*i fisa deabilitati sociale si emotionale Comportamente pro7lematice 4mulge )ucariile din mana copiilor &ntrerupe frecvent conversatia parintilor 7oveste copiii cand se infurie 1efu*a sa dea )ucariile sa se )oace si alti copii A7ilitatea care lipseste 0ormularea unei cereri te rog sa-mi dai si de a-i astepta randul !teptarea randului 3#primarea furiei prin cuvinte ma infurie cand faci... &mpartirea )ucariilor cu alti copii.
9 disciplinare eficienta incepe intotdeauna cu de*voltarea unei relatii po*itive cu copilul. 2ici o metoda nu functionea*a daca relatia parintelui cu copilul este deficitara. &n acest sens primul pas pe care trebuie sa-l facem inainte de a ne propune ce sa modificam si cum sa modificam este sa definim si sa invatam cum sa construim o relatie po*itiva cu copilul.
!, De*voltarea unei relatii po*itive cu copilul

Copiii nvata cel mai bine abilitati i comportamente noi ntr-un mediu familial cald, predictibil i securi*ant. "ai )os sunt pre*entate cateva recomandari care ii vor a)uta pe prini sa de*volte o relatie po*itiva cu copilul. Petreceti timp impreunaL etreceti timp de calitate cu copilul implicandu-va in )ocurile lui. $aca nu aveti timp in momentul in care va solicita atentia incearca sa planificati cat mai curand posibil un moment pe care sa i-l dedici e#clusiv lui. 4tabileste in fiecare *i un moment dedicat copilului pe care sa-l numestitimpul meu alocat special tie. &ncearc in acel moment sa ii oferi
DRAFT
copilului toata atentia. 1eaminteste-i copilului de fiecare data ca acest interval de timp este special alocat lui. &ncearca sa te indeparte*e de toate problemele si gri)ile *ilnice si sa te centre*e e#clusiv pe ceea ce faci cu copilul. $aca iti suna telefonul, scu*a-te de la persoana care te cauta spunandu-i ca acum nu poti vorbi deoarece este momentul dedicat copilului. !i gri)a ca copilul sa auda acest lucru. &n acesta maniera copiii se vor simti valororsi si vor sti ca parintii isi doresc sa petreaca timp si cu ei. entru parinti foarte ocupati care nu pot sa stabileasca in interval de timp fi# pentru a-l petrece cu copilul este foarte util sa folositi un instrument copilul sa aiba posibilitatea sa vi*uali*e*e momentele pe care mama i le-a acordat in fiecare *i. Timpul meu special pentru tine 9rele ;6-;J ;J-;= ;=-;N ;N-;< ;<-C? C?-C; luni marti miercuri )oi vineri sambata duminica
(or7iti cu copilulL !dresati-va copilului pe un ton cald. &n acesta maniera copilul invata sa se adrese*e celolalti intr-un mod politicos. $iscutati cu copilul si ascultati ceea ce va spune. $iscutiile cu copilul repre*inta o buna oportunitatea pentru el pentru a-si e#ersa limba)ul si a-si de*volta abilitatile de comunicare. &n plus prin conversatie copiii invata sa se e#prime si sa isi de*volte ideile. $iscutati cu copiii despre lucrurile care ii interesea*a. uteti sa ii intrebati despre cum a fost *iua lor, sa ascultati diferse intamplari istorisite de ei. !ratati-va interesati de ceea ce copilul va povesteste. uneti intrebari pe marginea lucrurilor povestite, cereti mai multe detalii etc. &mpartasiti cu copiii propriile e#periente. rescolarii au nevoie sa e#erse*e si sa-si de*volte abilitatile de ascultare activa la fel ca si cele de comunicare. Comunicati-le care au fost cele mai bune lucrui care vi s-au intamplat in *iua respectiva si alte lucruri care i-ar putea in teresa Acordati atenie individual +iecrui copil $ati copilului atentie. 4unt multe cai prin care puteti sa acordati copilului atentie in mod constructiv cum ar fi% un *ambet, adresandu-i cateva cuvinte, privindu-l. rin faptul ca ii acordati atentie ii comunicati copilului ca sunteti multumita de ceea ce face. "ai mult decat atat este posibil ca acest gen de atentie sa incura)e*e copilul sa se comporte bine in situatii in care nu-l puteti sa-l laudati /de e#, cand este in grupul de prieteni, lauda dvs. ar putea sa-l stan)eneasca. &n plus prescolarii adora sa fie priviti atunci cand fac ceva. &ncercati sa conmentati si sa priviti copilul ori de cate ori se implica in activitati care sunt pe placul dumneavoastra. "omentul in care puteti face acest lucru este fie in timpul activitatii, fie la finalul ei.
preocupri
&mplicati-va n activiti distractive cu copiii ,glume, )ocuri.. (n aceste momente i transmiteti copilului mesa)ul c el este suficient de important pentru ca o persoan adult s petreac timp cu el. $eoarece n multe momente din *i copiii sunt criticai ei au nevoie s tie c n ciuda acestui fapt sunt persoane valoroase i iubite de ctre ceilali n chiar dac cteodat greesc entru a fi ct mai eficiente ntrebai copilul ce anume &-ar plcea s facei i negociai o activitat de comun acord; astfel copilul se va simi cu adevrat important. Cunoaterea intereselor fiecrui copil i reali*area unor discuii mpreun cu el despre aceste articipati la )oc alturi de copil
$Aprimati4va a+ectiunea +ata de copil Fatin-eri/ 8m7ri riB
0iti afectuosi. 9 alta cale de a ne manifesta interesul si gri)a fata de prescolar este de a le da foarte multe afectiune fi*ica% atingerea copilului, pupatul, tinutul de mana, )ucatul cu parul, sau pur si simplu stand apropae de al. !cest lucru il face pe copil sa se simta in siguranta si confortabil in ceea ce priveste oferirea si primirea de afectiune de la cei apropiati. &n plus afectiunea primita de la parinti il face pe copil sa se simta dorit si iubit. "anifestarea unor gesturi care e#prim afeciunea fa de copii ,atingeri, mbriri.
DRAFT
>e iubesc' 3ste orice propo*itie mai naturala sau necesara intre copil si parinte+ &n multe familii, aceste cuvinte se spun cu usurinta. $ar, daca tu ai crescut si niciodata nu le-ai au*it, sa spui 8 te iubesc ti se poate parea oarecum nenatural. $aca membrii familiei tale au folosit afirmatiile de iubire pentru a controla sau manipula, te poti simti foarte inconfortabil in ceea ce priveste folosirea lor cu proprii copii. "ulte familii ori nu comunica sentimentele de iubire de cele mai multe ori, sau le comunica intr-un mod neconstructiv. $e multe ori aceasta propo*itie era intotdeauna incarcata de asteptarile care le aveau pentru mine, de a face ceva. $e cele mai multe ori cand parintii mei au spus 8 te iubesc' ei asteptau de la noi 4i eu va iubesc'!sa ca aceasta propo*itie apare mai degraba ca o solicitate decat ca o e#primare a ceea ce ei simteau in mod reala fata de noi. 9feririti de *mbete copiilor
Cum sa procedam daca nu putem sa ne eAprimam a+ectiunea +ata de copiii9 Cateva idei simpe te pot a)uta pentru a putea folosi in mod natural cuvintele care e#prima iubirea. Toti avem nevoie sa au*im a+irmatii de iu7ire de la oamenii de care ne pasa. oate fi usor sa presupui ca propriul tau copil stie ca tu il iubesti. >u iti iubesti copilul si probabil ca faci foarte multe lucruri pentru el prin care iti e#primi iubirea. !sta este important'
A simti iu7ire pentru cineva nu este e acelasi lucru cu a o eAprima si nici cu a face anumite lucruri din dragoste. 4entimentele de iubire si comportamen tele care re*ulta pe ba*a acestor sentimente nu sunt cuvinte de iubire. 4i acestea sunt foarte importante, de asemenea.
!ncepeti cu pasi mici daca gasiti ca este foarte greu sa rostiti aceste cuvinte fie datorita faptului ca va sunt
nefamiliare, sau fricii de respingere. An parinte a marturisit ca a inceput sa practice pe cainele ei pantru cateva *ile inainte de a o face cu copilul ei. !lta mama a inceput sa-si e#prime iubirea fata de copiii, scriindu-le biletele pe care le ascundea in geanta cu pachetelul de mancare sau sub perna. !mbele au aratat ca raspunsul copiilor lor a fost puternic po*itiv iar a spune 8te iubesc a devenit un lucru mult mai usor de facut decat inainte.
Sa au*im aceaste cuvinte ceva mai mult. 2u unul din aceste lucrurile 8 ti-am spus ca te iubesc in ;<N6, e
9T+ !sta nu e ca mersul la dentist de doua ori pe an. !sa ca poate nu este inca usor sa spui chiar si cu practica si putin success. oate au*ind 8te iubesc chiar dai copiilor tai fiori -li se face pielea de gaina- aceasta este mai mult specifica varstei decat orice altceva si este mai putin posibil sa se intample daca nu o spui in fata lui ,cat tine casa a -I-a. 4pune 8te iubesc oricum. 0a-o ca pe un dar pentru tine insati, comunica iubirea *ilnic. Cel putin.
Fa4o simplu. >e iubesc este o propo*itie completa. 2oi nu avem nevoie sa legam sentimentele de persoana
sau de compoatamentul persoanei. $e fapt daca noi ne legam sentimentele de ceva ce alte personae au facut, 8te iubesc devine a propo*itie iubirii conditinate
!u7ire +ara conditionare. 8>e iubesc cand iti faci patul sau 8te iubesc cand esti politicos sugerea*a ca iubesti
copilul datorita comportamentului sau reali*arilor lui. $e asemenea sugerea*a ca nu ar e#ista iubire daca el nu ar face acel lucru ,e#. daca ar fi nepoliticos sau nu si-ar face patul.. 2u ti-ai iubi copilul in orice ca*+ oti fi inca emotionata si fericita in ceea ce priveste comportamentul dar evita comunicarea ca sentimentele de dragoste fata de copilul tau e#ista datorita faptului ca el face ceea ce te multumeste pe tine.
Te iu7escL +ara 6DARN: 0olosirea lui 8dar in aceeasi propo*itie cu 8te iubescgenerea*a confu*ie si are
caracter manipulativ $aca ai nevoie adresea*a-te comportamentului copilului sau stabileste un set de limite. $ar, asta tine de gestionarea comportamentului copilului si nu de valoarea copilului sau sentimentele tale pentru el. &n plus, din cau*a modului in care creierul nostru procesea*a cuvintele pe care le au*im, daca folosesti inainte cuvantul 8dar, in mod automat anule*i ce ai spus inainte., &n alta ordine de idei, daca spui 8te iubesc dar in camera ta mi*erie tot ce retine copilul in final este 8 incamera ta e mi*erie.. Ca in e#emplu precedent acest tip de propo*itie sugerea*a ca copilul este iubit doar conditionat.
Fara asteptari. 4pui 8te iubesc deoarece doresti sa spui 8te iubesc. 4pui deoarece tu simti ca o iubesti pe
persoana cu care vorbesti. 4pui pentru ca te simti bine sa o spui.8>e iubesc este o afirmatie puternica si de foarte multe ori genea*a un raspuns de iubire de la cel ce-o primeste. $ar ane#and o asteptare pentru un raspuns la afirmatia 8te iubesc este ca un 8meci aran)at atat pentru tine cat si pentru cealalta persoana. $aca asteptarea e#ista, copilul stie acest lucru. $aca el raspunde o face probabil pentru a evita vinovatia sau conflictul mai degraba decat un raspuns autentic. !sta iti doresti cu adevarat+
Daca copiii tai nu au invatat inca sa spuna 6te iu7esc:/ este +oarte 7ine sa le spui ca ai avea nevoie
sa au*i cateodata aceste doua cuvinte. !poi da-le ceva timp sa riste, sa practice si sa invete. $ar de departe cea mai buna lectie pentru ei vine de la modelul propriu de iubire neconditionata.
DRAFT
>+era iu7irea launtrica. 4a iubesti neconditionat este cel mai de pret dar pe care poti sa il faci unei alte
persoane. !sta inseamna sa o iubesti ca pe tine insuti. $e fapt, abilitatea de a iubi, de a aprecia si avea gri)a de tine este esentiala pentru sanatatea si relatiile de iubire.
,sa caD uita<te in o.linda? %riveste<te in ocAi. 1pune Ete iubesc-. 7ara Edar-. 7ara conditii prealabile. 1pune tare. 1pune cat mai mult posibil. &ntele.e ce spui. 1sta nu nseamn c c#teodat nu ne mai i certm.'), critic comportamentul i nu persoana i i ine promisiunile fa de copil. %opiii cu ataament isecurizant devin foarte vulnerabili n momentele n care cineva s-ar putea s-/ dezamgeasc, s-/ mint, s nu-i in promisiunea sau s-/ jigneasc. 2rin urmare adultul trebuie s foloseasc aceste momente pentru a-/ cultiva ciopilului un mod de g#ndire sntos (ex. %#teodat unii oameni ne supr, ne dezamgesc, c+iar i prietenii, dar asta nu nseamn c nu ne mai iubesc. 3e multe ori i noi rnim pe cineva i nu ne dm seama. 4ste firesc, este uman). 3#ercitiu-)oc de rol - e#primare verbala a afectiunii - e#primare nonverbala a afectiunii
!!, Cum se comunic e+icient cu copilul
$e cele mai multe ori nu ne este foarte usor sa aratam copiilor cum ne simtim sau ce asteptam de la ei. Cateva sugestii va vor a)uta sa comunicati eficient cu copilul. 1. #ati instructiuni clare si lo.ice. $e ce mai multe ori copiii pot sa urme*e una sau doua instructiuni date in acelasi timp. Parintii ar tre7ui: 4a foloseasca cuvinte pe care copilul poate sa le inteleaga cand da instructiuni sau pre*inta sarcinile. 4a peci*e*e clar ce asteapta de la copil 4a evite sa dea mai multe sarcini in acelasi timp. De eAemplu% &n loc de 8 !a-ti curatenie in camera"' incercati 8 ridica-ti +ainele de pe podea si pune-le in cos, apoi pune-ti jocul video in camera de zi sub televizor' 2. ,scultati copilul Parinti ar tre7ui: 4a asculte copilul cand acesta ii povesteste despre ceea ce-i place, despre preocuparile sau problemele lui 4a nu intrerupa conversatia 4a ofere copilului posibilitatea de a sti ca punctul lui de vedere, ideile si povestirile sale sunt importante. 4a incura)e*e copilul sa-si e#prime emotiile. 3. ,se:ati<va la nivelul copilului. arintii comunica mult mai eficient cu copilul cand ei vorbesc de la acelasi nivel. Parintii ar tre7ui: 4a se po*itione*e la nivelul copilului ,capul parintelui sa fie la acelasi nivel cu al copilului. 4a stabileasca contactul visual cu copilul 4a tina copilul in brate sau pe genunchi 4. 7aceti di;erenta intre persoana copilului si comportamentul lui. !mintiti-va ca scopul identificarii comportamentului negativ al copilului este de a-l a)uta sa isi imbunatateasca comportamentul. 3vitati blamarea copilului si va centrati pe corectarea comportamentului. !ii clar cu copilul tau in ceea ce priveste: Comportamentul cu care nu esti de accord Comportamentul care este impotriva regulilor familiei 2umeste comportamentul pe care doresti sa-l faca in locul comportamentului neportivit. De eAemplu% arintii pot spune 8 spala-ti fata cu apa"' in loc de 5esti murdar' 5. $bservati<va limbaFul corpului
DRAFT
Cercetarile arata ca modul in care o persoana arata si actionea*a transmite mai multe informatii decat ceea ce a spus. 6imbajul nonverbal include) 3#presiile faciale Gesturile si po*itia corpului >onul vocii "iscarea corpului. Comportamentul nonverbal dispune de o mare forta. rin actiunile lor, parintii pot comunica copiilor lor ca ei sunt crescuti si educati cu dragoste.
&&&.
Cum se incura<ea* de*voltarea 8ncrederii in sine
9rice moment n care vreau s l nv pe copil un comportament este bine s nceap cu ce tie de)a copilul, care sunt resursele lui mentale, sociale sau emoionale n acel moment. $e*voltarea ncrederii n sine a copilului este ba*a oricrui proces de nvare i mai ales a nvrii de comportamente. Cnd v propunei ca printe s l nvai pe copilul d-voastr un comportament gndii-v n primul rnd la modul n care vorbii cu copilul i ce mesa)e i trasmitei copilului. Cum putei +ace acest lucru 9 o 2rin focalizarea pe aspectele pozitive ale copilului. 7 -ravo " 1i reuit "8 o 2rin atenia acordat progreselor fcute de copil i a aspectelor pozitive ale situaiei. 51peciez modul n care ai rezolvat 9' o 2rin acceptarea diferenelor individuale ( fiecare copil nva diferit un comportament i reacioneaz diferit ntr-o situaie. 5: bucur c#nd tu 9' o 2rin ncrederea zilnic pe care i-o acordai. o 2rin ateptri realiste fa de copil, ateptri adaptate nevoilor i potenialului lui de dezvoltare. 5;unt m#ndru< c#nd 9' o 2rin evitarea comparaiilor i a competiiei dintre copii. 52entru mine eti special"'
!(,
Cum se 8ncura<ea*a comportamentele de*ira7ile
(ncura)area unui comportament creste ansele ca ale comportament s se manifeste din nou. &ata cateva idei care pot fi folositoare n ncura)area copilului atunci cand se comporta adecvat. "ai )os v pre*entm cteva sugestii de activiti pe care le putei face cu copilul d-voastr i care au ca i consecine de*voltarea i meninerea comportamentelor po*itiveRde*irabile 4ugestii pentru trainer% - aminteste-le prinilor ca ncura)area comportamentului de*irabil imediat dupa manifestare, creste sansa reaparitiei acestuia;
amintiti-le parintilor ca acele comportamente care nu primesc atentie tind sa se stinga si sa dispara din repetoriul comportamental al copilului. &n general suntem tentati sa ne centram si sa acordam mai multa atentie comportamentelor neadecvate din dorinta de a le re*olva si de a le face sa dispara si sa ignoram copilul atunci cand se comporta adecvat considerand ca este firesc sa se intample asa. 3fectul obtinut este contrar asteptarilor noastre. >ind sa se repete comportamentele neadecvate deoarece ele primesc cea mai mare atentie din partea nostra si sa dispara cele adecvate deoarece de cele mai multe ori le ignoram. Cum laudam copilul 7audati specific copilul. Copiiilor le place sa fie laudati. 1emarca cand copilul tau se comporta bine si arata-i copilului ca iti place ceea ce face si ca aprecie*i eforturile lui. 7auda ar putea fi fie o simpla probare ai lucrat foarte ingrijit. 4ste foarte frumos' sau o propo*itie prin care sa descrii e#act ceea ce iti place multumesc ca te-ai jucat in linite cat timp am vorbit eu la telefon'. &ncercati sa evitati remarcile care aduc in dicutie comportamentele nepotrivite ale copilului este foarte bine sa va vad jucandu-va in liniste, fara sa va bateti. 7auda specifica este eficienta atunci cand aproba sau incura)ea*a un comportament care va place.!utenticitatea i entu*iasmul n e#primarea verbala sunt foarte importante. Parintii ar tre7ui% 4a aplaude cand copilul face progrese sau reuseste sa faca ceva. 4a laude efortul copilului de a incerca sa faca un lucru nou sau de a avea o noua e#perienta , in ciuda re*ultatului. 9feriti copiilor posibilitatea de a sti ca sunteti mandri de talentele, interesele si eforturile lor $e e#emplu% 8ai facut un castel minunat sau 8 sunt atat de mandra de tine ca esti interesata sa )oci fotbal in echipa scolii +0ercitiu2 4a nvatam sa ne laudam copiii'
DRAFT
:entionati trei comportamente pe care ati dori sa le cresteti frecventa si formulai pentru fiecare cate o afirmatie prin care sa laudati specific comportamentul copilului. Cum ii acordam atentie 3ste foarte important sa ii acordam copilului atentie atunci cand se comporta bine. "odul in care putem face asta este e#trem de variat% o Gesturi% *mbete, mbraiari,tinut in brate, inut de mna o Cuvinte% adresarea de intrebari despre ceea ce face, o &mplicare in )ocul lui, desfasurarea unor activitati preferate de copil o "odul in care este ascultat% este privit in timp ce vorbeste, i se cer lamuriri suplimentare despre lucrurile care le spune, este lasat sa vorbeasca despre lucrurile care-i fac placere. o 4e tine cont de preferintele si dorintele lui. 3#ercitiu% &dentificai comportamentele copilului la care le acordai mai mult atenie, completnd tabelul de mai )os% Cnd i pentru ce 8l laud/ +recvena Cnd i pentru ce 8l critic/ cert/ +recvena
T$&' D$ CAS'% 9bservai propriul comportament, cnd vorbesc cu copilul i ce i spun +0ercitiu2 Gesturi prin care acordam atentie'
DRAFT
/a o lista cu gesturile pe care le-ai putea face pentru a-i arata copilului ca ii acorzi atentie$ ............................................................................................................. ............................................................................................................. ............................................................................................................. .............................................................................................................
Ce ativitati ar putea +i de interes pentru copil &mplicarea copilului n activitati de interes pentru el repre*inta o buna oportunitate pentru aXsi e#ersa abilitatile. An mediu familial sigur, cu o oferta bogata n activitatiR lucruri de e#plorat, stimulea*a de*voltarea copilului i il tine ocupat. An copil prescolar are nevoie de un mediu saturat de activitati care saXi permita sa se de*volte armonios. >elevi*orul care in multe familii eate cea mai accesibila )ucarie trebu*ie sa fie inlocuit de activitati care sa satisfaca nevoiel de dePvoltare ale copilului. 3#emple de activitati% ractice -pentru de*voltarea abilitatilor motrice fine% desen, pictura, modela), cola), origami,impaturirea hartiei., confectionare de obiecte, insirat margele, ales boabe de ore*, pu**le. 4portive, de miscare- pentru de*voltarea abilitatilor grosiere% )ocuri cu mingea, curse cu obstacole. :alet, dans sportiv, gimnastica, patina) etc Socuri de echipa% 2u te supara frate +0ercitiu2 4ugestii pentru activitati cu copii.
<anditi-va la cateva activitati pe care copilul dvs. le-ar considera amuzante. Consultativa si cu ceilalti parinti din gup.&veti in vedere atat activitati ce pot fi facute in casa! cat si activitati realizate in afara casei (in curte: gradina! in cartier! parc! la munte! etc.* Activitati de interior Activitati in aer liber
!!!,
Cum pot +acilita 8nvatarea de noi
DRAFT
comportamente i a7ilitati
Cum sa contruii un conteAt po*itiv de invatare9
o o
>+eriti copilului un 7un eAemplu. 2oi toti invatam privind la ceilalti. entru a invata un copil o abilitate sau un comportament nou, ofera-i posibilitatea sa observe. $escrie copilului ce faci, si lasa copilul sa copie*e ceea ce ai facut. 9fera-i copilului a)utor la inceput dar incura)ea)a-l sa incerec singur apoi. &ncura)ea*a si lauda copilul initial pentru orice initiativa de a face singur comportamentul respectiv ulterior pentru momentele cand il face bine. 2u va asteptati ca un copil sa respecte regulile case daca nimeni nu le repecta. $e e#emplu nu va puteti astepta ca un copil sa se adrese*e cu o voce sca*uta de interior daca dvs. >ipati foarte mult. 9feriti-le un bun e#emplu si aratati copiilor cum sa se compoarte. Folositi invatarea incidentala ,intamplatoare.. !-i raspunde copilului la intrebari nu inseamna ca il a)utati sa isi de*volte limba)ul sau modul de a gandi. !rata-i copilului cum sa gandeasca. acesta este un pu**le foarte greu nu-i asa+ Ande cre*i ca merge piesa asta+ Aita-te bine sa ve*i unde am putea sa punem acesta piesa sa completam imaginea. 7audati copilul dupa ce a terminat problema de re*olvat. $e e#emplu cand vrei sa inveti copilul culorile il intrebi $%e culoare crezi ca e asta 3a, este rou" %e altceva din camera mai este rou !cest tip de invaare poate fi e#trem de distractiva pentru copil. Cereti/ spuneti/ +aceti este o metoda foarte eficienta de a a)uta copilul sa faca lucruri pentru ei insisi, sa devina independent. 3ste recomnadat sa o folositi cand copilul invata o abilitate noua sa se imbrace, sa se spele, sa se spele pe dinti, sa se pregateasca de plecare. Cand un comportament sau o abilitate este prea lunga sau dificila, impartiti-o pe mai multe secvente de comportament si invatati copiii sa o faca pe pasi mici. uteti folosi trei indicatori% intre7ati copilul care este primul pas care este primul lucru pe care trebuie sa il faci cand te speli pe dinti Spuneti: daca copilul nu a dat un raspuns ii spuneti calm ce trebuie sa faca 'prima data punem pasta pe periuta de dinti. 1cum imi vei arata cum iti speli dintii.' Faceti % daca copilul nu reuseste sa faca, acordati-i a)utor intr-o masura in care sa-i permita apoi sa faca lucrurile singur. $e e#emplu, deschideti pasta de dinti si i-a dati copilului in mana. uneti mainile peste mainile copilului si indrumati-l in ceea ce are de facut. 1etrageti a)utorul in momentul in care copilul isi pune pasta pe periuta si lasati-l sa-si duca treaba la bun sfarsit. 7audati copilul pentru cooperare si pentru fiecare pas facut cu succes. 1epatarea a ceea ce copilul spune sau face este o buna cale de a-i incura)a. este foarte bine" 0oi am pus pasta pe periuta de din ti sau bravo, ti-ai periat foarte bine dintii. $upa ce copilul a invatat abilitatea foloseste lauda mai rar. 1epetati cu copilul procesul pentru fiecare pas %punem pasta pe periuta, periam dintii, clatim gura si am terminat. "audati cooperarea si succesul, 7audati copilul pentru cooperare si pentru fiecare pas facut cu succes. 1epatarea a ceea ce copilul spune sau face este o buna cale de a-l incura)a. 4ste foarte bine" 0oi am pus pasta pe periuta de dinti sau bravo, ti-ai periat foarte bine dintii. $upa ce copilul a invatat abilitatea foloseste lauda mai rar. 1epetati cu copilul procesul pentru fiecare pas% punem pasta pe periuta, periam dintii, clatim gura si am terminat. Repetati tehnica H cereti/ spuneti/ +aceti: pentru +iecare secventa de comportament, $e e#emplucand copilul invata sa se spele pe dinti se repeta metoda pentru toate secventele comportamentale% se pune pasta pe periuta, se periaPa dintii, se clateste gura etc. Folositi carduri de monitori*area a comportamentelor. Aneori copiii au nevoie de a motivatie mai mare pentru a schimba un comportament, a e#ersa o abilitate sau a se implica intr-o sarcina. Cardurile comportamentale repre*inta o strategie foarte eficienta care motivea*a copilul mult mai bine, ii ararta ca ii recunoasteti si apreciati eforturile. 4tabiliti un card impreuna si aplicati fete *ambitoare, puncte pentru anumite sarcini sau comportamente ,de e# sa mearga la culcare la ora stabilita, sa stea in patul sau toata noaptea.. Copilul poate transforma punctele obtinute intr-o recompensa. Botarati impreuna ce doreste sa primeasca- un mic tratament special ,o bautura preferata, mancarea preferata, pra)itura preferata. sau o activitate distractiva. $aca sarcina care o are de indeplinit devine cat mai usor de reali*at de catre copii schimbati modalitatea de punctare, facand-o mai dificil de reali*at.
$Aemplu de card comportamental Cardul meu cu +ete +ericite pentru cand dorm sin-ur in pat/ toata noaptea Oiua ; Oiua C Oiua 5 Oiua Q Oiua 6 Oiua J Oiua =
Tema de casa
DRAFT
entru a contienti*a mai des calitile copilului d-voastr v propunem un mic e#erciiu. 1eali*ai un calendar sau o agend n care pe o perioad pe = *ile notai calitile, comportamentele, aspectele positive sau lucrurile pe care le le observai la copilul d-voastr' !cest e#erciiu v va a)uta s observai acele comportamente po*itive pe care uneori le ignorm sau le uitm cnd ne gndim la copilul nostru. Iei constata dup acest e#erciiu ct de multe lucruri gro*ave face sau tie copilul d-voastr '
Oilele saptamanii luni marti miercuri Soi vineri sambata 4au
!spectele po*itive in comportamentul copilului
T$&' D$ CAS'% 9bservai propriul comportament cnd vorbiti cu copilul i ce i spuneti
DRAFT
S$D!#)A 34G C$ S;#T C>&P>RTA&$#T$"$ PR>B"$&AT!C$
arcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla% Care sunt factorii care influentea*a comportamentul Ce este un comportament problematic; Care sunt cau*ele comportamentului problematic in prescolaritate Cum influentea*a propriile ganduri i credinte felul n care reactionam la comportamentul copilului;
>7iective 7a sfaritul acestei sesiuni prinii% vor sti ce sunt comportamentele problematice; vor cunoaste factorii care influentea*a comportamentul copilului
vor face distinctia ntre comportamentul copilului i propriile interpretari legate de situatia respectiva;
Ce 8nseamn comportament pro7lematic !!, !denti+icarea unor convin-eri preeAistente de 7a* ale prinilor privind comportamentele copiilor 0iecare printe i formea* o prere despre comportamentul copilului adic i repre*int la nivel mental problemele care apar n relaia cu copilul repre*entare care le va ghida relaionarea cu acesta. (n ;<N< 7eventhal i colaboratorii si de*volt modelul cognitiv al bolii, model care poate fi adaptat i la dificultile din relaia copil-printe. !cesta sublinia* importana repre*entrii mentale a bolii n adaptarea la o problem, dar i n prevenirea acesteia. Convingerile despre problem pot fi organi*ate n cinci dimensiuni% identitate, cau*alitate, evoluie, consecine, curabilitate ,0igura 2r. C.. Cercetrile reali*ate n domeniu atest faptul c repre*entarea cognitiv a problemei este un predictor semnificativ al ameliorrii lor. !ceaste convingeri pe care prinii le au despre problemele copiilor au un impact ma)or asupra modului n care l privesc pe copil i a metodelor de disciplinare pe care le aplic. $e asemenea, cu ct repre*entarea mental este mai apropiat de adevr cu att intervenia este mai eficient. entru a putea identifica convingerile prinilor referitoare la comportamentul copiilor ei vor primi urmtoarele fie pe care le vor completa urmnd ca apoi s fie discutate i reformulate dup ce ei vor primi informaii acurate despre comportamentul copiilor.
$O$RC!)!;:
!,
DRAFT
Fi-ura nr, ?
!D$#T!TAT$: recunoaterea semnelor, simptomelor, a numelui problemei

3#. Cum mi-am dat seama c un copilul are o problem de comportament
CA;IA"!TAT$: percepia posibililor factorilor care au declanat boala 3#. Cum a aprut problema de comportament+ 4eamn cu tatl l lui. $(>";)!$% percepia duratei problemei 3#. Ct va dura aceast problem+
C>#S$C!#)$: percepia efectelor bolii n plan fi*ic, social, economic i emoional 3#. $in cau*a problemei de comportament a copilului nu mai putem pleca n concediu
C;RAB!"!TAT$: percepia gradului n care problema este vindecabil i controlabil 3#. 2u cred c se poate re*olva, aa este el
DRAFT
D$ CR$D C' AR$ C>P!";" &$; > PR>B"$&' 9 .......................................................................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................................................................... ................... D!# C$ CA;I' CR$D C' A AP'R;T PR>B"$&A 9 .......................................................................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................................................................... ................... C=T C>#S!D$R C' (A D;RA AC$AST' PR>B"$&'9 .......................................................................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................................................................... ................... C;& CR$D C' #$4A AF$CTAT PR>B"$&A C>P!";";! (!A)A P$RS>#A"'/ D$ C;P";/ FA&!"!A"'/ PR>F$S!>#A"'9 .......................................................................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................................................................... ................... CR$D$)! C' S$ (A R$I>"(A PR>B"$&A D!# R$"A)!A C; C>P!";"9 .......................................................................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................................................................... ...................
DRAFT
&nformatii trainer
entru a putea oferi prinilor informaii ct mai acurate despre comportamentul copiilor vom pre*enta n continuare factorii care intervin n procesul de de*voltare n perioada precolar. !(, Resemni+icarea comportamentului copilului: +actorii care in+luenea* comportamentul copilului 5 +actorii -enetici
$O$RC!)!;: prinii vor primii fiecare o foaie de hrtie colorat, iar apoi li se vor da urmtoarele instruciuni%
nchidei ochii, indoii foaia n dou, rupei colul din dreapta sus, ndoii foaia pe diagonal, rupei coltul de )os, ndoii foaia la mi)loc, rupei foaia la miloc, deschidei ochii, despturii foaia. 4arcina lor este de a urma instruciunile fr a pune ntrebri, pn la capt. Discuii% 7a sfrit se va discuta motivul pentru care foile au fost diferite% oamenii sunt diferii, fiecare este unic din punct de vedere fi*ic i psihic; dei s-a transmis acelai mesa) pentru toat lumea, fiecare a neles altceva i a avut un alt comportament; la fel se ntmpl i cu copiii.
A, C; C$ S$ #APT$ C>P!";"94 rolul +actorilor -entici
!desea observm c doi copii care fac parte din aceeai familie pot fi foarte diferii unul faa de altul, unul s fie foarte sociabil, iar cellalt mai retras. Aneori prinii sunt ngri)orai de aceste comportamente i ar vrea s modifice anumite trsturi ale copilului, s-l fac de e#emplu mai cura)os sau s nu se mai sperie aa uor i a)ung chiar s certe sau s pedepseasc copilul pentru c este aa ,e#. Ireau s stai i tu o dat linitit pe scaun.. (n astfel de situaii prinii trebuie s nvee s diferenie*e ntre o posibil problem i temperamentul copilului. 0iecare copil motenete de la prini un baga) genetic unic care constituie ba*a de*voltrii fi*ice de mai tr*iu; tot ea este responsabil i de diferenele care apar n tendina oamenilor de a se comporta ntr-un anumit fel, adic de tipul de temperament pe care l avem. 7a ora actual, literatura de specialitate pre*int dou dimnesiuni ale temperamentului ca fiind relevante din punctul de vedere al de*voltrii psihologice% temperamentul inhibat-de*inhibat, reactivitatea emoional ridicat-sc*ut; aceste tipuri de temperament se manifest prin comportamente specifice, n orice situaie, fiind constante pe parcursul vieii. $ac un printe remarc un comportament la copil plnge prea uor sau este hiperactiv, comportamentul este e#presia unui tip de temperament, iar printele nu tie acest lucru i vrea s l modifice, el va avea doar efecte negative% - sentimente de vinovie la copil deoarece el nu poate schimba ceea ce ine de biologic, apariia unor problme de depresie pentru c nu corespunde ateptrilor prinilor - sentimente de frustrare i nepuin la printe
DRAFT
3 important ca printele s nvee despre tipurile de temperament i modul de manifestare a acestora pentru ca s in cont n disciplinare de particularitile copilului. Copilul are nevoie s se simte acceptat i iubit indiferent de temperamentul lui, sociabil sau inhibat. (n acest sens printele trebuie%
s identifice tipul de temperament al copilului s neleag c un temperament nu este bun sau ru, fiecare tip de temperament are avanta)e i de*avanta)e s gseasc aspecte po*itive-avanta)e ale temperamentului copilului ,e#. An copil hiperactiv are foart mult energie. s evite compararea frailor pe ba*a caracteristicilor de temperament; fiecare copil e unic i valoros n felul su; comporarea este una dintre sursele stimei de sine sc*ute la copii; dac i spun unui copil tu de ce nu eti aa de rapid ca fratele tu el se va simi n permanen inferior, va fi trist pentru c nu poate fi aa i asta nseamn c nu se ridic la aeptrile printelui, aprecierile se fac difereniat; mesa)ul prinilor ctre copii trebie s fie fiecare e unic i special; dac un copil vine i spune aa c eu sint cel mai rapid rspunsul printelui trebuie s fie legat de faptul c fiecare face cum poate, fiecare a fcut bine n felul lui pentru c oamenii sunt diferii. $e obicei copiii se compar pentru au fost comparai i din nevoia de a iei n eviden sau de a obine atenie, aprecieri. !cesta este ns un comportament nesntos care nu trebuie ncura)at, adic s i se rspund copilului, da tu ai fcut mai frumos dect &oana pentru c atunci l nvm s se compare cu alii i s i aprecie*e performana n funcie de performana celorlali. 4 identifice modul n care trebuie s i adapte*e metodele de disciplinare n funcie de aceast dimensiune a temperamentului
.B T$&P$RA&$#T;" &"G&>,4 vs #+9&"G&>,4
9 dimensiune important a temperamentului se refer la tendina copilului de a evita sau interaciona cu persoane nefamilare, obiecte i situaii necunoscute, fiind denumit temperament inhi7at i de*inhi7at.
Ta7elul #r, G T$&P$RA&$#T;" !#Q!BAT comportamente vigilente atunci cnd sunt confruntai cu ceva nou, manifestnd emoii negative i comportamente motrice asociate cu starea de ngheare sau de fug nu se apropie de persoane nefamiliare manifest puine iniiative spontane de a interaciona n situaii nefamiliare sunt percepui de familie i prieteni ca fiind mai fricoi sau timi*i au un ritm cardicat mai ridicat i stabil o amplitudine 3"G ridicat la un activare 33G la nivelul lobului frontal drept activare mai mare la nivelul amigdalei drepte i stngi la situaii noi T$&P$RA&$#T;" D$I!#Q!BAT abodea* situaiile noi cu ncredere, manifestnd afectivitate po*itiv i comportamente de e#plorare a mediului ,e#. *mbesc i vocali*ea* ca rspuns la o stimulare social manifest tendina spre impulsivitate o frecven ridicat de abordare a stimulilor noi socialbilitate ridicat un nivel sc*ut al fricii activare 33G la nivelul lobului frontal stng
0o# i colab., C??;; 4chUart*, C??5
!cestea sunt nsoite de diferene fi*iologice semnificative cum ar fi rata btilor inimii, dilatarea pupilelor n timpul sarcinilor cognitive, tensiune la nivelul cor*ilor vocale atunci cnd vorbete sub stres moderat, nivelul de corti*ol din saliv i ele persisit pn la vrsta adult ,4chUart*, C??5.. Copiii difer i din punctul de vedere al pragului stimulrii sen*oriale i auditive, ceea ce nseamn c unui copil poate s i plac un nivel de stimulare i pentru altul s provoace reacii aversive. !cest lucru ne a)ut s nelegem mai bine diferenele ntre frai; de e#emplu, tendina prinilor este de multe ori de a aplica aceeai metod de
DRAFT
disciplinare cu toi copiii ,e#. 4 le punem mu*ic pentru c le face plcere.; poate unuia i place s asculte mu*ica mai tare n timp ce cellalt este speriat de sunete puternice.
$ac printele i identific copilul ca avnd aceast dimensiune este important s adapte*e mediul i s a)uste*e comportamentul n funcie de nevoile copilului% s i vorbeasc copilului pe un ton mai cald; un ton autoritar i ridicat l inhib s ii ofere copilului un mediu care s fie adaptat nevoilor lui sen*orial ,e#. Cu mai mult sau mai puin *gomot.
7a ;? luni copiii cu activare 33G la nivelul lobului frontal drept au plns mai mult cnd au fost separai de mame dect copiii cu activare 33G la nivelul lobului frontal stng ,0o# i Benderson, ;<<<, apud $avidson i 0o#, ;<N<.. !ceste diferene se menin i la aduli; de e#emplu, n urma vi*ionrii unui film, cei cu activare 33G la nivelul lobului frontal stng l-au evaluat ca fiind po*itiv ntr-un procent mai mare fa de ceilali ,0o# i Benderson, ;<<<, apud >omarLen i colab., ;<<?.. Aneori prinii nu neleg reaciile copiilor i i ceart acuma de ce plngi aa de tare c nu s-a ntmplat nimic. Cercetrile ne arat ns c intensitate este determinat i de reactivitatea emoional.
$ac printele identific aceasti dimensiune a temperamentului e impotant s
Cercetrile arat c aceeai metod de disciplinare are efecte diferite la copii cu temperamente diferite; la cei cu temperament inhibat comportamentul ferm are efcte negative fa de cei cu temperament de*inhibat care au nevoie de reguli clare, mai stricte, fermitate i stabilirea unei legturi cu apropiate cu copilul este esenial n prevenirea comportamentelor de e#ternali*are. ,"accobP, C??? apud :ates, ;<<N.. !ceste dou tipuri de temperament repre*int factori de risc pentru apariia difereniat a unui tip de simptomatologie% temperamentul de*inhibat, n pre*ena unor carcteristici de mediu se asocia* cu probleme de e#ternali*are, comportamente impulsive, agresive, iar temperamentul inhibat este un factor de risc pentru apariia an#ietii i depresiei ,4chUart*, C??5; 0o# i colab., C??;..
>rainingul prinilor trebuie s conin activiti i teme de cas pentru prini n care ei observ i monitori*ea* comportamentul copilul ntr-o situai de )oc.
R+, 4&*&4,4+ +M$3&$",'8 R&#& ,48 vs 1 89(48
An rol important l are reactivitatea emoional a copilului, reactivitate care este determinat la nivel biologic. 1eactivitatea emoional e definit intensitatea la nivel +i*iolo-ic cu care o persoan rspunde emoinal la stimulii din <ur, Copiii cu o reactivitate emoional ridicat manifest o reactivitate ridicac a sistemului nervos simpatic. (n aceeai situaie, doi copii pot reaciona sub aspectul intensitii emoiei n mod diferit. Copiii cu reacii mai puternice au nevoie de un efort mai mare pentru a-i regla emoia. $e e#emplu, la o serbare de Crciun organi*at la grdini, unii copii sunt mai emoionai dect alii i i uit poe*ia sau ncep s plng, n timp ce alii nu au emoii aa mari. Cei care au reacii mai puternice au nevoie de un efort mai mare pentru a-i inhiba un comportament atunci cnd li se cere; de e#emplu, un copil cu o reactivitatea emoional mai ridicat va depune un efort mai mare pentru a amna activitatea preferat (ex. :ai nt#i adunm jucriile de pe jos i abia apoi pictm). Copiii cu reactivitate emoional mai sc*ut i pot focali*a mai bine atenia pe o sarcin i sunt mai greu de distras ntr-o situaie; acetia se vor conforma mai uor cererilor adultului i vor ridica un efort mai mic n disciplinare. Copiii care au dificulti n a-i inhiba unele comportamente sunt mai predispui spre a de*volta probleme de comportament i a avea dificulti n relaiile sociale. !ceti copii au nevoie de un efort mai mare numr mai mare de repetri ale regulilor pentru a le interiori*a. Cercetrile arat c e#ist i continuii, dar i discontinuiti n ceea ce privete formele e#treme ale temperamentului. 1e*ultatele unui studiu reali*at de Tagan i 4nidman ,;<<;. pentru a identifica predictorii inhibiiei comportamentale la copii de Q luni care manifestau reacii reacii motorii ridicate sau sc*ute i emoionalitate negativ la apariia unor stimului vi*uali i auditivi noi. - 9 treime din copiii inhibai la Q luni au manifestat inhibiia la la ;Q sau C; de luni - QJ@ din copiii care au fost clasificai ca fiind ca avnd o 13 ridicat la Q luni au fost inhibai la Q,J ani
DRAFT
- ;?@ din copiii cu 13 sc*ut au fost clasificai inhibai - ;5@ din copiii cu 13 ridicact la Q,J ani au fost n permanen inhibai la fiecare evaluare - J=@ din copiii cu 13 sc*ut i C=@ din copiii cu 13 ridicat au fost clasificai ca fiind de*inhibai (ntr-un studiu similar reali*at de 0o# i Benderson ,;<<<. se observ o mai mare continuitate a temperamentului de*inhibat ,Q=@. fa de temperamentul inhibat ,C=@.. !cest lucru nseamn c temperamentul este moderat de aciunea factorilor de mediu; de e#emplu copiii cu 13 negativ ridicat care au continuat s fie aa au fost crescui acas, iar cei la care au aprut modificri au fost ei care au frecventat grdinia. $e asemenea, valorile culturale au un impact ma)or; Chen ,;<<N. a cerut unor prini din China i Canada s evalue*e n ce msur timiditatea i inhibiia sunt trsturi po*itive ale personalitii copilului. 1e*ultatele arat c prinii chine*i au evalut-o ca pe ceva po*itiv, iar cei canadieni, negativ. !cest lucru se reflect i n numrul de copii care manifest inhibiia n cele dou culturi, China avnd un numr mult mai mare. !ceste tipuri de temperament se combin ceea ce duce la o varietate n comportamentele copiilor. 0iind trsturi de temperament nseamn c se manifest la fel n orice conte#t i moment al *ilei, adic nu este un comportament trector; n acest sens e important s identificm care dintre comportamentele copiilor au o ba* genetic acentuat pentru a ti cum s reacionm. (n tabelul de mai )os sunt pre*entate trsturile de temperament, comportamentele copiilor i recomandri pentru prini.
DRAFT
Ta7elul #r, 2 4ip de temperament aracteristici po:itive 3nergetic,viguros. &nvestighea* mediul. 1mne activ chiar i n situaii plictisitoare. 1areori produce dificulti n cadrul unor activiti omportamente di;icile 2elinitit, foarte activ. 4e comport impulsiv i este uor de distras. e putei ;ace !nticipai comportamentele de hiperactivitate i luai msuri de protecie dac e ca*ul. racticai distragerea ateniei. 9ferii copiilor oportuniti de a-i descrca energia prin sport sau locuri de )oac special amena)ate. 9ferii timp n plus pentru terminarea unor sarcini. $ai sarcini realiste din punctul de vedere al timpului necesar efecturii lor. 3vitai criticismul fa de aceast trstur. &dentificai pe ct posibil o regularitate n comportamentul copilului i inei cont de ea. 3vitai s forai copilul s mnnce sau s doram dac el nu este pregtit; introducei rutine pentru ora mesei i nainte de culcare. &ntroducei lucrurile noi n mod treptat, vorbii despre ele nainte i lsai copilul s se adapte*e n ritmul lui.
2ivel ridicat de activare
2ivel sc*ut de activare
1egularitate sc*ut
3ste rareori deran)at de modificrile care apar in rutina *ilnic. "anifest precauie n situaii riscante.
7entoare n reali*area sarcinilor; este numit de multe ori 8lene. 7as impresia de somnolen. "anifest un tipar impredictibil n ceea ce privete mncatul, dormitul i mersul la toalet. 1espinge persoanele noi i refu* mncare sau obiecte. 4e 8aga de adult i accept cu dificultate schimbarea $ificulti n a se adapta la schimbare sau la momentele de tran*iie de la o activitate la alta. (i ia mult timp s se adapte*e. "ai degrab plnge n loc s vorbeasc. &ntensitatea reaciei este adesea confundat cu intensitatea dorinei. are adesea 8cu toane, se plnge mult, pare foarte serios i manifest rareori bucurie n timpul aciunilor sau activitilor. rinii pot supraestima nemulumirile copilului. 2u ascult. !re dificulti de concentrare. 3ste uor de distras din sarcin i are nevoie s i se reaminteasc n permanen ce are de fcut.
1etragere iniial
!daptabilitate sc*ut
robabilitate mic de a fi afectat de influene negative.
4tabilii un program *ilnic predictibil. 3vitai schimbrile inutile i pregtii copilul nainte dac acestea sunt inerente. 3#punei copilul treptat la o schimbare i pentru momente scurte de timp. (nvai s fii tolerani. "odelai rspunsuri adecvate, dai copilului feedbacL i oferii alternative.
&ntensitate ridicat
Copilul i e#prim n permanen nevoile fa de adult $atorit acestei dispo*iii prinii au tendina de a se implica mai mult n viaa copilului
$ispo*iie negativ
(nelegei c aceasta este o dispo*iie de temperament; nu este vina dumneavoastr i nici a copilului. "odificai cerinele care ai observat c i intensific starea negativ. (ncura)ai rspunsurile po*itive ale copilului.
Copilul poate fi linitit i calmat foarte uor.
2eatenie i distractibilitate
rag sen*orial
!bilitate ridicat de
1eacii e#agerate
0ormulai sarcini, cereri, instruciuni, scurte i simple. 3liminai pe ct posibil elementele disctractoare din mediu.0olosii tehnici eficiente de comunicare cu el% adresai-v pe nume, stabilii contactul vi*ual i sumari*ai lucrurile discutate. 9ferii copilului pau*e frecvente. !tunci cnd este ca*ul, redirecionai comportamentul copilului fr a v simi ruinai sau furioi. 7udai copilul pentru persistena n sarcin i finali*area acesteia. 1educei nivelul de stimulare.
DRAFT
sc*ut a identifica schimbrile din mediu i a nuanelor n sentimentele i gndurile celorlali. chiar i la stimuli ,lumin, *gomot, miros, durere. sau evenimente socioemoionale obinuite. !nticipai problemele posibile i pregtii copilul. 1espectai preferinele copilului pe ct posibil.
Cum s ai -ri< de copilul tu/ Bantam .111 T$&' D$ CAS': (n funcie de diemnsiunea temperamental identificat printele va ncerca s aplice ct
mai multe din recomandrile comportamentale specifice.
(, Resemni+icarea comportamentului copilului: +actorii care in+luenea* comportamentul copilului F+actorii de mediuB
B, C$ P! C;& %#(A)' C>P!";" %# PR!&!! J A#!9 5 rolul +actorilor de mediu $O$RC!)!;: prinii vor primi cte o bucat de plastilin n mn i li se va cere s modele*e un copil. !poi
se va discuta de ct de uor s-a putut modela plastilina, una era din material mai tare, alta mai moale i ce rol au avut ei n modelare. Discuii% se va face analogia cu factorii genetici i rolul lor de model i sculptor al personalitii copilului
.B %#(A)' D$SPR$ $" P! D$SPR$ R$"A)!!"$ C; C$!"A")! H relaia de ata/ament
(n primele ;N luni de la natere se pun ba*ele relaiei de ataament, relaie care se consolidea* n )urul vrstei de 5 ani. $evin semnificative n viaa copilului acele persoane are le ofer spri)in emoional, fi*ic ,e#. i a)ut s mearg singuri, s se mbrace. i sunt o pre*en constant n viaa copilului. 0ormarea relaiei de ataament depinde de abilitatea mamei de a recunoate mesa)ele subtile, neclare pe care le transmite copilul i de modul n care ea rspunde nevoilor copilului. Ceea ce consider adultul c este bine pentru copil, poate s nu fie considerat bine i de copil. rin urmare, pentru a ne asigura c rspundem adecvat nevoilor copilului este necesar o permanent observare a comportamentului copilului i o ncercare de a vedea lucrurile din perspectiva copilului. utem observa dac un copil ncepe s stabileasc o relaie de ataament cu cineva atunci cnd simte disconfort dac vede o persoan strin ,pn pe la C-5 ani. sau cnd pl#nge dac persoana de care are gri) lipsete mai mult timp deoarece nc nu tie sigur dac se va mai ntoarce sau nu ,poate dura toat perioada precolar.. !vnd aceast repre*entare a relaiilor n minte copiii o vor testa. $e e#emplu, un copil cu un ataament insecuri*ant se poate comporta ntr-un mod provocativ ca s observe reacia persoanei respective ,e#. poat s verse paharul cu lapte pe mas pentru a vedea reacia mamei; dac mama l ceart lui i se confirm modelul mental pe care el l are despre relaii; dac mama re*ist primului impuls i i spune 8nu-& nimic, se mai ntmpl, primete un rspuns la care copilul nu se atepta, iar n timp el poate s i schimbe teoria despre ceilali. 1elaia de ataament construit n primul an de via va constitui ba*a de*voltrii emoionale i sociale a copilului n anii ce urmea*. Copiii pot de*volta patru tipuri principale de ataament% securi*ant, an#iosdependent, re*istent i de*organi*at. (n urma interaciunii cu persoanele semnificative din viaa lor, copiii i formea* teorii despre relaiile cu ceilali ,e#. 84unt o persoan care merit s fie iubit +, 3ste lumea un loc sigur +, >e poi ba*a pe oameni +.. entru a nelege mai bine cum se formea* aceste relaii vom face urmtorul e#erciiu%
$O$RC!)!;: 4e mparte sala n trei grupe crora li se spune c sunt nie bebelui ca ncep s plng; primul
grup, ori de cte ori plnge, vine cineva l ia n brae i l mngie. !l doilea grup poat s plng c nu e luat n seam, air uneori de certat; al treilea grup ori de cte ori plnge uneori e luat n brae, alteori e certat. articipanii trebuie s se gndeasc ce impresie i formea* despre ei ,dac sunt importani sau nu. i dac se pot ba*a pe adult. !poi se va discuta pe ba*a caracteristicilor trecute n tabel.
Ta7elul #r, K ata/ament securi:ant ata/ament evitativ an0ios< ata/ament ambivalent an0ios< sau ata/ament de:or.ani:at
DRAFT
- simt c orice s-ar ntmpla cineva este lng ei s aib gri) de ei; dup ce sunt desprii perioade mai lungi de timp de persoana semnificativ copiii i caut i merg spre ea - vd relaiile sociale ca pe ceva plcut i simt c le pot face fa - le place s vorbeasc despre emoii care apar n diferite conte#te. - copiii simt c nu se pot ba*a pe o persoan i chiar evit uneori persoana semnificativ - se simt confortabili doar atunci cnd sunt n atenia sau n apropierea persoanelor relevante. cnd sunt stresai ei au reacii emoionale i comportamentale e#agerate ,e#. nelinitii, impulsivi. i devin reticeni n pre*ena unor situaii noi. re:istent - copiii nu apelea* la o persoan pentru a cere a)uorul sau pentru a fi consolai atunci cnd se simt ru; ei prefer s fie lsai n pace i acumulea* de multe ori sentimente de furie se simt n relaie cu cineva tensionat - i privesc pe ceilali cu nencredere, nu cred c merit iubii i au dificulti n a se apropia de cineva. $eoarece ei se simt vulnerabili ncearc s compense*e acest disconfort fie s nu se gndeasc sau s vorbeasc despre sentimentele negative pe care le au fie s le minimali*e*e ,e#. 89ricum nu-mi era aa de bun prieten, nu-mi plcea aa de mult de el.. !stfel ei refu* s cear a)utorul, devin din ce n ce mai independeni i nu mai au ncredere n ceilali. comportamentul copilului nu este coerent i predictibil n relaiile cu ceilali; persoanele din )urul lui nu pot anticipa reaciile copilului ntr-o situaie
Tipuri de ata ament/ R$"A)!A D$ ATAPA&$#T P! R$"A)!!"$ D$ I! C; I!
9dat stabilit relaia de ataament ea va influena relaiile cu partenerii din viaa adult. $e asemenea, relaiile de ataament devin foarte importante n momentele stresante din via, momente pe care persoanele care au de*voltat un ataament securi*ant cred c le pot face fa deoarece au oricnd pe cineva la care pot apela; copiii cu ataament insecuri*ant se vor simi mult mai stresai deoarece ei nu au aceast siguran. $e*voltarea unui ataament insecuti*ant este primul pas n apariia agresivitii i a furiei la vrsta precolar. !tunci cnd copii au stabilit cel puin o relaie de ataament securi*ant cu o persoan semnificativ au ncredere s e#plore*e mediul din )ur i tiu c se pot retrage oricnd simt c ceva nu este bine i c vor primi spri)in. Copiii ncep s aplice relaia lor de ataament n relaia cu ceilali i atunci cnd ntlnesc persoane noi sau cnd i aleg prietenii. e msur ce cresc, aceste repre*entri despre relaiile dintre oameni devin din ce n ce mai stabile i ele vor influena modul n care copiii interpretea* relaiile cu ceilali% copiii vor selecta in+ormaiile din mediu care se potrivesc cu ceea ce au ei 8n minte e#. dac face mi*erie i l criticai puin, n loc s spun 5:i-ai vorbit pe un ton mai sever pt c e mizerie i nu i place mizeria', un copil cu un ataament insecuri*ant va gndi 5:i-ai vorbit pe un ton mai sever. 1m tiut c nu m iubeti copiii 8 i vor +ormula a teptrile din partea celorlali 8n +uncie de repre*entarea pe care o au ei 8n minte e#. dac i cere cuiva s-l a)ute este foarte probabil ca un copil cu un ataament insecuri*ant s gndeasc 5=amenii totdeauna te dezamgesc' n loc s gndeasc 5=amenii sunt de cele mai multe ori sunt l#ng tine la nevoie' copiii vor +i relaAai 8n pre*ena persoanei sau tot timpul vor 8ncerca s4o mulumeasc e#. de obicei copiii cu ataament insecuri*ant crede c tot timpul trebuie s se comporte cu gri) pentru a nu supra pe nimeni, n loc s se gndeasc 5%#teodat te mai superi, dar n general ne simim bine mpreun'
DRAFT
copiii 8 i vor +orma o prere despre ei 8n +uncie de tipul de ata ament +ormat e#. copiii cu ataament insecuri*ant se vor gndi 53e obicei strigi la mine. 2robabil c nu sunt o persoan prea bun'> copiii cu ataament securi*ant vor gndi %#teodat strigi la mine> de obicei asta se nt#mpl atunci c#nd eti obosit. 0u-/ neaprat vina mea'. !ceste tipuri de ataament sunt distribuite apo#imativ egal n rndul populaiei. 4le nu reprezint o boal. (n timp, n funcie de e#perienele prin care trece fiecare, de persoanele din antura)ul copilului i de caracteristicile de personalitate pot aprea unele probleme emoionale ,an#ietate, depresie. sau comportamentale.
Apuca si smul-e
>+era
Arata
Conduce
!ndic cu privirea
(ine la dvs
(ocali*ea*
Semne compleAe
Se raneste pe sine
A-resivitate
Acces de +urie
#u +ace nimic
Cere un o7iect Cere o aciune Protestea* sau se scu* Cere a<utor Cere o rutin social !ndic o 7oala ( arat ceva +0plicarea ;unciilor comportamentelor copilului
>oti copiii au compoatamente inadecavate din cand in cand si toti parintii intra uneori in lupta de putere cu copiii lor &nvatarea modului in care poti sa interprete*i emotiile si comportamentele copiilor poate fi dificil pentru orice parinte. &n ciuda efortului merita deoarece acestea sunt reperele pentru tot ceea ce face copilul si modul in care noi ca adulti raspundem. e masura ce veti sti cum sa cititi aceste repere, veti reusi sa gestionati mult mai usor problemele care apar. #ecodi;icarea mesaFului, Comportamentele inadecvate ale copiilor folosesc un cod prin care incearca sa va comunice cum se simt si ce traiesc. Comportamentul inde*irabil este un mesa) codat care spune :a simt descurajat deoarece nu cred ca sunt important sau ca sunt iubit neconditionat'. Copiii nu sunt constienti , nu isi dau seama de aceste credinte si nici nu stiu ca prin ceea ce fac ei comunica adultilor ca sunt descura)ati. &mportant este ca parintii sa reali*e*e ca in spatele unui comportament inadecvat e#ista o credinta si ca emotiile copiilor le dau parintilor repere sa inteleaga limba)ul codat pe care copiii il folosesc. Credintentele din spatele +iecarui comportament Ce se intampla cu noi in viata, nu este niciodata la fel de important ca ceea ce gandim noi ca ni se intampla in viata si conclu*iile la care a)ungem. >oate comportamentele noastre se ba*ea*a pe aceste credinte si conclu*ii. &n plus ele sunt in legatura directa cu nevoile de ba*a ale tuturor oamenilor % nevoia de fi important si valoros. 3#emplu 8 cand parintele ignora in mod repetat tristetea copilului, si il lasa sa planga intr-un colt fara sa faca gesturi care sa-l linisteasca ,sa-l mangaie, sa-l ia in brate, sa-l imbratise*e. ba mai mult ii inter*ice sa planga 8nu mai plange' sau il ameninta 8daca mai plangi, te dau la tigani' increderea copilului in adult se deteriorea*a. >oate aceste aspecte care tin de relatia copilului cu parintele se stoche*a in memoria afectiva si se transforma intr-un set de convingeri despre el si despre ceilalti. &n e#emplu nostru copilul gandeste ca 8parintelui nu-i pasa de mine pentru ca ulterior sa generali*e*e acesta e#perienta si sa conclu*ione*e ca nimanui nu-i pasa de mine'. #evoile de 7a*a ale oamenilor >oti dintre noi avem nevoie sa ne aflam undeva, cu cineva, sa ne simtim importanti, valorosi si iubiti. &nca din primul moment in care copiii devin constienti despre ce se intampla in )urul lor, ei incep sa traga concu*ii despre modul in care sunt ei, daca sunt iubiti, daca sunt acceptati. Copiii nostri asemeni tuturor oamenilor au nevoie sa li se asigure nevoile de ba*a , hrana, locuinta, haine.. $ar pe langa toate acestea ei au nevoie sa se simta acceptati, sa stie ca apartin cuiva, ca sunt speciali si valorosi , ca sunt iubiti pentru ceea ce sunt.
Plan-e sau se smiorcaie
Se departea*a de dvs,
Alte comportamente
$cou imediat
$Aprim +acial
$cou intar*iat
DRAFT
&ai multe cuv
;n sin-ur cuvant
Semne simple
Da din cap
DRAFT
8 3i bine, desigur ca imi iubesc copiii' spunem noi parintii simtindu-ne putin ofensati ca cineva ar putea sa ne intrebe asa ceva. $esigur ca asa este, dar adesea noi ca parinti esuam in ceea ce priveste comunicarea iubirii intr<o ;orma care sa poata sa ;ie inteli.ibila si pentru copiii nostri. 9 alta greseala tipica pe care o facem ca parinti este ca nu reusim sa ;acem o distinctie intre copil ca persoana si comportamentul lui. $e e#emplu lasam copilul sa creada ca atunci cand greseste, mama si tata il iubesc mai putin. 83sti rea' 2u vei face nimic niciodata' $e cele mai multe ori suntem dispusi sa ne aratam dragostea si incura)area in momentele in care copiii reali*ea*a ceva sau se compoarta conform asteptarilor noastre, oferindu-le astfel posibilitatea de a-si forma credinta ca iubirea si acceptarea se castiga, &n acesta maniera apare la copiii nevoia de a fi aprobat si acceptat de ceilalti care constituie un factor de risc in adolescenta. %e putem face 4a invatam, chiar daca pare greu, sa acceptam copiii asa cum sunt ei si nu asa cum ne-am dori noi sa fie. 4a le aratam copiilor ca chiar daca este loc de mai bine in unele arii, ei nu trebuie sa devina altcineva pentru a fi iubiti. 4a le aratam ca dragostea pentru ei nu este limitata si nici conditionata de nimc. 4a-i facem sa se simta in siguranta prin aducandu-le la cunostinta faptul ca nu are importanta cat de groa*nica pare o situatie, noi vom avea gri)a de ei si vom fi acolo. %e se intampla cand copilul nu simte dragostea si se simte inutil !tat parintii cat si copiii sunt participanti activi in procesul de formare a convingerilor despre ei despre ceilalti despre viata iar compotamentele lor au la ba*a aceste convingeri. &ntelegerea acestui proces, a modului in care copilul isi crea*a propriile convingeri despre viata si maniera in care el se adaptea*a la mediul familial repre*inta primul pas in intelegerea comportamentului copilului. &ntelegand acest lucru, puteti incura)a copiii oferindu-le oportunitati pentru a-si schimba credintele nesanatoase si compoartamentele inadecvate. 0iecare dintre noi cauta o cale sa se simta acceptat si important. Aneori merge, alteori nu. $aca noi gandim ca nu suntem iubiti si acceptati, in mod obisnuit facem cava ca sa recastigam iubirea si acceptarea. !lteori simtim nevoia sa-i ranim pe altii pentru a ne lua revansa ca nu ne iubesc. !lteori simtim ca suntem pe punctual de a renunta. are aproape imposibil sa faci lucrurile bine, sa fii util, sa fii iubit si acceptat. 7ucurile pe care le facem atunci cand credem ca suntem de prisos si neimportanti sunt adesea cai gresite de a obtine acceptarea de care avem nevoie. Copiii nu sunt constienti de aceste credintele care se afla in spatele comportamentelor lor, ei nu stau si planifica lupte de putere cu parintii. 4ingurii care putem intelege motivele care stau in spatele comportamentului copiilor suntem noi parintii. &n acest fel, noi putem sa ne gandim la cele mai eficienta cai de incura)are a copiilor cand ei se simt descura)ati si implicit sa facem modificari si la nivelul comportamentului. !mportant de retinutL &ntentiile copiilor nu sunt gresite. 0iecare dintre noi are nevoie de atentie , de legatura cu ceilalti si de sentimentul puterii personale. arintii uneori considera ca copiii se comporta inadecvat cand cer atentie sau cand incearca sa obtina puterea. &n mod real, problemele apar cand copiii cauta in mod e#agerat atentie sau putere nechib*uita in locul obtinerii atentiei si folosirii puterii intr-un mod constructiv. $Aemplu % "argareta era o mamica foarte ocupata de profesia avocat. 3a era foarte puternic atasata de fetita ei de trei ani "aria. "argareta a petrecut foarte mult timp ocupandu-se sa gaseasca pe cineva care sa aiba gri)a de fetita cand ea nu este. Cu toate acestea, seara cand mama se intorcea acasa observa ca fetita manifesta din ce in ce mai multe comportamente nepotrivite,scancea, era iritata.. "ama a inteles ca ceva din comportamentul fetitei are la ba*a incearcarea de a-si stabili autonomia si initiativa /care este o parte normala a procesului de de*voltare la trei ani. &nvatand despre disciplinarea po*itiva, mama a fost invatata sa recunoasca plansetul fetitei ca pe un indicator- un punct de reper- al faptului ca ea a fost poate mai ocupata cu munca decat de obicei. "ama astfel a descoperit ca atunci cand programul ei a fost atat de incarcat, a gasit foarte putin timp sa-l petreaca cu fiica ei iar fetita i-a raspuns prin dorinta de a obtine atentiei e#agerate. "ama si fiica s-au implicat intr-o relatie mult mai calma si cu mult mai multe momente placute peterecute impreuna, de cand mama si-a stabilit un moment in programul ei in care sa petreaca in mod regulat timp de calitate cu copilul, si sa-i dea atentie in mod po*itiv. &ndicii care va a)uta sa identificati obiectivele gresite rimul indiciu pentru a decodifica mesa)ul din spatele comportamentului indecvat este sa descoperiti modul in care va face sa va simtiti comportamentul inde*irabil al copilului. $e e#emplu, daca va simtiti iritat, 8batut la cap, ingri)orat sau vinovat aceste indicii va spun ca scopul copilului este sa obtina atentie cat mai multa atentie. !l doilea indiciu vine din observarea raspunsului comportamental al copilului la modalitatile dvs obisnuite de a gestiona comportamentele sale nepotrivite. $aca tinta gresita a copilului este obtinerea puterii nechib*uite si dvs reactionati tot prin folosirea puterii, comportamentele inadecvate se vor intensifica. Al doilea mesa< codat, !l doilea mesa) codat pentru scopul gresit al atentiei e#agerate este 9bserva-ma. &mplica-ma in mod folositor' 9 metoda eficienta de a a)uta copilul ar fi sa il ignori comportamentele nepotrivite prin care incearca sa obtina o atentie eAtra si sa
DRAFT
redirectione*i copilul spre o activitate, dandu-i ceva sa faca astfel incat sa primeasca atentie pentru comportamentele adecvate. entru puterea nechi7*uita, al doilea mesa) este 8lasa-ma sa te a)ut, da-mi sa aleg' 9 cale eficienta de a raspunde la aceasta tinta gresita este% in primul rand sa admiteti ca nu puteti determina intotdeauna copilul sa faca ceva cee ce presupune sa ii aratati ca aveti nevoie de a)utorul lui. dati copilului sa alega din doua sau mai multe modalitati cum sa va a)ute. 3#emplu 8 ai dori sa punem aceasta problema pe ordinea de *i la intalnirea de familie de saptamana viitoare, astfel incat intreaga familie sa lucre*e impreuna pentru a gasi solutii sau doresti sa te gandesti singur, timp de o *i si sa-mi spui care sunt solutiile gasite de tine+ 9feriti copilului o alegere deschisa sa-si foloseasca puterea intr-un mod constructiv. 9rice faci tu ma a)uta , sa faci curatenie ar fi foarte mult apreciat.8 Copiii care cauta puterea nechib*uita sunt mult mai predispusi sa coopere*e cand ei isi por folosi puterea personala de a alege decat sa opuna re*istenta fiind controlat de adult. entru tinta gresita a revansei/ al doilea mesa) codat este 8"a simt ranit' Ialidea*a-mi sentimentele !)uta atunci cand aultul poate vedea comportamentul revansard si validea*a emotiile care strau in spatele lui 8presupun ca te simti foarte ranit in legatura cu acel lucru' uteti numi emotia copilului daca o identificati sau puteti sa-i spuneti 8$oresti sa-mi spui mai multe despre acel lucru+ !ceasta modalitate este de obicei suficienta pentru a stinge comportamentul neadecvat si de a pune copilul intr-o dispo*itie care sa-i permita sa re*olve problema ,poate dupa o mica pau*a de linistire. care poate insemna sa nu ia in seama ceea ce gandeste altcineva, sa fie asertiv, sa faca o schimbare in bine. entru tinta gresita a 6inadecvarii asumate: mesa)ul secundar este 8 2u renunta la mine. !rata-mi un mic pas' este nevoie ca adultii sa gaseasca cel mai mic pas pe care copilul sa il faca in felul lui. !ceasta inseamna sa faca un pas impreuna cu el pana copilul poate sa-l faca singur. &n momentul in care copilul a avut un mic success, el va putea renunta la ideea ca nu este suficient de bun ,necorespun*ator.. !bia cand vom reusi sa intelegem modul in care copiii nostri gandesc, credintele lor despre ei insisi, despre ceilalti si despre viata, ne vom situa pe o po*itie mult mai buna de a-i influenta in mod po*itiv. 2oi putem fi mult mai eficienti cand lucram cu credintele din spatele comportamentelor inadecvate ,mesa)ele codate. decat cand ne centram e#clusiv pe comportament. Comportamentul copiilor nostri -bun, rau, indifferent,- nu apare in gol. 3l re*ulta din modul in care copiii se simt in legatura cu ei insisi, cu ceilalti si cu locul lor in viata. Comportamentele neadecvate pot fi suparatoare sau iritante dar intelegerea credintelor /si mesa)elor codate pe care copiii le folosesc pentru a comunica cu adultii-poate fi tot ceea ce ai nevoie pentru a re*olva problema. Copiii care se simt incura)ati, iubiti si valorosi simt nevoia tot mai putin sa se comporte necorespun*ator. Ta7elul tintelor -resite va a<uta sa identi+icati tinta -resita a comportamentului neadecvat al copilului si va o+era cateva su-estii positive pentru incura<area comportamentelor potrivite,
DRAFT
Tinta copilului este% !tentie e#cesiva ,sa-i tina pe ceilal ti ocupati sau sa benefi cie*e de un trata ment special. Daca parinteleDad ultul simte: 4uparat &ritat &ngri)orat Iinovat Parintele tinde sa reactione*e cu: 1eamintind &ncercand sa-l con vinga cu vorbe bune, cu lingusiri 0acand lucruri pentru copil pe care el ar fi putut sa le faca singur 7upta Capitulare Gandind 8 nu poti sa scapi asa usor' $e data asta n-o sa-ti mearga' 8iti voi arata eu tie' $oreste sa fie corect lateste cu aceeasi moneda &si ia revansa Gandeste 8cum ai putut sa imi faci asa ceva+ 1enunta 0ace cu a)utor e#cesiv de mare Daca raspunsul copilului este 4e opreste temporar dar mai tar*iu repeta sau are alte comportamente nepotrivite. Credinta din spatele comportamentului copilului este 3u conte*R ma simt important doar atunci cand sunt bagat in seama sau cand primesc un tratament special "a simt important doar atunci cand te atentia este asupra mea "a simt important doar atunci cand 8eu sun seful, cand am lucrurile sub control si cand le arat celorlalti ca nimeni nu poate sa imi spuna ce sa fac 2u cred ca sunt prea important asa ca voi rani pe altii daca sunt ranit. 2u pot fi placut sau iubit. 2u ma simt important pentru ca nu sunt perfect asa ca ii voi convinge pe altii sa nu astepte nimic de la mine; sunt nea)utorat si incapabil, nu folosesc incercarea deoarece nu voi face nimic bine "esa)e codate 9bservama. &mplicama in mod folositor. ParintiDadulti proactivi si raspunsuri care imputernicesc Fautori*ea*aB 8>e iubesc siEEE.., e#emplu% imi pasa de tine si vom petrece un timp impreuna mai tar*iu. 1edirectionea*a copilul dandu-i o sarcina astfel incat sa poata obtine o atentie utila. 3vita sa trate*i copilul intr-un mod special. lanifica momente speciale pentru petrecerea timpului impreuna ,cel putin ;6 min pe *i. 4tabileste rutine *ilnice. 0oloseste re*olvarea de probleme. &ncura)ea*a. 0oloseste intalnirile de familie !tinge copilul fara cuvinte &gnora comportamentele nepotrivite 9fera semnale nonverbale 1edirectionea*a copilul la puterea folosita in mod constructiv. 9feriti-i posibilitatea sa va a)ute. 9feriti-& alegeri limitate, nu luptati si nici nu capitulati, retrageti-va din conflict; fiti ferm si bland; actionati fara sa vorbiti, hotarati ce veti face, lasati rutinele sa conduca,sa spuna ce este de facut., plecati si calmati-va; de*voltati un respect mutual; incura)ati; folositi intalnirile de familie. !cceptati emotia copilulul - se simte ranit. 3vitati sa va simtiti ranit. 3vitati sa pedepsiti sau sa va ra*bunati. Construiti increderea, folositi ascultarea refle#iva, impartasiti proriile emotii, faceti schimbari in bine, aratati ca va pasa, actionati, nu vorbiti, incura)ati punctele tari ale copilului, puneti copilul inaceesi barca-tratati-l de la egal, folositi intalnirile de familie
uterea nechib*uita ,a fi seful.
0urios rovocat !menintat &nvins
1evansa
1anit $e*amagit $e*gustat 2eincre*ator
&ntensificarea comportamentul sfidator Copilul simte ca a castigat cand parintele adultul este suparat utere pasiva 1a*bunari &ntensificari 4poriri ale comportamente lor precedente sau alegerea altor arme. 2u se implica 2u raspunde $a inapoi asiv 4e retrage
7asa-ma sa a)ut. $a-mi posibilitatea sa aleg.
4unt ranit Ialidea*ami sentimentele
&nadecvarea asumata ,sa renunte si sa ramana singur.
$isperare 7ipsa de speranta 2ea)utorare 4entimentul de a fi neco res pun*ator
2u renunta la mine. !rata-mi un mic pas.
&mpartiti sarcina in pasi mici. 9priti critica. &ncura)ati orice incura)are po*itiva, fiti incre*atori in abilitatile copilului. Centrati-va pe calitatile copilului, nu renuntati, stabiliti oportunitati pentru success, invatati-l abilitatile, aratai-i cum sa faca, nu faceti lucrurile pentru el, tineti cont de interesele lui, incura)ati-l, incura)ati-l, incura)ati-l, 0olositi intalnirile de familie.
DRAFT
!!!, Cau*ele comportamentelor pro7lematice in prescolaritate ?nele comportamente inadecvate sunt normale pentru stadiul de dezvoltare specific prescolaritatii, iar disciplinarea problemelor devine inevitabila. 3oar in conditiile in care noi ca parinti devenim constienti de ce se intampla cu copiii nostri, putem preveni aparitia comportamentelor inadecvate prin reducerea factorilor care cauzeaza sau faciliteaza aparitia lor. 3esigur ca nu ne putem astepta sa putem sa facem asta tot timpul dar intelegerea cauzelor ne poate da un foarte mare ajutor in gestionarea situatiilor dificile in mod calm si eficient. 2entru a intelege cum se dezvolta comportamental copiii, este important sa avem in vedere cele trei mari sfere de influenta ) mostenirea genetice, mediul familial, si comunitatea in care traiesc. @oti acesti factori dau forma dezvoltarii abilitatilor si atitudinilor copiilor si de asemenea influenteaza aparitia problemelor de comportament. ., Comportamentul copilului este in+luentat de caracteristicile temperamentale Copiii care pre*inta trasaturi temperamentaledificile pre*inta un risc mult mai mare de a de*volta probleme de comportament. $e e#emplu un copil care se agita, plange foarte mult, ii este dificil sa stea intr-o activitate, pre*inta dificulati de adormire, este mult mai dificil de introdus intr-o rutina. 4tudiile arata ca acei copiii care sunt temperamental mai dificili ,pre*inta o reactivitate emotionala mai ridicata, sunt mai greu de linistit sau au dificultati in a-si concentra atentia o perioada mai mare de timp. pot ridica mai multe probleme parintilor fiind mai dificil de gestionat ,Goldsmith et al, ;<N=.; si si sunt predispusi sa genere*e mult mai multe reactii negative din partea parintilor ,:arron K 3arls, ;<NQ.C; Cei mai multi dintre copiii abu*ati fi*ic pre*inta caracteristicille specifice temperamentului dificil. 4tudiile arata ca in de*voltarea problemelor de comportament , temperamentul are doar un caracter predispo*ant. >rasaturile temperamentale dificile sunt asemeni unei seminte. Ca sa incoltesca este nevoie sa beneficie*e de un mediu prielnic.acest lucrur presupune ca nu toti copiii cu trasaturi temperamentale dificile a)ung sa de*volte probleme comportamentale ci doar acei care traiesc intr-un mediu care le acelerea*a vulnerabilitatile, este certat, pedepsit, batut, umilit, criricat, controlat etc.. ?, Comportamentul copilului nu depinde doar de temperamentul copilului ci si de reactia celor din <ur Climatul a+ectiv din +amilie Fnivelul de stres/ al paritilor/ emotiile parintilor si relatie dintre eiB 3fectele psihologice si comportamentale ale stresului asupra de*voltarii copilului pot fi e#trem de variate. 4-a constat ca a copiii care traiesc intr-un mediu stresant acasa pre*inta nivele mult mai inalte ale comportamentului inadecvat decat copiii care nu au aceasta e#perienta ,CreaseP, "ittsK Catan*aro, ;<<6.5 Care sunt efectele mediului stresant de acasa% unii copii pot demonstra probleme de internali*are inclu*and simptome depresive% dependenta, hipersensibilitate, retragere sociala unii copiii raspund la stres cu probleme de e#ternali*are% hiperactivitate, agresivitate, cautarea atentiei, lispa compliantei. F Bane* R Compas/ .11CBG FStrauss/ Forehand/ Smith/ R Framme/ .1@KB2 arintii ar trebuie sa fie constienti de posibilele legaturi dintre comportamentele neadecvate ale copiilor si circumstantele mediului in care acestia traiesc. Copiii prescolari sunt intr-un mod semnificativ influentati de climatul emotional din familie. Certurile *ilnice dintre parinti si copiii repre*inta un factor predictor pentru problemele comportamentale. 4tudiile arata ca cearta *ilnicacu parintii repre*inta un important factor stresor care conduce la probleme comportamentale de e#ternali*are ,agresivitate., dincolo de contributia caracteristicilor temperamentale., Coplan, S., 1obert, :oULer, !nne, Cooper, "., 4u*anne,C??5.J. &n plus cele mai multe certuri *ilnice cu parintii pornesc de la comportamentul provocator al copiilor. Copiii cu temperament de*inhibat ,in particular cei care nu isi pot concentra atentia pe o perioada mai mare de timp. sunt mult mai vulnerabili la efectele stresului decat ceilalti cu temperament inhibat. 1elatia dintre stresul din familie si temperament fiind bidirectionala. Copiii cu caracteristici temperamentale mai 8dificile e#acerbea*a nivelul de stres parental si tot ei sunt cei mai vulnerabili la consecintele negative ale stresului familial. !ceasta poate conduce la un cerc vicios% temperamentul copilului contribuie la cresterea nivelul de stres din familie, iar nivelul de stres are o influenta negativa asupra comportamentului copilului.
1 2
Goldsmith,H.H., et al, (1987) What isi temperament? Fo r approa!hes, "hild #e$elopment, 58, 5%5-529 &arron, '. (., ) *arls, F.,(198+), ,he relation o- temperament and so!ial -a!tors to .eha$ior pro.lems in three-/ear-old !hildren, 0o rnal o- !hild ps/!holo1/, 25, 22-22. 2 "rease/, G., 3itts, 4., ) "atan5aro, 6.,(1995)'sso!iation amon1 dail/ hassles, !opin1, and .eha$ior pro.lems in nonre-erred 7inder1artners, 0o rnal o- "lini!al "hild (s/!holo1/, 2+, 211-219. + &ane5, G. '., ) "ompas, &., *., (199%), "hildren8s and parents8 dail/ stress- l e$ents and ps/!holo1i!al s/mptoms, 0o rnal o- '.normal "hild (s/!holo1/, 18, 591-9%5 5 6tra ss,"., "., Forehand, :., 6mith, ;.,) Framme, ".,<.,(1989), ,he asso!iation .et=een so!ial =ithdra=al and internali5in1 pro.lems =ith !hildren, 0o rnal o- '.normal "hild (s/!holo1/,1+, 252-525. 9 "oplan, 0., :o.ert, &o=7er, 'nne, "ooper, 3., 6 5anne,(2%%2), (arentin1 #ail/ hassles, !hild temperament, and so!ial ad> stment in pres!hool, *arl/ "hildhood :esear!h ? arterl/ 18, 279-295.
DRAFT
!stfel factorii *ilnici stresori printre care si certurile *ilnice cu copilu, pot e#acerba orice dificultate e#istenta intre parinti crescand astfel si mai mult nivelul de stres,:elsLP, Crnic,K Gable, ;<<6.=. &n plus parintii care sunt stresati , isi compromit accesibilitatea la copiii lor. $e e#meplu, lipsa de abilitate a mamei de a-si regla emotiile negative repre*inta un factor predictor pentru an#ietate la copil ,SenLin K 4mith, ;<<;.N Recompensarea accidentala a comportamentelor inadecavate &nca de la inceput comportamentul unui copil produce o serie de consecinte. $e e#emplu bebelusii invata repede ca plansul este o cale eficienta de a le comunica parintilor ca are o problema. arintii cu rapiditate invata ca trebuie sa schimbe bebelusul sau sa ii dea de mancare atunci cand plange. !tat comportamentele adecvate cat si cele neadecvate sunt influentate de consecintele pe care le produc. Copiii invata repede ca prin comportamentul lor pot afecta si controla comportamentul celorllalti. Comportamentul problematic tinde sa continue daca copilul in acesta maniera obtine ceea ce dorieste. !cest mod inadecvat de compoartare este in mod accidental recompensat ceea ce il face sa se repete ,3Y. daca copilul plange ca nuprimeste o )ucarie si peste cateva minute, ca sa taca perintele i-o da, ceea ce invata copilul este ca trebuie sa plangi ca sa obtii ceea ce vrei .cu alte cuvinte copilul a primit )ucaria cand a plans. 0aptul ca i-a fost data )ucaria functionea*a ca o recompensa pentru comportamentul problematic-plansul.. 1ecompense acidentale pot fi% adresarea de cuvinte, de *ambete, oferirea de )ucarii, implicarea in alte activitati ,distragerea atentiei copilului prin implicarea intr-un )oc., tratamente speciale-bauturi, pra)ituri, inghetata. $aca dumenavoastra in mod accidental *ambiti sau ii dati e#plicatii multe uni copil care a in)urat pentru prima data, acesta atentie e#tra functionea*a ca o recompensa deoarece va incura)a copilul sa in)ure din nou.
apcana intensi;icariiImultiplicarii comportamentelor inadecvate. Copiii invata ca o solutie pentru a obtine ceea ce doresc este intensificarea comportamentelor inadecavte. $e e#emplu% copilul iti cere un biscuite inainte de masa si ii spui 2A de mai multe ori. Copilul cere in continuare si pe masura ce ii spui 2A cere si mai insistent, cu o voce si mai ridicata.in aceste conditii puteti sa cadeti in capcana de a-i da biscuitele cerut doar pentru a inceta sa mai faca galagie. $in nefericire, in acst mod copilul dumneavoastra va +i recompensat pentru ca a devenint mult mai insistent si invata astfel ca trebuie sa devina cat mai insistent si sa faca cat mai multa galagie pentru a obtine ceea ce vrea. "ai mult decat atat si comportamentul dumneavoastra primeste o recompensa care are darul de a-i creste frecvanta pe viitor- galagia si plansul a incetat. Ceea ce ati invatat dumneavoastra din acesta e#perienta este daca doriti ca un comportament problematic de-al copilului sa incete*e,ii dati ceea ce vrea. 3fectul este e#trem de scurt iar pe termen lung are efecte de*astroase pentru comportamentul copilului. &n acesta maniera copii invata sa isi santa)e*e emotional parintii. &ntr-un mod similar si parintii invata ca daca de impun si vorbesc mai tare reusesc sa determine copilul sa faca ceea ce vor. !stfel parintele poate sa-l roage pe copil sa faca ceva de foarte multe ori, ridicand din ce in ce mai mult vocea fara nici un re*ultat .&n cele din urma poate a)unge sa se infurie si sa-i ceara insistent copilului sa faca ceea ce i-a cerut. !bia cand parintele s-a infuriat copilul face ce i s-a cerut. Copilul invata astfel ca parintele este serios doar cand tipa si astfel va astepta pana parintele manifesta semnele furiei% ridica vocea, striga lo copil etc, si abia in acel moment va face ceea ce parintele i-a spus sa faca. arintele a fost recompensat ,copilul a facut ceea ce i-a cerut. pentru comportamentul sau ,a tipat. iar copilul a fost recompensat prin faptul ca parintele s-a oprit din tipat. !cest tip de recompensare a ambelor tipuri de comportamente ,ale parintelui si copilului. face ca acest tipar comportamnetal sa se intample din nou. !-norarea comportamentelor de*ira7ileFadecvateB Aneori avem tendinta de a ne centra doar pe comportamentele negative ale copiilor si le acordam foarte multa atentie. Comportamentele adecvate beneficia*a de mai putina atentie poate pentru ca le consideram ca sunt firesti si nu ne creea*a probleme. >otusi studiile arata ca un comportament care nu primeste atentie incepe sa se manifeste din ce in ce mai putin. $aca parintele ignora copilul atunci cand se comporta adecvat, copilul ca invata ca singura cale de a obtine atentie este comportamentul problematic. >7servarea si imitarea parintilor Copiii invata prin observarea si imitarea altora. $e e#emplu daca copilul observa ca parintele sau tipa cand este furios asa se va comporta si el intr-o situatie similara. Copiii a caror parinti lovesc, intr-o mare masura vor prelua si ei acest tip de comportament si vor lovi pe cei din )urul sau. Comportamentele cum ar fi% tipatul, comentatul isi pierd controlul, in)ura, lovesc pot fi invatate prin observare si imitare. &odul in care li se dau indicatii Calea prin care parintii comunica copiilor ce au de facut poate sa influente*e daca copilul face sau nu ce i se cere. 4ituatii tipice care favori*ea*a aparitia comportamentui de refu*
and parintele cere copilului sa ;aca mai multe lucruri in acelasi timp. $e cele mai multe ori copiii au dificultati in a face o aleagere atunci cand primesc prea multe lucruri de facut. entru a determina copilul sa faca ceea ce i se cere, este foarte important ca parintii sa-i dea o singura instructiune R un singur lucru de facut intr-un anumit interval de timp.
&els7/, 0., "rni!,;.,) Ga.le,6., (1995),he determinants o- !oparentin1 in -amilies =ith toddler .o/s@ 6po sal di--eren!es and dail/ hassles, "hild #e$elopment, 99, 929-9+2. 8 0en7in, 0., 3., ) 6mith, 3.'., (1991). 3arital disharmon/ and !hildren8s .eha$ior pro.lems@ 'spe!ts o- poor marria1e that a--e!t !hildren ad$ersel/. 0o rnal o- "hild (s/!holo1/ and (s/!hiatr/, 22, 792-81%.
DRAFT

and copiii nu primesc instructiuni clare despre ce se asteapta de la ei , $e e#emplu un copil nu mananca manierat. !cest lucru se poate datora faptului ca nu a primit suficiente e#plicatii despre cum sa foloseasca cutitul si furculita sau nu a e#ersat suficient de mult. and ceea ce se astepta de la copil este dincolo de posibilitatile lui, Copiii pot fi refu*a sa faca ceva, cand parintii asteapta prea mult de la ei si le cer sa faca lucruri care sunt dincolo de posibilitatile lor reale., de e#emplu -cand i se cere unui copil de trei ani sa faca curatenie intr-o camera in care este multa de*ordine.. and cerereaI solicitarea parintelui este ;acuta intr<un moment nepotrivit , Copiii sunt mult mai inclinati sa ignore solicitarea parintelui cand sunt ocupati ,fac ceva interesant, se uita la emisiunea preferata etc.. and parintele ii comunica copilului in termeni prea .enerali sau va.i ceea ce are de ;acut. Copiii nu pot urma instructiuni sau cereri care sunt nu sunt clare / e#. nu fi prostanac'sau care sunt e#primate sub forma unei intrebari 8 vrei sa mergi la culcare acum+ $aca i se da copilului posibilitatea de a alege, copil raspunde cu un refu*. and nonverbal parintele e0prima un mesaF opus celui e0primat prin cuvinte, Aneori parintii rad sau *ambesc copilului in timp ce-i spun sa se opreasca din ceea ce face. !ceasta diferenta generea*a confu*ie. Copilul nu stie ce sa creada-este serios mesa)ul sau este in gluma+ $e asemenea, copiii de cele mai multe ori ignora solicitarile strigate de la distanta ,e# dintr-o camera in alta. deoarece parintii nu sunt pre*enti sa-le spuna e#act ce au de facut. &esa<ele emotionale
Comportamentul copilului este influentat de tonul pe care parintele il foloseste atunci cand vorbeste cu el. 3motiile parintelui sunt transmise copiilor prin cuvintele pe care le foloseste, prin actiunile pe care le face si prin limba)ul corpului. Anele dintre aceste reactii emotionale pot conduce la viitoare probleme de comportament. o &esa<e +recvente de eAprimare a +uriei. >oti parintii se infurie pe copii lor la un moment dat. "odul in care parintele isi e#prima furia poate sa conduca la aparitia comportamentelor problematice. !firmatiile pe care parintele le face cand este e#trem de furios de genul esti idiot ii transmite copilului mesa)ul ca parintele este furios pe persoana copilului si nu pe comportamentul lui. Ana din cele mai mari provocari pentru parinte este sa isi mentina calmul cand corectea*a comportamentul copilului. $e regula cand ne infuriem foarte tare pierdem obiectivitatea, reactionam foarte puternic si putem sa pedepsim copilul intr-un mod neconstructiv si sever. Cand parintii devin in mod frecvent furiosi pe copii lor este momentul sa invete alte moduri de a gestiona problema. o &esa<e care il +ac pe copil sa se simta vinovat. 4i aceste mesaf)e il fac pe copil sa se simta furios si sa nu coopere*e $e ce te gandesti in permanenta doar la tine+ 4i eu sunt obosita dar uite stau si pregatesc cina' &n acest mod parintele incearca sa controle#e copilul facandu-l sa se simta vinovat, sa-i fie rusine sau )ena. 9ricum e#isrta posibilitatea ca el sa nu inteleaga e#act ce a facut gresit. arintii care in mod frecvent tin morala copiilor pentru a obtine complianta lor tre*esc intr-o foarte mare masura resentimente si ostilitate. Copiii pot internali*a aceste mesa)e si incep sa se vada ca fiind egoisti, rai si sa se comporta ca atare. Copiii care primesc o multitudine de mesa)e ca atac la persoana pot deveni foarte autocritici, ingri)orati si an#iiosi. Anii pot chiar sa de*volte si depresie. $aca coportamentul copilului e problematic incercati sa a#ati pe el si nu pe persoana copilului.
Folosirea ine+icienta a pedepsei Copiii pot de*volta probleme comportamentale datorita modului in care parintii folosesc pedepasa sau tehnicile de disciplinare abu*ive Credintele si asteptarile parintilor
Anele credinte nu sunt utile parintilor si le pot crea dificulati% o $ste doar o +a*a- acesta credinta impiedica parintele sa mai caute modalitati adecvate de gestionare a problemelor comportamentale. o > +ace intentionat ' vrea sa ma scoata din sarite4 aceastat credinta poate sa nasca resentimente fata de copil si sa conduca la intensificarea reactiilor fata de comportamentul lui inadecvat. o Toate lucrurile astea se intampla doar din vina mea- parintele se autoblamea*a pentru problemele copilului.
DRAFT
&otivele pentru care copilul de*volta comportamente pro7lematice
"9>&I 1ecompense accidentale 3Y3" 73 4triga dupa mamadupa ce copilul a fost pus in pat. "ama merge in dormitorul copilului pentru a-l linisti. Copilul cere ceva de baut. arintele spune% 82u. Cina va fi gata in curand.Copilul incepe sa tipe. arintele ingnora acest tipat.Copilul incepe sa tipe mai tare si se tranteste pe )os. arintele spune 8:ine,primesti ceva de baut dar incete*i sa mai faci galagie. arintele cere copilului sa opreasca televi*orul si sa faca baie. Copilul ignora cererea.parintele ridica vocea si ii cere din nou copilului sa inchida televi*orul.Copilul protestea*a 83ste emisiunea mea favorita. arintele ameninta ca-l loveste daca nu se misca. Copilul spune,Iin.Iin Anul din parinti tipa la celalalt parinte pentru ca nu a platit la timp facturile. Celalat parinte paraseste camera in graba trantind usa. C3 9> &2I!>! C9 &7A7 Cand ma pune in pat, o pot striga pe mama si ii atrag atentia. Cand mama spune nu, daca ma supar si fac galagie o sa primesc ce vreau. C3 9!>3 &2I!>! !1&2>373 Cand copilul meu nu poate adormi trebuie sa-l linistesc., arintele este recompensat pentru atentia care i-a acordat-o copilului prin faptul ca acesta se linisteste imediat.. entru ca si copilul sa nu se supere trebuie sa cede* in favoarea lui.,&ngaduinta parintelui este recompensata pentru ca protestele copilului incetea*a.. 2iciodata nu ma asculta.trebuie sa-l amenint ca-l bat ca sa faca ce-& cer. !menintarea si bataia functionea*a.
3scaladarea obstacoluluipunctual de vedere al copilului
3scaladarea obstacolului-punctul de vedere al parintelui
Cand parinti imi cer sa fac ceva pe un ton calm, cererea poate fi ignorata. >rebuie sa ma conforme* numai atunci cand ma ameninta ca sa evit bataia. 3ste bine sa trantesti usa si sa tipi la ceilalti atunci cand nu esti de acord cu ceilalti.,Copilul mai mult ca sigur va de*volta un comportament similar cand va avea conflicte . $aca cer politicos ceva sunt ignorat; poate daca ma plang merge. "ama este suparata pe mine dar nu stiu din ce cau*a. >rebuie sa fac ce mi s-a spus e#ceptand timpul cand ma uit la emisiunea mea preferata,atunci pot sa ma plang cat mai mult. "ama gandesta ca nu fac nimic cum trebuie si ma uraste.
&nvatarea prin observare
Copilu va copia si va imita comportamentul meu.
&gnorarea comportamentelor dorite Iagi instructiuni &ndicatii date din scurt
Copilul intreaba intr-un mod politicos parintele daca poate sa-l a)ute sa deschida o cutie. arintele ignora cererea si spune!steapta un minut,da arintele se uita la de*ordinea de pe podea si spune$amian cu o figura incruntata. Copilul se uita la emisiunea lui preferata la televi*or. arintele ii cere sa faca baia.Copilul se plange *gomotos. Copilul rastoarna un pahar cu lapte si parintele ii spune furios3sti asa de neindemanatic.0ii mai atent,da.
Copilul meu cere si se plange mult.
Copilul meu nu face ce & se spune. Copilul meu nu cooperea*a decat atunci cand insisti. Copilul meu este neatent si imi da mai mult de munca.
"esa)ele emotionale
DRAFT
:ataia arintele loveste copilu pentru ca l-a mintit despre unde a fost dupa scoala. Copilul se roaga sa nu-l mai loveasca. 7ovirea altora este buna daca ei fac ceva ce nu-mi place. e de alta parte ,daca nu sunt cinstit , ar trebui sa incerc san u fiu prins. >rebuie sa fiu strict sis ami pedepsesc copilul pentru a elimina orice lipsa de onestitate.
DRAFT
(!, BAR!$R$ %# D!SC!P"!#AR$ $O$RC!)!;% facei o list cu situaiile i comportamentele copiilor fa de care avei emoi emoii negative-furie,
team, vinovie
&dentificarea unor alternative realiste de a gndi despre comportamentele copiilor%
Copilul ast e groa*nic' 4ituaia devine din ce n ce mai rea
testea*, vrea s vad ca sunt limitele 4arcina mea e s rmn calm,. i s l nv modaliti mai potrivite de a se comporta n astfel de situaii ot s m descurc, sunt n control. Cunosc metode de a-l control
2u o s se schimbe niciodat Copilul face intenionat ca s m enerve*e
rinilor li se va pre*enta modelul procesrii informaiei sociale a lui "ilner care e#plic comportamentul de abu* al copiilor.
&odelul ABC
entru a nelege mai bine cum comportamentul copilului poate fi e#plicat pe ba*a modelului ABC vom anali*a situaia de mai )os%
George este un biat de Q ani care este afar i se )oac cu prietenii lui; la un moment dat, unul dintre prieteni spune un cuvnt obscen pe care l-a au*it la televi*or, iar ceilali ncep s rd. George merge acas unde i gsete pe bunicii lui; dup ce vorbete puin cu ei George repet cuvntul obscen, bunicii rd, dup care el fuge n camer. !u trecut de)a Q sptmni, iar prinii lui George sunt ngri)orai deoarece el foloseste constant cuvntul obscen doar n pre*ena musafirilor. 0cnd o anali* funcional a acestui comportament observm urmtoarele%
Situaia
Antecedente deprtate
Antecedente imediate Cnd apare9 ;nde apare9 Cu cine apare9 Cnd nu apare9 ;nde nu apare9 Cu cine nu apare9
Comportament
Consecine
$+ect
Ce se 8ntmpl imediat dup9
cuvntul obscen reacia musafirilor / ei rd atunci cnd George folosete acel cuvnt
P3 model
DRAFT
P3 Situaia Antecedente deprtate Antecedente imediate Comportament Consecine $+ect
$O$RC!)!;: aplicarea modelului !:C pe siutaii i identificarea funciei comportamentului
DRAFT
Cercettorii au observat c mamele copiilor cu probleme comportamentale e#prim mult mai frecvent critici la adresa lor i manifest mai puine emoii po*itive fa de acetia ,Caspi i colab., C??Q.. Anul din scopurile studiului 6$nvironmental Ris0 "onditudinal TSin StudT: a fost de a verifica dac e#primarea emoional a mamei fa de copil este un factor de risc n apariia problemelor de comportament la copii. 7a studiu au participat C.C5C de gemeni de acelai se# pentru a elimina variabila de gen, dintre care 6J@ erau mono*igoi, iar QQ@ di*igoi. 3#primarea emoional a mamei a fost msurat printr-un interviu de 6 minute n care mama trebuia s-i descrie copiii. (n tot acest timp cercettorii au urmrit Q aspecte% - numrul de descriptori po*itivi atribuii copilului - numrul de remarci negative - negativitatea e#primat fa de copil - cldura cu care vorbea despre copil
$Aercitiu Chestionar de evaluare a in+luentelor eAercitate asupra comportamentelor copilului !cest chestionar te incura)ea*a sa te gandesti si sa evalue*i posibilele influente asupra comportamentului copilului tau% Cand era su7 varsta de trei ani cum era copilul tau9 o o o %i placea sa stea cu oameni pe lan-a el/ cerea +oarte multa atentie ; or de suparat/ stresat de modi+icarile 7ruste Foarte activ/ preocupat/ ener-ic/ di+icil de controlat,
Comentarii ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, %n +amilia dumneavoastra se +oloseste una din aceste recompense accidentale9 o o o o Atenia social Recompense materiale Recompense in activitai &ncarea ca recompensa
Comentarii ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, Treceti de cele mai multe ori cu vederea comportamentele adecvate ale copilului9 Comentarii ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, Copilul dumneavoastr capata o7iceiuri proaste uitandu4se la altii9 Comentarii ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, Cum transmiti copilului sa +ac ceva9 o o o o o o Prea multe sarcini deodata Prea putine Prea -reu Prea putin timp Prea va- +ormulate &esa<ul tau corporal este total di+erit de ceea ce a+irmi prin cuvinte
DRAFT
DRAFT
Capitolul J
&A#AG$&$#T;" C>&P>RTA&$#T$">R PR>B"$&AT!C$ SP$C!F!C$ (ARST$! PR$SC>"AR$
arcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla% Care sunt indicatorii de observare ai ciomportamentului problematic Care sunt cau*ele Cum sa gestione*e eficient
>7iective 7a sfaritul acestei sesiuni prinii%
vor cunoaste reguli pentru managementul comportamentelor problematice; vor sti sa formule*e prescriptii comportamentale clare i precise; vor sti sa foloseasca instrumentele
!, Cand copilul nu vrea Cand parintii cu asteptari realiste de la copiii lor si stabilesc limite clare, copiii sunt mai dispusi sa coopere*e si sa indeplineasca ceea ce li se cere. entru a se simti in siguranta copiii au nevoie de un mediu structurat ,rutine de comportament- ora mesei, ora de culcare, ora de plimbare etc., de predictibiliitate ,sa stie ce urmea*a sa se intample, sau ce urmea*a sa faca. si de limite si reguli simple. Cum invatam prescolarii sa accepte limitele si sa urme*e instructiunile9 3ste nerealist sa asteptam de la copiii sa faca intotdeauna ceea ce le cerem. Copiii de varsta prescolara, devenind mult mai independenti, simt nevoia in unele situatii sa decida si sa faca propriile alegeri . Cand devine nesupunerea D neascultarea o pro7lema9 2eascultarea devine o problema cand se intampla in mod frecvent, adica atunci cand un copil raspunde adecvat la mai putin de )umatate din cererile parintelui. De ce copiii re+u*a sa +aca ceea ce le spun parintii9 Copiii invata sa refu*e daca, in aceasta maniera, ei scapa de sarcinile pe care nu vor sa le faca. Aneori parintii nu sunt consecventi in atitudinea lor fata de comportamentul de refu* al copilului. 4e intampla ca intr-o *i parintii sa treaca cu vederea faptul ca cererea lorR solicitarea este ignorata, iar a doua *i sa se astepte ca instructiunile date sa fie e#ecutate de copil. $aca copilul invata ca parintii nu verifica si nu acorda de fiecare data importanta faptului ca el respectat sau nu ceea ce i s-a spus, acest lucru il determina sa fie mai putin dispus sa faca, ceea ce ii cer parintii. &n mod accidental,uneori parintii acorda mai multa atentie copilului atunci cand nu face ceea ce i se cere. $iscutiile, cicaleala, sau repetarea continua a cererilor repre*inta un tip de atentie pe care parintii o ofera copilului avand valoare de recompensa ceea ce conduce la intarirea comportamentul nedorit al acestuia. !ceasta inseamna ca ori de cate ori copilul va dori sa obtina atentie din partea parintilor, se va comporta in aceasta maniera, refu*and sa e#ecute indicatiile date. "odul in care parintii le spun copiilor ce au de facut sau ce astepata de la ei influentea*a intr-o mare masura comportamentul copiiilor. 4ituatii tipice care favori*ea*a aparitia comportamentui de refu* and parintele cere copilului sa ;aca mai multe lucruri in acelasi timp. $e cele mai multe ori copiii au dificultati in a face o aleagere atunci cand primesc prea multe lucruri de facut. entru a determina copilul sa faca ceea ce i se cere, este foarte important ca parintii sa-i dea o singura instructiune R un singur lucru de facut intr-un anumit interval de timp. and copiii nu primesc instructiuni clare despre ce se asteapta de la ei, $e e#emplu un copil nu mananca manierat. !cest lucru se poate datora faptului ca nu a primit suficiente e#plicatii despre cum sa foloseasca cutitul si furculita sau nu a e#ersat suficient de mult. and ceea ce se astepta de la copil este dincolo de posibilitatile lui, Copiii pot fi refu*a sa faca ceva, cand parintii asteapta prea mult de la ei si le cer sa faca lucruri care sunt dincolo de posibilitatile lor reale., de e#emplu -cand i se cere unui copil de trei ani sa faca curatenie intr-o camera in care este multa de*ordine.. and cerereaI solicitarea parintelui este ;acuta intr<un moment nepotrivit, Copiii sunt mult mai inclinati sa ignore solicitarea parintelui cand sunt ocupati ,fac ceva interesant, se uita la emisiunea preferata etc.. and parintele ii comunica copilului in termeni prea .enerali sau va.i ceea ce are de ;acut. Copiii nu pot urma instructiuni sau cereri care sunt nu sunt clare / e#. nu fi
DRAFT
prostanac'sau care sunt e#primate sub forma unei intrebari 8 vrei sa mergi la culcare acum+ $aca i se da copilului posibilitatea de a alege, copil raspunde cu un refu*. and nonverbal parintele e0prima un mesaF opus celui e0primat prin cuvinte, Aneori parintii rad sau *ambesc copilului in timp ce-i spun sa se opreasca din ceea ce face. !ceasta diferenta generea*a confu*ie. Copilul nu stie ce sa creada-este serios mesa)ul sau este in gluma+ $e asemenea, copiii de cele mai multe ori ignora solicitarile strigate de la distanta ,e# dintr-o camera in alta. deoarece parintii nu sunt pre*enti sa-le spuna e#act ce au de facut. Cum sa4l invatati pe copil sa +aca ceea ce spuneti D ceea ce doriti, Fiti atent la instructiunile pe care le dati, 3ste foarte important sa dati instructiuni clare si specifice,sa subliniati acele elemente care asteptati sa le faca copilul.. $ati instructiunile necesare si fiti pregatiti sa spri)initi copilul cu informatii suplimentare. 2u este re*onabil sa va asteptati R sa insistati intotdeauna la supunereaR conformarea imediata. Cand doriti sa trasati copilului o noua sarcina, cand este posibil, lasati copilul sa termine activitatea in care este implicat in momentul respectiv sau asteptati o pau*a in activitatea lor pentru a le trasa o sarcina noua. $aca apare o problema de comportament, actionati imediat. o &er-eti cat mai aproape de copil si captati4i atentia, Cand ii vorbiti copilului , aplecativa la nivelul lui, stabiliti contactul vi*ual ,priviti copilul in ochi . si folositi numele copilului pentru a-i capta atentia. o Spuneti copilului 6ce sa +aca:, 0iti foarte specific, spuneti e#act ce doriti de la copil sa faca. $e e#emplu 8 $iana, este timpul sa mergi la culcare' "ergi si pune-ti pi)amalele, te rog' $aca doriti sa opriti copilul din ceea ce face, asigurati-va ca ii spuneti copilului ce poate sa faca in schimb. $e e#emplu / $orin, opreste-te cu cataratul pe mobila. &a loc pe scaun si uita-te la televi*or, te rog' o Dati timp copilului sa coopere*e. $ati copilului timp sa inceapa ceea ce i-ati cerut. !pro#imativ 6 secunde sunt de a)uns. 4tati aproape de copil si uitati-va la el. o "audati copilul pentru cooperare.7audati copilul daca face ceea ce i s-a cerut. 0iti foarte specific . $e e#emplu 8 3li*a, multumesc ca ai facut ordine cand te-am rugat' o Repetati cererea. $aca i-ati cerut copilului sa faca o noua sarcina ,de e#. sa se pregateasca de culcare., repetati inca o data cererea daca copilul nu s-a conformat dupa 6 secunde. $aca i-ati cerut copilului sa se opresca dintr-o activitate, nu mai repetati cererea.
Cum sa -estionati necooperareaD nesupunerea copilului, Folositi consecintele lo-ice, $aca copilul nu face ceea ce i se cere, dupa 6 secunde folositi consecintele logice. !legeti o consecinta adecvata situatiei . !tunci cand este posibil, folositi-va de activitatile sau )ucariile care sunt centrul problemei. 3#plicati copilului care este motivul pentru care actionati in aceasta maniera- e#emplu 8 1obert, nu ai facut ce te-am rugat. >elevi*orul este inchis pentru ;? minute' $e regula 6-;? minute de intrerupere a unei activitati este un interval suficient de lung. &gnorati protestele si plangerile copilului. 2u incercati sa discutati sau sa argumentati deci*ia pe care ati luat-o, chiar daca copilul va incerca sa va ceara acest lucru. Ceea ce trebuie sa faceti este sa puneti in aplicare consecinta. >+eriti copilului sansa de a raspunde adecvat la cerere, 7asand posibilitatea copilului de a-si relua activitatea intrerupta sau )ucaria, dupa ce timpul a e#pirat, ii oferiti sansa de a se comporta adecvat. $aca copilul repeta comportamentul, nu e#ecuta ceea ce ii cereti din nou sa faca, in interval de o ora de cand a primit activitatea sau )ucaria inapoi, repetati aplicarea consecintei logice pentru o perioada mai mare de timp cum ar fi pentru restul *ilei, sau sa folositi 8timpul pentru linistire
Daca este necesar +olositi 6Uuiet time: sau eAcluderea, &n situatiile in care ii cereti copilului sa faca o noua activitate ,e#. sa se pregateasca de culcare. si el refu*a este dificil de folosit consecintele logice. &n acest ca* sau daca copilul continua sa refu*a sa faca ceea ce ii cereti , puteti folosi 8Zuiet time,timpul de linistire.. 4puneti copilului ce a facut gresit ,e#. 0lorin nu te-ai pregatit de culcare- consecinta / acum vei sta C minute la locul de linistire.. 8>impul de linistire 8 presupune o diminuare a atentiei pe care o acordati copilului. Copilul primeste loc ,un scaun situat intr-un loc mai retras. pe care trebuie sa steain liniste, timp de C minute. $aca copilul nu sta linistit, puteti folosi e#cluderea. &i aduceti copilului la cunostinta ce se intampla in continuare si care este motivul pentru care veti folosi e#cluderea .3#.80lorin nu ai fost tacut in timpul de linistire, acum vei merge in alta camera si vei sta linistit, timp de C minute.. 3#cluderea presupune scoaterea copilului din situatie si plasarea lui intr-un alt loc, pentru o
DRAFT
perioada foarte scurta de timp. 7ocul unde este lasat copilul trebuie sa fie o camera sau un spatiu neinteresant dar sigur, care sa nu puna in pericol sanatatea copilului. &nformati copilul ca trebuie sa stea acolo in liniste timp de C minute. 1eamintiti copilului ca poate parasi locul dupa C minute, chiar daca copilul pare suparat sau furios. >+eriti copilului sansa de a se comporta adecvat . $aca copilul a fost linistit timp de C minute in 8timpul de linistire sau in timpul e#cluderii, dati-i posibilitatea de a se intoarce la momentul anterior e#cluderii. $aca cererea initiala a fost sa se implice intr-o alta activitate ,e# sa se pregeteasca de culcare., repetati-i din nou ceea ce doriti sa faca ,e# 0lorin, te rog mergi si puneti pi)amalele acum.. 7audati comportamentul copilului daca face ceea ce ii solicitati. &n conditiile in care el refu*a sa faca, dupa ce asteptati 6 secunde, repetati folosirea 8timpului de linistire si e#cluderii. Ia fi nevoie sa repetati cele doua metode pana cand copilul va face ceea ce ii cereti. $aca cererea era de a stopa un comportament neadecvat, este indicat sa nu o mai repetati daca copilul refu*a sa se supuna.0olositi 8timpul de linistire si e#cluderea si apoi implicati copilul intr-o activitate interesanta. 7audati-l si subliniati aspectele po*itive ale comportamentului lui. De retinut L Dati copilului de varsta prescolara mai multa independenta/ o+erindu4i posi7ilitatea de a avea mai multe optiuni pentru a ale-e, $ste +oarte important sa +aceti di+erenta intre lucrurile care pot +i alese de copilul prescolar si indicatiile clare care -hidea*a comportamentul copilului, !ncercati sa nu dati copilului prescolar prea multe posi7ilitati de a ale-e privitor la rutinele *ilnice, Pasi de succes: !ncercati sa lasati copilul sa4si termine activitatea in care este implicat inainte de a4i da o alta sarcina Fde a4i cere sa +aca altcevaB, Apropiati4va de copil/ captati4i atentia si apoi ii spuneti eAact ce are de +acut, "audati copilul cand +ace ceea ce i4ati cerut, Actionati imediat cand copilul re+u*a sa +aca ceea ce ii cereti Folositi consecintele lo-ice/ 6timpul de linistire: si eAcluderea, >+eriti copilului sansa de a se comporta adecvat Fde a raspunde la ceea ce i s4a cerutB,
DRAFT
!!, Cri*ele de +urie Copiii prescolari manifesta frecvent accese de furie. &n aceste momente, copiii incearca sa-si e#prime nevoia de independenta sau o anumita frustrare. Cel mai adesea, furia se e#prima in episoade scurte de 6-;? min in care copilul are e#plo*ii verbale si fi*ice de genul plansului isteric, strigatelor, miscarilor puternice ale bratelor si picioarelor dar poate dura si o ora. Cel mai important obiectiv pentru parinti in gestionarea unor astfel de momente este identificarea corecta a cau*ei. Cum invatam copiii sa +aca +ata emotiilor intense care apar in diverse situatii de viata. "omentele de furie repre*inta o etapa normala in de*voltarea emotionala a copilului. !cestea trebuie privite ca pe o oportunitate de educare si de de*voltarea a reglarii emotionale si nu ca o catastrofa. Cand devine pro7lematic acest comportament9 !ccesele de furie sunt specifice intervalului de varsta C-Q ani , N?@ dintre copii manifesta acest comportament.. utem vorbi de un comportament problematic cand dupa varsta de Q ani copilul manifesta accese de furie in mod frecvent ,*ilnic. sau in situatiile in care folosesc furia cu scopul de a santa)a parintele pentru a obtine ceea ce isi doresc ,e#.copilul isi doreste o )ucarie si face o cri*a de furie in maga*in, stiind ca parintele, ca sa evite situatia )enanta, ii va cumpara acea )ucarie.. De ce au copiii accese de +urie9 Copiii folosesc furia ca pe o modalitate de comunicare. $atorita posibilitatilor reduse de a se e#prima prin intermediul cuvintelor, copiii isi e#prima prin furie necesitatea satisfacerii unor nevoi ,foame, somn, etc.. &dentificand corect cau*a, parintii pot inlatura furia copilului prin satisfacerea celor nevoi ,e#. daca ii este foame, i se da manancare. 0uria poate aparea si ca urmare a unor de*amagiri ,e#. copilul si-a pierdut )ucaria preferata.. !tat ignorarea emotiei copilului cat si ironi*area ,plangi ca un bebelus, lasa teatrul'. afectea*a de*voltarea emotionala a copilului. 9 alta cau*a se leaga de faptul ca nu-si pot regla frustrarea determinata de reali*area unui comportament nedorit de ei, dar cerut de parinte ,e#.le este dificil sa accepte ca parintele nu le cumpara )ucaria dorita acum.. 3i nu inteleg de ce nu pot intotdeauna sa atinga, sa guste, sa e#plore*e orice din )urul lor sau sa primeasca ceea cesi doresc. 4e intampla ca uneori parintii sa acorde in mod acidental o atentie mai mare copilului cand manifesta stari de furie. Cri*ele de nervi ale copilului pot a)unge sa infurie si chiar sa inspaimante orice parinte. 1eactiile furioase ale parintilor repre*inta un tip de atentie pe care ei o ofera copilului, avand valoare de recompensa ceea ce conduce la intarirea comportamentul nedorit al acestuia. !ceasta inseamna ca ori de cate ori copilul va dori sa obtina atentie din partea parintilor, se va comporta in aceasta maniera% tipete, urlete, obiecte aruncate, contorsionari violente ale corpului. Aneori parintii nu au o atitudine consecventa fata de cri*ele de furie ale copilului. 3i pot in unele situatii sa-si piarda calmul sau sa cede*e in favoarea copilului ,e#. sa-i cumpere )ucaria dorita. pentru a stopa cri*a de furie sau pentru a evita situatiile )enante ,cand cri*a copilului are loc in public.. &n aceasta maniera copilul invata cum sa actione*e atunci cand doreste sa obtina ceva ,atentia parintelui, o )ucarie pe care si-o doreste, etc..
Cum invatam copilul sa4si controle*e reactiile de +urie.
>+eriti copiilor eAemplul personal, Copiii la acesta varsta invata prin observare si imitare. $aca veti reactiona la cri*ele lor tot prin furie, ei vor invata acest model de raspuns. &ncercati sa ramaneti calm in fata i*bucnirilor furioase ale copilului. Copiii invata de la parinti cum sa-si e#prime emotiile ,e#. bucuria se e#prima prin ras, mangaieri, imbratisati, tristetea si furia prin plans, etc. o Tineti cont de particularitatile de varsta, Cand copiii nu au achi*itionat inca limba)ul ei folosesc furia ca mi)loc de comunicare. &ncercati sa invatati copilul sa-si e#prime nevoile folosind chiar si un singur cuvant ,e#. daca nu a)ung la o )ucarie-sa ceara )ucaria 8 vreau )ucaria de sus.. o !denti+icati corect cau*a +uriei, 4ituatiile in care copilul manifesta cri*e de furie se gestionea*a in functie de cau*a care le-a declansat. $aca furia apare ca urmare a unei de*amagiri ,e# si-a pierdut )ucaria preferata., ignorarea ,neacordarea atentiei emotiei copilului. nu este o solutie. Copilul are nevoie sa se simta inteles si spri)init. &n acest ca* trebuie sa linisteastiti copilul prin imbratisari si mangaieri. &gnorarea supararii copilului poate sa conduca in timp la scaderea increderii in adulti si mai mult decat atat, copilul poate invata sa devina insensibil la emotiile altor persoane ,tristete, suparare. deoarece in acceasi maniera a fost tratat si el. Cand cau*a furiei este legata de imposibilitatea de a obtine ceea ce-si doreste,ignorarea este o solutie eficienta.
DRAFT
o
!ncura<ati copilul sa4si eAprime ver7al emotia traita, 3#primati verbal emotiile traite, sunt foarte nervos. , in pre*enta copilului pentru ai permite acestuia sa observe comportamentele asociate fiecarei emotii ,e#.ce faceti cand sunti nervos. si sa le imite. &ncercati sa identificati emotia copilului si sa i-o traduceti sub forma de afirmatie sau intrebare pentru a indentifica cat mai corect modul in care se simte ,e# daca copilul spune-8esti cea mai rea mama din lume' puteti sa-i raspundeti 8se pare ca esti foarte suparat pe mine'. o &er-eti cat mai aproape de copil si captati4i atentia, Cand ii vorbiti copilului , aplecativa la nivelul lui, stabiliti contactul vi*ual ,priviti copilul in ochi . si folositi numele copilului pentru a-i capta atentia. o Acordati copilului spri<in si indrumare punctuala si consecventa pentru do7andirea controlului emotional, Copiii invata sa isi controle*e emotiile prin e#perienta proprie, prin observarea comportamentului adultilor si prin interiori*area ghida)ului oferit de adulti. Ca parinti trebuie sa aveti in vedere urmatoarele aspecte%sa reactionati moderat la emotiile copilului ,daca copilul este furios, nu trebuie sa va infuriati si dvs.., sa laudati orice initiativa a copilului de a va solicita a)utorul, sa faceti cu copiii e#ercitii de distragere a atentiei atunci cand situatiile frustrea*a copilul ,e#. cand copilul care este furios ca nu poate primi )ucaria de sus, puteti sa ii distrageti atentia aratandu-i un )oc mult mai interesant sau o alta activitate., sa invatati copiii sa se distante*e de sursa care le-a provocat furia , e#. cre*i ca daca vei merge intr-o alta camera, sa te )oci cu un alt )oc vei mai fi la fel de furios+. o "audati copilul cand a +acut +ata unei situatii +rustrante, &ncercati sa fiti specific si sa subliniati aspectele pe care copilul le-a facut. Cum -estionati cri*ele de +urie ale copilului care doresc sa o7tina ceea ce vor9
Re+u*ati calm dar +erm indeplinirea cererii copilului FIreau sa-mi cumperi papusa de acolo'. 1aspundeti cu 8imi pare rau dar nu ti-o pot cumpara asta*i si asociati raspunsul cu imbratisarea copilului. &n acest mod asigurati copilul de dragostea dumneavoastra neconditionata. &n ca* contrar el s-ar putea simti respins iar scopul este de a combate comportamentul negativ al copilului si nu de a-l rani sau )igni. 7audati copilul daca a reusit sa se controle*e dupa ce i s-a e#plicat de ce nu poate face anumite lucruri. Daca este posi7il +olositi distra-erea atentiei, entru copiii mai mici de Q-6 ani este foarte eficienta. &ncercati sa redirectionati atentia copilului spre o alta activitate sau un alt lucru mai interesant ,8uite ce balon frumos ' hai sa ne )ucam cu el'. Folositi i-norarea, $aca copilul dumneavoastra are un acces de furie acasa ,tipa, plange, se tranteste pe )os. pentru ca nu obtine ceea ce-si doreste, nu ii acordati nici un fel de atentie ,nu-l priviti, nu-i adresati nici un cuvant.. 4tati linistit si asteptati pana cand episodul se consuma. $aca episodul are loc intr-un loc pubic , in maga*inul cu )ucarii. luati distanta de el. 0iti atent ca distanta sa va permita sa vedeti tot timpul ce face. $upa ce episodul sa terminat nu discutati nimic despre cele intamplate. $aca copilul foloseste cri*a de furie ca santa) emotional, in curand va renunta sa mai folosesca aceasta tehnica daca va constata ca nu primeste nimic ,nici macar atentie.. ;tili*ati daca este posi7il consecintele lo-ice si naturale, entru copilul mai mare de Q-6 ani care plange ca nu are primeste lucrul dorit de el, desi i-ati e#plicat calm care este motivul pentru care nu se poate 8 e#.avem alte cumparaturi de facut, puteti folosi consecintele logice. $e e#emplu ii puteti spune ca daca nu incetea*a sa planga 8 veti iesi din maga*in , pana se linisteste. &n acest ca* nu puteti folosi e#cluderea ,indepartarea copilului din locul unde a avut accesul de furie. deoarece este foarte riscant sa-l lasati singur ,stada, masini, etc. si nici nu ar fi eficient ,va beneficia de atentia celorlalti oameni, care vor fi 8specatatorii unei noi i*bucniri.. >+eriti copilului sansa de a raspunde adecvat, $aca ati aplicat consecinta si ati iesit din maga*in, lasati copilul singur Q-6 min. $aca copilul s-a linistit, intrati in maga*in si intrebati-l daca este pregatit sa continuati sa faceti cumparaturile. $aca copilul accepta, rugati-l sa va a)ute, dandu-i sarcini precise ,e#.sa tina lista de cumparaturi, sa puna cumparaturile in cos.. 7audati-l cat mai specific pentru a)utorul dat ,e#. "ultumesc' &mi esti de mare a)utor.. $aca copilul dupa ce reveniti in maga*in i*bucneste intr-o noua cri*a de furie, atunci nu va ramane decat sa il luati de mana ,usor si calm., sa-l scoateti afara din maga*in ,fara sa-l tarati. si sa-l duceti intr-un loc unde sa se poata calma ,in masina sau intr-un loc linistit daca ati venit la cumparaturi cu mi)loacele de transport in comun.. 3ste posibil sa asteptati ceva timp pana copilul se calmea*a dar apoi mergeti direct acasa. entru unii copiii aceasta consecinta poate fi o
DRAFT
lectie, deoarece lor le place sa iasa cu parintii la cumparaturi iar cand s-au pus pe plans scopul lor nu era sa fie dusi acasa. !ndepartati copilul de locul in care a avut accesul de +urie FeAcludereaB, &n ca*ul in care copilul are aceesul de furie in maga*in, ignorarea de cele mai multe nu da re*ultate doarece copilul poate obtine atentia celorlalti oameni. &n acest ca*, daca nici metoda consecintelor logice nu a functionat, puteti incerca sa iesiti cu copilului din maga*in si mergeti intr-un loc unde sa se poata linisti. Aniii copiii se linistesc mai greu. entru a-i linisti este nevoie sa ii atingeti usor si sa vorbiti calm cu ei ."esa)ul ar putea fi 3ste normal sa fii suparat. 2i se intampla tuturor. 3u sunt aici si te iubesc' Ca parinte este important sa stiti ca este in regula sa spuneti #; copilului dumneavoastra si este la fel de normal ca el sa se simta furios. 7a fel puteti proceda daca copilul face o cri*a de furie ca urmare a unei dispute cu frateleR sora sau un alt copil. ,e# copilul tipa, da din picioare, se tranteste pe )os caci fratele refu*a sa ii dea o )ucarie.. !legeti un loc linistit unde copilul se poate calma. 2u incercati sa faceti acest lucru intr-o camera intuneacoasa sau sa-l inchideti in baie. 3#plicati calm copilului de ce procedati asa ,e#. acum esti foarte nervos, vei sta aici 5 minute pana te calme*i, dupa care vom vorbi.. 2u este recomandat sa folositi aceasta tehnica cu copiii mai mici de trei ani. >impul de e#cludere trebuie sa fie mic ,atatea minute cati ani are copilul.. uteti sa lasati copilul sa citesca o cartesau sa faca un pu**le in camera unde are loc e#cluderea. 3ste important pentru el sa gasesca acolo lucruri care sa-l a)ute sa se calme*e. $aca copilul incearca sa reduca timpul de e#cludere ,il puteti intoarce cu calm la locul lui reamintindu-i cat timp trebuie sa stea ,ai nevoie de o pau*a, trebuie sa stai 5 min sa te linistesti.. $aca copilul se intoarce la )ocul sau si in interval de ; ora face o noua cri*a aplicati inca o data e#cluderea si locul de linistite marind treptat timpul de e#cludere. >+eriti copilului sansa de a raspunde adecvat, $upa ce a avut loc e#cluderea, daca copilul s-a calmat, este important sa-i oferiti posibilitatea de a se comporta adecvat. &n primul rand discutati cu el de ce este nevoie sa se indeparte*e de locul in care s-a infuriat ,aceasta este o solutie de linistire atat pentru copil cat si pentru parinte.. &n functie de situatie dati-i copilului sansa de a-si corecta comportamentul ,e#. daca a ranit pe cineva- sa-si ceara scu*e, daca a aruncat obiectele pe )os- sa le ridice.. &ncura)ati si laudati comportamentul copilului de a-si lua singur o pau*a sau un timp de linistire, folosind spatiul respectiv, cand sinte nevoia sa se calme*e.
Cum putem preveni cri*ele de +urie lanificati totul dinainte. lanificati orice activitate cu copiii, de e#emplu cnd mergeti la cumparaturi, spune-ti copilului ce veti face acolo si care sunt regulile de comportament in acel conte#t. 0aceti impreuna cu copilul o lista de cumparaturi si folositi-va de ea pentru a ghida comportamentul copilului. >ineti cont de starea in care se afla copiii, nu-i scoateti in oras si nu cereti prea mult de la ei cand sunt obositi &mplicati copiii in activitati separate atunci cand sunteti ocupata si nu-i puteti supraveghea. 0iti corect, tratati in mod egal copiii pentru a nu se simti neindreptatiti.
De reinut L Accesele de +urie repre*int o etapa normal din de*voltarea emoional a copilului, !denti+icai corect care este cau*a comportamentului copilului pentru a avea reacii adecvate care s nu in+luene*e sntatea lui emoional. Pasi de succes >+erii copiilor eAemplul personal !denti+icai corect cau*a +uriei, Acordai copilului spri<in i indrumare punctual si consecvent pentru do7ndirea controlului emoional "audai copilul cand a +acut +a unei situaii +rustrante
DRAFT
Re+u*ai calm dar +erm 8ndeplinirea cererii copilului Dac este posi7il +olosii distra-erea ateniei Folosii i-norarea cnd accesele de +urie au loc acas i nu pun copilul 8ntr4o situaie riscant, ;tili*ai dac este posi7il consecinele lo-ice i naturale, %ndepartai copilul de locul in care a avut accesul de +urie FeAcludereaB %ncura<ai i laudai comportamentul copilul care aplic sin-ur metoda eAcluderii cand simte nevoia sa se calme*e, >+erii copilului sansa de a4 i corecta comportamentul,
DRAFT
Capitolul @
arcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla% Care sunt indicatorii de observare ai comportamentului problematic Care sunt cau*ele Cum se intervine eficient
>7iective 7a sfaritul acestei sesiuni prinii% vor cunoaste reguli pentru managementul comportamentelor problematice; vor sti sa formule*e prescriptii comportamentale clare i precise; - vor sti sa foloseasca instrumente
!, Copilul nu vrea sa imparta <ucariile4lucrurile cu ceilalti, ! imparti )ucariileR lucrurile cu ceilalti este o importanta abiliate sociala. Copiii au nevoie de indrumare si e#ercitiu pentru a-si forma aceasta abiliate. 3ste caracteristic pentru copiii mici sa fie posesivi cu lucrurile lor. arintii cu doi sau mai multi copii se confrunta *ilnic cu probleme legate refu*ul copiilor mici de a imparti lucrurile cu ceilalti. $e cele mai multe ori copiii mici smulg )ucariile din mana altor copii, ii imping ca sa castige )ucaria ravnita sau pur si simplu refu*a sa dea )ucaria preferata daca ii este ceruta. roblemele apar cand in familie sunt C sau mai multi copii, cand vin in vi*ita alti copiii sau in locurile de )oaca unde copilul intalneste alti copiii de varsta lui. Cum invatam copiii sa imparta lucrurile cu altii+ Copiii mai mici de Q-6 ani cred ca ceilalti gandesc si simt lucrurile la fel ca ei. 3i nu pot vedea lucrurile din perspectiva celuilalt. &n plus copiilor mici le face placere sa fie in prea)ma celorlalti copii dar la inceput ei prefera sa se )oace mai mult singuri decat cu ceilalti. &n mod normal copiii au nevoie de timp si e#ercitiu pentPru a invata sa se )oace cu ceilalti si sa imparta )ucariile cu ei.!bia la Q-6 ani copiii invata inteleg ca lucrurile date se inapoia*a si pot invata abilitatea de a impariti lucruri. V Cum prevenim aparitia pro7lemelor le-ate de lipsa a7ilitatii de a imparti lucruri cu ceilalti, 9 !mplicati copiii in activitati separate cand nu puteti sa4i supraveheati. Cand sunteti ocupat si nu puteti sa supravegheati copiii implicatii in activitati diferite, lasand un spatiu intre ei. &n mod regulat este indicat sa va intrerupeti ceea ce faceti, sa mergeti la copii si sa-i laudati pentru modul in care se )oaca ,e#- bravo' Ce frumos va )ucati voi'. o Fiti corect. >ratati fiecare copil in mod egal pentru a evita rivalitatea dintre ei. Cand copilul mai mic ii smulge )ucaria celuilalt din mana, nu permiteti sa i-o ia pe principiul 8da-i lui, ca este mai mic. &nvatati copilul cel mic sa formule*e o cerere pentru a lua o )ucarie. &n functie de cat de bine poate sa se e#prime verbal poate cere )ucaria fie printr-un cuvant te rog 8 sau printr-o propo*itie 8te rog sa-mi dai )ucaria. $aca tot timpul fratii mai mari vor fi nevoiti sa cede*e in fata celor mai mici ,sa le lase )ucariile cand acestia le smulg din mana. ei se vor simti frustrati. 3ste foarte important sa tratati fiecare copil la fel. roblemele pot aparea cand fratele mai mare nu doreste sa-i dea celui mic din )ucariile lui. 0ii pregatit ca parinte sa intervii si sa te asihuri ca ambii copii isi dau lucruri unul altuia. o Tratati copiii care vin in vi*ita la +el ca pe proprii dumneavoastra copii. 3#plica copiiilor care vin in vi*ita si parintilor lor care sunt regulile de comportament din casa voastra si cere vi*itatorilor sa respecte regulile.,e#.toti copiii se pot )uca cu )ucariile din casa; cand dorim sa ne )ucam cu o )ucarie spunem% te rog sa-mi dai;cine smulge )ucaria din mana, nu o primeste; ne putem )uca cu fiecare )ucarie pe rand.. VCum invatam copilul sa imparta cu ceialti <ucariile o >+etiti un 7un eAemplu personal. !ratatile copiilor ce inseamna sa imparta. 0aceti e#ercitii simple, folosind materiale diverse ,e# puteti sa le dati cativa biscuiti din portia dumneavoastra..
DRAFT
o !mplicati copiii in activitati care presupun +olosirea materialelor in comun. Cand aveti timp sa va )ucati cu copiii implicatii in activitati care sa presupuna folosirea in comun a materialelor,e# desenati impreuna cu o singura cutie de culori, contruiti un pu**le, constriti un bloc. 4tati aproape de copiii si laudati copiii cand cooperea*a si isi dau unul altuia materialele ,ce frumos va )ucati voi impreuna'. &ncepeti cu activitati scurte de C-6 minute si gradual mariti durata. $e e#emplu implicand copiii intr-o activitate de desen in care se pot folosi de o singura cutie de creioane colorate ii puteti invata pe copiii cum sa faca schimbul de creioane. 1egula de a obtine creionul este imi dai te rog creionul+ entru raspunsul $!, celalat copil care a cerut, multumeste si primeste creionul, pentru raspunsul 2A, &2C! 2A !" >31"&2!> celalalt copil va spune 8atunci voi mai astepta putin si intre timp pot colora altceva. 3ste un moment propice pentru a urmari modul in care copiii fac schimbul de creioanesi pentru a lauda fiecare copil pentru efortul depus de a astepta creionul.,e# :ravo Corina' !i asteptat sa iti vina randul si ai spus foarte frumos multumesc cand ai primit creionul de la George.. uteti folosi aceasta activitate sa lucrati dumneavoastra cu copilul facand schimbul de creioane. o Su7liniati importanta acestui comportament social. entru copiii mai mari de cinci ani este indicat sa oferiti e#plicatii privind importanta comportamentului de a imparti obiecte cu ceilalti ,e#. Ce bine ne pare cand cineva ne da o )ucarie' 4untem foarte bucurosi si ne )ucam frumos impreuna' $e aceea si noi putem sa dam )ucarii altor persoane.. o "audati intotdeauna copilul cand imparte lucrurile cu altii. 7audati de fiecare data copilul cand isi astepta randul, imparte obiectele cu alti copii sau lasa copiii sa se )oace cu )ucariile lui. / 8fetelor ca frumos va )ucati impreuna. !na este dragut ca ai lasat-o pe &ulia sa se )oace cu cuburile tale' o Actionati imediat cand copilul este pe cale sa smul-a <ucaria din mana unui copil. 3ste foarte important sa actionati imediat daca vedeti intentia copilului de a sa smulge )ucaria unui alt copil. "ergeti spre el si imobili*ati-i mana. !pucati mana copilului si reamintiti-i ca trebuie sa spuna 8>3 19G si sa-si astepte randul. 7audati copilul pentru ca a cerut frumos si si-a aseteaptat randul. 8:ravo Corina' !i asteptat sa iti vina randul si ai spus foarte frumos multumesc cand ai primit )ucaria de la George VCum sa va descurcati cu copiii care nu vor sa imparta <ucariile cu ceilalti, Spuneti copilului ce sa +aca. $aca copilul smulge sau impinge un alt copil pentru a-i lua o alta )ucarie, dati-le indicatii clare despre ce sa nu faca 8"arius, nu ai voie sa ii smulgi mingea cat timp Corina se )oaca cu ea si apoi despre ce sa faca 8da-i mingea inapoi si las-o sa termine )ocul. Ghidati comportamentul copiilor prin re-uli. uteti ghida comportamentul copilor prin reguli simple. $e e#emplu% toti copiii se pot )uca cu )ucariile din casa; cand dorim sa ne )ucam cu o )ucarie, spunem% te rog sa-mi dai; cine smulge )ucaria din mana altui copil, nu o primeste pentru o anumita perioada de timp ,cateva minute.; ne )ucam pe rand cu )ucariile din casa. &n ca*ul copiilor mai mari, peste Q-6 ani, se poate stabili ca regula generala, sa folosesca formula 8te rog sa-mi dai ... pentru a obtine ceva si se poate e#ersa cu copilul raspunsurile pentru ambele situatii% daca copilul primeste un raspuns afirmativ, va spune 8multumesc daca copilul caruia i-a cerut ii spune 8nu, inca nu am terminat copilul va fi invatat sa raspunda8atunci voi mai astepta putin si intre timp pot face altceva. !ceast ultim raspuns este foarte greu de dat de catre copiii mai mici de patru- cinci ani deoarece ei vad lucrurile doar din perspectiva proprie. 3i cred ca toata lumea gandeste si simte la fel ca ei. &n plus copilului mic ii este foarte greu sa isi inhibe dorinta imediata de a se )uca cu un lucru. 3i pot sa-si oriente*e singuri atentia spre un alt obiect, o alta activitate doar daca a e#ersat cu adultul anterior aceasta tehnica. !ntariti instructiunile cu consecintele lo-ice. $aca copilul nu face ceea ce i-ati spus in 6 secunde, folositi consecintele logice. !legeti o consecinta adaptata situatiei, de e#emplu, poti lua )ucaria de la copilul care a incercat sa smulga si o dai copilului celuilalt 8 "arius inca o data ai incercat sa smulgi mingea Corinei, consecinta- 8Corina mai primeste 6 minute in plus sa se )oace cu mingea.;? minute de intrerupere a unei activitati este destul de mult pentru un copil. &gnorati protestele si plangerile. 2u discutati si nu va argumentati po*itia ,deci*ia.. ur si simplu aplicati consecinta. Permiteti copilului sa se intorca la activitatea anterioara. $upa ce timpul a e#pirat, reintoarcerea copilului la activitatea sau )ucaria dorita ii ofera oportunitatea de a cere permisiunea de a se )uca. $aca problema comportamentala persista ori se intampla din nou la o ora dupa ce copilul a primit inapoi )ucaria sau activitatea, repetati consecinta logica pe o perioada mai mare de timp cum ar fi intreruperea
DRAFT
imporsibilitatea de a mai desfasura acea activitate sau a se mai )uca cu acea )ucarie in cursul *ilei respective, sau folositi locul si timpul de linistire. Daca este necesar +olositi timpul de linistire sau eAcluderea ,scoaterea copilului din situatie.. $aca copilul se lupta si protestea*a, sau smulge din nou )ucaria, la o ora dupa folosirea consecintei logice, folosititimpul de linistire. 4puneti copilului ce a facut gresit 8 nu ai asteptat randul si ai smuls din nou )ucaria Corinei si in plus ai protestat si ai incercat sa te bati / si care este consecinta 8acum urmea*a timpul de linistire 8. >impul de linistire consta in diminuarea atentiei acordate copilului si plasarea lui intrun loc unde sa stea linistiti pentru o perioada scurta de timp. uteti ase*a copilul pe un scau . !nuntati-i ca trebuie sa stea tacuti C-5 minute dupa care pot reveni. $aca copilul are peste trei ani si nu a stat linistit in 8timpul de linistire 8 puteti folosi e#cluderea. 2u ai stat linistit in 8timpul de linistire acum vei merge la locul de linistire 3#cluderea presupune scoaterea copilului din situatia in care s-a petrecut comportamentul problematic, pentru putin timp. >rimiteti copilul intr-o alta camera, care sa nu pre*inte nici un risc ,e# in dormitorul lui. si ii spuneti sa stea in liniste timp de cateva minute ,numarul de minute trebuie sa corespunda numarului de ani care ii are copilul.. 2u este indicat sa se folosesca tehnica e#cluderii cu copiii mai mici de 5 ani. Cu ei se poate folosi doar timpul de linistire. 1eamintiti copilului, chiar daca este suparat sau furios, ca nu se poate intoarce la activitatea pe care o desfasura anterior ,e#. sa se )oace cu mingea. decat dupa ce e#pira timpul alocat. Permiteti copilului sa se intoarca la activitatea pe care o des+asura anterior momentului eAcluderii. $aca copilul a respectat timpul si a stat linistit in camera, permiteti-i sa se intoarca la ceea ce facea inainte de a aplica e#cluderea. !cesta este o oportunitatea care ii permite copilului sa sa se comporte adecvat. 7audati comportamentul copilului daca imparte )ucariile cu ceilalti copil, isi astepta randul, cooperea*a. $aca problema se intampla din nou, repetati 8timpul de linistire si e#cluderea de atatea ori pana copilul dumneavoastra invata sa imparta lucrurile cu alti copiii si isi asteapta randul. VCum va descurcati cu copiii care nu vor sa imparta <ucariile cu ceilalti/ in situatiile in care pro7lemele apar in a7senta dumneavoasta 4unt momente in care copiii se bat pentru o )ucarie iar dumneavoastra nu stiti cum aparut problema si nici nu sunteti pe fa*a pentru a spune cine sa )oaca primul cu ea si cine asteapta. &ncercati sa evitati sa dati copilului mai mic posibilitatea de a se )uca primul cu )ucaria cand acesta protestea*a. !ltfel copilul poate invata ca protestand foarte tare poate obtine ceea ce vrea ,folosind aceasta metoda si pe viitor. Copilul mai mic poate chiar sa-l provoace pe cel mai mare pentru a obtine o reactie. 3vitati sa-i cereti copilul mai mare sa spuna ce s-a intamplat sau ce l-a suparat pe copilul mai mic. Copiii de C-Q ani nu sunt capabili sa spuna cu e#actitatea ce s-a intamplat. entru copiii mai mari, peste patru ani, aceasta disputa poate fi conte#tul propice in care, cu a)utorul dumneavoastra, sa invate modaliati simple de re*olvare a conflictelor ,o abilitate sociala foarte importanta.. $aca conflictul intre copii nu se re*olva rapid, opriti activitatea copiilor si e#ersati cu ei pasii de solutionare% ;. $escrierea faptelor , fara a invinovati ,e#. ionut mi-a smuls )ucaria din mana si m-a lovit cu picioril.. Ca parinte trebuie sa-i invatati pe copii sa vorbeasca despre comportament si nu despre persoana, sa evite blamarile si etichetarile. C. 3#primarea sentimentelor fata de ceea ce s-a intamplat ,e#."ihai cum te-ai simtit atunci cand &onut te-a lovit cu piciorul+. !cest lucru conduce la descarcarea emotionala a copilului si scade probabilitatea de a recurge la agresivitate. 5. &dentificarea alternativelor /cum cred copiii ca ar putea re*olva situatia , e#. ionut si "ihai cum credeti ca puteti face sa re*olvati cearta dintre voi. Q. Armatoarele sugestii pot sa va a)ute sa re*olvati problema atunci cand copiii se lupta pentru o )ucarie% - Botarati cine se )oaca primul cu )ucaria- e# 8!ndrei si 1obert opriti-va'>rebuie sa va )ucati pe rand cu )ucariile. !ndrei tu te )oci primul timp de cinci minute' 1obert tu astepti sa iti vina randul' 0iti atent sa nu favori*ati pe nici unul dintre copiii. 0iecare trebuie sa primeasca in timp posibilitatea de a se )uca primul cu )ucaria. - 7audati copiii ca impart )ucariile si isi astepta randul 8:ravo 1obert' !i asteptat sa iti vina randul si ai spus foarte frumos multumesc cand ai primit )ucaria de la !ndrei - &gnorati plangerile si protestele ,nu adresati copiilor nici o privire si nici un cuvant daca plang sau protestea*a. - $aca problema continua, luati )ucaria disputata. $upa 6 minute, o inapoiati copiilor si ii spri)initi sa hotarasca cine se va )uca primul si cine va astepta. 7audati copilul pentru ca imparte )ucariile cu celalalt si isi astepata randul. - $aca copiii se cearta din nou de la o )ucarie trebuie sa ii separati si sa ii trimite-ti pe fiecare in 8timpul de linistite sau la locul de linistite ,e#cluderea. urmand instructiunile descrise anterior.
DRAFT
erimiteti copiilor sa-si reia activitatea intrerupa, dupa ce timpul alocat linistirii a e#pirat pentru a le da sansa sa se comporta adecvat. 7audati copiii pentru ca impart )ucariile, cooperea*a si isi asteapta randul- e#. ce frumos va )ucati voi impreuna' 8:ravo 1obert' !i asteptat sa iti vina randul si ai spus foarte frumos multumesc cand ai primit )ucaria de la !ndrei
De retinut' Copiii nu se nasc carita7ili si altruisti/ ci devin cu a<utorul si -hidarea dumneavoastra, >+eriti copiiilor conteAte cat mai diverse sa eAerse*e a7iliatile sociale FeA sa imparta o7iecteD <ucarii cu ceialti/ sa4si astepte randul/ sa coopere*eB
Pasi de succes Tratati copiii in mod e-al, !mplicati copiii in activitati separate/ atunci cand nu ii puteti suprave-hea, >+eriti4le un 7un eAemplu personal, !mplicati copiii in activitati de cooperare/ care presupun impartirea materialelor si asteptarea randului/ cand puteti sa4i suptave-heati, "audati comportamentul de impartire a materialelor si cooperarea, ;rmariti de aproape <ocul copiilor si interveniti promt daca un comportament pro7lematic este pe cale sa se intample FeA, smul-e <ucaria din manaB A<utati copiii sa hotarasca cine se va <uca primul >+eriti posi7ilitatea +iecaruia de a se <uca primul/ +ara sa +avori*ati pe cineva A<utati copiii sa invete modalitati adecvate de re*olvare a con+lictelor, Folositi re-ulile simple care sa -hide*e comportamentul copiilor Folositi consecintele lo-ice daca copiii nu doresc sa imparta <ucariile si nu respecta re-ulile Folositi 6timpul de linistire: si 6eAcluderea: daca copilul protestea*a sau re+u*a sa imparta, Permiteti copilului sa se intoarca la activitatea pe care o des+asura inainte/ pentru a avea sansa sa se comporte adecvat Fsa imparta <ucariile cu ceilalti/ sa isi astepte randulB,
!!, Disputele si a-resivitatea

$in cand in cand este un lucru obisnuit pentru copiii sa intre in conflict si sa se certe. Cel mai mare risc care apare cand copiii se bat este ca cineva ar putea fi ranit. $aca nu intervenim de timpuriu sa invatam copilul modalitati adecvate de solutionare a problemelor cu care se confrunta pentru a elimina modalitatile agresive, consecintele asupra de*voltarii copilului pot fi de*astroase. Copiii prescolari au nevoie de a)utor din partea parintilor pentru a invata cele mai bune moduri de a se comporta si de a-si re*olva conflictele. Cateva sugestii care va vor a)uta sa invatati copiii sa se implice in )ocul celorlalti copii, sa se )oace cu ei si sa-si re*olve conflictele care apar. Cum se mani+esta a-resivitatea la varsta prescolara9 Cele mai frecvente comportamente agresive care apar sunt de a lovi pe cineva, de a-l impinge, de a-i smulge o )ucarie din mana, a-l trage de par, de a-i adresa un cuvant nepotrivit, de a se certa de la o )ucarie. Cand a-resivitatea devine o pro7lema9 !gresivitatea fi*ica face parte din repertorilul comportamental al copilului mic si tinde sa scada intre C-Q ani pe masura ce se de*volta limba)ul, crescand astfel agresivitatea verbala, care se manifesta prin certuri de la )ucarii si obiecte. 1eactiile agresive devin o problema in momentul in care copilul foloseste agresivitatea in fod frecvent ca o modalitate pentru a re*olva problemele cu care se confunta% a obtine o )ucarie, a obtine atentie din partea celorlalti etc. &n plus comportamentale problematice ale copiilor din prescolaritate care includ agresivitate fata de animale, alti copii, sau proprietatea altuia pot fi o reflectare a unei tulburari de comportament care s-a instalat de timpuriu si care anticipea*a probleme de conduita in adolescenta si la varsta adulta , 7oeber, 7aheP, K >homas, ;<<;.<
<oe.er, :., <ahe/,&.&., ) ,homas, ".(1991) #ia1nosti! !on ndr m o- oppositional de-iant disorder and !ond !t disorder. 0o rnal o'.normal (s/!holo1/, 1%%, 279-29%
DRAFT
De ce se 7at copiii9 Copiii se bat sau devin agresivi datorita % frustarii sau furiei resimtite atunci cand lucrurile nu se intampla asa cum vor ei. 7a varsta prescolara copiii de regula intampina dificultati in imparitirea )ucariilor cu alti copiii, in amanarea dorintei lor imediate de a se )uca cu o )ucarie sau de a face un anumit lucru si in intelegerea perspectivei celorlalti, ei cre*and ca ceilalti gandesc si simt lucrurile la fel ca ei. !bia dupa varsta de Q-6 ani comportamentele agresive inregistrea*a o scadere datorita progreselor pe care copiii le inregistrea*a atat la nivel cognitiv ,inteleg ca ceilalti privesc lucrurile intru-un mod diferit de al sau. cat si la nivel socioemotional ,pot sa-si amane dorinta imediata de a face un lucru dorit de el si de a se implica intr-o actiune nedorita de el dar ceruta de adult.. faptului ca nu au invatat alte modalitati de re*olvare a conflictelor sau pre*inta dificultati in ceea ce priveste e#primarea a ceea ce vorRceea ce doresc. gelo*iei si competitiei in special cu fratii sau surorile. dorintei de a testa reactiile celor din )ur; ei pur si simplu vor sa vada ce se intampla, agresivitatea de regula declansand o reactie puternica din partea victimei. dorintei de a obtine ceea ce vor; de e#emplu in acesta maniera il poate determina pe un copil sa renunte la o )ucarie sau poate obtine atentia parintilor. "odelului pe care il observa si il imita; daca copilul observa ca adultii din )urul sau se cearta sau se lovesc, el va fi mai predispus sa se comporte in acest mod cand se va confrunta cu o problema similara. Aneori parintii nu stiu sigur cum sa delimite*e incaieraea din )oaca de comportamentul dureros,care raneste.. $aca limta nu este clar trasata, va fi foartea greu pentru copil sa invete modalitati adecvate, pasnice de a se )uca cu ceilalti copii si de a-si re*ova problemele cu care se confrunta. Cum invatam copiii sa coopere*e cu ceilalti in cadrul <ocului, o $Aplicati copilului re-ulile, 4tabiliti doua sau trei reguli simple care sa ghide*e comportamentul copilului in )ocul cu ceilalti si discutati-le cu copilul. 1eamintiti regulile pana cand copilul va putea sa le enunte singur. 0oarte important este ca regulile sa ii spuna copilului 8ce sa faca si nu 8ce sa nu faca. $e e#emplu% impartim )ucariile cu ceilalti; ne asteptam randul; cu mainile putem sa ne atinge usor, sa ne mangaiem; folosim vocea de interior cand vorbim unii cu ceilalti. o Ale-eti cateva activitati pentru a invata copilul sa4si astepte randul, &mplicati copilul in activitati care sa-l invete sa imparta lucrurileR )ucariile cu ceilalti, sa coopere*e in cadrul )ocului si sa isi astepte randul. uteti e#ersa in cadul )ocurilor cu mingea de e#emplu aruncam mingea de la unul la altul sau in )ocul de creatie 8de-a maga*inul in care copilul are posibilitatea de invata comportamente diverse cum ar fi %formulele de salut, cum sa formule*e o cerere 8va rog sa-mi dati... multumesc', sa isi astepte randul etc. o !ncura<ati comportamentul de*ira7ilF adecvatB. Cand copilul respecta regulile )ocului, imparte )ucariile cu ceilalti copiii si cooperea*a cu ei, acortadi-le atentie. Iorbiti cu copiii si puneti-le intrebari despre ceea ce fac. $e e#emplu 8 !ti construit un turn urias impreuna. Cate turnuri ca avea castelul vostru+ 7audati copiii specific 8 ma bucur ca voi trei va )ucati atat de bine impreuna sau 8 asta*i te )oci foarte dragut impreuna cu ceilalti, $ragos' o Acordati recompense sepciale in etapa de invatare a unui comportament nou, &n special la inceput, in etapa de invatare a comportamentului nou, de e#emplu, cand invata sa isi astepte randul, sa formule*e o cere, sa coopere*e cu alti copii in cadul )ocului, acordati copiilor, timp de cateva *ile, recompense speciale. !cestea ar putea fi% o poveste, un )oc, o bautura preferate, o pra)itura. 4puneti-le copiilor cat de multumiti sunteti ca ei se )oaca atat de dragut impreuna. o A<utati copiii sa isi re*olve pro7lemele, &ncercati sa supravegheati in permanenta copiii si sa actionati inainte ca bataia sau cearta sa inceapa. Anii copiii pot avea dificultati in comunicarea dorintelor. uteti sa ii a)utati sa e#prime ceea ce vor folosind cateva cuvinte. $e e#emplu ii puteti spune 1obert, spune 8 $iana, a trecut randul tau, esta randul mei acum. 7audati copilul pentru modul politicos de a se adresa si de a spune ceea ce doreste. !lti copiii au nevoie de a)utorul dumneavoastra pentru a hatara cine se )oaca primul cu )ucaria% 80etelor, trebuie sa impartiti )ucariile. Cine se )oaca prima+ 7asati pe rand fiecare copil sa inceapa primul. 3vitati sa favori*ati un copil pe diverse considerente cum ar 8lasa-l pe el ca este mai mic'. $aca solutia este gasita, laudati copilul pentru ca imparte )ucariile cu ceilalti si isi asteapta randul.
DRAFT
Cum -estionam situatiile in care copiii se luptaD isi disputa ceva, Actionati imediat, Cand observati orice semn de intrare in conflict este nevoie sa actionati cu rapiditate. Spuneti copiilor ce sa +aca, 0iti fermi si spuneti-le sa se opreasca din ceea ce fac E 6abi si orina stop? si ce sa faca in loc 8 ;iecare isi astepta randul ca sa tina pasusa in brate'. 3ste contra recomandat sa spuneti copilului ce sa nu faca, de e#emplu 82u mai tragti de papusa ' 2u va loviti ' 7audati specific copiii care fac ceea ce le cereti. Folositi consecintele lo-ice, $aca copilul nu face ceea ce i-ati cerut folositi o consecinta logica care sa fie adecvata situatiei respective. Cand este posibil retrageti )ucaria sau activitatea care este centrul disputei si e#plicati copilului de ce ati actionat astfel. $aca problema incepe de la un copil care refu*a sa imparta cu celalalt o )ucarie, luati-i )ucaria si o dati celuilalt sa se )oace cu ea. $aca in conflict sunt implicati mai multi copiii care nu reusesc sa cada de acord in legatura cu cine este la rand sau al cui rand este, folositi o consecinta adecvata situatiei. $e e#mplu, retrageti )ucaria sau activitatea care a ridicat probleme 8 baieti, nu ati impartit masinuta, asa ca, o voi pune sus timp de 6 min. $e regula 6-;? minute sunt suficiente pantru prescolari. &gnorati protestele si plangerile. 2u de*bateti si nici nu va argumentati deci*ia in fata copiilor. ur si simplu aplicati consecinta. Permiteti copilului sa se reintoarca la activitate, $upa e#pirarea timpului returnati copiilor )ucaria sau activitatea pe care au desfasurat-o anterior aplicarii consecintei. !stfel le oferiti copiilor posibilitateaR sansa de a practica comportamentul asteptat ,impartirea )ucariiei, cooperarea in cadul )ocului etc.. 7audati impartirea )ucariei si asteptarea randului punand accent pe beneficiile acestui comportament% 8ce bine ne pare cand cineva ne da o )ucarie' Ce bucuros este "atei ca ai impatit )ucaria cu el' :ravo'!i !steptat foarte frumos randul' 0iecare copil isi doreste sa se )oace cu )ucaria Daca pro7lema se intampla din nouL $aca in urmatoarea ora dupa ce copilul a primit )ucaria inapoi, repeta comportamentul problematic, repetati aplicarea consecintei logice pentru o perioada mai mare de timp,e#.retraferea )ucariei pentru tot restul *ilei.. Cum -estionam situatiile in care copiii se comporta a-resivFlovesc un alt copil/ il tra- de par/ il impin-eB o Actionati imediat, Cand observati orice semn agresivitate,loveste, trage de par, impinge etc. este nevoie sa actionati cu rapiditate. o !denti+icati daca actul a-resiv a +ost +acut cu intentie sau +ara intentie, $e e#empu uneori copiii prescolari ii imping involuntar pe cei de langa ei pentru a a)unge la o )ucarie, ca urmare a faptului ca au o e#perienta sociala destul de redusa si nu pot anticipa care sunt consecintele comportamentului lor. $aca adultul poate reali*a ca impingand o persoana care ii sta in cale, acesta ar putea reactiona agresiv, simtindu-se la randul sau agresata, copilul nu poate sa faca acest lucru. 3l nu constienti*ea*a ca celalalt copil s-ar putea supara si ar putea reactiona agresiv ca urmare a faptului ca s-a simtit impins. $aca copilul a impins un alt copil cu intentie ,e# l-a impins pe celalalt copil ca nu a vrut sa ii dea )ucaria . este nevoie sa reactionati imediat la comportamentul nepotrivit al copilului. $aca copilul a impins un alt copil datorita faptului ca se afla in calea lui atunci puteti inteveni sa-i spuneti copilului care a fost impins 8a +ost din -reseala .este nevoie sa faceti aceatsa interventie deoarece copiii nici nu reusesc sa faca diferenta intre comportamentele intentionate si cele neintentionate si le gandesc pe toate ca atacuri asupra lui. o Spuneti copiilor ce sa +aca, !dresati-va copilului care agresea*a, pe un ton ferm, spunandu-i sa se opreasca din ceea ce face 8"ihai, opreste-te' sau 4top' si ce doriti sa faca in schimb 8 >ine-ti mainile departe de 7ucian' 7audati copilul daca el face ceea ce ii cereti. 8"ultumesc ca ai facut ceea ce ti-am cerut' o Sta7iliti re-uli clare si simple care sa -hide*e comportamentul copilului in cadrul interactiunii cu ceilalti copii, $e e#mplu, cu mainile avem voie sa ne atingem usor, sa ne mangaiem, sa ne )ucam. o Sta7iliti consecinte lo-ice adecvate situatiei, 6"ihai l-ai lovit pe 7ucian. $aca se mai intampla vei merge la locul de linistire.
DRAFT
o
A<utati copiii sa constienti*e*e care sunt consecintele sociale ale propriilor lor comportamente 7ucian spune-i lui "ihai cum te-ai simtit cand te-a lovit+ "ihai cum cre*i ca te-ai simti tu daca cineva te-ar lovi+ $aca il vei mai lovi pe 7ucian cre*i ca el se va mai )uca cu tine+
o Folositi locul de linistire FeAcluderea sau time4outB, $aca copilul nu se

opreste si agresea*a din nou folositi 8locul de linistire 8. 4puneti copilului ce a facut gresit si care este consecinta 8"ihai l-ai lovit din nou pe 7ucian. !cum vei merge sa te linistesti'. &n aceasta fa*a este nevoie sa duceti copilul care a lovit, pentru o perioada scurta de timp, intr-un loc sigur, care nu pre*inta riscuri si nici nu ii ofera beneficii suplimentare unde sa se poata linisti ,e# camera lui.. 3ste nevoie sa ii spuneti ca va trebui sa stea linistit timp de cateva minute dupa care se poate intoarce la ceea ce facea anterior. $aca copilul se agita si face cri*e de furie nu deschideti usa, si nu-i permiteti sa iasa din 8time-out decat in momentul in care s-a linistit. 1eamintiti copilului ca poate parasi locul dupa cateva minute ,timpul de e#cludere trebuie sa corespunda varstei copilului /; minut pentru fiecare an. , chiar daca copilul pare suparat sau furios. Cand a e#pirat timpul si copilul s-a linstit ii puteti spune 8 entru ca te-ai linistit poti sa mergi sa-ti continui activitatea.
o >+eriti copilului sansa de a se comporta adecvat . $aca copilul a fost linistit

timp de C minute la locul de linistire, dati-i posibilitatea de a se intoarce la momentul anterior e#cluderii. 9ferind copilului posibilitatea de a-si relua activitatea ii dati sansa de a coopera cu ceilalti si de a se comporta adecvat. 7audati copilul pentru ca se )oaca dragut cu alti copii,imparte )ucariile, cere adecvat o )ucarie, spune cand isi doreste ceva, isi asteapta randul.. &n conditiile in care copilul recurge din nou la agresivitate pentru a-si re*olva problemele va fi nevoie sa repetati e#cluderea 8locul de linistire. Ia fi nevoie sa repetati acesta metoda de mai multe ori pana copilul va a)unge sa inlocuiasca comportamentele agresive cu comportamente adecvate. 3ste important ca dupa orice aplicare a e#cluderii sa permiteti copilului sa-si reia activitatea intrerupta pentru a putea sa-l laudati si sa-i subliniati aspectele po*itive. De retinutL &ani+estarile a-resive repre*inta o etapa normala in de*voltarea copilului mic, A-esivitatea +i*ica incepe sa scada intre ?4G ani pe masura ce copilul achi*itionea*a lim7a<ul dar pentru ca acest lucru sa se intample este nevoie de spri<inul si -hidarea parintelui, Pasi de succes Tratati comportamentele a-resive ale copilului prescolar cu toata serio*itatea avand in vedre consecintele pe care le poate avea la adolescenta si la varsta adulta, Folositi +iecare situatie in care copilul se comporta a-resiv ca pe o oportunitate de a invata copilul alternative de comportament care sa inlocuiasca comportamentele a-resive FeA cum sa +ormule*e o cerere/ cum sa eAprime ceea ce vrea etcB Actionati imediat daca un copil are o mani+estare a-resiva si pe cat posi7il inaintea declansarii comportamentului a-resiv, !mplicati copiii in activitati separate/ atunci cand nu ii puteti suprave-hea, >+eriti4le un 7un eAemplu personal, !mplicati copiii in activitati de cooperare/ care presupun impartirea materialelor si asteptarea randului/ cand puteti sa4i suptave-heati, "audati comportamentul de impartire a materialelor si cooperarea, ;rmariti de aproape <ocul copiilor si interveniti promt daca un comportament pro7lematic este pe cale sa se intample FeA, smul-e <ucaria din manaB A<utati copiii sa hotarasca cine se va <uca primul >+eriti +iecarui copil posi7ilitatea de a se <uca primul/ +ara sa +avori*ati pe cineva Folositi re-ulile simple care sa -hide*e comportamentul copiilor, Folositi consecvent consecintele lo-ice daca copiii nu respecta re-ulile si se compoarta a-resiv Folositi locul de linistire FeAcludereaB daca copilul se comporta a-resiv in mod intetionat, Permiteti copilului sa se intoarca la activitatea pe care o des+asura inainte/ pentru a avea sansa de a se comporta adecvat Fsa imparta <ucariile cu ceilalti/ sa isi astepte randul/ sa coopere*eB,
DRAFT
Fiti consecvent in aplicarea tehnicilor pana cand comportamentele a-resive sunt inlocuite de comportamente adecvate,
DRAFT
Capitolul 1
arcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla% Care sunt rutinele $e ce sunt importante rutinele in viata copilului prescolar
Care sunt momentele pentru care copilul are nevoie de rutine >7iective 7a sfaritul acestei sesiuni prinii% vor cunoaste cum se stabileste o rutina vor sti sa formule*e prescriptii comportamentale clare i precise; vor sti sa foloseasca instrumentele
!, Servirea mesei 4ervirea mesei este oca*ie foarte buna pentru membrii familiei de a se intalni si de a petrece un timp placut impreuna. &n acelasi timp, acest moment poate fi unul destul de stresant si de dificil pentru familia unui prescolar. Cum sa -estionati pro7lemele care apar la masa si cum sa incura<ati prescolarul sa4si de*volte deprinderile de autoservire, Ceea ce trebuie sa avem in vedere este faptul ca statul la masa si servitul mesei impreuna cu ceilalti, repre*inta o abilitate foarte importanta pe care toti copiii trebuie sa o invete. Aneori parintii simt ca se ra*bioesc cu propriul lor copil care ori nu mananca ori nu se comporta bine la masa. 2u putem ignora faptul ca invatarea unui copil de 5-6 ani sa stea la masa cu ceilalti membri ei familiei si sa manance folosind ustensilele, repre*inta o provocare. 3ste firesc ca la acesta varsta copilul sa verse mancarea si sa se murdareasca. 2u considerati aceste incidente ca fiind greseli sau comportamente inadecvate. &ncercati sa va pastrati calmul si sa le priviti ca importante oportunitati de invatare pentru copil. 2u e*itati sa laudati copilul pentru efortul pe care il face pentru a se autoservi. Pro7lemele o7isnuite care apar la masa: *efuza sa vina la masa ;e ridica si pleaca in timpul mesei. ;e plange in legatura cu mancarea ;e joaca cu mancarea in farfurie *efuza sa se autoserveasca :ananca foarte incet !ac crize de furie ;unt nervosi legati de faptul ca trebuie sa manance. Care este cau*a acestor pro7leme9 o $e cele mai multem ori, copiilor prescolari le este foarte dificil sa stea intr-un loc o perioada mai mare de timp. $e regula ei incep sa se agite daca simt ca servirea mesei durea*a prea mult timp sau este plictisitoare. o !steptarile nerealiste ale parintilor privitor la modul in care copiii ar trebui sa manance si in ce cantitate ,de e#emplu%copiii trebuie sa manance tot din farfurie si nu trebuie sa vorbeasca la masa.. &n mod obisnuit copiii au preferinte pentru anumite tipuri de mancare. &n conditiile in care copiii manaca variat nu mai este nevoie sa insistam ca ei sa manance ceea ce nu le place. o !petitul copiilor poate varia de la o *i la alta. >oti copiii au *ile in care nu au pofta de mancare asa cum au de obicei. Aneori gustarile dintre mese pot reduce apetitul copiilor mai ales atunci cand au loc cu o ora inainte de ora de masa. o Anele probleme re*ulta din modul de organi*are. 3ste foarte greu pentru un copil care in mod obisnuit manaca oriunde vrea el sa accepte sa manace la bucatarie, la masa, impreuna cu ceilalti membri ai familiei. &n plus, daca un copil manaca cina intr-o *i la ora 6 in alta la =, in lata la N este foarte dificil intre intr-o rutina. o Aneori parintii stabilesc ore fi#e de servire a mesei care se respecta in fiecare *i dar permit copilului sa manance orice vor ei. &n timp ce parintii sunt multumiti ca mananca ceva copiii lor, ceea ce mananca nu ii a)uta prea mult deoarece nu primesc o dieta echilibrata de proteine, crbohidranti, grasimi, minerale si vitamine.
DRAFT
Cum putem preveni comportamentele nepotrivite la masa, Sta7iliti o rutina pentru servirea mesei, &n primul rand este indicat sa stabiliti o rutina *ilnica pentru servirea mesei. !cesta trebuie sa includa trei mese principale si doua gustari ,dimineata si dupaamia*a. care sa fie servite la aceeasi ora, in fiecare *i. Serviti copilul cu mancare intr4o cantitate care poate +i mancata, $ati-i copilului posibilitatea sa ceara daca doreste sa manance mai mult. $aca copilul doreste snacLsuri, biscuiti, e#plicati-i ii este permis sa manace doar mancare la aceasta ora. Celelalte alimente le poate manca la ora gustarii. Sta7iliti o limita de timp pentru servirea mesei, $e obicei C?-5? min. sunt suficiente pentru acesta activitate. uteti a)uta copilul sa perceapa timpul alocat folosind o clepsidra sau o sonerie care sa semnale*e momnetul cand masa a luat sfarsit. Pre-atiti copilul din timp pentru masa, 1espectati timpul copilului si anuntati-l ca masa va fi servita in ;6 minute. &n acest mod ii dati posibilitatea de a-si termina activitatea personala inainte de a merge la masa si evitati un posibil conflict. $Aplicati copilului re-ulile pe care tre7uie sa le respecte la masa, 4tabiliti doua sau trei reguli simple care sa ghide*e comportamentul copilului la masa si discutati-le impreuna. $upa un timp copilul va fi capabil sa le enunte singur. entru a fi eficiente regulile trebuie sa ii spuna copilului ce sa +aca si nu ce sa nu +aca, $e e#emplu% o 6mananca cu lingura sau cu furculita: si nu 6 nu manca cu mana: o 6 termina de mestecat inainte sa vorbesti: si nu 5 nu vorbi cu gura plina' o 6stai pe scaun pana esti scuzat' si nu 5nu te ridici de la masa pana nu ti se permite' 3ste indicat ca inainte de masa, sa cereti copilului sa va spuna care sunt regulile pe care trebuie sa le respecte la masa. $e e#emplu il puteti intreba Ce reguli trebuie sa isi amintesti in timpul mesei+ 7audati copilul daca vi le spune. $aca el nu reuseste sa si le reaminreasca puteti sa le reamintiti dumneavoastra calm. $aca copilul nu a respectat una din reguli la masa trecuta, puteti sa ii reamintiti calm regula incalcata /eri, ai uitat de regula care spune ca trebuie ing+iti din gura inainte de a incepe sa vorbesti. Comunicati copiilor ce doriti ca ei sa faca 8 sa vedem astazi daca iti amintesti sa ing+iti mancarea inainte de a incepe sa vorbesti'
Acordati copilului timp pentru interiori*area re-ulilor, Copiii la acesta varsta au nevoie de timp, e#ercitiu si incura)are pentru a respecta in mod spontan regulile la masa. Recompensati copilul pentru respectarea re-ulilor, 3ste ideal ca in fa*a de invatare sa recompensati imediat comportamentul copilului. 4tabiliti din timp ce recompensa va primi copilul si comunicati-i ce poate sa obtina daca respecta regulile la masa. $e e#mplu poate primi ca recompensa o bautura preferata, o activitate preferata dupa masa sau o poveste in plus la culcare Sta7iliti din timp consecintele incalcarii re-ulilor la masa, 4puneti copilului ce se va intampla daca va incalca regulile. $e e#emplu, e#plicati-i cum veti folosi e#cluderea. Asi-utati4va ca aveti pre-atit totul pentru masa, entru a evita asteptarea si eventualel probleme care decurg de aici, chemati copilul la masa cand totul este pregatit. Reduceti cantitatea de lichide inainte de masa, 3vitati sa-i dati copilului sa bea lapte sau suc cu cel putin o ora inainte de sevirea mesei. $aca ii este sete puteti sa ii dati doar apa.
Cum sa -estionam comportamentele nepotrivite care apar la masa, &ancati impreuna cu copilul la masa, !sigurati-va cu nu e#ista nici o )ucarie sau un lat obiect care ar putea sa le atraga atentia. $aca serviti masa in sufragerie, inchideti televi*orul. !ncura<ati comportamentul adecvat, $aca copilul respecta regulile la masa, laudati-l specific 8 Carolina, mesteci foarte dragut cu gura inchisa' sau 8 tii foarte bine furculita in mana. &ntreaba copilul despre ce a facut in *iua respectiva ,cum a fost la gradinita. si incura)ea*a-l sa converse*e doar cand a inghitit din gura. Formulati asteptari realiste de la copil, rescolarii sunt in fa*a de de*voltare a abilitatilor de autoservire. "urdarirea hainelor personale sau patarea locului in care mananca sunt greseli normale care nu trebuiec interpretate catastrofal ci privite ca importante oportunitati de e#ersare si invatare. rin urmare incercati sa ignorati aceste aspecte. !tentia trebuie concentrata pe invatarea de abilitati si nu pe mentinerea curatenie. !-norati comportamentele nepotrivite minore, &n categoria comportamentelor minore intra% scanceala, mancatul incet, plangerile in legatura cu mancarea, )ucatul cu mancarea in farfurie. Cel mai recomandat este sa ignorati aceste comportamente. Continuati sa mancati si nici nu priviti copilul nici nu-i adresati un
DRAFT
cuvant pana nu incetea*a comportamentul inadecvat. AtentieL Cand veti folosi pentru prima data aceasta metoda, fiti pregatit sa constatati o acelerare a comportamentului nepotrivit care a fost ignorat ,de e#mplu copilul va incepe sa scanceasca si mai tare. dupa care folosind in mod constant ignorarea, se va inregistra o scadere lui. Cum -estionam comportamentele care sunt di+icil de a +i i-noarte: and copilul se urca si coboara de pe masaD isi loveste ;ratiiD arunca mancarea.
o Spuneti copilului sa se opresca din ceea ce +ace, 8 0adia, stop" =preste-te sa te mai urci pe scaun" si
ce sa faca in loc 8aseaza-te pe scaun,te rog' 7audati imediat copilul daca a facut ceea ce i-ati cerut' :ultumesc ca te-ai asezat' o Faceti apel la re-uli si consecintele lo-ice, $aca situatia impune formularea unei reguli noi nu e*itati sa o faceti. $e e#emplu o regula ar putea elimina comportamentul agresiv al copiilor la masa. le puteti spune regula este ca mainile la masa le folosim doar pentru a ne hrani. 4tabiliti si o consecinta logica a incalcarii regulii. o Daca copilul a incalcat re-ula/ comunicati4i ce a +acut -resit si aplicati consecinta logica e# !i folosit mainile pentru a-l lovi pe fratele tau. $aca se mai intampla o data, vei merge in camara alaturata se te linistesti. o Folositi locul de linistire FeAcludereaD time4outB, $aca copilul nu a facut ceea ce i-ati cerut sau a incalcat regulile din nou ii e#plicati cea a facut gresit si il conduceti la locul de linistire, o camera sigura, unde nu se poate rani .. 4puneti-i copilului ca trebuie sa stea sa se linisteasca timp de cateva minute. $aca copilul face cri*a de furie, nu-i permiteti sa iasa din camera pana cand nu s-a linistit. $upa cateva secunde dupa ce s-a linistit, intrati si ii spuneti pentru ca te-ai linistit, acum putem merge la masa sa terminam de mancat. o Permiteti copilului sa se intoarca la masa, 7audati copilul cat de curand puteti, pentru modul in care mananca. $aca comportamentul nepotrivit se repeta, repetati e#cluderea de atatea ori pana copilul incetea*a sa se mai faca acel comportament nepotrivit. De retinutL 3ste indicat ca dupa fiecare perioada de e#cludere sa-i permiteti copilului sa se intoarca la masa, pentru a-i da sansa de a se comporta adevat. o Sta7iliti s+arsitul mesei, "asa se termina cand timpul alocat a e#pirat sau cat cineva a terminat mai devreme. 7a finalul mesei, luati farfuriile de pe masa chiar daca copilul nu a terminat de mancat. o Faceti o retrospectiva a mesei, 4puneti copilului ce va placut in comportamentul lui la masa. 8:ravo Corina' !i stat la masa toata seara. $aca copilul a respectat regulile stabilite pentru servirea mesei, acordati-i recompensa promisa. $aca copilul nu a respectat regulile nu-i oferiti recompensa stabilita la inceputul mesei. 3#plicati-i calm regula pe care a uitat sa o urme*e 8ai uitat sa mesteci mancarea cu gura inc+isa'. 4tabiliti un obiectiv pentru masa urmatoare maine, voi vedea daca itit amintesti sa manaci cu gura inc+isa"' Cand copilul re+u*a sa manance/ se <oaca cu mancarea in +ar+urie, o Spuneti copilului o sin-ura data sa manace, 3vitati amenintarile de genul daca te mai )oci cu mancarea in farfurie, te ple*nesc'. 2u insistati sa manance copilul tot din farfurie. uteti sa il incura)ati sa incerce. o Sta7iliti o consecinta lo-ica adecvata situatiei, $e e#mplu ii puteti spune8sa stea la masa pana termina toata lumea de mancat sau 8ca nu va mai primi nimic de mancat pana la ora cand este stabilita urmatoarea masa. o !-norati plan-erile si comentariile, $aca copilul protestea*a, ignorati-l si continuati sa mancati. o Folositi locul de linistire FeAcludereaDtime4outB. $aca copilul pleaca de la masa, nu doreste sa mai stea sau face o cri*a de furie, duceti-l la locul de linistire pana se opreste din plans. o Aduceti<l la masa dupa ce s4a linistit, ermiteti-i sa se intoarca la masa si sa astepte pana ce toti membrii familiei termina de mancat. o >+eriti copilului un +eed7ac0 po*itiv daca se comporta adecvat la masa, &ncercati sa identificati si sa laudati orice comportament adecvat manifestat de copil in timpul mesei 8 Corina ai folosit foarte bine furculita la masa in seara asta o Fara mancare pana la viioarea ora de masa, !sigurati-va ca nu are nimic la indemana sa rontaie pana la masa viitoare. De retinutL Statul la masa si servitul mesei impreuna cu ceilalti mem7ri ai +amiliei este o importanta a7ilitate pe care copiii tre7uie sa o invate cu spri<inul si incura<area parintilor, &icile incidente Fmardarirea/ varsatul etcB sunt inerente oricarei etape de invatare,
DRAFT
Pasi de succesL Sta7iliti o rutina pentru servirea mesei, Sta7iliti o limita de timp pentru servirea mesei, Pre-atiti copilul din timp pentru masa Sta7iliti si eAplicati copilului re-ulile pe care tre7uie sa le respecte la masa Acordati copilului timp pentru eAersarea si invatarea comportamentelor adecvate, !ncura<ati comportamentul adecvat Formulati asteptari realiste de la copil !-norati comportamentele nepotrivite minore Faceti apel la re-uli si consecintele lo-ice Folositi locul de linistire FeAcludereaD time4outB pentru comportamen tele mai di+icil de i-norat, >+eriti copilului un +eed7ac0 po*itiv daca se comporta adecvat la masa,
DRAFT
!!, Rutina de seara $Aemplu 8-1obert e timpul sa te culci. -82A' raspunde 1obert de doi ani, alergand prin camera de )oaca. "ama alearga dupa el si ii spune in continuare 8 - 3ste timpul sa mergi la culcare, dragule. Baide, acum' 8-2u, mama, nu' scanceste baiatul. !stfel ca mama s-a napustit asupra lui ca sa-l prinda. Corpul baiatului a devenit rigid, spatele i s-a arcuit, si el a inceput sa bata din picioare pentru a se elibera din stransoare. &n mod salbatic, baiatul isi lovea mama pentru a-l lasa liber. -9preste-te' "ergi in pat, !CA"' :aiatul a inceput sa planga tare ca si mama. 9bosit si foarte furios isi de*braca hainele pentru baia inevitabila. !ceasta lupta de putere, emotionala si fi*ica, continua cu baia, cu imbractul pi)amalelor, cu spalatul pe dinti si in mod abrupt sfarseste cu un pupic dat. 3pui*ata si frustrata mama coboara la parter sa se bucure de cateva clipe de liniste cand aude% "ami, mi-e sete' Ireau la olita 8 4imtindu-se vinovata inca furioasa, mama a raspuns cu rapiditate la cererea copilului. "ama se asea*a langa el, pe pat si ii spune% -4a nu mai aud un alt cuvant' 2oapte buna' $upa ce tranteste usa, mama coboara scarile cu pasi apasati. :aiatul a ramas in pat , plangand in perna. "ama se simte vinovata si frustrata in fata televi*orului. Ce se intampla de +apt daca privim scena prin ochii copilului,,,, 2oi parintii suntem tentati sa privim aceasta sceana prin ochii de adult, pier*and oportunitatea de a intelege lucrurile din perspectiva copilului. &maginati-va ca sunteti in mi)locul unei carti bune si sotul vine si va spune 84ste timpul sa te culci'" &n ciuda raspunsului dvs. 8 0u, nu sunt pregatita inca, sunteti a)utata, fara sa vreti, sa urcati scarile, sa va de*bracati si sunteti fortata sa faceti baie. Ganditi-va cum va simti. Ia simtiti nerespectata, furioasa, lipsita de valoare sau controlata+ !ti putea gandi ca 8 $a, dar un copil de doi ani nu poate sa simta la fel, nu este acelasi lucru, el nu este adult &n plus, eu sunt parintele. ;n alt mod de a privi realitateaN, 3ste adevarat ca un copil nu este inca un adult. Cu toate astea, copilul este o persoana, are sentimente, este la un important stadiu de crestere a dorintei de independenta si e#perimentea*a ce inseamna sa ai propriile alegeri. !cesta este inceputul e#istentei lui ca individualitate. &n acesta maniera el stabileste separarea de parinti si isi e#plorea*a propriile competente si capacitati. $e multe ori mersul la culcare nu ridica probleme, copilul putand fi obosit sau pregatit. 3#ista insa situatii in care doar e#istenta comen*ii, spusa sub forma 8ce sa faca sau 8cum sa faca determina copilul sa se simta controlat. !ceasta este de cele mai multe ori si reactia nostra ca adulti cand ni se dau comen*i in acelasi mod. roblema devine una a pierderii controlului asupra noastra si a ceea se intampla cu noi. &n scena pre*entata anterior, copilul nu s-a simtit inteles si acest lucru a cau*at declansarea luptei de putere. "ama incercand sa domine copilul, l-a facut sa se simta neiubit si respins. Ganditi-va la aceasta intrebare% 8Ce a dorit baiatul din povestirea noastra+ $ar...mult mai important este sa va ganditi la 8ce doreste copilul dumneavoasta+ 4a-si afirme independenta sau constiinta de sine 4a simta apropierea si legatura cu parintele 4a aiba sentimentul controlului in legatura cu ceea ce se intampla cu el 4a se simta repectat si au*it. &omentul culcarii, entru a se simti confortabil, copiii mici au nevoie sa traiasca intr-un mediu structurat, care sa le ofere rutine de comportament. 1utinele i a)ut pe copii s se simt n siguran, deoarece le permite sa cunoasca ce urmea*a sa se intample intr-un anumit conte#t si cum trebuie sa se comporte. 9ra de culcare poate fi transformata intr-un moment special atat pentru copiii cat si pentru parinti. &n mod natural, toti oamenii doresc apropierea inainte de a adormi. uteti face din momentul culcarii un timp al apropierii, impartasirii de impresii si al distractiei. &mplicand copiii in procesul de luare a deci*iilor si petrecand un tip special cu ei, ii veti face sa se simta mai valorosi si respectati. 4tabilind limite clare, veti obtine respect de la copilul dumneavoastra si il veti a)uta sa isi construiasca o stima de sine inalta. De ce apar pro7lemele le-ate de ora de culcare,
DRAFT
Aneori parintii sunt foarte impovarati de problemele de peste *i si din dorinta de a beneficia de cateva clipe de rela#are, isi trimit copilul la culcare cat mai curand posibil. !ceasta atitudine determina copilul sa simta respins sau sa creada ca parintii lui incearca sa 8se descotoroseasca de el. &n povestirea noastra, dorinta lui 1obert de apropiere a fost e#primata prin 8nevoia de a bea sau 8mersul la olita care au generat o tensiune si mai mare intre el si mama, amandoi simtindu-se in final raniti si respinsi. "ediul in care traieste copilul este slab structurat iar copilul nu este obisnuit cu un ritual de culcare. Copilul nu este pregatit pentru momentul culcarii fiind intrerupt brusc dintr-o activitate personala.
Pro7leme care in momentul culcarii, 1efu*ul de a merge la culcare. 1efu*ul de a se pregati pentru somn. 1efu*ul de a dormi in patul si in dormitorul sau.
Cum puteti preveni pro7lemele le-ate de momentul culcarii9 Sta7iliti o ora de incepere a ritualului de culcare care sa +ie aceeasi in +iecare *i, Sta7iliti o rutina de seara si suprave-heati indeaproape respectarea ei, Aveti -ri<a de dumneavostra in timpul *ilei astfel incat sa nu va simtiti istovita si pusa pe cearta in momentul culcarii copilului. 4tabiliti momentul culcarii copilului la o ora care sa va permita cateva momente de singuratate sauRsi de petrecut cu sotul, dupa ce copilul merge in pat. !mplicati4va impreuna in pre-atirea copilului pentru somn. &n conditiile in care este posibil, este indicat ca ambii parinti sa aiba cate o contribuite la ritualul de culcare. "omentul culcarii este mai distractiv si mai putin impovarator cand ambii parinti participa. !ncepeti dumeavoastra ritualul de culcare cu G2 de minute inainte de ora de culcare. !cest lucru va permite sa evitati stresul si lupta. !veti gri)a sa eliminati seara activitatile care agita copilul ,e#. alergatul.. Pre-atiti copilul din timp pentru ce urmea*a sa se intample, !nuntati copilul ca momentul culcarii este in ;6 minute. &n acest mod ii dati copilului posibilitatea sa-si termine activitatea personala inainte de a merge la culcare. >+eriti posi7ilitatea de a +ace ale-eri decat de a4i da ordine, Copilul va avea un control mai mare asupra a ceea ce se intampla cu el daca ii dati posibilitatea sa aleaga. $e e#emplu ai putea spune Irei sa te a)ute tata sa-ti faci baie sau eu+ sau 8Irei sa imbraci pi)amalele rosii sau pe cele albastre+sau 8Irei sa dormi cu gorilla sau cu *meul+ !mplicati copilul intr4un ritual de culcare. $e e#emplu , ii puteti citi o poveste, puteti sa ii dati copilului trei animale de plus sa le pupe, puteti lasa o mu*ica in surdina in camera. 1utina este foarte importanta pentru copilul mic intrucat il face pe copil sa se simta in siguranta oferindu-i posibilitatea de a sti ce urmea*a sa se intample ,ii ofera predictibilitate.. Trans+ormati momentul culcarii intr4un un moment al impartasirii eAperientelor de peste *i $e e#emplu% $iscutati sub forma iti aduci aminte candE.. $e e#emplu 8iti aduci aminte noi am mers cu cortul si ratonul a intrat la mancarea noastra+ sau 8imi amintesc cand tu erai mic si iti placea sa te frec pe burtica+ !sculta care sunt emotiile copilului privitor la *iua care a trecut 4puneti-va unul altuia, trei lucruri care le iubiti, unul la celalat. &ncepeti fiecare propo*itie cu 8 ceea ce iubesc la tine esteE. si completati cu un lucru specific care va place. 3# 8 cea ce iubesc eu la tine este ca m-ai a)utat sa-mi pun cartile deoparte asta*i uneti copilului urmatoarele intrebari si lasati-i posibilitatea de a va impartasi cat mai multe despre el. Care a fost cel mai bun lucru care ti s-a intamplat asta*i+ Care a fost cel mai rau lucru care ti s-a intamplat asta*i+ Asi-urati4va ca in +iecare seara copilul parcur-e aceeasi pasi / in aceeasi ordine pana a<un-e in pat,
DRAFT
Asi-uriti4va ca locul in care doarme copilul ii o+era tot con+ortul de care are nevoie pentru a dormi linistit, Camera trebuie sa fie aerisita, bine ventilata, nici prea cand nici prea rece. 7asati o veioa*a cu lumina difu*a daca copilului ii este frica de intuneric. Ce este o rutina si care este rolul ei9 4tabilirea unei rutine este o cale eficienta de a-i reaminti copilului cum trebuie sa se descurce in anumite situatii. 1utina ii permite copilului sa faca in fiecare *i aceleasi lucruri, in aceeasi ordine pana cand el va sti e#act ce trebuie sa faca intr-o anume situatie ,de e#emplu% ce trebuie sa faca pentru a se pregati de culcare.. &ntr-un limba) mai simplist, rutina poate fi definita ca un set ordonat de actiuni. $upa un timp de e#ersare, rutina se automati*ea*a, ceea ce va scuteste de lupta nesfarsita a reamintirii pasilor, pe care copilul trebuie sa-i faca. &n plus, acest lucru va a)uta sa fiti consecvent iar pe copil sa invete e#act ceea ce asteptati sa faca. Anii parinti se devin furiosi in timpul invatarii rutine si au tendinta de a renunta. 2u este indicat sa o faca. &n timp vor vedea care sunt beneficiile. Chiar incepand de la sfarsitul primei saptamani copiii vor inceta sa mai planga cand vor fi pusi in patul lor sau vor scanci pentru cateva minute. Care sunt rutinele de seara :schimbatul in pi)amale, spalarea dintilor, baia, mersul la toileta, citirea povestii, pupicul si urarea de a avea o 8noapte buna. Rutinele de seara Sta7iliti o ora de incepere a ritualuilui de culcare care sa +ie respectat cu re-ularitate, !legeti o oara re*onabila ,intre ;<.5?-C?.5?.. Sta7iliti un set de cateva re-uli simple care sa -hide*e comportamentul copilului in momentul culcarii, $e e#mplu in fiecare seara ma culc la ora C?.5?; &n fiecare seara ascult povestea; dupa ce mam bagat in pat nu mai chemRstrig pe nimeni. $iscutati cu copiii regulile. Anuntati copilul cu <umatate de ora inainte ca urmea*a sa mear-a la culcare, !nuntati copilul ca in )umatate de ora va trebui sa mearga la culcare. &n acest timp implicati-l in activitati linistite care nu presupun miscare. 2u-i permiteti sa alerge sau sa se )oace cu )ucarii care ar putea sa-l agite. !ctivitatile care ar putea sa-l pregateasca pentru somn ar puntea fi% rasfoitul unei carti, asculatul unei povesti care ii este citita sau de pe un C$ sau o caseta. 2u este recomandat sa lasati copilul sa se uite la televi*or inainte de culcare. 3ste contraindicat ca in dormitorul copilului sa e#iste televi*or. Cercatarile au aratat
ca prescolarii care au televi*or in dormitorul lor, pre*inta probleme de comportament si dificultati de adormire. ,%Ant+ia ; si al.BCCD.;?
Anuntati copilul sa4si incheie activitatea pentru a se pre-ati de culcare, &nainte cu cinci minute cereti copilului sa-si incheie activitatea si sa fie pregatit pentru a merge in pat. A<utati copilul sa se pre-ateasca, 1eamintiti copilului lista de actiuni pe care trebuie sa le faca inainte de a merge la culcare% sa imbrace pi)amalele, sa se spele pe dinti sa mearga la toilet,daca copilul de afla in etapa de invatare.. entru a a)uta copilul sa invete mai bine pasii, puteti folosi un card cu imagini care sa sugere*e copilului toti pasii pe care el trebuie sa-i parcurga la momentul culcarii% imi pun pi)amalele, ma spal pe dinti, merg la toaleta, ma bag in pat, ascult povestea si adorm. Cardul trebuie sa stea intr-un loc unde poate fi cu usurinta va*ut de copil, de e#mplu in dormitorul lui sau pe frigider.
Ritualul de culcare4card de activitati
1%
C=nt'ia 7. >amila ?. #istr=! #;@6 #inAovitz!(B22,* C'ildrenCs -elevision 3xposure and ?e'avioral and 7ocial Outcomes at D.D =ears$ Does -iming of 3xposure #atterEF Sohns BopLins :loomberg 4chool of ublic Bealth! Issue of Pediatrics.
DRAFT
De retinut: &n primele *ile de folosire a cardului este nevoie sa reamintiti copiilor pasii pe care trebuie sa ii parcurga. 7audati copilul cu entu*iasm pentru fiecare pas facut si desentati in dreptul fiecarei actiuni facute cate o fata fericita. e masura ce copilul incepe sa faca spontan actiunile deoarece a e#ersat suficient de mult pentru a invata care sunt comportamentele astepate la ora de culcare retrageti cardul cu imagini. Puneti copilul in pat si +aceti o retrospectiva a pasilor urmati.,in ca*ul in care copilul are de)a o rutina si stie care sunt lucrurrile care trebuie sa le faca.. Cititi copilului o poveste, ii dati un pupic si apoi treceti prin lista comportamentelor pe care copilul trebuia sa le faca in ritualul de culcare 8 !i spalat dintii+, >i-ai luat !i spus noapte buna pisicii si talalui+, ai fost la toileta+ Reamintiti copilului re-ulile inainte de a pleca din camera lui si consecintele lo-ice care re*ulta din nerespecatrea lor,. $upa ce ati terminat rutina momentului culcarii, lasati copilul in camera lui. 3#plicati-i copilului o data , cand rutina este noua 8 3aca iesi din camera ta pentru orice alt motiv decat o urgenta, te voi aduce in camara ta. 0u voi mai vorbi cu tine dupa ce iti spun 5noapte buna si inc+id usa la dormitor. 9 alta abordare ar mai putea fi 8 3aca stai in pat si nu ma mai c+emi vei gasi o surpriza sub perna maine. 3aca ma vei c+ema, eu nu-ti voi raspunde c+iar daca vei incepe sa tipi. 3aca vei cobora din pat te voi aduce inapoi.' !-norati copilul daca va cheama dupa ce rutina s4a incheiat 3ste foarte important sa nu sa vorbiti cu copilul dupa ce rutina de culcare s-a incheiat. &n mod normal copilul va acorda mai multa atentie actiunilor dumneavoastra decat vorbelor. "ai mult decat atat, daca continuati sa vorbesti cu el, sunteti mult mai predispusa sa intrati intr-o lupta verbala de putere privind mersul la culcare. $aca va surprindeti ca ii raspundeti 8 0u ai auzit ce am spus @i-am spus sa mergi in pat si n-am sa mai scoat nici un cuvant'- opriti-va din vorbit si cu miscari dragastoase conduceti copilul inapoi in pat. &n special la inceput veti conduce copilul inapoi in camera lui de foarte multe ori, deoarece el va incerca sa teste*e limitele parintilor. Daca copilul co7oara din pat/ actionati imediat. &n special la inceput veti conduce copilul inapoi in camera lui de foarte multe ori, deoarece el va incerca sa teste*e limitele parintilor. &gnorati protestele. !ntoarceti copilul in camera lui daca doreste sa vina in dormitorul dumneavoastra. $aca copilul se tre*este peste noapte si doreste sa vina in patul dumneavostra, il conduceti imediat in patul sau. $ati-i foarte putina atentie in acest timp. !veti la dispo*itit cel mult 5? secunde sa il puneti inapoi in pat, sa ii spuneti din nou 8noapte buna' si sa plecati. &gnorati protestele. e masura ce timpul trece, momentul culcarii va deveni mult mai placut atat pentru dumneavoastra cat si pentru copil. 0iti pregatit sa faceti fata reactiilor de protest ale copiilor . "ulti vor plange pentru cateva minute, mai multe ore sau cateva nopti. 3ste indicat sa fiti pregatiti sa ii lasati sa planga. $aca cedati si mergeti in camera copilului dupa ce el a tipat si a plans mai mult timp, inrautatiti si mai mult situatia. &n acest mod copilul va invata pur si simplu ca trebuie sa tipe tare si cat mai mult timp. 1eamintiti-va ca tot acest demers este spre binele copilului. Recompensati comportamentul copilului, $aca copilul a ramas in patul lui toata noaptea, oferiti-i la inceput o surpri*a dimineata pe care o puteti pune sub perna iar daca folositi un card comportamental oferiti-i o fata fericita. 1eamintiti-va sa laudati copilul pentru ca a dormit linistit. $aca a plans sau a coborat din pat nu ii oferiti nici o recompensa. De retinut L Puteti trans+orma momentul culcarii intr4un timp al apropierii/ impartasirii de impresii si al distractiei, Cheia succesului o repre*inta implicarea copiilor in procesul de luare a deci*iilor/ sta7ilirea unor limite
DRAFT
clare si petrecerea unui timp special cu ei, Doar in acesta maniera/ parintii le o+era copiilor posi7ilitatea de a se vor simti valorosi si respectati, Pasi de succes Fiti consecventi in respectarea rutinei, Sta7iliti re-uli clare si consecinte potrivite situatiei Anuntati copilul din timp cu privire la momentul inceperii rutinei >+eriti4le un 7un eAemplu personal, A<utati copilul sa invete succesiunea actiunilor implicate in rutina, Petreceti un timp de calitate cu copilul Fcitit o poveste/ impartasit/ eAperientele de peste *i B Recompensati respectarea ritualuilui de culcare, Reamintiti re-ulile si consecintele inainte de a spune 6noapte 7una: !-norati orice incercare a copilului de a va atra-e atentia: plans/ stri-at !ndrumati copilul in camera sa in conditiile in care isi paraseste patul, Recompensati comportamentul adecvat al copilului,
DRAFT
Capitolul .C
arcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla% Care este impoactul televi*orului asupra dePvoltarii copilului Cum pot concura cu atractia de a sta in fata televi*orului >7iective 7a sfaritul acestei sesiuni prinii%
vor cunoaste cum sa stabileasca un program fara sa tina cont de televi*or vor sti sa formule*e prescriptii comportamentale clare i precise; vor sti sa foloseasca instrumentele
(i*ionarea T( in mica copilarie 5+actor de risc pentru pro7leme comportamentale, Conform unui studiu reali*at pe un esantion de C =?= copiii prescolari cu varste cuprinse intre C.6 si 6.6 ani, impactul vi*ionarii >I asupra comportamentului copilului si abilitatilor lui sociale, varia*a in functie de varsta la care vi*ioarea are loc. &n acest sens, s-a constat ca vi*ionarea >I poate influenta in mod negativ de*voltarea copilului mic daca debutea*a de la o varsta foarte fragada ,la doi ani sau mai mica. iar perioada de e#punere este mai mare de doua ore. 3fectele e#punerii timpurii,ca*ul in care copilul se uita la televi*or mai mult de doua ore, in )urul varstei de doi ani.pot fi ameliorate semnificativ daca parintii intervin si limitea*a, pe parcursul celorlalti ani ai prescolaritatii, timpul alocat vi*ionarii sub doua ore *ilnic. Cel mai mare risc pentru probleme comportamentale il pre*inta copiii care s-au uitat la televi*or *ilnic, doua sau mai multe ore pe toata durata prescolaritatii ,de la C ani si )umatate la cinci ani si )umatate.. &n ca*ul acestor copiii pe langa aparitia problemelor comportamentale s-a constat si pre*enta unor slabe abilitati sociale. Cercatarile au aratat ca prescolarii care au televi*or in dormitorul lor, pre*inta probleme de comportament si dificultati de adormire. &n studiul mentionat anterior, Q;@ dintre copiii de cinci ani si )umatate aveau televi*or in dormitor si pre*entau astfel de probleme. >elevi*iunea poate fi seducatoare atat pentru adulti cat si pentru copii. entru cele mai multe case repre*inta una din 8)ucariile pe care copiii o folosesc foarte des. $e cate ori nu ne-am surprins copiii absorbiti de micul ecran, uitand sa se mai )oace, sa mai vorbeasca sau sa mai faca altceva. $e*voltarea copilului de varsta prescolara trebuie stimulata prin activitati cat mai variate, afara sau in e#terior. Copilul trebuie sa alerge, sa sara, sa mearga cu bicicleta, sa construiasca, sa se )oace in nisip, sa desene*e, sa asculte mu*ica, sa asculte povesti, sa interactione*e si sa se )oace cu alti copii. >elevi*iunea nu ofera copilului aceste oportunitati de de*voltare. 3ste o activitate pasiva care nu implica copilul si nici nu-i ofera oportunitati de e#ersare a abilitatilor sociale, cognitive, emotionale si motrice. Cand vi*ionarea T( devine o pro7lema9 4tudiile arata ca, in mica copilarie, vi*ionarea pe o perioada de timp mai mare de C ore *ilnic, poate sa conduca la aparitia problemelor de comportament si la lipsa de*voltarii abilitatilor sociale ,slabe abilitati de interactiune cu ceilalti copii, de integrare in )oc, de re*olvare a conflictelor etc.. . Ce putem +ace9 "imitati si controlati timpul pe care copilul il petrece in +ata televi*orului, 1cademia 1mericana de 2ediatrie recomanda pentru copiii mai mici de doi ani sa se inter*ica vi*ionarea >I iar pentru copiii mai mari de doi ani timpul sa fie limitat- la cel mult doua ore *ilnic. >+etiti copilului un 7un eAemplu, 3ste foarte greu sa convingi copilul ca vi*ionarea >I nu este o activitate benefica pentru el, daca dvs va uitati in mod e#cesiv. 3ste recomandat sa nu lasati televi*orul deschis toata *iua sau sa va indeletniciti cu acest tip de activitate. !ltfel poate deveni omipre*ent. >ransformati uitatul la televi*or intr-un moment special. &ncercati sa stabiliti o *i pe saptamana sau pe luna cand nimeni din familie nu se uita la televi*or. uteti sa o denumiti 8Oiua familiei si sa desfasurati cat mai multe activitati in care sa cooptati toti membrii familiei. Ia puteti uita mai mult la televi*or abia dupa ce copiii s-au culcat. Controlati pro-ramele pe care le vi*ionea*a copiii, 7a aceasta varsta este foarte indicat sa selectati dvs programele. Cautati cat mai multe filme adecvate care sa modele*e comportamentul copiilor ,filme cu persona)e care se imprietenesc, care se a)uta reciproc, care se )oaca impreuna, care isi re*olva conflictele pe cale psnica.. Ii*ionati impreuna cu copiii aceste filme si discutati comportamentul persona)elor punand accent pe consecintele lor in plan social.3ste contraindicat sa lasati copilul la acesta varsta sa se uite la stiri , care adesea sunt pline de violenta.. Iiolenta din media
DRAFT
afectea*a toti copiii dar cei mai mici sunt cei mai vulnerabili,:ushman, C??;.. !cest lucru se intampla din cau*a ca % 4unt mult mai usor impresionabili 2u pot distinge foarte clar intre fantastic si real 2u pot distinge cu usurinta motivele violentei &nvata observand si imitand Calea cea mai buna pentru a combate violenta de la televi*or este sa le asigurati copiilor un camin unde sa domneasca dragostea si unde nu e#ista abu*uri fi*ice sau verbale. >+eriti copilului posi7ilitatea de a ale-e limitat, uteti sa ii dati posibilitatea de a alege sa vada un anumit program ,selectat de dvs. sau sa se uite cel putin doua ore pe *i,la emisiuni selecate tot de dvs.. $aca alege cea de-a doua varinta ii puteti spune 8te poti uita la >I inainte de cina sau dupa cina sau 8$aca te uiti la televi*or dimineata dar nu te mai poti uita seara. Suprave-heati copilul pentru a va asi-ura ca respecta intele-erile sta7ilite cu privire la vi*ionarea T(, 2u va asteptati ca intelegerile stabilite cu copiii sa fie urmate in mod automat. 4tabiliti o perioada de vi*ionare care sa aiba loc cand sunteti acasa, astfel incat sa-i puteti supraveghea. Ghidati comportamentul copiilor prin re-uli. 4tabiliti o regula 8 ne uitam la televi*orin doar in timpul special alocat ,mentionati momentul, in functie de alegerile facute de copil pe varinatele date de dvs.. Sta7iliti consecinte lo-ice potrivite pentru +iecare situatie. $e e#mplu, consecinta pentru incalcarea regulii de a nu deschide televi*orul in afara timpului special alocat, ar putea fi reducerea timpului de vi*ionare cu 6-;? min. $aca copilul incalca din nou regula in aceesi *i, se retrage posibilitatea de a mai vi*iona in *iua respectiva. Dupa eApirarea timpului alocat vi*ionarii/ inchideti imediat televi*orul, >+eriti copilului alternative de petrecere a timpului li7er, >elevi*orul este hipnoti*ant si trebuie sa dati dovada de multa creativitate pentru a putea concura cu el. Cateva sugetii va pot a)uta in acest sens% !)utati copilul sa faca o lista cu activitati care ii plac, folosind desenul.. 2umiti lista 6 "ucruri de +acut cand sunt plictisit:!fisati lista intr-un loc unde poate fi cu usurinta vi*uali*ata de catre copil ,e#.pe frigider.. &ncura)ati copilul sa consulte lista ori de cate ori se plictiseste si ar dori sa se uite la >I pentru a-si alunga plictiseala. &n ca*ul in care copilul intampina dificultati in identificarea activitatilor care ii plac, oferiti-i posibilitatea sa alege dintr-o lista mai mare cateva activitati care ii plac% pictura, colorat, decupare, ascultat mu*ica, confectionare obiecte din hartie, carton, lipire,modela), pu**le, insirare margele sau paste fainoase, )ocuri de constructie, ascultat poveste, etc. Cumparati copilului cat mai multe )ocuri. &nvatati-i ghicitori ,copiilor le plac foarte mult.. 4tabiliti ca o seara pe saptamana sa apartina familiei. Copiilor le place mai mult sa se )oace impreuna cu parintii, decat sa se uite la un desene animat. Chiar daca timpul dvs este pretios se pare ca el este cheia pentru de*obisnuirea copiilor de televi*or. uneti cu copiii in scena cateva mici piese de teatru. Controlati mediul copilului, "ocul televi*orului tre7uie sa +ie in camera de *i sau in su+ra-erie si nici intr4un ca* in dormitorul copilului, Cercatarile au aratat ca prescolarii care au televi*or in dormitorul lor, pre*inta probleme de comportament si dificultati de adormire. De retinutL (i*ionarea T( poate +i o activitate eAtrem de atractiva pentru copii si poate umple +oarte usor timpul li7er al copilului, Dar daca privim lucrurile din perspectiva oportunitatilor de invatare si a conteAtelor de care are nevoie copilul la acesta varsta pentru a4si eAersa a7ilitatile: co-nitive/ emotionale/ sociale/ motrice/ vi*ionarea T( ramane doar o activitate care umple timpul copilului si nu4i o+era sansa de a se de*volta corespun*ator, Pasi de succes >+etiti copilului un 7un eAemplu, "imitati si controlati timpul pe care copilul il petrece in +ata televi*orului, Controlati pro-ramele pe care le vi*ionea*a copiii, >+eriti copilului posi7ilitatea de a ale-e limitat,
DRAFT
Suprave-heati copilul pentru a va asi-ura ca respecta intele-erile sta7ilite cu privire la vi*ionarea T(, Ghidati comportamentul copiilor prin re-uli, Sta7iliti consecinte lo-ice potrivite pentru +iecare situatie. >+eriti copilului alternative de petrecere a timpului li7er Controlati mediul copilului, "ocul televi*orului tre7uie sa +ie in camera de *i sau in su+ra-erie si nici intr4un ca* in dormitorul copilului,
DRAFT
Perioada J4.C ani
DRAFT
19G1!" $3 $3OI97>!13 ! !:&7&>!>&791 $3 $&4C& 7&2!13 9O&>&I!
Sedina . C;& S' %#)$"$G$& C>&P>RTA&$#T;" C>P!";";!9 Sedina ? C;& !#F";$#)$AI' P'R!#T$"$ D$I(>"TAR$A C>P!";";!9 Sedina 3 D$ C$ S$ C>&P>RT' C>P!";" &$; ASTF$"9 ;43/0E1 F - GC AB>RDAR$A ;#>R S!T;A)!! C>#CR$T$ D$ D!SC!P"!#AR$
DRAFT
S$D!#)A . C;& S' %#)$"$G$& C>&P>RTA&$#T;" C>P!";";!9
arcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla% cum influenea* temperamentul comportamentul copilului cum nfluenea* relaia copil-printe comportamentul copilului >7iective 7a sfaritul acestei sesiuni prinii% - vor putea identifica tipul de temperament pe care l are copilul i cum pot ine cont de el n disciplinarea copilului precum i n reali*area leciilor - vor folosi metode de mbuntire a relaiei copil-printe !desea prinii privesc copilul ca fiind unicul responsabil modul n care se comport, adic e#plic comportamentul copilului n termenii unor trsturi de personalitate ,e#. 4e comport aa pentru c e ncpnat, seamn cu tatl lui.. Cercetrile din psihologie ne arat ns c e#ist totdeauna mai muli factori care favori*ea* apariia unui comportament. Anii dintre ei sunt de natur biologic ,e#. temperamentul., iar alii provin din mediu. &dentificnd aceti factori putem interveni eficient n disciplinarea copilului.
!, Pre*entarea participanilor
0iecare participant i va spune numele aa cum vrea ca ceilali din grup s i se adrese*e, numele copiilor i vrsta acestora.
!!, Pre*entarea modului de des+ urare al 8ntlnirilor

7i se pre*int participanilor durata, frevena ntlnirilor, precum i tematicile care vor fi abordate. (n pre*entarea tematicii se vor accentua abilitile pe care prinii le vor dobndi la finalul programului precum i rolul acestora de colaborator n tot ceea ce vor nva. !cest training le ofer armenel necesare, adic informaii despre comportamentul copilului i recomandri practice de intervenie n situaii specifice ns ei sunt cei care duc r*boiul. (mbuntirea comportamentului copilului depinde de modul n care aceste cunotine sun transferate n viaa de *i cu *i.
!!!, Resemni+icarea comportamentului copilului: +actorii care in+luenea* comportamentul copilului 5 +actorii -enetici ,ve*i cap. recolari, 4edina ;.
$O$RC!)!;: prinii vor primii fiecare o foaie de hrtie colorat, iar apoi li se vor da urmtoarele instruciuni% nchidei ochii, indoii foaia n dou, rupei colul din dreapta sus, ndoii foaia pe diagonal, rupei coltul de )os, ndoii foaia la mi)loc, rupei foaia la miloc, deschidei ochii, despturii foaia. 4arcina lor este de a urma instruciunile fr a pune ntrebri, pn la capt. Discuii% 7a sfrit se va discuta motivul pentru care foile au fost diferite% oamenii sunt diferii, fiecare este unic din punct de vedere fi*ic i psihic; dei s-a transmis acelai mesa) pentru toat lumea, fiecare a neles altceva i a avut un alt comportament; la fel se ntmpl i cu copiii. 4e vor discuta cu prinii cele C dimensiuni principale ale temperamentului, inhibat-de*inhibat, reactivitate emoional ridicat - sc*ut i cum influenea* temepramentul activitatea colar% comportamentul la clas i reali*area temelor ,e#. An copil care are un ritm mai lent va scrie foarte ncet.. !desea prinii pretind copilului s doarm de prn* sau s i fac leciile ntr-un anumit moment. !tunci cnd stabilim programul trebuie s inem cont de ritmul fiecrui copil. Anii
DRAFT
copii pot ncep s scrie imediat dup ce a)ung de la coal, alii au n schimb nevoie de o pau*. 9bservnd atent copilul putem stabili un program optim n funcie de particularitile sale.
!(B Construirea unei relaii sntoase cu copilul ,ve*i. Cap. recolari, Hedina ;.
$ei acum sunt mai mari ei au nevoie de foarte multe ncura)ri i aprobri din partea adultului. $ac atunci cnd sunt mici prinii obinuiesc s manifeste mai mult afeciune fa de copii, treptat ei i inhib aceste comportamente. $e multe ori se a)unge n situaia n care singurele subiecte de discuie dintre copil i printe sunt cele legate de coal i reali*area temelor. 3fectul este deteriorarea relaiei copil-printe i implicarea copilului n comportamente negative de atragerea ateniei. 9rice metod de disciplinare ca s funcione*e trebuie s se ba*e*e pe o relaie de afeciune copil-printe. Copilul nu este dispus s asculte pe cineva care nu investete emoional n el. entru a menine o relaie adecvat este necesar introducerea unor activiti plcute copiilor care s fie reali*at cu regularitate ntre copil i printe. 4copul acestor activiti este de a petrece timp calitativ i a facilita manifestarea afeciunii. 3ficiena activitii este dat de modul n care ea se reali*ea*; pentru a nelege vom anali*a urmtorul e#emplu% &oana a primit recent de la mama ei o cas de marcat de )ucrie i i dorea foarte mult s se )oace de-a vn*toarea aa c a rugat-o pe mama ei s vin i s cumpere ceva de la ea. "ama a cerut nite fructe, iar fetia i-a spus c trebuie ele cost J lei. "ama i-a dat J lei imaginari, iar fetia a vrut s ii dea rest; mama a spus c nu trebuie s i dea rest, ns fetia a insistat s i dea. !tunci mama i-a e#plicat c dac i d bani va avea o afecere falimentar; fetia s-a suprat, iar mama a aplecat spunnd $ac tu nu faci cum vreau eu atunci nici eu nu fac cum vrei tu. (n e#emplul pre*entat dorina &oanei era de a se )uca cu noua ei cas de marcat; faptul c vroia s i dea rest mamei inea de folosirea casei de marcat, iar e#plicaia mamei despre falimentarea afacerii era mult peste nivelul de nelegere al copilului; pentru &oana era un simplu )oc i dorea ca mama ei s i rspund la fel, cu aaceeai atitudine. 4uprarea mamaei avea legtur cu nevoia ei de control i corectare a copilului, nevoie care a stricat un moment plcut ntre cele dou. (n comclu*ie, nu e suficient ca printele doar s se )oace cu copilul ci contea* foarte mult ceea ce face i spune n timpul )ocului. $e aceea el trebuie s in cont de urmtoarele recomandri% activitatea plcut o alege copilul n funcie de preferinele lui )ocul este condus de copil, adic i se ofer control asupra activitii; se recomand ca printele s ntrebe copilul cum s procede*e ,e#. !ici cum vrei s contruim+.; dac nu i se d control n lucruri mici el se va implica n lupte de putere cu printele n alte momente atunci cnd printele i va cere ceva se fac doar remarci po*itive la adresa copilului i se manifest afeciune fa de el T$&' D$ CAS': prinii vor completa mpreun cu copiii un tabel sptmnal n care vor scrie ce au fcut ei plcut mpreun
DRAFT
;43/0E1 B C;& !#F";$#)$AI' P'R!#T$"$ D$I(>"TAR$A C>P!";";!9
arcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla% cum se de*volt ncrederea n sine a copilului i cum influenea* aceasta sarcinile colare rolul abilitilor emoionale i sociale n adaptarea la coal i meninerea sntii mentale >7iective 7a sfaritul acestei sesiuni prinii% - vor cunoate metode adecvate de de*voltare a ncrederii n sine a copilului - vor cunoate metode adecvate de de*voltare a abilitilor emoionale i sociale
!, Discutarea temei de cas

4e va discuta modul n care s-au simit prinii i reaciile copiilor. 4tudiile arat c dup implicarea ntr-o activitate plcut copilul devine mult mai compliant la cererile adultului. !cesta este i o tactic atunci cnd vrem s introducem o nou regul n cas sau s i solicitm ceva copilului. $e asemenea, se recomnd reali*area unei activi plcute, scurte chiar nainte de nceperea leciilor pentru a detensiona atmosfera; s-a observat c de obicei prinii vin stresai de la serviciu i ncep s fac teme direct cu copiii; fiind stresai au reacii ostile fa de acetia. rin urmare, pentru a se restabili o atmosfer plcut cei doi pot face ceva mpreun timp de Q-6 minute. !!, De*voltarea 8ncrederii 8n sine la copii erioada colar mic este esenial n formarea convingerilor despre eficacitatea personal deoarece copiilor li se cere performan, iar re*ultatele lor sunt evaluate. entru a obine re*ultate tot mai bune i pentru a-i motiva copii au nevoie de laude. Aneori prini critic i acu* copilul pentru greelile pe care le face. Copii au ns nevoie de foarte mult repetiie i eAerciiu pentru a nva un comportament. $e e#emplu, dac vrem s nvm copilul sa foloseasca anumite tehnici de reglare emotionala cum ar fi 8reformularea unei situatii in termeni po*itivi parintele trebuie sa invete copilul sa observe intr-o situatie si alte aspecte decat cele care i-au produs o emotie negativa, iar apoi sa-i acorde timp si conte#te in care copilul sa e#erse*e aceasta abilitate de autocontrol. !stfel, in ca*ul unui copil care este suparat ca a terminat sarcina ultimul, parintele il va invata sa isi regle*e emotia negativa, atragandu-i atentia asupra altor elemente decat cele care au declansat emotia negativa cum ar fi 8ca a lucrat foarte ingri)it si a respectat contururile. 3vitai s 8vnai: -re elileL 4tudiile de psihologie ne arat c un comportament se nva n primul rand prin ncura)ri i feedbacL-uri po*itive i mai puin prin feedbacL-uri negative. 1enunai la ideea c pentru a-l face pe copil s i schimbe un comportament el trebuie s se simt vinovat sau umilit' Cea mai bun alternativ este s ateptai un moment pn v linitii i d-voastr i copilul i apoi v gndii la alternative de re*olvare. Greeala este o oportunitate de nvare (nva-i pe copii c greelile sunt e#celente oportuniti de a nva' 9ferii copilului un model din modul n care d-voastr facei fa greelilor% 1ecunoatem greeala 8activitatea Y nu mi-a ieit aa cum am dorit, am fcut o greeal sau 8mi pare ru c am greit fa de tine i identificm altenative de soluionare fr s ne nvinovim sau s i nvinovim pe ceilali 8ce alternative am s re*olv problema+. &ndiferent ce situaiile prin care trecem atitudinea noastr trebuie s fie a#at pe gsirea de soluii. 9ricum copilul va suporta consecinele propriilor comportamente. $O$RC!)!;% 0iecare printe va face o list cu puncte tari puncte slabe ale sale.
DRAFT
Discuii% &deea e#erciiului este de a contienti*a c nimeni nu e perfect i copiii au ca i adulii fac comportamente bune i greite. 3 normal s greim din cnd n cnd; foarte important este reacia fa de greeal. "esa)ele pe care copilul le aude despre el le va interiori*a i se va defini prin ele; dac ntrebm un copil cum crede c este el ne va spune o serie de etichete pe care le-a au*it de-a lungul timpului ,e#. rost, obra*nic, cura)os, etc.. Copiii preiau mesa)ele de la prini fr s le )udece $ac aa spune mama c sunt nseamn c aa sunt, le nregistrea* n mintea lor i ele se activea* atunci cn sunt confruntai cu posibilitatea de a face o greeal. $e aceea e foarte important s contienti*m ce fel de lucruri i spune copilului% i evideniem aspectele po*itive sau pe cele negative. $O$RC!)!;: &dentificai comportamentele copilului la care le acordai mai mult atenie, completnd tabelul de mai )os% Cnd i pentru ce 8l laud/ +recvena Cnd i pentru ce 8l critic/ cert/ +recvena
!!!, De*voltarea a7ilitatilor emotionale !bilitile emoionale i sociale sunt principalul predictor pentru adaptarea la coal. rintele ntlnete multe oportuniti de de*voltare a acestor abiliti ns adesea ele sunt ignorate. entru a nelege mai bine vom anali*a e#emplul de mai )os% !m mers cu un comision intr-o dupa-amia*a, lasand-o pe fiica mea de ;? ani singura acasa. C? minute mai tra*iu, m-am intors si am gasit-o hohotind isteric in hol. Ce s-a intamplat, care e problema+ am intrebat-o frenetic, ca un nebun. 3a nu mi-a raspuns si a continuat sa suspine. "-am panicat 8>e-a ranit cineva+ 3a a scuturat din cap ca nu.>e-ai ranit singura+. $in nou 82u. :riana ce s-a intamplat+ &ntre suspine , am au*it 8hamsterul. 2oi avem o pisica a vecinului cu care copiii sunt incantati sa se )oace. !m alegat in camera, temandu-ma sa privesc. "-am uitat pe furis la colivie , putin lapte pe sus dar el in viata' 3ste in regula' !m strigat la ea sa vina in camera, inca plangea si nu a cre*ut ce i-am spus. "i-a spus ca hamsterul era intins cu piciorul atarnat afara din colivie si era sigura ca pisica l-a ranit. 3a a spus 8am fost atat de furioasa pe pisica, incat am luat-o si am aruncat-o afara , putin cam violent pentru normalitatea dragutei mele fiice.. 3a inca parea suparata. !m spus te-ai fi simtit vinovata daca hamsterul ar fi murit, ar fi fost vina ta pentru ca ai lasat pisica sa intre+:ingo' !sta era. 3a a dat din cap si a inceput sa suspine din nou. &n acest timp am atins-o pe par si am lasat-o sa planga. Cand a inceput sa se calme*e , eram amandoi capabili sa discutam despre ce se intamplase si ce ar trebui ea sa faca diferit de acum incolo. 3a a fost recunoscatoarea si a reali*at ca a invatat o foarte importanta lectie despre ce inseamna sa fii responsabil- sa tina usa de la dormitor inchisa daca doreste sa lase pisica sa intre in casa. 4entimentul de vinovatie al copilului a fost o oportunitate pentru el sa invete despre responsabilitate.si consecintele propriilor actiuni. 1aspunsul parental la vinovatie poate sa aiba
DRAFT
un impact e#traordinar asupra de*voltatii ,sau nede*voltarii. constiintei copilului, abilitatii de a invata din greseli, nivelului de interes social si de responsabili*are. Copiii care sunt lasati sa isi traiasca propriile sentimente, fiind a)utati de parinti sa isi identifice aceste sentimente si invata de la ei, invata abilitatile de a se descurca in viata intr-un mod responsabil. 3motiile copiilor care sunt inabusite ,nu li se permite sa le e#teriori*e*e. se manifesta printr-o mare varietate de comportamente inadecavte. Cateva cai prin care noi ca parinti inhibam e#primarea emotionala a copiilor sunt% Salvarea 5 te voi asigura ca pisica va sta afara si nu va mai intra in casa de acum incolo. 2u trebuie sa iti faci probleme de nimic. Pedeapsa 5 6nu esti indreptatita sa te mai )oci cu pisica timp de o luna' Re*olvare de pro7leme4 8de ce nu te inveselesti, noi vom merge afara sa cumparam inghetata si nu va mai trebui sa te gandesti la nimic. Morala H 5 cum ai putut fi atat de iresponsabila" %and eram copil eram o fata foarte responsabila si niciodata nu as fi lasat sa se intample asa ceva.' "e.are H Enu ar trebui sa te simti vinovata, nu a fost vina ta"' ;milirea4 nu pot sa cred ca ai putut sa faci asta' Cum ai putut sa faci asta' "i-e atat de rusine cu tine' !m sa ma asigur ca prietenii tai stiu ce ai facut tuastfel incat niciodata sa nu mai lasi sa se intample asa ceva' Compatimirea 6 o, draga mea, ce pisica rea, n-ar fi trebuit sa prinda hamsterul si sa te sperie Prele-erea / de acum inainte, tanara domnisoara, urmea*a sa fii mult mai atenta. !s dori ca tu sa verifici inainteE &n timp ce intentiile noastre sunt sa invatam copilul o lectie, re*ultatele noastre sunt de cele mai multe ori cu mult diferite. Copilul se centrea*a pe cat de corecti suntem noi sau cat de rai sunt ei mai degraba decat sa invete din proriile greseli. $aca dorim sa invatam copiii este absolut necesar sa ne adresam emotiilor mai intai si apoi sa lucram cu ei sa se descurce in anumite situatii. Cateva modalitati de incura)are emotionala sunt%
Fii empatic4 6inteleg cum te simti, si eu am simtit la fel, este dureros nu-i asa+ *alidea:a emotiile E ai tot dreptul sa te simti asa . 3aca mi s-ar fi intamplat mie, probabil ca mas fi simtit la fel'. !denti+ica emotiile4 6suna ca si cum te-ai simti trist; sau 8simti ca esti trist+ ,sculta cu atentie H stabileste contactul vizual si asculta ce se intampla in viata copilului. 1sculta ca si cum ar fi cel mai bun prieten al tau si ar vorbi cu tine.' 1scult" ;unt interesat de ceea ce-mi spui.' Fii curios4 este interesant, as vrea sa stiu mai multe despre cum te simti tu in legatura cu asta. sau 8cum te poti tu descurca data viitoare+ 8 Con+irma emotiile 5 6tu esti intradevar trist' sau 8vad cat de furios esti'
!ncura<ati eAprimarea emotiilor4 6spune-mi mai mult' !s vrea sa stiu cum te simti 8sunt de partea ta.
9 data ce ti ai inteles emotiile copilului, vei putea sa le ve*i in mod vi*ibil reliefate la copil si te vei simti mult mai aproape de el. riveste acest lucru ca pe o oportunitate pentru tine sa impartasesti cu el e#perientele emotionale, un moment in care te vei simti mult mai aproape si legat de copilul tau. !ceste momente cand tu te vei simti pe tine si copilul tau, sunt cele in care in mod real unul il asculta pe celalt si il aude. Cand construiesti o relatie apropiata in acest fel, vei descoperi ca ai o foarte mare influenta in gandurile si deci*iile copilului. >reptat el va incepe sa te intrebe care este
DRAFT
opinia ta+ entru a tii e#act care sunt abilitile de care copiii au nevoie i cum pot fi ele de*voltate se va dicuta cu prinii tabelul pre*entat mai )os.
DRAFT
!ntervalul de varsta =-;?R;; ani A7ilitatiDcomportamente Atili*ea*a e#presii si cuvinte care denumesc stari emotionale !ndicatori de o7servare 2umeste emotii precum surpri*a, placere, furie, rusine, stres, teama , interes, neplacere, dispret , datorita insusirii mai multor termeni pentru etichetarea emotiilor Atili*ea*a termeni care permit e#primarea intensitatii diferite a emotiilor ,e# furios, nervos, iritat, infuriat, tafnos. 3#primarea nonverbala a emotiilor ,gestica, mimica. Recomandari pentru adulti Fcomportamentele adultilor care initia*a/ sustin si mentin de*voltarea a7ilitatiiB $Aprimarea emotionala a adultului este foarte importanta . Ierbali*area emotiei pe care o simte adultul ii permite copilului sa observe comportamente asociate etichetei verbale si sa imite &ncura)area copilului si sustinerea in imbogatirea vocabularului emotiilor. &ncura)area permanenta a copilului pentru a vorbi despre modul in care se simte 3#plicarea fiecarui termen care repre*inta eticheta verbala a unei emotii . 4cenete, )ocuri de rol. Constienti*area propriilor modificari corporale care au loc cand copilul manifesta o emotie ,e#. "odul in care te incrunti imi spune ca un esti de acord, modul in care *ambesti imi spune ca esti fericit, , ochisorii tai imi spun ca esti suparat. Irei sa vorbim despre asta+. 3#emplu de activitate% adultul sau alti copiii din grup mimea*a o emotie iar copilul trebuie sa o recunoasca. Copilul mimea*a o emotie iar adultul trebuie sa o recunoasca. 1ecunoaste emotiile e#primate de eroii din desenele animate sau din filmele pentru copii vi*ionate ; denumeste emotiile cautand cat mai multe sinonime ,e#% enervare , iritare, furie. 3#emplu de activitate % Copilului i se ofera cartonase pe care sunt desenate diferite persona)e ce e#prima prin mimica si gestica ,e#presii ale fetei si gesturi corporale . una din urmatoarele emotii % surpri*a, placere, furie, rusine, stres, teama , interes, neplacere, dispret, rusine mandrie vinovatie . Copilul trebuie sa recunoasca emotiile e#primate. Soc / 81oata emotiilor copilul invarte o roata pe care sunt desenate sau scrise mai multe emotii. 3motia la care se opreste acul este e#primata de copil in termeni nonverbali. & se poate cere apoi sa vorbeasca despre o situatie in care el s-a simtit asa. Copilului i se pre*inta planse care repre*inta situatii restrictive precum ora de matematica, slu)ba de la biserica, o serbare. & se
3#prima nonverbal emotii
&dentificarea emotiilor se ba*ea*a atat pe ba*a e#presiilor faciale cat si a situatiilor care provoaca emotii
1ecunoste pe ba*a e#presiei faciale emotii precum % surpri*a, placere, furie, rusine, stres, teama , interes, neplacere, dispret . $escrie situatii in care a trait astfel de emotii.
Capacitate de simulare emotionala ,capacitatea de
&ntr-un anumit conte#t ,e# la biserica. respecta anumite
DRAFT
modelare a trairilor emotionale si de e#primare a lor in functie de conte#t . reguli de e#primare emotionala ,nu rade in hohohte, nu isi e#prima furia, nu face gesturi prea agitate, nu are comportamente agresive . Copilul refu*a sa planga , chiar daca este trist, pentru ca nu este locul si momentul. Copilul identifica situatii in care apar diferente intre starea emotionala si e#primarea ei e#terna 2umeste corect emotia asociata anumitor conte#te poate cere sa-si aleaga o emotie si sa spuna cum ar e#prima emotia respectiva intr-o astfel de situatie. $iscutiile cu copilul vor pune accentul pe faptul ca in anumite impre)urari, desi traim anumite emotii nu ni le putem e#prima oricum.,e#. nu putem rade la inmormantari.
&dentifica emotii asociate unui conte#t
&ncepe sa inteleaga emotiile unei alte persoane si are capacitatea de a se pune in locul altora ,manifesta empatie.
"odul in care reactionea*a in fata unui copil care plange ,daca nu il interesea*a, daca pune intrebari 8de ce plange copilul sau daca merge la el si incearca sa il linisteasca/ man-aindu4lB
&ncep sa inteleaga ca aderarea la anumite standarde de comportament este foarte importanta, indiferent de pre*enta adultului.
&nteleg si e#prima vina Iina este asociata cu 8a face ceva gresit, cu regret, furie autodirectionata si a incerca sa compense*e raul provocat 1usinea este asociata cu frica
Copilului i se pre*inta cartonase cu diferite situatii de viata , evenimente si un set de figuri ce e#prima diverse emotii . el va avea ca sarcina sa asocie*e fiecarei emotii, diverse conte#te . !socierea corecta este recompensata cu o fata *ambitoare. 9 alta varianta ar fi sa i se pre*inte copilului emotia iar el sa spuna in ce situatii a trait acea emotie. 4pri)inirea copilului de a recunoste emotiile celorlalti prin% -incura)area copilului de a incerca sa inteleaga ceea ce simte un alt copil, prin adresarea de intrebari de genul 8cum cre*i ca se simte acum colegul tau+ -oferirea de e#plicatii simple referitoare la comportamentul celorlalti copii 8am au*it ca 1obert ti-a spus ca te uraste. $e ce cre*i ca a facut acest lucru+ are destul de suparat pentru ca iai stricat robotul. -a)utarea copilului sa inteleaga ca toate emotiile sunt valide si acceptabile si sa distinga intre emotii si modul lor de e#primare. 8!m observat ca nu esti fericit ca trebuie sa pui creioanele la locul lor. 3ste in regula sa te simti frustrat, dar pentru acest lucru nu trebuie sa lovesti usa cu piciorul riviti greseala ca pe o oportunitate de invatare si nu ca pe o catastrofa. 3vitati aduceti copilul in situatia de a-i fi teama sa nu greseasca; uneti accent pe efotul copilului si nu pe performanta; laudati fiecare progres cat de mic al copilului.
DRAFT
&dentifica cau*ele unei emotii ,inca mai functionea*a teoria situatiilor evocatoare de emotii . 7a N-< ani utili*ea*a mai multe e#plicatii privind aparitia emotiilor. &ntelege acurat cau*ele emotiilor de ridicol si cu emotii si e#presii faciale care e#prima )ena. 0oloseste in e#plicatiile legaturi psihologice si informatii situationale ,< ani. 3#prima faptul ca emotiile sunt determinate de interactiunile cu alte pesoane. $iscutati cu copilul toate situatiile in care are o reactie emotionala intensa.,e#. Copilul spune / 4unt suparat ca mi s-a stricat )ucaria. !dultul intervine si ii spune ,era )ucaria la care tineai cel mai mult. $ar daca ti s-ar fi stricat )ucaria la cea nu tineai de loc+ . Copilul trebuie sa observe ca daca ar fi gandit situatia altfel. reactia emotionala ar fi fost alta / indiferenta. $esfasurati activitati cu copilul. $e e#emplu puteti cauta o poveste cu persona)e. Copilului i se pre*inta scenariul, in care persona)ul principal isi e#prima o emotie% surpri*a, placere, furie, rusine, stres, teama , interes, neplacere, dispret, rusine mandrie vinovatie. $iscutati cu copilul pe marginea povestii, punand accent pe% recunosterea emotiei pe ba*a descrierii persona)ului pre*entat identificarea sursei emotiei respective ,accentuarea faptului ca emotiile se ba*ea*a pe interpretarea cognitiva pe care noi o dam situatiilor diverse din viata noastra si nu evenimentelor in sine. e#tragerea consecintelor po*itive siRsau negative ale e#primarii emotiei respective ,spri)inirea pentru identificarea lor. strate-ii pentru de*voltarea capacitatii de intele-ere emotionala: utili*ati mesa)e la persoana & 8 m4am suparat cand mi4ai stricat <ocul in loc de m4ai suparatL:Fmodelul adultului este foarte important. spri)initi copilul sa recunoasca emotiile celorlalti prin prin adresarea unor intrebari de genul 8cum cre*i ca se simte acum colegul tau+ spri)initi copilului sa reali*e*e legaturi intre actiuni, emotii, prin adresarea de intrebari specifice si directe 8 Cum cre*i ca s-a simtit Gina cand ai dat cu piciorul in castelul pe care l-a construit+ incura)ati copilul sa isi e#prime propriile emotii si opinii ,
DRAFT
2umeste consecintele emotiilor intr-o situatie oate sa isi imagine*e ,sa spuna. ce se va intampla dupa e#primarea unei emotii 4e adaptea*a cu dificultate la scoala 3#prima regret pentru prietenii lui de la gradinita 1efu*a sa se tre*easca dimineata !cu*a imbolnaviri subite si refu*a sa mai mearga la scoala 7a scoala este i*olat si nu comunica cu ceilalti copii - poate sa priveasca o situatie suparatoare dintr-un alt punct de vedere 4unt capabili sa nu se mai gandeasca la un eveniment suparator utili*and mesa)e la persoana & Copiii invata sa identifice consecintele e#primarii emotiilor in special din e#perientele proprii, din activitatile in care au fost implicati . !)utati copiii sa e#plore*e consecintele e#primarii emotionale ,e#. $aca il bat pe colegul meu , cand ma enervea*a , se va mai )uca cu mine+. arintele trebuie sa spri)ine copilul sa depaseasca cu bine acesta etapa. Cum puteti face acest lucru+ -pregatiti copilului inainte sa mearga la scoala prin discutii despre noile sarcini, vi*ite la scoala. - acordati copilului mai mult spri)in si stimulati-l sa isi ea )ucaria preferata la scoala si sa se )oace cu ea impreuna cu colegii. - asigurati copilul ca veti veni sa il luati si preci*ati ora la care se va intampla acest lucru ,aveti gri)a sa fiti punctual'. De evitat' /folosirea ironiilor de genul 8 ce esti bebelus' Cand nu sunt de*voltate strategiile de reglare emotionala , parintele trebuie sa ofere ghida) in situatii specifice% cand copilul nu reuseste sa isi comute atentia de la activitatea care il supara parintele trebuie sa ii e#plice si sa ii arate avanta)ele acestei strategii de reglare emotionala ,distragerea atentiei. in mod similar se poate proceda pentru celelate strategii de control emotional , rationali*area, re*olvarea de probleme, minimi*area importantei unui eveniment neplacut, distantarea de sursa de stres. este indicat ca parintele sa stea in prea)ma copilului, sa identifice momentele provocatoare pentru el . este important ca adultul sa incura)e*e copilul si sa ofere intariri po*itive ori de cate ori acesta a facut fata unei situatii frustrante. implicati copilului in activitati artistice ,pictura , colorat, modela). pentru a e#prima si nonverbal emotia negativa , discutand apoi pe marginea lucrarilor. 3#emple de activitati%
ot manifesta teama de separare ,la= ani. datorita trecerii de la gradinita la scoala.
0oloseste mecanisme de reglare emotionala ,re*olvarea de probleme, distantarea de sursa de stres, distragerea atentiei si controlul cognitiv . 4trategie cognitiva de reglare emotionala / reprimarea emotiilor ,o achi*itie.
DRAFT
- Copilul este rugat sa desene*e pe o foaie de hartie solutii la starile de tristete , furie, frica ,alte emotii negative.. 4olutiile constau in activitati pe care copilul le-ar putea face, cand au anumite emotii negative ,in loc de desen se pot face cola)e.. 7ucrarea cu solutii va fi lipita intr-un loc vi*ibil pentru copil, astfel incat acesta sa isi poata aminti cu usurinta si sa apele*e la o activitate care sa-l regle*e emotional ,sa-i permita sa se descarce intr-un mod adecvat, care nu face rau nimanui si sa-i modifice starea de dispo*itie.. - Citirea unor povesti in care sunt descrise anumite strategii de regla) emotional ,e#. vulpea si strugurii /pentru strategia care consta in reformularea situatiei in termeni favorabili si conduce la neutrali*area emotiei negative ,vulpea nea)ungand la struguri afirma ca oricum sunt acri si nu merita efortul de a fi furati din vie.. 9feriti ca parinteun bun e#emplu. Cand copilul sau cineva din familie este suparat, aratati-va preocuparea pentru starea lui punand intrebari despre ce s-a intamplat, manifestand comportamente de consolare%imbratisari, atingeri, cuvinte de alinare. 3vitati sa ii spuneti copilului cum ar trebui sa se simta nu mai fii trsit' sau 8nu mai plange' .!cesat atitudine ii transmite copilului mesa)ul ca nu este inteles.
oate manifesta strategii de reglare emotionala adresate celor din )ur.
-daca un copil este suparat merge la el, il mangaie si se interesea*a de starea lui
DRAFT
!(, De*voltarea a7ilitilor sociale $ac abilitile sociale nu au fost suficient de*voltate n perioada precolar e posibil s apar unele probleme n comportament cum ar fi timiditatea ,an#ietatea social. sau probleme de agresivitate. !tunci cnd vorbim despre timiditate ne referim la o serie de reacii la urmtoarele nivele% 6a nivelul organismului / tensiune muscular, creterea btilor inimii, transpiraie, frisoane, roea, etc. 6a nivel cognitiv - n acele momente copilul nu are ncredere c poate s fac fa cererii chiar dac n realitate el poate s aib abilitile necesare; prin minte i trec gnduri de genul 2u pot, 2u tiu, 2u sunt un copil bun, $ac greesc ceilali m vor critica sau pedepsi, etc. 6a nivel subiectiv / fric, ruine, an#ietate 6a nivel comportamental - Copilului i tremur vocea i are o voce stins, evit contactul vi*ual, se fstcete sau uneori i suge degetul i e*it n a rspunde la cereri. 4ituaiile sociale noi sau ntlnirea unor persoane necunoscute este principala cau* a manifestrii timiditii, mai ales dac un copil simte c este n centrul ateniei. Anele aspecte ale timiditii sunt influenate cultural i pot fi nvate din mediu; familia ofer nite modele de comportament pentru situaiile sociale, modele pe care le transmit copiilor fie verbal (ex. nu-i frumos s ceri, trebuie s stai cuminte pe scaun dac mergem n vizit, nu se cuvine s pui ntrebri unei persoane mai mari) fie nonverbal prin comportamentul lor n acele situaii. (n acest sens, s-a observat c e#ist diferene ntre copiii din diverse culturi; de e#emplu, copiii chine*i sunt mult mai reticeni din punct de vedere social fa de copiii cauca*ieni sau americani. $e asemenea, unii prini i descriu copiii ca fiind timi*i ncura)ea* comportamentul respectiv la copii deoarece ai a)ung s se conforme*e etichetei care li s-a pus ,Oimbardo i 1adl, ;<N;.. Anii copii au o predispo*iie biologic care i predispune spre a se comporta timid avnd chiar bti mai nalte i mai stabile ale inimii fa de copiii mai puin inhibai. !ceast dispo*iie ereditar poate fi ns modificat de mediu lucru care s-a putut observa pe copiii care au fost adoptai n familii cu un nivel ridicat de sociali*are ,1e*nic i colab., ;<NJ.. (n anumite condiii timiditatea este un rspuns normal, adaptativ, la o situaie social copleitoare; copilul se retrage temporar i are nevoie de puin timp pentru a se familiari*a cu conte#tul i a dobndi sentimentul de control. (n contrast, copiii care se comport reticent n ma)oritatea situaiilor sociale nu au de*voltate suficient abilitile sociale; acetia sufer de sentimente de singurtate i au mai puin ncredere n forele proprii. $e asemenea, sunt mai puin plcui de ctre ceilali, sunt negli)ai sau chiar respini de ctre colegii lor i prin urmare au mai puine anse de a-i de*volta abilitile de relaionare. 4tabilii n mod constant contactul vi*ual cu copiii timi*i pn cnd acetia vor avea cura)ul s v priveasc n ochi. Cnd reuesc s v priveasc *mbii-le astfel nct s-i ncura)ai; faptul c un copil nu se uit la un adult nu nseamn c are sentimente negative fa de el ci n nu are el suficient ncredere n pre*ena ei pentru a-i ntoarce privirea. Anii copiii care sunt timi*i la nceput pot deveni mai de*inhibai pe msur ce cresc. 0aptul c un copil st retras este considerat problematic n funcie de vrsta acestuia. $e e#emplu, la 5-Q ani nu sunt respini sau considerai mai puin plcui de colegii de grup. 7a = ani copiii retrai aveau de)a sentimente negative, de singurtate, iar la vrsta de ;; ani erau mult mai an#ioi. !ceti copii au un risc ridicat pentru a fi inta unor situaii de abu* la coal. (n ultimul timp cercetrile arat c colile se confrunt cu un fenomen tot mai rspndit ce ine de sfera agresivitii relaionale; unii copii sunt agasai, terori*ai i chiat anta)ai de ceilali colegi $ac vrei s te las n pace d-mi mncarea ta.
DRAFT
entru a identifica posibile situaii de abu* emoional prinii pot adresa cteva ntrebri utile% !dresea* ntrebri copilului despre colegi Cum se comport fetele una cu cealalt la coal ot fetele la coal s se comporte urt fr s spun nimic 7ucrul cel mai important este ca printele s i asculte copilul. $ac el recunoate c este inta unor ironii% - evitai s minimali*ai problema i s le spunei c e o fa* normal, dar va trece - nu le spunei c sunt prea sensibili - c au fcut ei ceva de se leag ceilali de el - c glumesc - s ignore - aducei la cunotina cadrului didactic care este n msur se fac intervenie educaional !mintii-v c timiditatea este doar un aspect al personalitii copilului. &dentificai aspecte po*itive i micile reuite ale acestuia i ludai-l pentru ele; cerei copilului s fac sarcini singur n care tii c va avea succes asta i va da ncredere n forele proprii. !tunci cnd vedei c are o iniiativ ct de mic, ludail pentru a-i da cura). entru a putea a)uta mai bine printele se vor discuta abilitil sociale eseniale care sunt pre*entate n tabelul de mai )os.
DRAFT
!nterval de vasta =-;;ani ani A7ilitatiDcomportamente &nitia*a si mentine o conversatie !ndicatori de o7servare refera sa interactione*e cu colegi de acelasi se# cu ei. rieteniile se aleg in functie de se# si de statutul socio-economic. :aietii au tendinta de a se a#a mai mult pe activitatea in sine sau pe )oc si mai putin pe interactiunile sociale ,incearca sa domine, isi provoace colegii, se infurie usor, se implica mai repede in acte de agresivitate. 0etele au tendinta de a se a#a mai putin pe activitatea in sine si mai mult pe interactiunea sociala , utili*ea*a frecvent strategii de reducere a conflictului /cauta modalitati de a fi de acord., fac mai putine comentarii si gesturi negative. !corda o importanta foarte mare grupului de prieteni, ceea ce nu reduce insa importanta familiei . rieteniile de acelasi se# se ba*ea*a pe loialitate reciproca, pe interese comune si suport. 4e definesc in termenii grupurilor carora apartin si incep sa vorbeasca despre ei insisi in termeni de tendinte sociale ,sunt timid, sunt, prietenos .-se de*volta sinele social &i folosesc pe ceilalti ca sursa de comparatie in elaborarea aprecierilor propriei persoane. Recomandari pentru adulti Fcomportamentele adultilor care initia*a/ sustin si mentin de*voltarea a7ilitatiiB 3ste recomandat ca parintele% - sa faca remarci po*itive privitor la modul in care se )oaca doi copii ,ce frumos va )ucati voi impreuna., sa cree*e copilului oportunitati de a-si e#ersa abilitatile sociale ,invitarea a doi copii acasa sa se )oace impreuna, intalniri cu copiii in afara mediului din scoala.. - sa stimule*e )ocurile in grup ale fetelor si )ocurile in diade ale baietilor ,)ocul in grup stimulea*a competitia si cooperarea fetelor iar diadele stimilea*a abilitatile de comunicare ale baietilor.. - sa incura)e*e prietenia copilului cu alti copii. Copiii care au prieteni tind sa fie mai sociabili, mai cooperativi mai incre*atori decat cei care nu au. &n plus prietenia influentea*a adaptarea scolara deoarece atasamentele emotionale po*itive fata de persoanele semnificative ,prietenii. promovea*a sanatatea sociala, emotionala si intelectuala. 4entimentele de inrudire si aparteneta contribuie la formarea unei stime de sine si autovalori*ari po*itive. &n ba*a relatiilor de prietenie copiii pot de*volta un anumit stil de comportare sau anumite interese ,deoarece acestea sunt valori*ate de prietenii lor.. -sa supraveghe*e grupul de prieteni din care copilul face parte si relatiile pe care acesta le stabileste. ot e#ista si functii negative ale prieteniilor deoarece ei ofera uneori valori care nu sunt acceptate social.Copilul care nu se simte securi*at , accepatat , spri)init in mediul familial din care face parte va fi mult mai predispus sa isi satisfaca aceste nevoi prin intermediul grupului de prieteni. 1iscul pentru un astfel de copiul de a a)unge in grupuri care ofera valori neaccceptate social este foarte mare. !ctivitati% cititi copilului o poveste in care doua persona)e se imprietenesc
DRAFT
. $upa citire discutati cu copilul modul in care s-au imprietenit cele doua persona)e. !)utati copilul sa enunte formulele verbale folosite ,pe mine ma cheama. sau comportamentele care le folosesc pentru a stabili o interactiune cu alti copii ,e#.mergem la un alt copil si ii aratam )ucariile noastre, colectia de timbre, de masini etc.. &n interactiunea cu copilul fiti atenti la )udecatile pe care le faceti si la etichetele pe cate le utili*ati ,e#, neascultator, slipitor, incet. deoarece ei isi de*volta un simt a ceea ce sunt ,al sinelui. pornind de la parerile dumneavostra. Cum a<utam copilul timid 9 #ota : "a J ani comportamentul copilului de a sta retras are un caracter pro7lematic, Cercetarile au aratat ca acest comportament se asocia*a cu sentimente ne-ative/ de sin-uratate si conduce la respin-erea copilului retras de catre ceilalti copii /considerandu4l neplacut , "a .. ani copilul cu un ast+el de compoatment va deveni mai anAios, 4tabilirea permanenta a contactului vi*ual cu acesti copii pana cand acestia vor avea cura)ul sa va priveasca in ochi. arintele trebuie sa ii ghide*e usor cu mana capul copilului pana acesta se uita la el si sa-i repete mereu ca trebuie sa il priveasca in ochi, atunci cand vorbeste. 3ste recomandat sa va ase*ati la nivelul copilului atunci cand vorbiti cu el. !ceasta po*itie ii transmite o mesa)ul de deschidere si colaborare cu el. Copilul are nevoie de suportul adultului daca nu reuseste sa stabileasca un contact cu alt copil. arintele ar trebui sa faca remarci po*itive la modul cum se )oaca, lucrea*a doi copii , sa cree*e conte#te in care copilul isi poate e#ersa abilitatile sociale ,e#.sa invite doi copii acasa sa se )oace impreuna cu copilul lor, sa facilite*e intalnirea copilului cu alti copiii in afara mediului din scoala, sa implice copilul in diferite sporturi de echipa.. Cand copilul reuseste sa va priveasca , *ambiti-i astfel incat sa il incura)ati.
4emnalmentele timiditatii % sunt negli)ati si chiar respinsi de colegii lor au putina incredre in fortele proprii slabe abilitati de relationare se comporta reticent in ma)oritatea situatiilor sociale stau mai mult singuri le transpira mainile si se inroseste evita contactul vi*ual le tremura vocea
Copii care se comporta agresiv, care au un comportament timid, nu cooperea*a cu ceilalti 2u se pot concentra pe o sarcina 4unt hiperactivi
DRAFT
4unt diferiti de ceilalti ,etnie, religie, cu handicap. Copilul cu care 8nu se )oaca nimeni &dentificati aspectele po*itive si micile reusite ale copilului si laudati-l pentru ele. 7audati copilul pentru orice initiativa cat de mica &mplicati copilul in activitati care sa-i puna i) valoare abilitatile si care sa-l faca sa se simta valorors . !se*ati-va la nivelul copilului atunci cand vorbiti cu el. $aca copilul pre*inta probleme in stabilirea contactului vi*ual trebuie sa ghidati usor cu mana capul copilului, pana cand reuseste sa va priveasca. 7audati copilul pentru orice efort, cat de mic ,:ravo' Ce frumos mi-ai povestit si te-ai uitat la mine'. entru a/i invata pe copii modalitatile de ascultare activa, putem introduce o regula 8Iorbim pe rand 8&n plus, trebuie sa i se e#plice copilului care sunt consecintele comportamentului sau asupra celorlalti copii sau membrii ai familiei ,8persoana care este intrerupta continuu se va supara si nu va mai povesti cu tine. Gandeste-te cum te simti tu, cand vorbesti si cineva te intrerupe mereu' 7audati copilul ori de cate ori a asteptat ca celalalt sa termine ceea ce avea de spus. AtentieL Comportamentul parintelui este un model pentru copil. $aca parintele va interveni de fiecare data peste copil si nu il va lasa sa vorbeasca ,il va intrerupe. copilul va face la fel ,imita.. &n fa*a de invatare, parintele trebuie sa ii pre*inte copilului comportamentele asteptate de la el, defalcate pe secvente de comportament. $e e#emplu% ;a fii prietenul cuiva inseamna sa fii un bun ascultator. %e inseamna sa fii un bun ascultator ;a privesti in oc+i persoana care iti vorbeste ;a taci atunci cand ea vorbeste' entru a constienti*a mai bine consecintele negative ale acestui comportament ,de a vorbi peste o alta persoana. copilul poate fi intrerupt de cate va ori si apoi intrebat de adult cum se simte. !cest comportament reflecta foarte bine comportamentul adultilor. entru ca copilul sa invete sa manifeste acest
!sculta activ
4tabileste contactul vi*ual cu persoana cu care vorbeste &si indreapta corpul spre ea une intrebari atunci cand i se povesteste ceva Oambeste $a din cap in semn de aprobareRde*aprobare
&mparte obiecte isi impartaseste e#perientele cu
Cand are nevoie de ceva formulea*a in
DRAFT
colegii mod adecvat o cerere ,imi dai si mie te rog. oate sa imparta materiale comune ,)ucarii creioane colorate. 0ace schimb de obiecte ,creioane, timbre, )ucarii de colectie. comportament este necesar ca parintele sa fi facut acest lucru cu copilul lor. &mpartirea )ucariilorR lucurilor creste probabilitatea ca acestia sa isi faca cati mai multi prieteni. Ce pot +ace parintii pentru invatarea acestor comportamen te9 >rebuie sa ofere copiilor e#plicatii privind importanta acestui comportament 8%e bine ne simtim cand primim ceva de la cineva"" ;untem bucurosi" 1sa se simt si ceilalti cand primesc ceva de la noi.' 4a incura)e*e copii sa isi e#prime emotia negativa atunci cand altii nu doresc sa imparta lucrurile cu el, pentru a constienti*a mai bine consecintele negative ale acestui comportament. 8;pune-i lui Habi cum te simti cand nu doreste sa imparta cuburile cu tine' 4a oberve daca copilul lor are probleme in a imparti materialele cu altii. &n acest ca* copilul are nevoie de ghidare din partea parintelui si de e#ercitiu.,de e#emplu% activitati cu materiale comune. Comportamentul parintelui este foarte important / daca parintele a avut tentinta de a critica mereu ceea ce face copilul, de a scoate in evidenta doar greselile, acealasi lucru il va face si el. rin comportamentul sau parintele este un model pentru copil. Copilul trebuie antrenat in permanenta sa isi vi*uali*e*e aspectele po*itive, ceea ce ii va permite sa le vada si pe ale celorlalti . "odul in care copilul reactionea*a cand i se adresea*a un compliment este sensibil influentat de modelul parintelui. Copilul de la parinte invata sa reactione*e ori de cate ori se face o remarca po*itiva la adresa sa. ,de e#emplu se vor simti bine, le vor accepta sau le vor nega.. Copiii care nu sunt obisnuiti cu complimentele sau evoidentierea aspectelor po*itive, vor fi centrati pe critica si poreclirea celorlalti. . Cum o+erim +eed7ac0 ne-ativ copilului entru situatiile in care nu suntem de acord cu comportamentul
9fera si primeste complimente
0ac spontan complimente adultilor si celorlalti copii si se simt mandri atunci cand cineva le face un compliment. 1ecunoaste calitatile celorlalti 3#prima verbal care sunt calitatile celorlalti $e*volta un simt a ceea ce sunt ,al sinelui. pornind de la parerile adultilor despre persoana lor. 4e definesc in termenii grupurilor carora apartin si incep sa vorbeasca despre ei insisi in termeni de tendinte sociale ,sunt timid, sunt, prietenos . 4e de*volta sinele social &i folosesc pe ceilalti ca sursa de comparatie in elaborarea aprecierilor propriei persoane
DRAFT
0ara sa i se reaminteasca isi cer scu*e Cer permisiunea de a folosi obiectele altor persoane. copilului, mesa)ul parintelui prin care isi e#prima de*acordul trebuie sa se centre*e e#clusiv pe comportament si nu pe persoana lui. 9rice etichetare 3sti surd+,2u au*i+ 8ataca persoana copilului si il raneste. "aniera in care parintele isi e#prima nemultumirea fata de copil va fi preluata de acesta prin imitatie si se va manifesta in interactiunile cu ceilalti copii. An mesa) corect contine urmatoarele aspecte% ;. ma simt....,descrierea modului cum va simtiti. C. atunci cand....,descrierea comportamentului copilului. 5. pentru ca...,descrieti modul in care va afectea*a comportamentul copilului. Q. mi-ar placea sa ,oferiti alternative de comportament. 6. iti multumesc' "i-a fost de mare a)utor',recompensarea comportamentului copilului. 3#. aul , ma deran)ea*a faptul ca nu imi raspun*i atunci cand te strig. "i-ar placea sa-mi raspun*i deoarece eu voi ragusi si nu voi mai putea vorbi entru copilul care critica sau etichetea*a !dultul sa intervina in aceasta situatie si sa invete copilul care a fost tinta atacului cum sa raspunda 8Cosmin spune-i lui etru cum te simti ca te-a facut prost+ &ntreaba-l daca lui i-ar placea sa-i spuna cineva asa ceva+ $aca un conflict nu se re*olva rapid adultul trebuie sa opreasca activitatea si sa invete copiii care sunt pasii in solutionarea unui conflict % 1. descrierea +aptelor/ +ara a invinovati ,e#. ionut m-a lovit cu picioril.- parintele trebuie sa-i invete pe copil sa vorbeasca despre comportament si nu despre persoana, sa evite blamarile si etichetarie 2. eAprimarea sentimentelor fata de ceea ce s-a intamplat ,3Y "&B!& CA" >3-!& 4&">&> !>A2C& C!2$ &onut te-a lovit cu piciorul +. - acest lucru conduce la descarcarea emotionala a copilului si scade probabilitatea de a recurge la agresivitate. 2. identi+icarea alternativelor /cum cred ca ar putea re*olva situatia , e# ionut si "ihai cum credeti ca
1e*olva conflicte in mod eficient fara a)utor din partea adultului
4ugerea*a solutii de re*olvare a conflictelor iar atunci cand nu stie cere asistenta adultului ,e#. ii sugerea*a unui copil un schimb de )ucarii /daca eu iti dau caruciorul tu imi dai casuta+ 0olosesc mai multe strategii de re*olvare a conflictelor % ignorarea ,se face ca nu aude cererea / distragerea atentiei negocierea, compormisul 1aspunde cu umor daca i se pun porecle sau spune ca il supara si il roaga sa incete*e
DRAFT
0ace atribuiri nonagresive daca cineva ii raneste 4tie sa negocie*e si sa faca compromisuri intr-o situatie. Copiii care sunt )igniti, porecliti, loviti puteti face sa re*olvati cearta dintre voi. arintele trebuie sa puna copilul in situatia de a constienti*a si e#ersa fiecare pas pentru a invata pe viitor cum sa se descurce. 7audati copilului ori de cate ori a reusit sa re*olve o situatie conflictuala
1especta regulile aferente unei situatii sociale fara a)utor din partea adultului
1especta regulile aferenta unei situatii sociale in absenta adultului
Cooperea*a cu ceilalti in re*olvarea unei sarcini fara a)utor din partea adultului
!ccepta ideile altor copii in cadrul )ocului. face ce i se cere imparte materiale cu alti copii
Cum puteti a)uta copilul sa respecte si interiori*e*e regulile% reamintiti regullele ori de cate ori copilul se afla intr-o anumita situatie sociala. stabiliti de comun acord cu copilul regulile si consecintele care re*ulta din nerespectarea lor. afisati regulile intr.-un loc care sa permita vi*uali*area lor de cate ori este nevoie. !plicati consecvent consecintele logice si naturale . $iscutati cu copilul despre rolul regulilor in anumite situatii sociale. 3ste foarte important ca parintele sa e#plice copilului ca toate comportamentele noastre au consecinte asupra celorlalti si de aceea pe unele le modificam. 3ste foarte important sa stiti ca atunci cand soliciti copilului ceva ,trebuie sa-i si e#plicati motivul pantru a putea sa inteleaga de ce trebuie sa faca anumite lucruri. &mplicati familia in )ocuri de echipa si subliniati continuu ce bine va )ucati impreuna. >rebuie evidentiat faptul ca nu contea*a cine castiga ci faptul ca va )ucati impreuna. 4tabiliti o sarcina comuna pe care trebuie sa o reali*ati impreuna ,sa faceti curatenie intr-o sala, camera, gradina.. !stfel ei au posibilitatea sa colabore*e pentru a termina mai repede. !preciati efortul comun depus pentru obtinerea re*ultatului final ,daca am lucrat impreuna, ne-am a)utat unii pe altii si am terminat mai repede. !sa ne va fi mult mai usor sa reali*am ceea ce ne dorim..
DRAFT
9fera si cere a)utorul atunci cand este nevoie &si e#prima nevoile si dorinte le fara a folosi un ton confruntativ sau poruncitor ,ma a)uti sa imi inchei blu*a. &i ofera sugestii unui alt copil care nu stie ce sa faca si a)uta un coleg din proprie initiativa 4olicita a)utorul adultului cand se confrunta cu situatii dificile &ncura)ati copilul sa ofere cadouri altor copii mai nevoiasi. !r putea in acest scop sa ofere din )ucariile lor cu care nu se mai )oaca. $iscutati despre modul in care se simt ei cand primesc o )ucarie si cum ar putea sa se simta ceilalti copii care le vor primi. Confectionati cu copilul )ucarii sau obiecte pe care apoi incura)ati-l sa le ofere in dar altor copii.,cultivarea spiritului genero*itatii. "ergeti cu copilul si daruiti fructe sau pra)iturele altor persoanecopii vecini etc. entru situatiile in care copilul se poate descurca singur dar solicita va solicita a)utorul pentru ca are nevoie de atentia dumneavoastra, se recomanda incura)area copilului si aprecierea comportamentului independent, astfel incat el sa se poata descurca singur 3#. $aca observati ca un copil are nevoie de aprobarea si atentia dvs, deoarece va cheama mereu, trebuie sa incetati sa ii mai raspundeti. &n momentul in care sunteti sigur ca anterior a facut acel lucru singur, veniti langa el si ii spuneti 8hai sa vad daca poti sa il faci singur+ 3u stau aici si ma uit'. &n momentul in care observati prima initiativa a copilului de a face acel lucru, laudati-l 8ce frumos te descurci tu singur' 3u merg sa termin treaba dar ma intorc sa vad cum te-ai descurcat. >reptat ar fi indicat sa ii dati doar sarcina si sa ii spuneti 8ce frumos lucre*i tu singura' copilul va inceta sa va mai cheme deoarece va vedea ca ii apreciati comportamentul independent !ti putea sa faceti cu copilul o lista de activitati la care copilulare nevoie sa fie a)utat. uteti sa stabiliti modul in care fiecare din familie ar putea fi a)utat.
T$&' D$ CAS': pentru a contienti*a mai bine mesa)ele pe care le transmit copiilor, prinii vor face acas un )oc prin care vor schimba rolurile% acum tu eti copilul i eu sunt mama
DRAFT
;43/0E1 I D$ C$ S$ C>&P>RT' C>P!";" &$; ASTF$"9
arcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla% cum influenea* reacile lor comportamentul copiilor cum influenea* emoiile lor comportamentul copilului >7iective 7a sfaritul acestei sesiuni prinii% - vor cunoate metode de identificare a cau*ei unui comportament - vor cunoate metode de management al reaciilor emoionale !, Discutarea temei de cas 4e va discuta prinii tipurile de mesa)e pe care le-au au*it i care a fost impactul asupra lor. !!, &otivul pentru care copiii +ac ceea ce +ac ,ve*i cap. $isciplinarea nseamn a nva. 7a aceast vrst copiii au nvat de)a reaciile adulilor i tiu foarte bine ceea ce au de fcut pentru a obine un anumit lucru. rinilor li se va e#plica "odelul !:C comportamental. entru a nelege mai bine se va anali*a mpreun cu ei situaia de mai )os% "arius este n clasa a &&-a i a fost obinui ca n ma)oritatea ca*urilor s obin ceea ce i dorete. (ntr-o *i i cere mamaei s i cumpere ngheat, dei tia c este rcit. "ama i-a reamintit c nu poate mnca ns el s-a nfuriat i a nceput s trntesc ua. "ama l-a certat spunndu-i c e urt ceea ce face i c deran)ea* pe ceilali. "ama lui "arius este foarte ngri)orat deoarece n ultimul timp biatul ei este tot mai furios i mai violent. 0cnd o anali* funcional a acestui comportament observm urmtoarele%
Situaia
Antecedente deprtate
Antecedente imediate Cnd apare9 ;nde apare9 Cu cine apare9 Cnd nu apare9 ;nde nu apare9 Cu cine nu apare9
Comportament
Consecine
$+ect
Ce se 8ntmpl imediat dup9
- lipsa abilitilor de reglare emoional gnduri iraionale% "ie mi se cuvine totul, 3u sunt cel mai important
- trntete ua - cnd e furios - adultul i-a refu*at o cerere - obine atenie din partea adultului% e certat, i de fac observaii (ntrirea comportam entului negativ
DRAFT
entru a a e#ersa aplicarea modului !:C prinii vor anali*a 5 comportamente ale copiilor dup grila pre*entat mai )os% Situaia Antecedente deprtate Antecedente imediate Comportament Consecine $+ect
!!, Di+erenierea 8ntre comportamentul copilului "anagementul reaciei emoionale ale prinilor.
i interpretarea printelui ,ve*i cap.
rinilor li se va e#plica rolul gndurilor noastre n percepia comportamentelor celorlali, iar apoi mpreun cu ei vom identifica semnificaiile pe care ei le-au atribuit comportamentelor problematice ale copiilor. $O$RC!)!;% facei o list cu situaiile i comportamentele copiilor fa de care avei emoii negative-furie, team, vinovie i identificai convingerile care stau n spatele comportamentelor precum i reacia dumneavoastr n acel moment. Discuii: &dentificarea tipul de gnd i identificarea unor alternative realiste de a gndi despre comportamentele copiilor; aceste gnduri vor fi comparate cu motivele reale ale comportamentelor copiilor identificate n modelul !:C. T$&' D$ CAS': pentru a putea interiori*a mai uor modul de interpretare sntoas a evenimentelor prinii vor primi fie cu gnduri sntoase pe care le pot pune la vedere pentru a le facilita nvarea.
;43/0E1 F - GC AB>RDAR$A ;#>R S!T;A)!! C>#CR$T$ D$ D!SC!P"!#AR$

arcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla% cum s fac diferena ntre pedeaps i metod adecvat de disciplinare cum s aborde*e situaii specifice de disciplinare >7iective 7a sfaritul acestei sesiuni prinii% - vor cunoate metode de abordare a situaiilor cu care se confrunt !, Discutarea temei de cas
DRAFT
rinii vor fi ntrebai de modul n care au reuit s i spun n minte intepretrile reale ale comportamentelor copiilor i dificultile ntlnite. !!, Di+erenierea 8ntre pedeaps i metode e+iciente de disciplinare ,ve*i cap. edeapsa nseamn.... rinii vor fi informai despre cum s fac diferena ntre o consecin i o pedeaps i care sunt efectele negative ale pedepsei. !!!, Discutarea situaiilor pro7lematice cu care se con+runt -rupul
DRAFT
.B Rutinele de diminea $iminetile *ilelor se scoala pot fi mult mai linistite pentru orice membru al familiei daca copilul este invatat sa respecte rutina de dimineata. &n alta ordine de idei, copilul la acesta varsta ar trebui sa devina mult mai independent si sa faca cele mai multe lucruri pentru el, fara sa fie nevoie ca parintele sa-i reaminteasca constant ce are de facut. Cum invatam scolarii sa +aca cat mai multe din actiunile de dimineata/ in mod spontan, Care sunt rutinele de diminea% trezirea, mbrcarea, servirea micului dejun,spalarea dintilor,sa-si pregateasca g+iozdanul cu tot ce are nevoie pentru activitatile scolare, plecarea spre coal in timp util. Cand comportamentul copilului devine pro7lematic9 Cand copilul nu isi asuma nici o responsabilitate% este strigat de nenumrate ori, este mbrcat, i se reamintete tot timpul ce are de fcut, este forat s mnnce, este mpins spre u. De ce apar pro7lemele9 Anii parinti incearca sa faca totul in locul copilului. !lti parinti sunt ei insisi un model negativ pentru copii-sunt de*organi*ati sau se tre*esc tar*iu. &n unele familii rutina de dimineata care este neplacuta deoarece parintii tipa la copil sa se dea )os din pat si sa se miste mai repede. entru acei copii care pre*inta dificulati de concentrare in sarcina, care sunt cu usurinta distrasi de alte lucruri care le fac mai mare placere si care sunt mai putin organi*ati, activitatile de dimineata ar putea fi privite ca pe niste momente e#trem de dificile. Cum sa invatati copilul sa respecte rutinele de dimineata +ara suport din partea dumneavoastra,
>+eriti copilului/ impreuna cu ceilalti mem7ri ai +amiliei/ un model de rutina, Acordati timp copilului sa eAerse*e si sa invete sa +aca spontan aceste activitati.$ac pn acum copilul nu a fost obinuit cu aceste rutine, atunci se va ncepe cu nsuirea lor. Ia trebui s 8nvee treptat rutinele. Tineti su7 suprave-here ora la care copilul mer-e la culcare . !sigurati-va ca ora este re*onabila. !cest lucru este foarte important deoarece copiii care nu dorm suficient au probleme cu tre*irea si adesea sunt nervosi si iritati dimineata. Fiti or-ani*ata. &n fiecare seara, pregatiti lucrurile de care aveti nevoie atat dumneavoastra cat si copilul pentru *iua urmatoare. uneti hainele copilului in dormitorul lui pentru a putea sa le gaseasca cu ususrinta si sa le imbrace. >re*iti-va devreme deoarece daca veti intar*ia in pat nu veti avea timp sa lasati copilul sa faca activitatile specifice fiecarei dimineti fara a)utorul dumneavoastra ,de e#emplu% sa se imbrace singur.. Sta7iliti clar ce pro7leme tre7uie re*olvate dimineata. 4tabiliti impreuna care sunt atributiile fiecaruia dimineata. - tre*irea la prima atentionare a mamei - in timp de ;6 min spalat si imbracat - micul de)un servit fara intreruperi. - 4palat pe dinti. Ganditi-va impreuna la lucrurile care pot fi re*olvate de seara pentru a putea sa economisiti timpul dimineata. $e e#mplu pregatirea ghio*danului dupe efectuarea temelor si pregatirea hainelor.
DRAFT
Foloseste un card pentru a tine evidenta rutinelor de dimineata . 1olul acestui card ar putea fi sa invete copilul care sunt pasii pe care trebuie sa-i urme*e dimineata. Cardul trebuie pus intr-un loc de unde poate fi cu ususrinta observat de copil ,dormitor sau pe frigider.. Cand copilul a facut o activitate singur, pe card in dreptul activitatii respective i se pune o fata fericita. entru primele *ile de folosire a cardului, copilul are nevoie sa i se reaminteasca ce are de facut.
regatirea pentru scoala- card de activitati
ma tre*esc
ma imbrac
servesc micul de)un
ma spal pe dinti
imi pregatesc geanta pentru scoala
plec la scoala in timp util.
>+erii copilului un ceas cu alarm si artai4i cum +uncionea* . 4punei-i care sunt lucrurile pe care va asteptati sa le faca. 7audati copilul daca a reusit sa se tre*easca singur. !ncercati sa va a7tineti sa le reamintiti tot timpul ce au de +acut . Copiii nu invata sa faca lucrurile singuri daca stiu ca este cineva care sa le reaminteasca permanent ce au de facut. &n momentul in care copilul poate sa faca fiecare rutina amintintui-se o singura data ce au de facut, eliminati treptat indicatiile. !cordati atentie copilului cand fac activitatea singuri fara nici un fel de suport din e#terior ,fara sa-i reamintiti dumneavostra.. Sta7iliti un set de re-uli simple si clare privitor la ce ceea ce au de +acut ma tre*esc la = in fiecare dimineata, "a imbrac singur Folositi metoda consecintelor lo-ice si naturale, $e e#emplu% micul de)un este pregtit, dar copilul decide dac va mnca sau nu. $aca si-a pierdut vremea cu alte lucruri si a sosit timpul sa plece, consecinta naturala va fi ca va pleca la scoala fara sa manace. $ac va ntr*ia la coal, va suporta consecinele impuse de nvtoare. $ac va pierde autobu*ul, va merge la coal pe )os sau l va atepta pe urmtorul. 2u e
DRAFT
nevoie s-l ducei cu maina.4-ar putea s vi se par ciudat i s considerai c acestea sunt nite metode absurde. (ncercai totui. $up un timp vei observa i beneficiile. $aca copilul incala regulile stabilite si nu puteti sa aplicati consecintele naturale puteti sa va folositi de consecintele logice. $e e#mplu daca copilul nu s-a tre*it la prima atentionare a mamei o consecinta lo-ica ar fi sa fie tre*it a doua *i cu 6 min mai devreme cat ora stabilita. (n ca*ul n care copilului i place s serveasc micul de)un i dorete s mnnce, este indicat s i se pretind reali*area tuturor celorlalte activiti ,rutineB nainte de a veni la mas. $ac copilul trage de timp i nu-i respect 8anga)amentele, n dimineaa cu pricina nu va mai lua micul de)un, pentru a nu ntr*ia la coal. ermitei-i copilului s rmn acas doar n condiii bine stabilite, cum ar fi atunci cnd este bolnav. (n acest ca* copilul trebuie s aib un program strict% s stea n pat, s nu mearg la )oac. 4-ar putea s-i doreasc deseori s rmn acas fr a avea motive prea serioase, nscocind dureri acute, adevratul motiv fiind, poate, dorina de a se )uca. (n aceste condiii este nevoie s stabilii clar limitele pentru a nltura comportamentul. !ntocmiti un plan de recompensare cu puncte daca pro7lema nu se re*olva, e cardul de activitati se poate aloca un numar de puncte pentru fiecare activitate de dimineata pe care copilul o face singur.
Plan de recompensare cu puncte
"a tre*esc la prima atentionare a mamei 6p
ma imbrac singur ;
fara ca mama sa-mi reaminteasca
5p
servesc micul de)un fara intreruperi
Cp
ma spal pe dinti dupa masa fara ca mama sa-mireaminteasca
Cp
plec la scoala in timp util. ot schimba punctele mele in% <p-;? min in plus la ora de )oc la calculator ;? p-pra)itura preferata. ;C p / activitate preferata cu mama ;6p- merge la film cu mama
6p
DRAFT
2ota% cea mai mica recompensa poate fi castigata de copil daca in *iua respectiva a reali*at mai mult de )umatate din comportamentele dorite. $aca copilul s-a compoartat problematic in alte situatii pe parcursul *ilei nu i se pot retrage punctele. Copilul poate sasi stranga punctele sa primeasca cea mai mare recompensa ,punctele se pot reporta de la o *i la alta.
$vitati sa va in+uriati. Iorbiti calm cu copilul dimineata. rocesul de a invata comportamentele asteptate devine si mai dificil pentru copil in cinditiile in care va vede furioasa si iritata. Recompensati copilul atunci cand se comporta adecvat, (n ca*ul n care copilului i place s serveasc micul de)un i dorete s mnnce, este indicat s i se pretind reali*area tuturor celorlalte activiti ,rutineB nainte de a veni la mas. $ac copilul trage de timp i nu-i respect 8anga)amentele, n dimineaa cu pricina nu va mai lua micul de)un, pentru a nu ntr*ia la coal. ermitei-i copilului s rmn acas doar n condiii bine stabilite, cum ar fi atunci cnd este bolnav. (n acest ca* copilul trebuie s aib un program strict% s stea n pat, s nu mearg la )oac. 4-ar putea s-i doreasc deseori s rmn acas fr a avea motive prea serioase, nscocind dureri acute, adevratul motiv fiind, poate, dorina de a se )uca. (n aceste condiii este nevoie s stabilii clar limitele pentru a nltura comportamentul.
De retinutL %n ca*ul 8n care v vei asuma dumneavoastr responsa7ilitatea pentru rutinele de diminea/ copilul nu va 8nva s4 i asume responsa7ilitatea pentru 8ndeplinirea lor i va a tepta mereu s +ie a<utat de ceilali, Pasi de successL >+eriti copilului un model de rutina, Acordati timp copilului sa eAerse*e si sa invete sa +aca spontan activitatile de dimineata, Tineti su7 suprave-here ora la care copilul mer-e la culcare Sta7iliti clar ce pro7leme tre7uie re*olvate dimineata Foloseste un card pentru a tine evidenta rutinelor de dimineata >+erii copilului un ceas cu alarm si artai4i cum +uncionea* !ncercati sa va a7tineti sa le reamintiti tot timpul ce au de +acut Sta7iliti un set de re-uli simple si clare privitor la ce ceea ce au de +acut Folositi metoda consecintelor lo-ice si naturale, !ntocmiti un plan de recompensare cu puncte $vitati sa va in+uriati. 2) &nFuraturile si cuvintele urate !desea copiii invata cuvinte care nu sunt pe placul parintilor, cuvinte care sunt in)uraturi. Cateva cuvinte de in)uraturi pot sa nu fie o problema si chiar parintii sa le foloseasca ei insisi. 3ste nevoie ca parintii sa decida care cuvinte sunt acceptabile si care nu. &ata cateva sugestii care sa va a)ute sa invatati copilul sa foloseasca cuvinte acceptabile. Ce inseamna asta9 &n)uraturile sunt cuvinte care )ignesc sau ofensea*a. catre altii sau o i*bucnire de furie sau de frustrare. De ce in<ura copiii9 oate fi o forma a abu*ului direct orientat
DRAFT
3ste nerealist sa asteptam de la copiii sa nu in)ure niciodata. Cei mai multi dintre scolarii mici vor e#perimenta in)uraturile pe care le-au au*it la altii. &n)uratul este mult mai predispus sa se repete daca primeste o reactie din partea celorlalti.cum ar fi rasete, o mare cantitate de atentie sub forma lungilor discutii cu tema 8sa nu in)uri. Cand copiii sunt cu prietenii lor sunt mult mai predispusi sa in)ure. Copiii pot in)ura sa arate ca sunt 8duri sau sa intimide*e si sa ameninte pe ceilalti. $aca in)urand copilul obtine ceea ce vrea, acest comportament se va repeta. Cum sa descura<e*i in<uratul9 >+era un 7un eAemplu 2u te poti astepta de la copiii tai sa nu in)ure daca tu folosesti cuvinte care )ignesc sau ofensea*a. $aca nu te poti abtine, foloseste cuvinte care sa i le permiti si copilului tau sa le spuna. 0oloseste ignorarea &gnorarea este o buna strategie care se poate folosi prima data cand copilul tau in)ura. !stfel daca copilul foloseste in)uraturi nu te uita si nu vorbi cu ei. $aca in)uratul nu primeste o reactie ,el poate inceta. $aca in)uraturile sunt folosite de copil intr-o mare masura si devin o problema, incearca urmatoarele sugestii. 4tabileste un plan de atac 3ste nevoie ca parintii sa se puna de accord ce asteapta de la copiii lor, inainte de a discuta depre in)uraturi. 3ste recomandat sa identificati un numar de cateva cuvinte pe care le considerati )ignitoare sau care pot fi inadecvate la scoala sau in societate. 2u-i permite copilului sa foloseasca aceste cuvinte' $iscutati problema cu copilul &ntr-un moment cand fiecare este calm, discutati cu copilul despre in)uraturi. $escrieti problema din punctul dumneavoastra de vedere Ciprian, nu-mi face placere cand tu in)uri. !ratati o lista de cuvinte pe care tu le consideri inadecvate si o lista de cuvinte ca alternative acceptabile / 8de acum folosirea acestor cuvinte nu este permisa ,aratati-i lista de cuvinte inacceptabile.- $aca este absolut necesar sa folosesti acest tip de limba), tu poti spuneE, spuneti-le cuvintele acceptabile.. Iorbiti despre consecinte Botarati inaintea momentului discutiei, e#act ce veti face daca copilul in)ura. Consecintele care functionea*a implica pierderea unei activitati sau privilegiu cum ar fi un )oc sau activitatea preferata, vi*ionarea >I sau statul mai tar*iu la )oaca, cu prietenii etc. 4puneti copilului ce consecinte veti aplica daca mai in)ura. Cum sa incura)e*i copilul sa foloseasca cuvinte acceptabile "auda copilul pentru +olosirea cuvintelor accepta7ile 5 lauda copilul daca de-a lungul unei *ile nu in)ura deloc."ultumesc ca asta*i ai folosit cuvinte potrivite' de asemenea poti sa recompense*i copilul cu un tratament special cum ar fi desertul lui preferat sau o activitate speciala cu mama sau cu tata. Cum sa -estione*i pro7lema in<uratului. Spuneti copilului pro7lema si consecintele, $aca au*iti copilul in)urand , comunicati-le problema- Georgiana ai in)urat' 2oi nu folosim astfel de cuvinte in casa. 4puneti copilului consecinta 8 deoarece ai in)urat tu nu poti sa te plimbi cu bicicleta surorii tale timp de ;? minute. !poi te intorci si incerci sa o ceri politicos. $aca copilul in)ura, in timp ce se )oaca cu alti copiii, spuneti-i sa mearga si sa se )oace singur o scurta perioada de timp. 4puneti ceva de genul Claudia , nu vorbesti dragut in prea)ma celorlalti, mergi afara ,intr-o alta incapere. si te )oci singura pentru ;? minute. &gnora protestele sau
DRAFT
plangerile. 2u argumenta sau de*bate cu copilul punctual tau de vedere. consecinta. ur si simplu aplica ermiteti copilului sa se reintoarca la activitate la momentul stabilit. 3ste nevoie sa folositi consecintele de mai multe ori inainte ca copilul sa-si reaminteasca sa foloseasca cuvinte adecvate. De retinutL Copilul poate sa inceapa sa va spuna cand ceilalti copii +olosesc cuvinte <i-nitoareFin<uraturiB, Aceasta ar putea +i o pro7lema la +el de mare ca si in<uraturile, !ncercati sa actionati doar daca ati au*it sau va*ut personal ca un copil a in<urat, Daca para continua/ trimiteti paraciosul departe de ceilalti copiii timp de cinci minute, Pasi cheie >+eriti un 7un eAemplu, Folositi i-norarea atunci cand copilul in<ura pentru prima data, Qotarati care cuvinte sunt accepta7ile si discutati4le cu copilul, "audati copilul pentru +olosirea cuvintelor accepta7ile, Actionati imediat cand au*i copilul in<urand Aplicati consecintele pentru in<uraturi, $aca problema persista oti folosi o alta strategie daca copilul tau si-a de*voltat o obisnuinta de a in)ura. 3#plicati copilului ca poate obtine puncte daca foloseste cuvinte adecvate. !lege un moment din *i, cand in)uraturile sunt o problema, cum ar fi de e#. intre ;6 si ;N si desfaceti aceasta perioada de timp in intervale mai mici, in functie de cat de des in)ura copilul. $e e#emplu daca copilul in)ura la fiecare )umatate de ora, ei pot obtine puncte pentru fiecare 5? de minute in care au folosit cuvinte potrivite si nu in)uraturi. 4puneti copilului ca punctele pot fi schimbate intr-o recompensa *ilnica sau intr-una mai mare, la sfarsitul saptamanii. 4tabileste ce numar de puncte trebuie sa castige copilul pentru a primi recompensa si ce recompensa va fi. 4puneti copilului ce pot obtine daca ating obiectivul *ilei. 4tabileste ce vei face daca copilul in)ura. Consecintele pot fi pierderea unor activitati sau a unor privilegii. Anele familii folosesc un sistem in care fiecare membru al familiei care in)ura pune bani intr-o pusculita. uteti lua asta in considerare daca copilul primeste bani de bu*unar. entru copiii sub ;? ani, puteti sa alegti sa folositi e#cluderea sau o consecinta imediata pentru in)uratura. 4puneti copilului ce consecinta veti aplica daca ei in)ura. 0aceti un card pentru a inregistra punctele obtinute. >ineti cardul intr-un loc unde poate fi usor de privit atat de dvs. cat si de copil. 3#emplu card de puncte luni ;6-;65? ;65?-;J ;J-;J5? ;J5?-;= ;=-;=5? >otal 9biectivul *ilei 1ecompensa primita ; ; ? ; ? 5 C da marti ? ; ; ? ? C 5 nu miercuri ; ; ; ; ? Q 5 da
DRAFT
entru fiecare perioada in care copilul foloseste cuvinte potrivite puneti un punct pe card. 7audati copilul pentru folosirea cuvintelor potrivite. $aca copilul in)ura nu dati nici un punct pentru acea perioada de timp. 4puneti copilului problema si consecinta. uneti in aplicare consecinta asa cum a fost descris anterior 7a finalul perioadei ,in e#emplul nostru ora ;=.5?. adunati punctele pe care copilul le-a castigat. $aca ei au atins obiectivul *ilei, dati-le recompensa. $aca copiii nu ating obiectivul *ilei , ei nu vor primi recompensa. &n orice ca* nu-i criticati si nu le luati inapoi punctele castigate. Cand copiii a)ung sa atinga obiectivul *ilei cu usurinta, incepeti sa retrageti treptat recompensele, stabilind un obiectiv al *ilei care sa fie mult mai greu de reali*at. Gradual cresteti numarul de puncte pe care un copil trebuie sa-l adune pentru a primi recompensa. !poi gradual cresteti timpul in care copilul dumneavoastra ar trebui sa foloseasca cuvinte potrivite, pana veti renunta la card. Continuati sa folositi consecintele in mod consecvent daca copilul in)ura. Continuati sa laudati copilul daca foloseste cuvinte potrivite.
DRAFT
3B Tre7urile casnice4 oportunitate sau opresiune Copiii au nevoie sa invete valoarea muncii de la o varsta foarte frageda. Cum putem +ace acest lucru9 9ferind copiilor posibilitatea de a desfasura in mod regulat activitati casnice, le oferim posibilitatea de a-si asuma responsabilitati, le oferim conte#te de a invata cum sa faca anumite lucruri singuri, sa-si de*volte abilitatile practicesi sa se autodiscipline*e. entru ca lucrurile sa mearga bine este nevoie ca fiecare memebru al familiei sa-si asume si sa indeplineasca diverse sarcini casnice. !ceste sarcini fie pot fi acceptate ca parte a vietii de familie sau pot conduce la nesfarsite certuri intre parinti si copiii. robabil ca cel mai bine este sa nu definesti aceste treburi casnice ca fiind 8sarcini grele sau neplacute, lucruri pe care tu le faci doar ca trebuie sa le faci. "unca in familie presupune cooperare, si fiecare trebuie sa isi aduca o contributie pentru a a)uta intreaga familie. Cei mai multi dintre copiii reactionea*a cu enti*iasm cand li se ofera oportunitatea de a avea o contributie valoraosa la treburile familiei. &n special copiii mici invata prin imitarea adultilor si in mod obisnuit doresc sa faca lucrurile pe care adultul le face , aspira covoarele, schimba uleiul la masina, curata cartofi etc.. 3ste adevarat ca de cele mai multe ori eforturile pline de dorinta de a a)uta, ale copiilor, dau mai mult de munca parintilor , in sensul ca parintii adesea a)ung sa faca din nou sarcina pe care a avut-o copilul pentru ca ei rareori face lucrurile e#act asa cum isi doreste parintele.. $e cele mai multe ori ei a)unga sa spuna mergi la )oaca 8sau 8am terminat treaba. 3ste bine sa retineti ca doar oferindu-le copiilor posibilitatea de a participa la treburile casnice,si invatandu-i concret ce sa faca . putem in mod eficient sa incura<am cooperarea, rocesul de asumare a responsabilitatilor incepe de la prescolaritate cand copiii sunt invavati sa isi stranga )ucariile si sa faca ordine. 0iecare memebru al familiei, de la cel mai mare la cel mai mic poate sa faca ceva util. 7a trei ani copilul poate sa puna servetele la locul lor sau pe masa, copiii mai mari pot sa stranga masa si spele vasele, sa ude plantele, sa ingri)easca animalele de companie ,sa le dea de mancare, sa le curete locul etc.. 3ste recomandat ca in ca*ul copiilor de N-< ani sa se incura)e*e respectarea unui program regulat de indeplinire a treburilor casnice. !desea parintii inregistrea*a , si aceste lucruri repre*inta subiecte de cicaleala. ceea ce copiii nu au facut. "ai mult decat atat, adesea ei au standarde si asteptari prea inalte de la ceea ce trebuie sa faca copilul si in special cum sa faca si de multe ori nu invata copiii sau ii invata prea putin despre cum sa faca un anumit lucru.,de e#emplu- cum se spala vasele.. &n acest conte#t adesea efectuarea treburilor cosnice devine o e#perienta descura)atoare pentru copiii iar implicarea lor in reali*area unor astefel de sarcini degenerea*a intr-o ma)ora certa. Cand parintii isi vor acorda timp nu doar pentru a veri+ica ce nu s4a +acut ci si pentru a incura)a, aprecia, si a oferi feedbacL-uri positive, intregul process va deveni o agreabila parte a vietii de familie. Ce +acem daca copiii nu cooperea*a9 Copilul meu are ;; ani si indiferent ce fac el nu vrea sa ma a)ute la treburile casnice. !vem certuri si discutii pe acesta tema. $e cele mai multe ori eu sunt cea care renunt si incerc sa fac totul singura si apoi tip la el ca nu ma )uta. Arasc sa ma aud tipand. !m incercat sa ii retrag unele privilegii cand nu si-a indeplinit sarcinile casnice trasate si UeeLend-ul trecut i-am spus ca nu poate merge in vi*ita la prietenul lui deoarece nu m-a a)utat la treburile casei.!cest lucru nu l-a facut sa se simta bine. Ce ar trebui sa fac+
DRAFT
$ste important sa va amintiti ca: 2imic nu va functiona perfect si pentru intotdeauna. 3ste normal ca uneori copiii sa nu coopere*e, indifferent ce ceea ce faceti dvs. ca parinti. !cest lucru tine de procesul lor de individuali*are. entru un copil acest lucru inseamana sa descopere ca el este separat de parintii sai si cea mai u*itata cale de a descoperi acest lucru este testarea propriei puteri. arintii vor putea sa sa-si re*olve o mare parte a problemei stresului din familie daca inteleg ca acest process de opunere si re*istenta a copilului este un process normal. &n loc sa va supratati din cau*a lipsei de complianta a copilului incercati sa stabilitP limite re*onabile si ferme si rutine de comportament. An alt motiv pentru care copiii nu cooperea*a este ca pur si simplu ei au alte prioritati decat adultii. >reburile casnice nu numai ca nu sunt in varful prioritatilor dar nici macar pe lista lor. !cceptand acest lucru parintii isi vor re*olva o mare parte din frustrari si din furie si vor gasi cai mult mai eficiente de a obtine cooperarea copilului de a face lucurrile pe care este nevoie sa le faca. Aneori copiii refu*a sa coopere*e pentru ca ei au invatat ca daca re*ista sufficient de mult timp pe po*itie, parintii renunta si ei scapa de lucrurile pe care le au de facut. 4chimbarea unui tipar de comportament cere in primul rand rabdare , timp si e#ercitiu. 3ste nevoie sa va asigurati de fiecare data daca copilul dvs. a inteles ce are de facut si stie cum sa o faca. $e cele mai multe ori adultii presupun ca copiii lor inteleg in mod miraculor ceea ce le cer sa faca si mai ale cumsa faca. $ar aceasta presupunere conduce de cele mai multe ori la descura)ari de amble parti. !dultii se simt descura)ati deoarece copiii nu ii a)uta iar copiii se simt descura)ati deoarece ei nu pot face lucurrile bine.acesta descura)are conduce de cele mai multe ori la neintelegeri si comportamente neadecvate. Cum implicam copiii in asumarea tre7urilor casnice9 Pasi de success !ncepe cu pasi mici si incura<ari, Gandeste-te la ceea ce face copilul bine acasa si la scoala. !sigura-te ca el aude despre ceea ce face bine in aceeasi masura in care aude lucrurile care nu va satisfac. Sta7iliti pe ordinea de *i a intalnirilor de +amilie aceasta pro7lematica, Cereti copilului sa spuna care din treburile casnice ar fi cel mei dispus sa le faca. o !ran)ati intalnirea la un timp adecvat pentru toata lumea o 3liminati factorii distractori,e#.televi*orul.
!mplicati toti copiii in pro-ram/ alocandu4le sarcini adecvate varstei si posi7ilitatilor lor reale, $e regula copiii aceepta noi sarcini daca stiu ca nu sunt singurii care trebuie sa le faca. Pre*entati propria perspectiva asupra pro7elemei, 3#plicati copiilor ca de acum va asteptati ca ei sa va )ute la treburile casnice. 3#emplu intretinerea unei case presupune sa muncesit foarte mult. $aca fiacre din familie s-ar implica si ar a)uta la trebuirle canice am avea mai mult timp de petrecut impreuna. !cum este timpul sa facem acest lucru !-norati protestele si plan-erile copiilor, 0iti pregatiti sa au*iti plangeri de genulprietenii mei nu fac aceste lucruri. >receti peste ceea ce vi se spune si reformulati ca de acum inainte fiecare emebru al familiei va avea cate ceva de facut in casa. Concepeti o lista cu sarcini ca ar tre7ui +acute *ilnic/ saptamanal/ lunar, o 7istati toate sarcinile o &mplicati copiii si cereti-le opinia; copii trebuie sa aiba oportunitatea de a-si e#prima opinia in legatura cu ceea ce la place sa faca. o !tentie' Anii copii pot alege sa faca sarcini care le depasesc posibilitatile.,e# sa prepare mancarea. sau sun ca nu vor sa faca nimic. 0iti pregatiti sa aveti alternative in ca*ul in care copiii refu*a sa faca unele sarcini. &deea care se accentuea*a este ca fiecare trebuie sa fie implicat in ceva.
DRAFT
o 4electati sarcinile pe care copilul ar putea sa le faca cu un minum de supervi*are din partea parintelui si care nu sunt consumatoare de timp ,e#. sa puna rufele murdare la cos, sa puna farfuria, dupa ce a servit masa in chiuveta.. $la7orati un card pentru a tine evidenta sarcinilor !cest instrument poate fi folosit pentru% a tine evidenta modului in care copiii isi indeplinesc sarcinile o a le reaminti copiilor ce au de facut o a da copiilor un feedbacL legat de indeplinireaRneindeplinirea sarcinilor. o Cardul trebuie sa fie completat cu sarcini pentru fiecare memebru al familiei. o
DRAFT
sarcina Card/sarcinile casnice lunare ; C 5 Q 6 J = N < ; ? ; ; ; C ; 5 ; Q ; 6 ; J ; = ; N ; < C ? C; C C C 5 C Q C 6 C J C = C N C < 5 ? 5 ; 1obert pune masa de seara spala vasele 4tefan 4trange masa dupa cina 4trege vasele $avid Braneste cainele une vasele la locul lor. o o o o o o stabiliti recompense pentru imbunatarirea performantelor; copiii sunt mult mai inclinati sa coopere*e daca eforturile lor sunt remarcate si recompensate laudati fiecare implicare cat de mica si acordati atentie copilului in timp ce se implica in efectuarea sarcinilor acordati atentie imediat ce acopiii au terminat de efectuat sarcina oferiti feedbacL-uri po*itive la sfarsitul *ilei ,inainte de culcare. in timp ce completati cardul . puteti sa introduceti un sistem de recompensare financiara a copilului. 4tabiliti pentru fiecare sarcina o anumita valoare in bani. !preciati efortul copilului si nu performanta. &mportant este ca la acesta varsta copilul sa invate sa faca lucrurile la un nivel satisfacator.
DRAFT
sta7iliti din timp consecinte pentru neindeplinirea sarcinilor trasate, $aca programul este legat de un sistem de recompensare financiara, consecinta va fi imposibilitatea de a mai primi banii acolati sarcinii respective. 4e poate folosi drept consecinta vi*ionarea >I sau iesit afara la )oaca te poti uita la televo*or sau poti iesi la )oaca, dupa ce ia terminat ce aveai de facut' AtentieL 2u va lasati prinsi in capcana de a-i pemite copilului sa faca altceva pentru ca va promis ca isi va indeplini sarcinile dupa ce termina activitatea dorita de el. $e cele mai multe ori copiii manipulea*a parintii sa fie de acord cu ceea ce vor sa faca in momentul respectiv, si nu isi mai tin promisiunea facuta. $Aplicati copilului care sunt recompensele si consecintele respectariiD nerespectarii re-ulilor/ indepliniriiD neindeplinirii sarcinilor, Reamintiti copilului care sunt re-ulile inainte de a incepe sa +aca ceva. 4ugerati-i sa va spuna el ce ar trebui sa faca.in *iua respectiva. Sta7iliti un moment re-ulat de incepere a sarcinilor casnice si dati copilului cate alternative sa alea-a, o 3fectuarea temelor trebuie sa fie inaintea treburilor casnice o rogramul de lucrur trebuie sa fie strict delimitat in timp ,incepe la ora...si se termina la ora.... o Copilul trebuie sa aiba posibilitatea de a alege cand si cum sa inceapa lucrul.
$vitati sa certati copilul ca nu s4a implicat in ceea ce avea de +acut imediat Fin momentul speci+icat ca ora de incepereB, 3vitati sa ii repetati copilului continuu ce are de facut. 3ste suficient sa ii reamintiti o singura data ca sarcinile casnice trebuie sa fie reali*ate intre orele.... si apoi lasati copilul sa se implice singur. 2u picati in capcana de a-i repeta continuu ca trebuie sa se pauce de lucru. Acordati timp copilului sa invete sa +aca un lucru nou. o 9feriti copilului posibilitatea de a vedea cum faceti divese lucruri. &nvitati-l in bucatarie sa observe cum preparati cina, cum curatati pelu*a sau faceti patul. 3#plicati in termeni simpli ce faceti si de ce faceti acel lucru. o 0aceti un lucru cu a)utorul lui. "omentul urmator este sa faceti dvs. sarcina, incura)and copilul sa va a)ute. 3#plicati-i ce faceti. 7audati copilul pentru a)utorul dat 8&mi faci viata mai usoara cand ma a)uti si imi esti de mare folos. "ultumesc' o Copilul face cu a)utorul tau. !cum este timpul ca copilul sa incerce sa faca singur-cu un mare support si incura)are din partea dvs. o riviti copilul cum isi indeplineste sarcina. $in acest moment copilul ar trebui sa se simta suficient de incre*ator sa faca acel lucru de unul singur. !mintiti-va sa formulati asteptari realiste fate de copil ,asteptarile perfectioniste va pot descura)a pe amandoi.si sa oferiti aprecieri. 0acand din aceasta activitate o aventura placuta veti reduce cu mult certurile legate de treburile casnice. A<utati copilul sa inceapa, &nitial si mai ales daca sarcina este noua copiii au nevoie sa fie a)utati. !plicati tehnica spuneti ce sa +aca/ reamintiti4i dupa 2 minute daca nu a +acut/ si actionati/ laudati4l speci+ic daca +ace/ aplicati consecintele daca nu +ace, Sta7iliti momentul de retra-ere a monitori*arii si recompensarii, o !cest moment poate fi cand copilul si-a format de)a o rutina si se implica in efectuarea sarcinilor in mod spontan o &n familiile cu mai multi copiii cardul cu sarcini poate fi folosit o perioada mai mare de timp,chiar cativa ani. o &n familiile cu copii mai putini cardul poate fi retras cand copilul stie de)a ce are de facut. Cum sa retra-em sistemul de recompensare 9 1educeti atentia acordata copilului in timp ce el desfasoara activitatile casnice 7audati copilul doar la sfarsitul *ilei pentru modul in care si-a indeplinit sarcinile !steptati sa treaca C-5 *ile si apoi faceti o evaluare si o apreciere a sarcinilor cuprinse in card. 4coateti definitiv cardul. Cresteti numarul de sarcini sau inlocuiti-le cu unele cu un grad de dificultate mai mare. Separati copilul de comportamentul sau, 4tima de sine nu este constanta. 3a se modifica si este foarte mult influentata de aprecierile parintilor. Copiii mici interiori*ea*a aprecierile adultilor din )urul lui si se definesc in acesti termeni. arintii uneori etichetea*a copilul in functie de comportamentul lor. !stfel un copil care se comporta nepotrivit sau este descura)at este 8rauin timp ce unul care se comporta bine ,multumeste cu success adultul. este 8bun.
DRAFT
Copiii nu sunt niciodata 8rai. 3i se comporta uneori neadecvat- sunt frustrati, ititati si provoaca adultii din )urul lor. arintii preva*atori invata sa dea copilului mesa)e de genul 8 tu ca persoana esti un om valoros, ceea ce faci este inadecvat &a-ia incura<arii Copiii ca si adultii fac lucrurile mai bine cand se simt mai bine, cand ei stiu ca sunt si au valoare. &ncura)area nu inseamna acceptarea comportamentelor neadecvate ci inseamna aprecierea efortului ,nu a performantei., constienti*area imbunatatii,progresului. si oferirea de aprecieri si multumiri. Copiii se simt incura)ati cand stiu ca greselile lor sunt bune oportunitati de a invata decat o evidenta a ceeea ce ua facut gresit. 3ste foarte incura)ator sa invatam copiii sa invete din comportamentele lor neadecvate, a)utandu-& sa e#plore*e ce s-a intamplat, care au fost cau*ele, cum se simt in legatura cu cele intamplate, ce au invatat din aceasta e#perienta, cum ar putea ei sa resolve o astfel de problema pe viitor. !nvatati copiii sa vada partea po*itiva a lucrurilor, !ceasta abilitate consta in a vedea binele din oameni si din situatii. 9amenii care au success in viata si in relatii au aceasta abilitate. &n mod natural cei mai multi dintre noi suntem tentati sa remarcam mai mult aspectele negative decat pe cele positive. 7uati-va timp si face-ti o lista% ce lucruri va plac la ceilalti membri ai familiei, ce calitati va fac sa *ambiti+ Cand ati facut o lista puneti-o undeva la vedere,unde o puteti vedea cu usurinta.. !poi cel putin o data pe *i spune-ti fiecarui membru al familiei ce apreciati la el. 3ste foarte important sa fiti sincer si sa spuneti lucrfuri pe care le credeti cu adevarat. &ntotdeauna e#ista ceva bun in fiecare persoana si in fiecare situatie. &nvatand sa cauti si sa impartasesti altora lucrurile bune, va va da atat dvs. cat si celor din )ur speranta si cura).
>+eriti copiilor complimente si aprecieri. Aneotri ne este teama sa complimentam copiii pentru a nu-& face rasfatati si aroganti. $ar ne putem gandi un moment% nu oare tuturor dintre noi ne place ca eforturile si abilitatile noastre sa fie recunoscute. &ntalnirile de familie repre*inta locul ideal unde membrii familiei isi pot impartasi lucrurile bune care le vad unii la altii. &n plus reamintiti-va sa *ambiti, sa spuneti 8multumesc si sa va imbrasisati familia in fiecare *i' A<utati copiii sa4si de*volte punctele tari si sa4si -estione*e sla7iciunile. 0iecare dintre noi avem puncte tari si limite. 2u putem e#cela in toate domeniile. !)utati copiii sa-si identifice punctele tari , cititi-le, incura)ati-le curio*itatea si spiritul descoperirii. Copiii au nevoie sa se simta necesari. $aca nu vom gasi noi pentru ei cai positive de a se simti necesari vor gasi ei negative. !nvatati copiii sa priveasca -reselile ca oportunitati de a invata. !cest lucru presupune sa ai cura) sa accepti ca fiecare din noi este imperfect si in mod inevitabil va face greseli. Greselile nu sunt de*astre fatal sau de neiertat. 3le sunt pur si simplu greseli. Cand ati facut o greseala sau copilul dvs a facut o greseala, folositi-va de acesta oportunitate sa invatati copilul o lectie valoroasa. $aca greseala a fost a dvs. recunoasteti si cereti iertare. Cand copilul face greseli, o modalitate de a invata din ele este de a raspunde la intrebarile Ce 8 si 8Cum care a)uta copilul sa e#plore*e consecintele propriilor actiuni. Cateva intrebari posibile ar putea fi Ce gandesti despre ceea ce s-a intamplat+ 8Ce ai invatat din acesta e#perienta+ 8Cum ai putea folosi ceea ce ai invatat pe viitor+ 8 Ce solutii gasesti pentru a indrepta sau re*olva problema+ !ceste intrebari sunt eficiente dupa ce copilul tau a avut suficient timp sa se calme*e. Aneori o discurie prieteneasca este suficienta pentru a re*olva problema. De retinutL Pro-ramul cu sarcini casnice nu tre7uie sa consume prea mult din timpul copilului, Copilul la aceasta varsta are si alte nevoi la +el de importante pentru de*voltarea lui, $i au nevoie de timp sa se <oace/ sa4 si +aca temele/ sa eAerse*e di+erite a7ilitati sociale etc, GB $+ectuarea temelor &n a)utarea copiilor sa-si forme*e rutine si obiceiuri de studiu adecvate, un rol important il au parintii. $oar in acest mod momentul de efectuare a temelor va deveni un moment placut in care parintii ofera incura)are si a)utor daca copilul are nevoie. 3fectuarea temelor un ar trebui sa fie un moment al stresului si presiunii. Cum invatam scolarii mici sa4si +orme*e rutinele de e+ectuare a temelor, ! stabili o rutina presupune a stabili un moment regulat in programul copilului care sa fie alocat efectuarii temelor. !ceasta presupune sa stabilim o ora regulata de incepere a activitatii si de finali*are, sa organi*am corespun*ator spatiul in care se desfasoara activitatea, eliminand elementele care ar putea sa /i distraga cu usurinta atentia ,e#
DRAFT
televi*or, computer, carti de povesti, radio )ocuri etc., asistarea copilului sa-si gaseasca resurse sau alte materiale care l-ar putea a)uta in pregatirea temelor, stabilirea unor reguli clare si simple care sa ghide*e comportamentul copilului in activitate. Care sunt comportamentele pro7lematice care apar in momentul e+ectuarii temelor: 1efu*ul de a-si face toate temele 3fectuatul temelor in graba fara a le acorda prea mare atentie !baterea de la pregatirea temelor prin implicarea in alte activitati mai distractive. 4olicitarea a)utorului parintelui pentru re*olvarea sarcinilor scolare in momente nepotrivite ,e#. seara inainte de culcare. Cum putem -estiona pro7lemele le-ate de pre-atirea temelor pentru acasa, >+eriti copilului posi7ilitatea de a se relaAa dupa scoala, Copiii au nevoie de timp sa se rela#e*e dupa scoala asa cum au nevoie si adultii dupa o *i de munca. 4erviti masa impreuna, daca este posibil. si oferiti copilului posibilitatea de a va impartasi impresiile despre *iua lui de scoala care tocmai s-a incheiat. &n acest mod veti asocia venirea de la scoala cu o interactiune placuta. An-i permiteti copilul sa deschida televi*orul sau computerul imediat ce s-a intors de la scoala. Aran<ati in mod adecvat spatiul de studiu al copilului, $e regula, copiii de varsta scolara mica prefera sa-si faca lectiile mai mai degraba in living, suragerie decat in dormitorul propriu. :iroul, masa de studiu ar trebui sa fie libere, fara alte obiecte care ar putea sa-i distraga atentia. e masa se vor gasi cartile si caietele de scoala si penarul cu intrumentele de scris. Copiii scolari mici au nevoie sa lucre*e in liniste deoarece pot fi cu ususrinta distrasi de la ceea ce fac. Sta7iliti un moment speci+ic pentru e+ectuarea temelor, regatirea temelor trebuie sa fie facuta cel mai bine imediat ce copilul a avut un timp de rela#are dupa *iua de scoala. 9ricum este eficiant sa stabiliti momentul de efectuare a temelor inainte de a se implica in activitati de vi*ionare >I sau a iesi la )oaca afara. !ntre7ati copilul despre tema de casa, Cei mai multi dintre copiii le spun parintilor cu sinceritate ce au de facut pentru a doua *i. A<utati copilul sa inceapa, "ulti copiii au dificultati cu pregatirea temelor, unii datorita faptului ca nu inteleg sarcinile ,ce au de facut. altii pentru ca isi doresc mai degraba sa faca altceva ,nu pot sa-si amane dorinta imediata de a se )uca, pentru a se implica intr-o activitate nedorita de el dat dorita de parinte.. Cel putin la inceput copiii scolari mici au nevoie de a)utorul parintelui pentru a intra intr-o rutina. ! a)uta copilul sa inceapa nu inseamna a-i face temele. 0iti pregatit sa stati la masa alaturi de copil. Sta7iliti cu copilul cateva re-uli de 7a*a , $e e#emplu te poti uita la televi*or dupa ce ai terminat temele, poti sa mergi afara la )oaca dupa ce ai terminat temele. 1eamintiti copilului regulile de ba*a. >+eriti copilul laude si incura<ari in timp ce isi +ace temele, 7audati copilul specific 8bravo' !i raspuns de)a la cinci intrebari, lucre*i foarte bine. !ceste comentarii sunt foarte utile pentru incura)area copilului de varsta scolara mica de a ramane in sarcina si a se concentra pe ceea ce face. >+eriti a<utorul doar dupa ce copilul il cere, Copilul ar trebui sa aiba sansa de a aborda in felul lui sarcina inainte ca parintele sa-i ofere a)utorul. Folositi invatarea incidentalaFoca*ionalaB, Cereile copiilor de a fi a)utati repre*inta un conte#t foarte bun in care parintii pot sa foloseasca strategiile de invatare incidentala. 4timulati copiii sa re*olve problema singuri, nu le oferiti raspunsuri gata fabricate. 0iti atenti sa nu e#agetrati' $e e#emplu daca copilul va intreaba cum sa spuna pe litere cuvantul 8fabrica fara sa fi incercat el insusi mai intai, il puteti stimala sa incerec sa faca acest lucru asa cum poate cre*i ca tu poti sa incerti sa spui pe litere+ &n acest sens puteti sa ii dati o foaie de hartie si sa-i cereti sa incerce singur. 8"a voi intoarce si voi vedea cum ai lucrat 7audati copilul daca sesi*ati orice semn cat de mic care are legatura cu intentia de a face lucrurile singur. $aca a facut sarcina bine laudati-l specific 8:ravo' !i pronuntat foarte bine toate litele, in ordinea din cuvant' $aca copilul nu a re*olvat sarcina corect este inadevat sa ii spunetieste gresit, nu ai facut bine' cel mai constructiv pentru el ar fi sa-i aratati lucrurile pe care le-a facut bine si sa-i acordati a)utor la sa vada ce a gresit. $e e#mplu ii puteti spune 3ste aproape corect' rimele patru litere sunt corecte, f,a b,r.. "ai uita--te o data. 3ste 8e sau 8i + 3ste [i . Corect. :ravo'. &i puteti spune raspunsul corect doar dupa ce i-ati dat un indiciu si el tot nu a ghicit raspunsul corect.
DRAFT
$vitati sa criticati munca copiilor. Copilul scolar se afla in perioada de invatare a abilitatilor. Greselile sunt inerente oricarui proces de invatare. >ransformati fiecare greseala intr-o oportunitate de invatare si nu o priviti ca pe catastrofa. Cand copiii isi fac temele, ei au nevoie mai degraba sa fie incura)ati si laudati pentru aspectele pe care le-au facut bine sau pentru incercarea de a re*olva singuri sarcina decat sa fie criticati pentru ceea ce au facut gresit. $esi veti fi foarte tentat sa criticati munca copilului aceast lucrur este ineficient si incorect. Critica de regula descura)ea*a copilulmai ales cand se intampla in mod frecvent. 9 idee foarte buna ar fi sa incura)ati copilul sa lucre*e mai intai pe ciorne si in final sa isi treaca tema pe caietul de curat pentru a merge cu ea la scoala. (eri+icati tema copilului inainte de a termina. Copiii de cele mai multe ori doresc sa le arate parintilor ce au facut. Anii vor intreba daca este corect, altii va vor cere opinia pentru a vedea cat de buna este tema. &ncercati sa apreciati mai mult efortul copilului decat performanta. $e e#mplu 8poate fi suparator pentru un copil care a muncit din greu timp de 6? de min sa scrie un paragraf sa auda de la parinte cum ii scoate in evidenta doar C? de greseli de sciere sau de punctuatie. oate ca ideea pe care copilul a e#primat-o in paragraf este foarte buna. Cand verificam o tema de genul corect inseamna a accepta ma#. doua sau trei greseli. &ncearcati sa gasiti ceva po*itiv in ceea ce copilul a facut pentru a-i recompensa efortul depus. >+eriti o recompensa pentru teminarea temelor. $aca se poate, recompensati imediat copilul pentru terminarea temelor. &i puteti oferi un anumit interval de timp de vi*ionare >I, de )ucat la calculator sau de iasit afara. Daca copilul este mai di+icil de -estionat puteti +olosi un card pentru momentul e+ectuarii temelor.
Card Pre-atirea temelor +ara proteste sarcina &ncep sa-mi fac temele la ora ;J.;6 *ilnic fara sa ma plang 7ucre* timp de ;6 minute fara intrerupere >otal puncte castigate
puncte C 6 =
luni C 6 =
marti 6 6
miercuri C 6 =
)oi
vineri C 6 =
total J C? CJ
>abelul este completat *ilnic entru fiecare sarcina reali*ata copilul primeste puncte unctele sunt transformate intr-o recompensa saptamanala.
56 p- ;?.??? lei pentru un Cd pe care si-l doreste &n ca*ul in care problemele persista este nevoie sa vorbiti cu invatatoarea. &n acest ca* copilul are nevoie de un a)utor sustinut. erformantele academice si procesul de invatare sunt foarte puternic influentate de abilitatile socio emotionale ale copilului. 4tudiile arata ca abilitatile socieoemotionale repre*inta un principal factor predictor pentru adaptarea sociala a copilului cat si pentru performantele sale academice. &n acest sens, s-a evidentiat ca abilitatile socioemotionale sunt direct legate de de*voltarea abilitatilor scolare., Carlton K Minsler, ;<<<.;;si de formarea unei atitudini po*itive fata de scoala, care poate duce la inalte preformante scolare , 7add, :irch K :uhs, ;<<<.;C , 7add, Tochenderfer K Coleman, ;<<J.;5 De ce sunt importante a7ilitatile emotionale, !daptarea emotionala timpurie )oaca un semnificativ rol in succesul copilului in mediul scolar. 1aver ,C??Q. a descris o mai multe moduri in care copilul cu dificultati emotionale poate fi afectat in mediul scolar% $ificultatea cadrului didactic de a lucra cu un copil cu comportament disruptiv, care deran)ea*a orele. $ificulatea copilului de a-si amana dorinta imediata de a se )uca si de a intra intr-o activitate nedorita de el dar impusa de invatatoare 4e concentrea*a mai greu pe sarcini si intra mai greu in sarcina. $ificulatatea de a ramane in sarcina pentru mai mult timp ,sunt foarte usor de distras. rimesc feedbacL si instructiuni, intr-o masura mai mica.
11
"artlon, 3., ) Winsler, '., (1999), 6!hool :eadines@ ,he need -or a paradi1m shi-t. 6!hool (s/!holo1/ :e=ie=, 28(2), 228-252. 12 <add,G. W., &ir!h, 6., H., ) & hs,*. 6., (1999), "hildren8s so!ial and s!holasti! li$es in 7inder1arten@ :elated spheres oin-l en!e? "hild #e$elopment, 7%(9), 1272-1+%%. 12 <add,G. W., ;o!hender-er, &. 0., ) "oleman, ". ".,(1999), Friendship A alit/ as a predi!tor o- /o n1 !hildren8s earl/ s!hool ad> stment, "hild #e$elopment, 97(2), 1181-1197.
DRAFT
:eneficia*a mai putin de e#perientele invatarii prin cooperare cu colegii sai ,transferul de informatii si
abilitati de la colegi.. Ca re*ultat ei primesc mai putine recompense de la profesori si colegi. !rata in ultima instanta un interes mai mic si o motivatie redusa pentru succesul scolar ,,1aver, C??Q.;Q
Cum putei creste motivatia copilului : \ rin focali*area pe aspectele po*itive ale copilului. V :ravo ' !i reuit 'W rin atenia acordat progreselor fcute de copil i a aspectelor po*itive ale situaiei. 8!pecie* modul n care ai re*olvat E rin acceptarea diferenelor individuale / fiecare copil nva diferit un comportament i reacionea* diferit ntr-o situaie. 8" bucur cnd tu E rin ncrederea *ilnic pe care i-o acordai. rin ateptri realiste fa de copil, ateptri adaptate nevoilor i potenialului lui de de*voltare. 84unt mndruR cnd E rin evitarea comparaiilor i a competiiei dintre copii. 8 entru mine eti special' 3#ercitiu% reali*ati un calendar sau o agenda in care pe o periada de ;? *ile notati calitatile, comportamentele, aspectele po*itive sau lucrurile pe care le observati la copilul dumneavoastra' 4copul acesti e#ercitiu este de a ne atrage atentia asupra comportamentelor po*itive pe care le face copilul nostru si pe care uneori le ignoram sau le uitam cand ne gandim la copilul vostru.
Studiu de ca* Cei mai multi dintre parinti isi doresc pentru copiii lor sa a)unga adulti care sa aiba incredere in ei insisi, care poata lua deci*ii bune, si care sa aiba incredere indiferent de alegerile facute. Copiii vor avea o persepectiva a viitorului mult mai clara daca le permiteti sa e#perimente*e ce inseamna sa fii puternic, in moduri cat mai eficiente si adecvate. 83ste cel mai destept din clasa' 83l a fost cel mai bun marcator de goluri din echipa sa timp de 6ani. 83a nu este incantatore- ea este cea mai draguta fata din clasa 8 2u-mi pasa de ;? de la romana /cand vii cu = la matematica 8"ultumesc $oamne pentru Gina'- cu toate problemele pe care ni le face Goerge, nu stiu ce ne-am fi facut daca ea nu era asa de buna' 2e mira vreodata cand copiii fac astfel de afirmatii' Cum le interpretea*a ei+ Ce pot ei sa inteleaga despre ei insisi+ An baiat de < ani pe care il cheama 1obert vine la psiholog cu mama sa pentru ca a facut o multitudine de probleme la scoala timp de doua saptamani. roblemele nu au fost mari. "ai degraba probleme care se incriu in sfera celor care descriu normalitatea varstei de < ani. 3l s-a alaturat unui grup de format din trei colegi de clasa. !cest grup a fost prins incercand sa ceara 8 o ta#a de intrare 8 unui alt copil care dorea sa intre in grupul lor e#clusivist. &ntr-o alta *i, el si un alt prieten au hartuit un alt copil. $upa cate s-ar parea comportamentele inadecavte sunt inofensive dar parintii erau in cri*a de a fi obositi. $in perspectiva parintilor, 1obert a fost intotdeauna atat de bun si de destept. "ama sa, cu un mare sentiment de mandrie in voce mi-a spus in fata baiatului, ca el era cel mai destept din clasa. !tat ea cat si tatal sau erau atat de suparati deoarece problemele cu noii prieteni l-au influentat, facandu-l sa fie mai putin motivat sa-ti termine temele si sa munceasca din rasputeri , sa-si dea toata osteneala.. $aca notele continua sa scada lui 1obert ii va fi foarte greu sa faca fata intrand la scoala competitiva pe care ei au selectat-o pentru el din clasa a I&&&-a. ! fost mai mult decat evident pentru mine sa reali*e* intensitatea temerilor mamei.
1+
:a$er, "., ( 2%%+)(la!in1 emotional sel--re1 lation in so!io! lt ral and so!iometri! !onteBt. "hild #e$elopment, 75(2), 2+9-252.
DRAFT
1obert initial a stat drept pe scaun, ascultand cu atentie discursul mamei. 3l a impartasit pentru cateva momente punctual sau de vedere, dar eclipsat ,pus in umbra. cu rapiditate de inflacararea mamei sale. Cand ea a spus despre el ca este cel mai destept din clasa, umerii baiatului s-au aplecat,au ca*ut. putin. Cand mama se plangea ca el nu incearca sa munceasca mai mult, tot corpul si fiinta lui s-au prabusit pe scaun. 8 Cum te simti acum cand itit asculti mama+ 82u stiu, am mai au*it asta inainte' 8 "odul in care arati spune ca pari descura)at' Cum te simti in interior+ 8 >rist 8- a spus el incet. 8Ce te face sa te simti trist+ 8 4imt ca valoarea mea a sca*ut 8,aprecierea mea s-a redus. &n acest moment mama a inceput sa planga si l-a apucat pe copil de mana. ! fost primul moment din *i in care mama era tacuta, iar frica pentru viitorul copilului a fost inlocuita de dragostea pentru el in acel moment. Cand copiii aud afirmatii de genul celor pre*entate anterior, ei le intepretea*a in diferite moduri. $ar cred ca cel mai obisnuit mod este de a le vedea ca pe o presiune. resiunea de a nu face greseli. resiunea de a fi intr-un anume fel si de a trai conform asteptarilor proiectate de parintii bine intentionati. !ceste presiuni motivea*a unii copii sa depuna un efort foarte mare, sa se ia la intrecere cu altii,sa intre in competitie.. 3i isi doresc foarte mult aprobarea parintilor. $ar cand copiii a)ung la varsta scolara mi)locie, multumirea parintilor devine mai putin importanta decat ceea ce gandesc prietenii, iar aceasta prima motivatie a copilului nu mai are forta. !ltii continua sa depuna eforturi mari pentru a fi 8cei mai buni, tin*and sa se puna ei insisi la inercare,sa-si teste*e limitele. si sa satisfaca asteptarile inalte ale celor din )ur. !ceasta asteptari devin mai tar*iu proprii indicatori de evaluare. !m lucrat cu mii de adolescenti si adulti nefericiti care au facut acest lucrusi care au devenit oameni de success% titluri, locuri de munca bune. o*itie sociala, venituri mari. $ar, in ciuda acestor lucruri ei se simteau mi*erabil. 3i nu mai putea sa se opreasca, nu mai puteau sa puna capat gandului interior care in permenenta le spunea% niciodata nu este suficient% trebuie sa faci mai mult, trebuie sa iti gasesti o noua provocare. &n mod constant ei se simteau agitati si goi. Cunosc acest sentiment pe propria mea piele. 1obert era suparat deoarece el simtea ca si-a de*amagit parintii. &n plus el simtea cum ca 8 eu nu voi fi iubit decat daca am performante, daca voi fi cel mai bun. &n realitate el doar trecea prin cateva momente dificile specifice intervalului de de*voltare la care se afla. 3l mereu a fost un copil sedentar, preferand sa-si petreaca timpul citind sau stand la calculator decat sa se )oace afara cu prietenii. $in punct de vedere intelectual era cu mult peste varsta lui dar abilitatile sociale erau insuficient de*voltate. :aiatul a muncit din greu la scoala timp de Q ani. !ceasta abatere recenta a fost re*ultatul incursiunilor lui in lumea 8politicilor care guvernea*a 8terenul de )oaca de la scoala. 3l a invatat despre ce inseamna sa-si faci prieteni, sa fii prienetul cuiva, sa stabilesti relatii. &nformatii foarte importante pentru un copil de < ani care la momentul actual sunt mult mai importante decat studiul. &nvatand sa se detase*e de cererea de a fi 8 cel mai sclipitor, baiatul a incercat sa stabileasca un echilibru intre activitatea scolara ,invatat. si prieteni.,aceasta situatie nu este nimic deosebita de lupta dumneavostra ca adulti de a stabili un echilibru intre serviciu, casa si prieteni.. Chiar daca a facut cateva greseli, acestea sunt la fel ca cele pe care toti le facem in procesul de invatare. &-am sugerat mamei lui 1obert sa elimine cuvintele si fra*ele cum ar fi 8 cel mai bun, cel mai sclipitor, nu ne pasa de notele tale atat timp cat tu te straduiesti si inveti CQ de hR*i, = *ile pe saptamana, 6C de saptamani, ; an. 7ui 1obert ca celor mai multi dintre copiii destepti, ii place sa invete, ii place sa intalneasca lucruri care sa-l provoace. $upa ce a reusit sa stapaneasca provocarea sa poata spune cu mandrie 8 eu am facut-o' 1obert are nevoie sa se uite la parintii lui si sa vada ca sunt mandri de el si il iubesc neconditionat. 4a stie ca este iubit pentru ceea ce este si nu pentru ceea face. 4ingura valoare de care baiatul are nevoie este propriul inteles intern pe care il da la 8cine este el.3ste vorba despre sensul propriu al desavarsirii personale. 2B Furtul "ulte familii trec prin fa*a cand baniiRdiverse obiecte dispar din casa. Cand devine +urtul o pro7lema9
DRAFT
Cei mai multi copii se opresc din furat cand sunt prisi. !stfel problema se re*olva de la sine si nu va de*volta probleme serioase. 0urtul este o potentiala problema serioasasa in special cand se intampla in afara casei si este nevoie sa fie gestionata cu toata gri)a. Copii trebuie sa invete ca este gresit sa iei ceva ce nu-ti apartine. Care este cau*aD De ce +ura copiii9 4unt mult mai predispusi sa fure cand parintii nu sunt atenti cu banii. $e e#emplu% lasa mone*i peste tot in casa, in locuri la care copiii pot a)unge foarte usor. $atorita influentei prietenilor, celorlalti copii pot sa o faca sub presiunea unor copii mai mari care au furat de la parintii lor pentru a obtine atentia celorlalti copiifura bomboane pentru a le imparti cu ceilalti Cum -estionam pro7lema9 >raducerea 0urtul este de cele mai multe ori o problema a copiilor care nu sunt supravegheati o perioada mare de timp. arintii trebuie intotdeauna sa stie unde este copilul lor, ce face si cu cine este. ersistenta furtului poate fi semnul unei serioase probleme in familie. Anii copii provin din familii unde unul sau ambii parinti au probleme cu alcoolul sau drogurile, au probleme cu legea sau se comporta violent in casa. "ediul negativ e#istent in casa contribuie la comportamentul copilului de a fura. Copilul care fura mult, pre*inta riscul de a deveni delicvent mai tar*iu. "a)oritatea criminalilor isi incep viata de criminal inainte de varsta adolescentei. Copilul care fura repatat are si alte probleme cum ar fi% dificultati scolare, comportament agresiv, nesupunere, relatioanare slaba si o imagine de sine sca*uta. Cea mai 7una perioada sa interveniti pentru re*olva pro7lema +urtului este atunci cand apare. Cand copiii se apuca de furat nu au foarte bine de*voltate abilitatile si sunt adesea usor de prins. $e e#emplu, copilul soseste acasa cu diverse lucruri pe care stii ca nu a avut bani sa le cumpere, spunand ca le-a primit cadou de la alt copil. $ar daca copilul este un hot de success de cativa ani mai mult ca sigur ca a devenit foarte bun la asta. Cheia sa previi producerea +urtului este sa reduci posi7ilitatile ca +urtul sa ai7a loc/sa suprave-he*i cu atentie activitatile copilului si sa +olosesti contracte comportamentale non4+urt . !ici sunt cateva indicatii pentru intocmirea unui contract comportamental pentru furt. ., Fii atent cu 7anii 0ii sigur ca stii e#act cati bani ai in casa. >ine o evidenta si fa modificarile inainte ca si copilul sa mearga in pat. 0a munca asta in amanunt in fiecare *i cel putin o luna. ?, Pastrea*a4ti 7anii intr4un loc si-ur 2u lasati banii in bucatarie sau in sufragerie *one care pot repre*enta o tentativa pentru copil. 3, (eri+ica camera copilului Ierifica camera copilului de C ori pe saptamana cand el nu este si cauta bani care nu se )ustifica sau lucruri pentru care nu ai dat bani si pe care stii ca nu le-a platit copilul. G, Fii si-ur ca stii unde este copilul tau tot timpul "icsorea*a perioada de timp cand copilul nu este supravegheat acasa sau in afara casei. !cest aspect este important daca copilul fura din maga*ine locale. 2, !ncepe un sistem de plata $ati copilului o suma regulata de bani pe care sa ii poata castiga facand treburi casnice si alte activitati suplimentare. !ceata ii poate da siguranta ca unele din lucruri pe care el si le doreste le poate cumparate cu bani pe care el ii castiga su nu este nevoie sa fure.
DRAFT
K, Sta7iliti un contract 6sinceritate si incredere: cu copilul dumneavoastra !cesta trebuie sa fie un contract scris si semnat de parinti si copil. Contractul este o intelegere intre parinte si copil unde se preci*ea*a in termini specifici ce se asteapta sa faca copilul, se listea*a recompensele precum si consecintele care vor urma, daca copilul va incalca intelegerea. Contractul din e#emplul nostru a fost stabilit intre hillip de ;? ani si parintii lui dupa ce un politist l-a adus acasa pe hillip pentru ca a fost prins furand dintr-un maga*ine local. hillip luase mici sume de bani din poseta mamei mai bine de J luni. Contractul a fost incheiat pe Q saptamani. ! e#istat un singur furt in saptamana a doua apoi nici un alt furt de care parintii sa stie in urmatorii C ani. !mplica copilul in alte alte activitati si a<uta4l sa4si de*volte interese positive si ho77T4uri
4chimbarea copiilor care fura se produce cand de*volta un interes sau un hobbP care sa le solicite imaginatia. "ulti copii care fura fac putine alte lucruri in timpul liber, altceva decat uitatul la >I. !legeti activitati care sa necesite supravegherea adecvata a adultului. !sta poate fii invatarea unui nou sport, sa invate sa cante la un instrument musical sau sa participe la )ocuri de echipa. Suprave-heati cu cine isi petrece copilul timpul li7er,
0ii pregatit sa-i inter*ici copilului sa se )oace cu un copil care poate avea o influenta negativa asupra lui. $aca copilul tau petrece timp cu un copil care nu este mult timp supravegheat, care este implicat in furturi , care fumea*a sau ia droguri inter*ice-& sever sa mai faca acest lucru. !cest lucru este mai ussor de spus decat de facut in special daca ei sunt la aceeasi scoala. An mod de a re*olva aceasta problema este de a-ti a)uta copilul sa se implice in activitati organi*ate la care nici unul din acesti copii nu participa. $aca acest lucru nu este posibil , incura)ea*a-ti copilul sa aduca copii acasa sa se )oace, acasa unde poti sa ve*i ce se intampla si ii poti supraveghea. Sta7iliti re-uli +erme in le-atura cu timpul cand copilul tre7uie sa vina acasa de la scoala si perioada de timp pe care poate sa o petreaca in a+ara casei
!cest aspect este important pentru copii care au creat probleme dupa orele de scoala. 4colarii mici nu pot fi lasati nesupravegheati dupa scoala. $aca este nevoie gasiti un after-school. 2u lasati aceasta responsabilitate unui copil mai mare cu atat mai mult cu cat copilul mai mare nu se intelege bine cu cel mai mic. daca a+lati ca a +urat din nou copilul tau/ actionea*a de la primele suspiciuni
$aca descoperi bani sau ca alte lucruri dipar si tu suspecte*i puternic ca copilul tau este implicat pregateste/te sa actione*i conform suspiciunilor decat sa astepti o confirmare. Con+runta copilul cu +aptele
8!cum C ore aveam C6? de dolari in geanta si acum sunt doar ;??. 4untem singurii acasa si eu nu am fost langa geanta. Cere copilului sa returne*e 7anii "ulti dintre copii vor returna banii in acest moment daca acestia se mai afla in posesia lor. #u +ortati copilul sa recunoasca ca a +urat "ulti copii care fura mint in legatura cu acest lucru. Cerandu-i sa recunoasca de cele mai multe ori ii dati posibilitatea sa minta ca sa acopere faptul ca a furat.
!mpune o consecinta imediata
DRAFT
$aca copilul recunoste ca a furat si returnea*a banii, impune ferm consecinta din contract. 2u citi, negocia sau tipa. 4tabileste problema si consecinta.:rad, acesta este furt. 3sti pedepsit pentru 5 *ile , ai pierdut Q? de puncte din contract si ti se inter*ice sa mergi la film cu BenrP acest UeeLend. !-nora protestele $aca copilul protestea*a si isi afirma nevinovatia, ignora si fii atent la pedeapsa.chiar daca poate parea un pic cam dur , este o problema mai mare sa minta si sa scape cu acest lucru.3u nu spun ca tu ai facut-o. 2u stiu asta cu siguranta . >otusi , suspecte* cu tarie ca tu ai facut-o si trebuie sa suferi consecintele. $aca ma insel imi pare rau dar ce am spau ramane. Crea*a oportunitati pentru copilul dumneavoastra prin care sa demonstre*e ce este de incredere Copilul dumneavoastra trebuie sa invete sa re*iste tentatiei. 9data ce a incetat sa mai fure lasati-l sa-si demonstre*e sinceritatea.Ronestitatea. !cest lucru poate fi facut simplu incepand prin a lasa bani in locuri in care stiti ca copilul dumneavoastra i-ar putea descoperi. 2u spuneti ce intentionati sa faceti copilului. $aca re*ista tentatiei si returnea*a banii recompensati-l cu un premiu care sa-i faca placere. $aca banii dispar, confruntati-va cu problema imediat si hotarat si impuneti pedeapsa din contract. 7asati-l sa mearga la maga*ine sa cumpere produse de bacanie cu o lista de cumparaturi. $ati-i mai multi bani decat costa bunurile. $aca copilul aduce restul corect fara sa mai cheltuiasca in plus multumiti-i ca este responsabil cu banii. !ncepeti un plan de economii !)utati copilul sa-si cree*e un cont de economii++++ si incura)ati-l sa depuna o parte din banii de bu*unar din fiecare saptamana. &deea este sa incura)e*i copilul sa invete sa pastre*e banii pe care i-a castigat decat sa-i cheltuiasca impulsiv atunci cand i-a primit. 0iecare copil are dreptul sa cheltuie acesti bani sau sa-i economiseasca asa cum crede de cuviinta. Aneori, mult dupa eveniment descoperi ca ceva a fost furat. $e e#emplu, atunci cand cureti camera copilului poti sa descoperi obiecte care nu se )ustifica. 2u stii de unde sunt, de cat timp sunt acolo sau cat au costat. 3ste bine sa stabilesti o regula de ba*a ca si copilul sa nu aduca nimic acasa care nu este al lui , inclusiv lucruri imprumutate sau de care are gri)a pentru prietenii lui. 4ingurele lucruri care ii sunt premise sa le aduca acasa sunt propriile lucruri pentru care ati platit dumneavoastra sau pe care si le-a cumparat el din propriile economii. !sa puteti sa presupuneti ca obiectele straine au fost fie furate, fie imprumutate acasa fara permisiune. 1egula nu poate fi inlaturata decat atunci cand nu au mai e#istat accidente mai bine de 5 luni.
Contract Comportamental Phillip ., 4unt de acord cu urmatoarele conditii pe o perioada de la Q saptamani la 5 luni ?. 9 sa ma intorc acasa de la scoala in fiecare *i la Q.;6 p.m. 3, 9 sa vin direct acasa , nu o sa ma duc in centre comerciale sau in internatele scolare G, 2u o sa iau nimic din ce nu-mi apartine ,nu o sa fur. de la parintii mei sau de la altcineva. !sta include bani sau orice alte obiecte #oi MaTne si &ar0 .. 4untem de accord cu ce urmea*a% ?, Anul din noi va fi acasa la ora Q p.m . in fiecare *i de scoala, ca sa-l asteptam pe hillip 3. 9 sa fim disponibili in fiecare *i de scoala, sa-l a)utam pe hillip la temele la care vrea sa fie a)utat. G, 9 sa-i dam lui hillip recompensele stabilite daca respecta termenii contractului.
Recompense entru fiecare *i in care sLateboard. Consecinte
hillip respecta termenii contractului,el va primi ;] recompense pentru un nou
DRAFT
entru fiecare data cand hillip incalca regulile ; sau C , va pierde 6? de centi. $aca incalca regula numarul 5 , va pierde intreaga suma economisita pana atunci si va fi sanctionat pentru o perioada de Q *ile. Semnaturi 2umele copilului Phillip Qanson 2umele parintilor MaTne Qanson ,"ama. &ar0 Qanson ,>ata. Contractul incepe pe data de ;;R;? Data .C octom7rie Data .C octom7rie
Contractul se termina in data de CQR;?
DRAFT
D!SC!P"!#AR$A AD>"$SC$#T;";! F.?4.@ aniB PART$A ! Capitolul . $espre ,pre.adolesceni i ,pre.adolescen $espre provocarea biologic $espre provocarea psihologic Ce pot face prinii Capitolul ? $espre limite i consecine Cum stabilim limitele Cum utili*m consecinele Capitolul 3 e scurt despre micile provocri n relaia adolescent / printe. Cum s le faci fa+ PART$A !! Pro-ram de de*voltare a a7ilitilor parentale de disciplinare po*itiv 5edina 1 &ntroducere 5edina 2 Cum spri)inim de*voltarea copilului 5edina 3 Ce sunt comportamentele problematice 1edinta 4 "onitori*area comportamentelor problematice 5edina 5 Cum identificm cau*ele comportamentelor problematice 5edina 6 "anagementul comportamentelor problematice 5edina 7 $e*voltare de abiliti / re*olvarea de probleme 5edina J lanificarea pentru situatii cu grad ridicat de risc 5edina K 3valuarea progresului i meninerea schimbrilor / & 5edina 1L 3valuarea progresului i meninerea schimbrilor / &&. (ncheierea programului
1++
DRAFT
!1>3! & Capitolul ; $espre ,pre.adolesceni i ,pre.adolescen
(n acest capitol% $espre provocrile cu care se confrunt orice adolescent; Ce ar trebui s tii despre schimbrile fi*ice prin care trece copilul tu+ Cum gndesc i simt adolescenii+ &nfluena grupului de prieteni asupra copilului tu; $e ce sunt inevitabile micile 8confruntri n familie+ $e ce are nevoie de tine / printele luiRei - acum mai mult ca niciodat+
!dolescena este vrsta schimbrilor rapide i dramatice. !ceste schimbri se vd n felul n care adolescenii se comport, i e#prim sentimentele i emoiile sau interacionea* cu membrii familiei. 3ste important ca prinii s i adapte*e modalitatea n care se relaionea* cu copilul la nevoile n schimbare ale acestuia. (n msura n care vor ti mai multe despre schimbrile prin care trec adolescenii, vor putea s-i neleag i s le fac fa mai bine. 7a intrarea n adolescen, orice copil se confrunt cu dou mari provocri% :iologic ,este vorba despre schimbrile fi*ice.; siho-social ,se schimb felul n care gndete, simte, interacionea* cu ceilali.;
#espre provocarea biolo.ic

Cu e#cepia primului an de viata, n nicio alt etap de via nu se petrec schimbri att de rapide i semnifictive n corpul uman ca n adolescen. rimele semne de schimbare n aspectul fi*ic difer de la copil la copil i pot aprea la vrste diferite. !ceste schimbri sunt ceea ce numim 8pubertate i pot debuta chiar de la N-< ani; n mod obinuit ns, ele apar ntre ;; i ;6 ani. $e obicei, fetele ncep s creasc mai repede, uneori chiar cu ;N luni naintea bieilor. (n medie, ele pot lua pn la ;= Lg n greutate i se pot nla chiar cu C?-CQ de cm. :ieii iau n greutate pn la ;< Lg i cresc n medie cam C6 de cm pe durata pubertii. !ceste schimbri se petrec de obicei brusc, rapid, motiv pentru care sunt numite 8pusee de cretere. $in nefericire pentru adolesceni, schimbrile sunt rareori uniforme, armonioase, predictibile. $e cele mai multe ori, procesul nu este deloc plcut. (nti cresc e#tremitile corpului% braele i picioarele se lungesc i ating dimensiuni de adult cu mult nainte ca trunchiul s se de*volte, astfel nct adolescenii par disproporionai i di*armonici. 2ici faa nu pare s ias din acest tipar di*armonic al schimbrii% nasul i urechile cresc naintea capului. $e asemenea apar diferene ntre partea stng i dreapt a corpului, care nu se de*volt n acelai ritm; de pild, urechea poate fi mai mare dect cea dreapt; acelai lucru se poate observa la nivelul palmelor, labelor picioarelor, snilor sau testicolelor. >oate aceste schimbri la nivelul corpului i fac pe adolesceni nesiguri; dat fiind accentul pus pe imaginea fi*ic, nu este surprin*tor faptul c acum adolescenii devin foarte preocupai de felul n care arat.
1+5
DRAFT
1itmul inegal de cretere nu afectea* doar aspectul fi*ic al adolescentului ci i capacitatea sa de efort fi*ic. &nima i plmnii adolescentului i mresc dimensiunile i capacitatea odat cu trunchiul iar acesta rmne n urma membrelor. !stfel, n timp ce membrele lungi i dau adolescentului un aspect atletic i l fac s par capabil de efort fi*ic susinut, n realitate ei nu au energie pe msura aspectului fi*ic. 3i nu sunt lenei, ci doar au o mai mare nevoie de odihn dect adulii. >ransformarea fi*ic nu se refer doar la aspectele vi*ibile. $e pild, crete producia de hormoni asociat de*voltrii se#uale. 2ivelul de testosteron din organismul puberilor va fi de ;6 ori mai mare dect nainte n timp ce estrogenul din organismul fetelor va atinge un nivel de N ori mai mare. !ceste schimbri hormonale afectea* diferit de*voltarea adolescenilor. Glandele de la nivelul epidermei devin active iar consecinele sunt% piele cu aspect gras, transpiraie abundent, acnee, un miros specific al corpului. 4chimbrile hormonale asociate de*voltrii se#uale generea* modificri la nivelul formei corpului, de*voltarea complet a organelor se#uale, apariia prului pubian precum i schimbarea tonului vocii, n ca*ul bieilor. 0etele au prima menstr iar bieii e#perimentea* prima e)aculare. 4e afirm adeseori ca hormonii sunt de vin pentru schimbrile din comportamentul adolescenilor. 3ste adevarat c schimbrile hormonale se resimt la nivelul emoiilor care devin mai intense i imprevi*ibile. (n realitate ns, transformarea este mult mai comple#, iar factorii care influenea* comportamentul adolescenilor sunt multiplii.
Mai multe despre trans;ormrile se0uale care apar acum aracteristica vMrstei are sunt comportamentele speci;ice= 7a biei apare e)acularea; 4e menin comportamentele de autoe#plorare i autostimulare; !pare interesul pentru ntlnirile romantice; 4e intensific preocuparea pentru pstrarea intimitii; 9ferii informaii despre contracepie i :>4' $iscutai cu copilul despre diferene dintre fete i biei' $iscutai despre relaiile de cuplu i relaiile interpersonale n general' 4tabilii reguli precise legate de ntlnirile n mediul e#tern al casei' Mteva recomandri pentru prini2
(ntre ;5 - ;N ani, adolescentul i definitivea* cunotinele despre se#, se#ualitate, educaie se#ual, contracepie, boli cu transmitere se#ual
!par primele contactele

se#uale; Crete preocuparea pentru aspectul fi*ic i se#-appeal; &ntervin visele i fante*iile se#uale;
#espre provocarea psiAolo.ic Naspecte co.nitiveD socialeD emoionale)
1+9
DRAFT
9rice printe ar putea s afirme c gndirea adolescentului su este sofisticat, comple#. Gndirea adolescentului este raionala, logic; sunt critici i pun la ndoial orice; ntrevd noi posibiliti n orice situaie i nu sunt dispui s accepte lucrurile aa cum sunt sau doar pentru c un adult afirm c nu pot fi schimbate. 4unt de asemnea interesai de aspectul moral al realitii, motiv pentru care de multe ori i asum cau*e politice i sociale. Cu toate acestea, n ciuda de*voltrii ample a structurilor gndirii, adolescenii sunt capabili de presupuneri i supo*iii incorecte. $e pild, adesea fac greeala de a supraestima influena pe care ar putea s o aib asupra mersului firesc al lucrurilor din )urul lor. (n consecin, tind s ia totul personal i s se nvinoveasc inutil atunci cnd lucrurile nu merg conform planurilor lor. $e asemenea, adolescenii cad adesea n capcana citirii gndurilor. Gesturi i comportamente inocente din partea celorlali pot fi interpretate ca i critic personal, dat fiind faptul c adolescenii trag pripit conclu*ii cnd vine vorba de ceea ce gndesc i simt ceilali.
Mai multe despre ;elul Bn care ;uncionea: mintea copilului la aceast vMrst aracteristica vMrstei um observ nivelul de de:voltare co.nitiva=
Mteva recomandri pentru prini2
!dolescentul abordea* sarcinile sistematic; !dolescentul apelea* la abordri ipoteticodeductive ,construiete ipote*e, deduce mental diferite re*ultate, gsete soluii variate.; Atili*ea* raionamente deductive de tipul dacatunci;
(ntre ;C / ;N ani apare% gndirea abstract; raionamentele ipoteticodeductive; testarea ipote*elor; multidimensional itatea; relativitatea;
(ncura)ai adolescentul s discute subiecte variate, s gndeasc independent i s formule*e idei proprii, s le teste*e i s genere*e soluii multiple. Atili*ai ntrebri de tipul% Cum cre*i c am putea s...+ Ce cre*i c se ntmpl dac....+; (i pot imagina situaii pe care nu le-au e#perimentat% Cum ar fi dac a deveni milionar;Cum ar arta lumea dup un r*boi nuclear; Combin ideile n mod logic;
!bordea* noiuni pur ipotetice i abstracte;
(ncep s utili*e*e i s gndeasc despre concepte ce sunt greu de v*ut- atins - simit ,credin, ncredere, spirit, adevr..
e de alt parte, un adolescent accept niciodat cu dificultate c cineva din )ur, mai ales un printe, poate s neleag sentimentele noi i intense pe care le e#perimentea*.
1+7
DRAFT
Anii adolescenii au convingerea c sunt invincibili i c nimic ru nu li se poate ntmpla. $e aceea, ei ii asum foarte des riscuri. $ei de cele mai multe ori cunosc consecinele comportamentelor de risc pe care le fac, vor presupune c nimic ru nu li se poate ntmpla. !deseori iau deci*ii bune. Aneori i surprind prinii prin raionamente corecte i comportamente mature. 0ocusul lor este ns mai degrab pe ceea ce se ntmpl imediat, n pre*ent, dect pe consecinele pe termen lung ale unei aciuni. 4 lum fumatul, de pild% un adolescent este mult mai impresionat de posibilitatea de a prea cool acum n faa prietenilor, dect de aceea a mbolnvirii de cancer n C? de ani. Comportamentul lor s-ar schimba mai degrab sub impactul unor consecine negative imediate i semnifictive pentru ei, precum nglbenirea dinilor, ten cu aspect obosit i mbtrnit ,n ca*ul fetelor. sau bani insuficieni pentru C$-ul sau tricoul favorit. !dolescenii au nevoie de prinii lor pentru a nva corect ce nseamn independena, asumarea responsabilitii i ncrederea. Chiar i discuiile n contradictoriu ntr-o situaie de familie i nva pe tineri cum s se e#prime, cum s se afirme ntr-un mediu sigur, nainte de a face aceleai lucruri n pre*ena altora, n conte#te sociale diverse, mai mult sau mai puin securi*ante. (n consecin, prinii se pot atepta la mai multe discuii n contradictoriu i situaii conflictuale odat ce copilula pit pragul adolescenei. (nvarea tehnicii de a oferi feedbacL negativ copilului n aceste conte#te ofer printelui un instrument util de gestionare a situaiilor cu potenial conflictual crescut. Cum se o+er +eed7ac0 ne-ativ copilului entru situaiile n care nu suntei de acord cu comportamentul copiilor, mesa)ele voastre ca prini trebuie s se centre*e e#clusiv pe comportament i nu pe persoan. 9rice etichetare ,e#. eti surd+ nu au*i+. atac persoana copilului i l rnete. "aniera n care adultul i e#prim nemulumirea fa de copil va fi preluat de acesta prin imitaie i se va manifesta n interactiunile cu ceilali copii. entru a transmite un mesa< corect, respectai urmtorii pa i%
9. & simt ,,,, ,descrierea modului cum v simii.; 7. Atunci cnd ,,,, ,descrierea comportamentului copilului.; 8. Pentru c ,,, ,descriei modul n care v afectea* comportamentul copilului.; 9. &i4ar plcea s ,,, ,oferii alternative de comportament.; 1%. %i mulumescL &i4a +ost de mare a<utorL ,recompensarea comportamentului
copilului.. 4xemplu) 2aul, m deranFea: faptul c nu mi rspunzi atunci cMnd te strig. Mi<ar plcea s-mi rspunzi deoarece eu voi rgui i nu voi mai putea vorbi. i mulumesc? $ar cnd vorbim de prea multe conflicte i cnd ar trebui un printe sa fie ngri)orat+ 4unt dou ntrebri cu rspunsuri dificil de gsit. Potrivit studiilor de specialitate, e probabil s v confruntai cu o medie de 3-4 situaii conflictuale pe sptmn. Vrsta cea mai provocatoare, cu cel mai crescut potenial conflictual este 13 ani; abia dup ce adolescentul mpline te 1! ani a fost nre"istrat o scdere a ratei situaiilor familiale conflictuale.
1+8
DRAFT
Cu toate acestea, dac copilul a)uns la vrsta adolescenei, resimte puternic consecinele acestor situaii ,este trist sau furios n cea mai mare parte a timpului. sau dac prinii se confrunt cu probleme grave precum depresie, consum de droguri, violena, chiul sau chiar abandon colar, comportamente se#uale cu grad de riscR neadecvate, se recomand a)utorul de specialitate.
Mai multe despre cum ;uncionea: adolescenii Bn societate
A7ilitile sociale sunt cele care permit copilului s se inte-re*e 8n mediul n care triete - grupul de la coal, grupul de prieteni, familie. A avea a7iliti sociale nseamn a fi eficient n interaciunile cu ceilali astfel nct s atingi scopul stabilit. 4tudiile indic faptul c% - !cei copii care au de*voltate abilitile sociale se vor adapta mai bine la mediul colar i vor avea re*ultate mai bune. - Copiii cu abiliti sociale slab de*voltate (ex. copiii care se comport agresiv ( fizic sau verbal, copiii care au dificulti n a se integra ntr-un grup de persoane noi) au o probabilitate mai mare de a fi respini de ceilali i de a de*volta probleme de comportament; astfel, copiii care sunt i*olai de grup au un risc crescut pentru abandon colar, delicven )uvenil, probleme emoionale - an#ietate, depresie. rin urmare, a ti s-i faci prieteni i s interacione*i cu ei n mod adecvat influenea* sntatea emoional a persoanei. 7ipsa abilitilor sociale i face pe unii copii s fie inta ironiilor din partea altor colegi deoarece copii mai agresivi observ c acetia nu au modaliti de a se apra. 3i au mai multe probleme de adaptare la coal i sunt predispui spre delicven )uvenil i consum de substane.
#onform datelor Organizaiei Mondiale a Sntii: !$% dintre adolescenii cu vrsta mai mic de 1& ani au consumat alcool n cantit i mari de cel puin doua ori; 'ntre 1!-1( ani un adolescent i in)ectea* pentru prima oar dro"uri; $+% dintre adolesceni au fumat nainte de 1& ani; 4% dintre adolescenii cu vrste cuprinse ntre 1,-1$ ani fac depresie, asociat cu riscul de suicid -a treia cau* a decesului n adolescen..
(n conclu*ie, de*voltarea abilitilor sociale reduce factorii de risc asociai cu performanele colare sc*ute, asumarea comportamentelor de risc i asigur sntatea emoional a persoanei. !bilitile sociale de ba* sunt% - iniierea i meninerea unei relaii; - integrarea ntr-un grup. 3#ist cteva principii a cror respectare favori*ea* de*voltarea abilitilor sociale ale copiilor pe ntreg parcursul preadolescenei si adolescenei. &at-le pe cele mai importante dintre acestea%
1+9
DRAFT
Principii de dezvoltare a abilitilor sociale Oferii copilului sprijinul necesar pentru nvarea abilitilor sociale. <'idai verbal comportamentul copilului! n anumite situaii sociale 8i oferii timp copilului s exerseze p n la ac'iziionarea abilitii respective. Copilul are nevoie de g'idarea adultului pentru a nva cum s iniieze o conversaie! cum s formuleze o cerere! cum s respecte regulile de funcionare n societate. Gntrii permanent 8i constant comprtamentele dezirabile ale copilului. Oferii copilului un model de comportament pe care s-l poat observa 8i apoi imita. ;strai n permanen contact vizual cu copilul atunci c nd discutai cu el cer ndu-i 8i lui s fac acest lucru. Ignorai comportamentele problematice ale copiilor care au funcia de a atrage atenia6 acordai atenie comportamentelor pozitive. Dezvoltarea cognitiv 8i social a copilului este direct influenat de calitatea timpului petrecut cu copilul. Oferii-i copilului dvs. zilnic momente n care s se simt iubit 8i apreciat
,biliti sociale speci;ice vMrstei 12 < 1JI1K ani &niia* i menine o conversaie;
um observ pre:ena acestor comportamente= re*int interes crescut pentru prieteni; !re un numr mare de prieteni ,mai ales adolescenii cu abiliti sociale bine de*voltate.; 4imte nevoia s petreac o perioad mare de timp cu prietenii; 7a ;C-;Q ani apar grupurile de prieteni ,mai ales de acelai se#.; 7a ;Q-;= ani apare identitatea de grup ,ei sunt mndri i se definesc n termenii gtilor din care fac parte.. ,tentie? !dolescenii care nu i-au de*voltat pn acum abiliti
Mteva recomandri pentru prini2 2umrul de prieteni este un indicator al gradului de de*voltare a abilitilor socioemoionale la adolescent. 4 nu fii surprins dac vei observa c n acest perioad influena grupului de egali tinde s creasc spre deosebire de autoritatea ta ca printe, care tinde s scad. 9fer-i copilului ct mai multe oportuniti de e#ersare a abilitilor sociale% ncura)ea*-l s ias cu prietenii, s ii aduc prietenii acasa, s ii fac noi prieteni'
%n situaia 8n care copilul tu evit interaciunea cu ceilali:
15%
DRAFT
de iniiere i meninere a unei relaii se confrunta cu sentimente de sin.uratate /i i:olareC !dolescentul se compar mereu cu ceilali i evit s par diferit de cei din grupul su de prieteni, pentru a nu fi considerat ciudat sau nepopular de ctre prietenii si; !scult activ; 4tabilete contactul vi*ual cu persoana cu care vorbete; (i ndreapt corpul spre ea; une ntrebri atunci cnd i se povestete ceva; Ombete; $ din cap n semn de aprobareR de*aprobare; (ncura)ea*-l s i stabilesc o relaie de prietenie cu cel puin un copil. !dolescentul trebuie s nvee i s e#perimente*e care sunt comportamentele ce definesc o relaie de prietenie, s-i cree*e oportuniti de e#ersare a acestor comportamente ,vi*ite, srbtorirea unor *ile speciale cu invitarea colegilor.. 4pri)in fiecare implicare a copilului ntr-o astfel de situaie.
(n condiiile n care copilul nu i-a format aceast abilitate, pre*inta-i comportamentele ateptate, defalcate pe secven specifice. 3#. Ce nseamn s fii un bun ascultator+ 4 priveti n ochi persoana care i vorbete; 4 taci atunci cnd acea persoan vorbete; entru a contienti*a mai bine consecinele negative ale comportamentului de a vorbi peste o alt persoan, adolescentul poate fi ntrerupt de cteva ori i apoi ntrebat cum se simte. Aneori, dei copiii i-au de*voltat abiliti de ascultare activ, igno ceea ce spune adultul. (n aceast situaie este important s-i vorbiti copilului doar cnd suntei sigur de atenia lui. $ac-i vorbiti dei el nu este atent, copilul nvat c este n regul s nu v asculte. !cest comportament de schimb de obiecte personale trebuie tolerat i ncura)at deoarece este un semn de ncredere care duce la nchegarea prieteniilor;
(mparte obiecte i mprtete e#periene cu prietenii;
1e*olv conflicte n mod eficient;
Cnd are nevoie de ceva formulea* n mod adecvat o cerere ,mi dai i mie te rog.; oate s mpart materiale comune; 0ace schimb de obiecte personale; 0olosesc strategii de re*olvare a conflictelor% negocierea, compormisul; 1spunde cu umor dac i se pun porecle sau i spune celuilalt ca l supra i l roag s ncete*e; 0ace atribuiri non-agresive dac cineva l rnete; Htie sa negocie*e i sa faca compromisuri ntr-o situaie.
Conflictele cu adulii apar datorit faptului c adesea adolescenii consider c prinii se leag de toate amanuntele ,curenia n camer, imbrcmintea, coafura etc.; 3ste important pe ct posibil sa evii discutarea problemelor mai sensibile cnd tu sau adolescentul suntei ntr-o dispo*iie proast. !dolescentul va nva astfel de la printe s evite s-i re*olve problemele importante cnd nu se simte prea bine. 3#. 1cum suntem am#ndoi tensionai. Jai mai bine s ne linitim i discutm dup aceea.
151
DRAFT
$ac a avut un conflict ntre adolescent i o alt persoan, ncearc sa nelegi modul n care s-a simit, a gndit, s-a comportat copilul n acea situaie. (n acest sens se recomand s foloseti ntrebri deschise care facilitea* comunicarea. 3#. 1i putea s-mi spui mai multe despre asta (n plus se recomand evitarea urmtoarelor situaii% - ntrebri de tipul% ce ai facut+; - )udecata sau morala% nu e bine ce ai facut; - acu*area% aa faci tu de fiecare dat; - etichetarea% eti neserios; - oferirea de sfaturi dac nu sunt cerute. !tunci cnd greete, nva-l s vad greeala ca pe o oportunitate de nvare i nu ca pe o catastofa. 1olul tu este de a-l spri)ini i a)uta i nu de a-l critica i acu*a. !dolescentul este sensibil la orice regul care i se impune. $in dorinta de a arta c el este o persoan care are preri diferite de ale celorlali va fi mai predispus sa ncalce regulile stabilite. 1egulile funcionea* foarte bine dac prinii au o relatie bun cu copilul. 1espectai regulile pentru alegerea regulilor i stabilii consecine clare pentru nclcarea acestora ,detalii despre cum s facei aceste lucruri gsii n capitolele urmtoare..
1espect regulile aferente unei situaii;
!re un comportament adecvat n absena adultului;
Mai multe despre emoiile adolescentului
3moia este o trire a unei persoane fa de un eveniment important pentru aceasta i apare ca urmare a modului n care este interpretat acel eveniment. !bilitile emoionale nseamn a 8nele-e/ a eAprima i a re-la emoiile, $e*voltarea abilitilor emoionale ale copiilor este important din urmtoarele motive% - a)ut la formarea i meninerea relaiilor cu ceilali. - a)ut copiii s se adapte*e la coal. - previne apariia problemelor emoionale i de comportament. 3#ist cteva principii a cror respectare favori*ea* de*voltarea abilitilor emotionale ale copiilor pe ntreg parcursul preadolescenei i adolescenei. &at-le pe cele mai importante dintre acestea%
152
DRAFT
Principii de dezvoltare a abilitilor emoionale Htilizai mesajele formulate la persoana I! pentru exprimarea propriilor preri! emoii! dorine (ex.$n loc de Im-ai supratF putei spune Im supra faptul c nu mi rspunzi atunci c nd te strigF*. Oferii copilului posibilitatea de a alege ntre dou sau mai multe alternative6 aceasta este o foarte bun metod de a-l nva pe copil s ia singur decizii. Oferii copiilor contexte n care s ia singuri decizii. 9ezolvai probleme mpreun cu copilul! fii atent la ceea ce simte 8i gande8te copilul! la reaciile dvs. emoionale6 notai mpreun cu copilul alternative de soluionare. &plicai cu consecven regulile 8i consecinele unui comportament. Gncurajai copilul s analizeze critic o situaie 8i s anticipeze consecinele propriilor sale comportamente. Ignorai aspectele minore pentru nlturarea conflictelor. Informai-v 8i amintii-v de propria adolescen. Jorbii desc'is cu adolescentul 8i evitai sfaturile! cicleala! critica 8i morala. Gntrii permanent comportamentele dezirabile ale adolescentului6 el are nevoie s8i dezvolte ncrederea n sine 8i n propriile competene 8i abiliti.
Civa indicatori de de*voltare i recomandri pentru preadolesceniL ,biliti /i comportamente speci;ice vMrstei de 11<14 ani 3#prim verbal emoii um observ pre:ena acestor comportamenete= 3#prima emotii folosind etichetele lingvistice; $escrie comportamentele asociate unei emoii ,ce fac sau ce transformri au loc n corpul lor atunci cnd triesc o anumit emoie.; >rece cu uurin de la bucurie la tristee i invers; Mteva recomandri pentru prini (nva-l i ncura)ea*-l s utili*e*e limba)ul responsabilitii, prin formularea de mesa)e la persoana &% 3#% :a supra c#nd faci acel lucru, c#nd foloseti acele cuvinte etc.
9scilea*a ntre diferite stri emoionale
4unt n cutarea unei identiti
(ncearc diferite roluri ,se mbrac e#centic., trec prin
&nformea*-te i amintete-i de propria pubertate; aceast tendin re*ult din contienti*area nevoii puberului de identitate personal; copilul i va acorda mai puin atenie deoarece ncepe s ii caute i alte modele; 0olosete ascultarea refle#iv% observ c eti suprat...'>pune accent pe ascultarea copilului i nu pe sfaturi, critic sau moral; 3ste bine s te atepti la numeroase schimbri de dispo*iie i s fii pregtit pentru numeroasele conflicte care vor aprea pe msura ce puberii ii de*volt personalitatea. !dulii care tiu la ce sa se atepte vor trece mai uor peste ele. 9fer-i cldur, susinere i independen; ignor aspectele minore deoarece sunt trectoare ,e#.
152
DRAFT
personale perioade de confu*ie; stilul vestimentar e#centric, prul prea lung, talia pantalonilor prea )oas etc.. i concentre*-te asupra a ceea ce este cu adevarat important. 1espect-i intimitatea; Comunicarea ta cu elR ea se va ba*a pe ascultare refle#iv i pe limba)ul responsabilitii. $e evitat% critica, morala, sfaturile, etichetarea; 3#.% : supr c nu rspunzi atunci cnd te strig. 4pri)na-l n recunoasterea emoiile celorlalti% - prin ncura)area de a ncerca sa nteleaga ceea ce imte un alt copil; - a)utandu-l sa nteleaga ca toate emoiile sunt valide i acceptabile i sa distnga ntre emotii i modul lor de e#primare; (ncura)ea*a copilul s anali*e*e ct mai critic comportamentul; 3#erciii% - alegei o situaie cu care s-a confruntat copilul; - identificai modul n care s-a comportat copilul; - anali*ai consecinele reaciilorR comportamentelor lui; - gsii mpreun soluii alternative la reacii sau comportamente neadecvate; 4usine copilul pentru a anali*a situaia din mai multe perspective; &mplic copilul n toate deci*iile care l privesc pe el; aceast atitudine i semnalea* copilului c adulii sunt interesai de prerea lui i l tratea* ca pe un adult n devenire; &mplic copilul n procesul de e#plorare a alternativelor% - ascultarea refle#iv% 8eti suprat... mi se pare c te deran)ea* ...; - folosirea brainstormingului pentru a identifica soluii la probleme ,care ar fi alternativele acestei probleme.; - asistarea copilului n alegerea soluiei optime ,care dintre solutii cre*i c ar fi cea mai bun+.; - discutarea posibilelor re*ultate n ca*ul alegerii uneia dintre ele ,ce cre*i ca s-ar ntmpla dac faci aa cum ai spus+.; - identificarea avanta)elor i de*avanta)elor opiunilor alese; Cred c au sentimente unice, speciale, ce nu pot fi nelese de niciun adult (nelege emoiile unei alte persoane !firm adesea nu poi tu s nelegi'
!re capacitatea de a se pune n locul altora ,manifest empatie.;
!u capacitatea de anali*are a propriului comportament !u capacitatea de anali*are a modului n care gndesc
&i pune ntrebari de tipul% ce am facut, de ce am facut, este bine asa cum am facut+ (i pune ntrebari de tipul% este bine dac gndesc asa depre prietenul meu+; dac greesc+
0olosete diverse strategii de reglare emoional
oate s priveasca o situaie suprtoare dintrun alt punct de vedere; 4e gndete la lucrurile care trebuiesc fcute pentru a re*olva problema; 3vita de se gndeasc la situaie, o ignore; (ncearca sa re*olve problema vorbnd cu altii; 1eformulea*a situaia suparatoare n termeni favorabili ,e#. vulpea i strugurii.;
- *ezolvarea de probleme sau luarea deciziilor> - 4xplorarea alternativelor> - ;trategii emotionale de evitare> - ;olicitarea ajutorului focalizat pe emotii sau pe rezolvarea de probleme> -3istantarea de sursa se stres (strategie mentala prin care copilul identifica argumentele rationale care il vor
4e anga)ea*a n activitati
dometice ,curatenie, aspirat., se implica n activitati fi*ice ,alergat, plimbat cu bicicleta etc.. sau care ii fac placere
"ot%
? =ferirea de sfaturi scade posibilitatea copilului de a

rezolva singur probleme i conduce la dependenta copilului de parerile adultului.
15+
DRAFT
face sa se distanteze emotional de situaie)> ,asculta mu*ica, se ntalneste cu prietenii etc..;
? :orala, critica, etic+etarea bloc+eaza comunicarea

printe copil i conduce la ntenificarea conflictelor.
!ccentuati aspectele po*itive;

0oloseste strategii cognitive - *ationalizarea 2eutrali*a*a emotia negativ prin evaluarea cognitiva a situaiei dintr-o alta perspectiva ,aduce argumente logice pentru neutrali*area emotiei.; 82u poate sa fie chiar asa de rau oate sa anticipe*e ce se va ntampla dac va reactionaR se va comporta ntr-un anume fel; 3#.% 1i luat nota mai mica dec#t te asteptai la lucrare dar uite c#te lucruri ai tiut sa faci bine> "ot%
? %opiii preiau modelul de reglare emotionala al

prinilor. (ncura)ea*a copilul sa discuta despre situaiile dificile. oti ncepe chiar tu, spunand cu voce tare ceea ce gandeti ntr-o situaie dificila, astfel nct copilul sa auda i sa gndesca la fel; 3#.% ;unteti n bloc#t n trafic, pe bulevard> n loc sa va nfuriati i sa claxonati fara niciun rezultat, verbalizati ceea ce simtiti, exprimandu-va ngrijorarea dar i faptul ca 5nu e nici o tragedie', veti ajunge oricum la destnatie atunci c#nd se va putea. 3ste foarte important ca adolescentul sa reali*e*e e#ercitii de vi*uali*are, anticipare a reactiilor comportamentale n diverse situaii ,e#. cum se va comporta n situaia n care primeste o nota nemeritata.;
- :inimizarea - %entrarea pe consecinte
Civa indicatori de de*voltare si recomandri pentru adolescentiL ,biliti /i comportamente speci;ice vMrstei de 14<1K ani 3#prima sentimente de nemultumire legate de ncercarea prinilor de a se amesteca n viata lor 3#prima sentimente de tristete legat de pierderea pihologica a prinilor 3#prima sentimente de teama i atractie fata de se#ul opus !scunde adeseori afectiunea fata de un alt baiatR fata; um observ pre:ena acestor comportamente= 3#prima o acuta nevoie de intimitate; 4e distantea*a de prini i devine tot mai interesat de grupul de prieteni; Mteva recomandri pentru prini 1especta nevoia de intimitate a copilului. !sta nu nseamna sa nu-l mai supraveghe*i; este important sa verifici dac merge la scoala, ce carti citeste, ce mu*ica asculta, care ii sunt prietenii. 3ste important sa accepti ca distantarea emotionala fata de tine, ca printe este un proces normal n de*voltarea copilului tau. &mpartaseste-i copilului amntiri din propria ta adolescenta ,acest lucru are darul de a-i lniti doarece constata ca i adulii au trecut prin asta.; Comunicarea cu adolescentul este foarte importanta. 0ii deschis i pregatit sa discuti despre orice subiect care il interesea*a. - vorbeste cu adolescenii despre se# nante ca acetia sa se gndeasc sa
155
DRAFT
4entimentul de singuratate poate deveni frecvent i acut !cest sentiment este e#perimentat cu precadere de ctre adolescenii cu slabe abiliti de comunicare. faca se#; discuta cu adolescenii despre dragoste, prietenie, relatii; e#plica-i care sunt consecinte nceperii activitii se#uale de la vrste fragede; ncura)ea*a-l sa puna ntrebari;
"ota%
? &n cazul acestora, exista pe

termen lung, riscul aparitiei depreiei i anxietatii sociale.
$e evitat% - Critica % tu eti singurul vnovat, este numai vna ta"' - 3tichetarea% $eti un nesimtit...'> - 9ferirea de sfaturi) $dac as fi n locul tau as face asta...', $cred ca ar trebui sa faci....'> - ! da ordine% fa-ti temele imediat"', $apuca-te de curatenie"'> - !menntarile) $dac nu faci cum spun eu, atunci ...'> - "orali*area% $ar trebui sa... trebuie sa iti ceri scuze'> $cum ai putut sa faci un asemenea lucru"'> - 4arcasmul, ridiculi*area i preiunile, pentru ca sunt o forma de nerespectare a drepturilor personale; - "esa)ele responsabilitii comunicte pe un ton nervos pentru ca devin mesa)e negative;
entru prevenirea bloca)elor de comunicare vor fi folosite% - mesa)e descriptive ,care descriu comportamentul, emotia i consecinta., n locul mesa)elor evaluative; 3#. %#nd nu imi dai posibilitatea sa spun ce cred, devin furios' n loc de Korbeti prea mult'> - mesa)e orientate spre problema, care sa a)ute copilul sa identifice alternativele problemei, i nu orientate spre contol, spre oferirea de sfaturi i solutii; - e#primarea spontana a opniilor fara a ncerca sa se impuna puncul personal de vedere; - comunicarea empatica; ndiferenta n comunicare ii transmite copilului mesa)ul ca nu este valoros i ca nu merita sa i se acorde atentie; - comunicarea de pe po*itii de egalitate i respect, nu de superioritate; - limba)ul responsabilitii, atat pentru comunicarea sentimentelor po*itive ct i a situaiilor care ne deran)ea*a; - comunicarea emotiilor fara a nvnovati
159
DRAFT
copilul; 3#.% (n loc de 8uite ce am patit din cauza ta, folosim% m-a deranjat foarte tare ca 9; Ctre fnalul perioadei de vrsta, manifesta o mai mare stabilitate emotionala i conturarea unei identitati $ovedeste o mai mare ncredere n fortele proprii, i fi#ea*a scopuri pe care le urmareste consecvent; !)uta adolescentul sa i stabileasca scopuri pentru viitor i discuta cu el modul de atngere a scopurilor stabilite;
!pare preocuparea pentru relatii stabile.
e pot ;ace prinii=

Iestea buna este ca atat tu ct i copilul tau veti supravietui acestei etape de de*voltare. (n ciuda conflictelor frecvente, perioadelor de confu*ie, ndoiala, ngri)orare, stress accentuat, cele mai multe dintre familii cu copii adolescenti raman ntacte n urma acestor provocari. "ai )os sunt pre*enate cteva idei despre cum ar putea fi valorificte informatiile din capitolul anterior. H#ndete-te la cum a decurs viata cu copilul tau n ultimele doua saptamani. 1i observat vreuna dintre sc+imbarile fizice descrise mai sus %e crede i cum se imte copilul tau n raport cu aceste sc+imbari %e ai putea sa ii spui astfel nc#t sa il<o ajuti sa se simta ma bine %u prima ocazie c#nd eti n conflict cu copilul tau, ntreaba-te) $3e fapt, despre ce este vorba acum ' %earta asta c+iar are legatura cu tema de casa sau cu nevoia de ndependenta a adolescentului i cu dorinta lui de a a vea mai mult control asupra programului sau &ncearca sa te pui putin n situaia lui<ei i vei constata ca nu te vei mai imti contestat< atac#t ca printe i vei putea sa reactionezi adecvat i sa gaseti solutii pentru situaii care apar nevitabil. 3ac ceea ce faci acum nu functioneaza, gaseste alte modalitati de a face fata problemelor i conflictelor. /nformatiile pe care le vei gasi n acest manual ar putea sa iti foloseasca i sa iti ofere noi alternative de abordare a relatiei cu adolescentul<a tau<ta. 1 creste un adolescent nu este usor. 0u ezita sa ceri sfaturi i sa cauti suport. ?neori e util sa vorbeti cu alti prini. 3ac sprijinul oferit de familie i prieteni nu este suficient alaturati-te unui grup pentru prini sau cere sfatul unui profesionist. 1 fi doar ngrijorat fara a face nimic nu rezolva situaia"
157
DRAFT
Capitolul C $espre limite i consecine
(n acest capitol% Cum sa stabilim limite; Cum stabilim regulile astfel nct sa functione*e; $ublarea regulilor de consecinte; Cum devin consecintele eficiente;
4tabilirea limitelor i utili*area consecintelor sunt doua strategii pe care prini le pot folosi pentru a influenta comportamentul copiilor. !dolescenii caroara prinii le-au fi#at limite de comportament i sau confruntat cu consecinte ce au decurs din asumarea anumitor comportamente, i de*volta abiliti de autocontrol i au raionamente solide.
um stabilim limitele=
7imitele i direcionea* pe copii i i a)ut sa ating obiectivele pe care prinii le-au propus pentru de*voltarea lor. $ac ne dorim ca adolescenii s evolue*e ctre aduli disciplinai, responsabili i ateni trebuie s le oferim oca*ia s fac anumite alegeri i s se confrunte cu anumite limite. entru a putea stabili limite, prinilor trebuie sa le fie foarte clar ce asteapta de la copii lor i care dintre comportamentele acestora sunt acceptabile. 4tabilirea limitelor functionea*a cel mai bine n conte#tul unei bune relatii printe / copil. $ac relaia dintre parinte i copilu este una po*itiv, cresc sansele ca acesta sa accepte valorile i convingerile propuse de adult i sa nteleaga motivele pentru care i se limitea* comportamentul. 3ste mai dificil sa influentam un adolescent in permanenta criticat, corectat i admonestat. (n aceste conditii, copilul nu va dori sa coopere*e cu parintele n re*olvarea problemelor, ba mai mult, va alege sa i se opuna. 4tabilirea limitelor este ingreunat i de faptul c adolescenii sunt n contact cu prietenii lor care se pot bucura de mai mult liberate. 3#emplu% 1ndrei are GL ani iar colegul lui de anc i n acelai timp prietenul lui are voie s stea afar orict de t#rziu dorete, vorbete la telefon c#t vrea, folosete internetul fr restricie, pierde nopi ntrgi $pe messenger', fumeaz i vizioneaz filme interzise minorilor. %e crede 1ndrei despre prinii si) $sunt de mod vec+e'. "ai )os sunt pre*entate cteva sugestii pentru trasarea limitelor. HRe-ulile casei: An bun nceput pentru a stabili limite este setul de re.uli ale casei; un copil obisnuit cu regulile casei va manifesta frecvent i relativ usor comportamente care sa satisfaca i asteptarile celui mai e#igent printe. $ re.ula buna preci:ea:a cu claritate comportamentul asteptat.
158
DRAFT
!r fi util sa scrieti regulile i sa le afisati ntr-un loc accesibil fiecarui membru al familei ,de e#. usa frigiderului.. 1egulile casei sunt utile din doua puncte de vedere. (n primul rand, ele e#prima asteptarile pe care le ai n ceea ce priveste anumite comportamente specifice ale copilului tau. 3e pilda, dac fiica ta adolescenta obisnuieste sa ntarzie mult dupa programul de scoala poti sa emiti o regula conform careia $!iecare dintre copii va veni zilnic direct acasa dupa orele de scoala"'. 1egulile casei sunt utile de asemenea pentru ca il nvata pe copil comportamente adecvate. 3e pilda, dac vrei sa-ti nveti copilul sa fie respectuos n relatie cu ceilali, regulile pot preciza comportamente de felul) $-atem la usa nainte de a intra n camera'> $%erem permiunea nainte de a ne ridica de la masa'> $vorbim politicos atunci c#nd ne adresam celorlalti'> Ieti gasi mai )os cteva recomandri astfel nct regula sa fie eficienta. Sta7iliti un numar limitat de re-uli F24J re-uliB rea multe reguli nseamna control sporit asupra vietii copilului tau adolescent. 1egulile eficiente reglementea*a doar acele situaii cu grad de risc pentru sanatatea i siguranta copilului i familiei tale sau acelea n care sentimentele i drepturile altor persoane ar putea fi grav afectate. entru restul situaiilor, deci*iile pot fi luate de adolescenti. 3ste important ca adolescentului sa i se ofere oportunitatea de a reui n abordarea diverselor provocari cu care se confrunta. 4pri)niti-i atunci cnd ncearca sa aiba un comportament responsabil, matur i ndependent. !mplicati copilulL >oti copiii se ba*ea*a pe prinii lor pentru stabilirea limitelor i a regulilor, nsa adolescenii cu precadere vor dori sa aiba un cuvant de spus n formularea lor. 3ste important sa ascultati i punctul de vedere al adolescentului cu privire la alegerea regulilor dar i la stabilirea consecintelor ce decurg din nerespectarea unei reguli. 3 posibil ca uneori sa nu resuiti sa a)ungeti la un acord total asupra regulilor, ceea ce nu nseamna ca acestea nu vor fi stabilite. Ca printe, tu vei decide care vor fi regulile care vor modela comportamentul copilului tau. !tunci cnd nu a)ungeti la un acord, ii poti spune copilului, ca dei nu este cea mai corecta sau mai buna dintre reguli, este singura la care te poti gandi n momentul acela. Sta7iliti re-uli corecte i clare 9 regula este corecta cnd reglementea*a n egala masura comportamentul fiecarui membru al familiei. 3e pilda, regula $&ntotdeauna bati la usa nante de a intra n camera prinilor' este nedreapta deoarece se aplica doar copiilor. *egula corecta ar fi formulata astfel) $%iocanim la usa nante de a intra n camera oricaruia dintre membrii familiei noastre'. (n acest fel, regulile nu sunt doar pentru copilul tau adolescent, ci sunt regulile casei. Comportamentul tau ca printe va fi corect atunci cnd chiar tu vei fi primul care respecta regula. !tunci cnd regulile sunt specifice i usor de nteles, cresc i sansele de a fi respectate. *egula $1ndrei nu va veni acasa tarziu' nu ajuta prea mult deoarece nu precizeaza c#nd anume ar trebui sa vne 1ndrei acasa> ba mai mult, $tarziu' poate sa nsemne multe lucruri. 2e de alta parte, regula $1ndrei trebuie sa fie acasa nante de miezul noptii n zilele de vneri i sambata' este clara, nu genereaza confuzie i nu lasa loc de discutii. 1egula de mai sus este clara pentru ca ii spune copilul ce sa faca, nu ce sa nu faca. 9ri de cte ori formulati o regula noua, ntrebati-va% Ce vreu sa se schimbe n comportamentul copilului meu+ Ce ar trebui sa faca altfelR mai bine+. 3ste bine ca regula sa fie scurta, formulta n cuvinte imple, pentru a fi usor de retnut. Despre modi+icarea re-ulilor
159
DRAFT
1egulile casei se schimba de-a lungul timpului, pe masura ce copiii cresc i devin mai responsabili. !tunci cnd o regula este automat respectata de toti membrii familiei, ea trebuie elimnata de pe lista cu reguli scrise n afisate n casa. !ceasta nu nseamna ca nu mai este valabila, ci doar ca nu mai este necesara afisarea ei. 1egulile se schimba de asemenea n functie de situaiile noi care apar. 3e pilda, vei stabili reguli noi atunci c#nd fiica ta va ncepe sa aiba ntalniri cu prieteni de-ai ei n timpul liber. $ei regulile se schimba, nevoia de a avea reguli ramane aceeai. Chiar i cnd copiii din familie au devenit tineri aduli, regulile sunt utile pentru ca astfel ne asiguram ca fiecare membru al familiei ntelege ca are responsabiliti n casa.
um utili:am consecintele=
3ste posibil ca pre*ena regulilor sa re*olve problemele care apar n familie. !cestea chiar pot sa dispara atunci cnd fiecare membru al familiei tie e#act ce se asteapta de la el. Cu toate acestea, consecintele sunt necesare pentru acele situaii n care regulile sunt ncalcte. "ulte dintre consecinte utili*ate de prini cnd copiii erau mici ,de e#emplu time out ^ e#cluderea. nu sunt adecvate vrstei de care vorbim acum. e masura ce copiii cresc, prinii trebuie sa se gndeasc la consecinte adecvate etapei de de*voltare n care se afla copilul acum. "ai )os sunt descrise trei propuneri de consecinte pe care prinii le pot utili*a n situaii de ncalcare a regulilor. Retra-erea spri<inului 8n anumite activiti Ce presupune+ 4a nu faci o activitate pe care n mod obisnuit ai face-o n favoarea copilului. Comportamentul se mentine pana cnd adolescentul face ceea ce se asteapta de la el. !cest tip de consecinta functionea*a optim dac este relationata direct cu comportamentul neecooperant al adolescentului. 3e pilda, printele va refuza sa spele +ainele copilului pana c#nd acest va nva sa le pun pe cele murdare in cosul de rufe, nu sa le lase impratiate prin camera. $:i+ai, regula spune ca fiecare dintre noi i pune +ainele murdare in cosul de rufe. 0u voi mai spala niciuna din +ainele tale pana c#nd nu le vei pune in cos dupa ce s-au murdarit'. $liminarea privile-iilor resupune eliminarea unei activitati sau a unui obiect pe care adolescentul il valori*ea*a. Brana, adapostul si iubirea vor fi intotdeauna oferite neconditionat; aceste nevoi ale copiilor ,nevoile primare, de securitate si iubire. nu vor face niciodata obiectul negocierilor. >elefonul mobil este un privilegiu de care copilul se bucura, pentru ca printele plateste factura ,el incetea*a sa fie un privilegiu atunci cnd copilul plateste singur factura, situaie in care nu-i va fi luat.. :anii de bu*unar repre*inta un alt privilegiu ce poate fi inlaturat. %n ce conditii +unctionea*a consecintele9 >landete mai de.raba decMt severitate 4unt e#cluse pedepsele fi*ice, tipetele i tonul amenintator. 4e recomanda folosirea unui ton bland mai degaba dect sever, diminuandu-se astfel riscul resentimentelor. 4ermenele scurte sunt mai bune decMt cele lun.i Consecintele pe termen scurt sunt mai eficiente dect cele pe termen lung; atat parintilor le este mai usor sa fie consecventi atunci cnd apli#a consecinte pe termen scurt, ct si copiilor sa le indeplineasca. Consecintele pe termen lung cresc riscul aparitiei resentimentelor in relaia printe /
19%
DRAFT
copil. 4e recomanda consecinte care acopera cteva ore / ma#im o *i, in functie de comportamentul problematic. onsecventa? Consecventa este foarte importanta. !dultul trebuie sa foloseasca cu consecvanta consecintele pentru ori de cte ori apare un comportament neadecvat. ontrolul prinilor 9rice consecinta trebui sa fie in controlul parintilor. 3ste ineficient sa retragi banii de bu*unar unui adolecent care lucrea*a si i procura bani din alte surse. )&mediat- este mai e;icient decMt )n viitorConsecinta va fi utili*ata imediat dupa aparitia comportamentului problematic. Cu trecerea timpului, parintii uita sa o foloseasca sau uita motivul pentru care ar trebui sa o foloseasca. $e asemenea, adolescentul nu face legatura intre comportamentul problematic si consecinta si pierde din vedere motivul pentru care acel comportament ar trebui schimbat. @u/ti;icati ;olosirea consecintei? 9ri de cte ori se foloseste consecinta, se ofera si o e#plictie scurta. $e asemenea, dac folosirea consecintei decurge din incalcarea unei regului, acea regula va fi verbali*ata e#plicit. 3#emplu% !ndreea regula spune ca ne adresam unul altuia pe un ton politicos. entru ca ai ridict tonul in discutia noastra, nu le vei suna diseara pe prietenele tale. $data stabilitaD consecinta nu se ne.ocia:a? 4e recomanda ignorarea tuturor incercarilor adolescentului de a-i face pe parinti sa se ra*gndeasc cu privire la utili*area consecintei. 2u discutati corectitudinea consecintei; odata ce ati decis utili*area ei, nu se mai negocia*a altceva.
191
DRAFT
Capitolul 5 e scurt, despre micile provocri n relaia adolescent / printe Cum s le faci fa'
)%rovocarea1 %etrecerile
/i facem fata cu pa/i mici ... Korbeste despre temerile tale" *oaga-l sa iti explice de ce se imte atat de bine la petreceri" 1minteste-ti de propria adolescenta" 2lanific#ti o petrecere la voi acasa, la care sa i nvite prietenii i la care tu sa nu iti faci simtita prezena (dei vei ramane acasa)" %iteste n revistele pentru adolescenti despre parerea acestora n legatura cu petrecerile" %+iar dac pleci n Mee,end, nu iti lasa copilul adolescent nesupraveg+eat, singur acasa. *oaga un prieten< vecn sa se mute n casa voastra pentru c#teva zile" !aceti urmatoarea ntelegere) dac va consuma alcool la petrecere, va va suna pentru a-l lua acasa, fara a-i pune ntrebari sau a-l cicali> e mai bine dec#t sa conduca el nsui< ea nsai sau sa se urce ntr-o mana condusa de un alt adolescent care a consumat alcool"
... ;au pa/i mari Korbiti despre cum ntentioneaza sa se distreze la petrecere" !ii realist" 1dolescenii sunt $luati de val'. 2etrecea ideala din punctul lor de vedere este acel loc n care nu exista prini, n care berea, vnul sau c+iar drogurile sunt din belsug, iar fetele< baietii $cool' sunt fara numar. 2robabil ca nu iti va placea aceasta perspectiva, dar nu ai cum sa o impiedici. Korbeste torun cu copilul despre asta, fii desc+is i nu il judeca. &n acest fel, dac la petrecerea $ideala' lucrurile vor scapa de sub control, te va suna i iti va cere ajutorul. %unoaste-ti copilul i ai ncredere n el" &nvata-l sa faca fata la cele mai diverse situaii i sa aiba ncredere ca va face ceea ce trebuie astfel nc#t sa fie bine pentru el nsui"
2 GaineD ;ri:uriD stil vestimentar
!a un mic exerciiu de observatie, asezat confortabil n propria mana, n afara scolii< liceului n care nvata copilul tau i observa-i pe ceilali adolescenti" 3u-te ntr-un mall i fii atent la felul n care se imbraca adolescenii" 0egociati un buget pentru +ane i accesorii i respecta-l cu fermitate" &n cazul n care copilul greseste i depaseste bugetul, lasa-l sa nvete din propria greseala (de exemplu, va plati datoria din banii de buzunar).0u ii face morala" 6inisteste-te" %opilul tau nu va pastra acest til vetimentar nonconformist o vesnicie. 0u va trece mult pana c#nd tilul voastru vetimentar
-ucura-te de ceea ce vezi" !a poze" 3ac adolescentul tau nu acorda suficienta atentie igienei personale, construiti o rutina n acest sens" 6asa-ti copilul sa i aleaga singur tilul vetimentar i negociati doar acele situaii importante pentru tine n care vrei sa se imbrace ntr-un anumit fel (de exemple, o cna formala cu prieteni de-ai tai sau colegi de serviciu)" 2lanific#ti impreuna o zi pentru cumparaturi. 6asa-l pe copil sa aleaga magazinele"
192
DRAFT
va fi similar" ;urprindeti fiica i fa-i o programare la stilist" 3 >anii de bu:unar 2lateste-l doar pentru acele activitati pentru care ai fi angajat i platit n mod bisnuit pe altcineva" 2lata se face la fnalizarea activitatii. -anii de buzunar nu au legatura cu activitatile gospodareti. 4vita $cautiunile'" 1tunci c#nd ramane fara bani ntr-o situaie n care ar avea nevoie de ei, nu ii da sume suplimentare pentru ca nu va nvata sa i admnistreze singur bugetul. 3ac cere bani de imprumut, da-i sume mici i tine o evidenta clara a platii datoriilor. :areste limita de credit doar dupa ce va dovedi ca este capabil sa plateasca datorii mai mari. 4 %rietenii &ntreaba-te de ce copilul tau i alege tocmai prietenii pe care ii are" ;e imte cumva nesigur &i aleg prieteni care nu asteapta foarte mult de la ei =fera-i numeroase oportuniti pentru a-i dezvolta ncrederea n sine i a-i contientiza competentele. 1stfel, i vor alege prieteni asemenea lor. 0u-i critica prietenii. &nvita-i la voi acasa i ofera-le un model pozitiv de comportament" &nvata-l sa faca i sa administreze un buget" &nvata-l sau roaga-l sa te nvete programe computerizate de admnistrare a bugetului" 2entru nceput, fixeaza o alocatie pentru imbracaminte" &nvata-l trucuri pentru a face economii) $trei plicuri cu bani' ( unul cu bani de c+eltuiala, altul cu economii pe termen lung i ultimul cu economii pe termen scurt.
3a-i voie copilului tau sa petreaca timp cu prietenii n camera lui, cu usa nc+isa, fara a da buzna peste ei. 3oar pentru ca au nevoie sa vorbeasca ntr-un spatiu privat, nu nseamna ca n spatele uii se consuma droguri sau au loc orgii. 4 o, sa bati la usa i sa ceri permiunea de a intra> cu siguranta, raspunsul va fi $da'> vei fi surprins sa vezi un grup de adolescenti relaxati, ascultand muzica i vorbnd> &n cazul n care copilul tau are dificultati n a-i face prieteni, ntreaba-l dac are nevoie de sfaturi> dac nu, ai ncredere ca va rezolva singur problema"
5 4reburile .ospodare/ti
@oti copiii fac diverse treburi n gospodarie" &n timpul unei $sedinte de familie', cere-i parerea n legatura cu felul n care ar trebui facute treburile gospodareti" %onstruiti o rutina a gospodarieie i folositi consecinte pentru a va asigura ca este respectata" 4vitati scuzele, c+iar dac a doua zi are un test important la scoala" 1stfel va nvata sa i planifice timpul pentru toate tipurile de activitati. =feriti-va ajutorul ntr-o situaie speciala pentru
/mplica-ti adolescentul n activitati de gospodarie c#t mai variate) gatit, facut piata, spalatul i calc#tul +anelor, pregatirea mesei, ngrijirea manii, curatenie sau orice alta activitate care il va pregati pentru viata de adult" *especta-i programul foarte ncarc#t dar nista sa i planifice cel putin o seara pe saptamana pentru a te ajuta la gatit.
192
DRAFT
el< ea" 6 ) amera mea6asa-l<o sa-i decoreze singur<a camera" @ransformati curatenia rutina a familiei" saptamanala ntr-o 3ormitorul lui< ei va arata asa cum i doreste el< ea sa arate, c+iar dac din punctul tau de vedere este un mic +aos" 1i ncredere ca va face ordine n camera atunci c#nd va imti nevoia. ?neori, cei mai dezordonati adolescenti, devin cei mai ordonati aduli. 2ermite-i sa redecoreze peretii cu posterele trupei< cantaretului favorit sau sa i vopseasca mobilierul" 7 ntalnirile romantice !iica ta de GF ani are un prieten. 0u reactiona exagerat" ;unt sanse mari ca n mai putin de o saptamana relaia sa se nc+eie ( cu conditia sa nu ntervii. 4ste important sa ntelegi ca $relatie stabila' nseamna altceva cu fiecare v#rsta> afla ce nseamna pentru copilul tau" &n cazul preadolescentilor, nsoteste-i pana la locul ntalnirii (%inema, mall etc.) i fixati impreuna o ora la care sa va rentalniti, pentru ntoarcerea acasa" 6asa-ti adolescentul sa dea petreceri la voi acasa, cu tine prin preajma (dar nu foarte $vizibil')" &n felul acesta, ii vei cunoaste grupul de prieteni. &ncurajeaza activitatile de grup" J 1coala 1minteste-ti ca scopul educ#tiei este de a nvata, nu de a lua notele cele mai mari din clasa" ;pune-i copilul ca el este mai important pentru tine dec#t notele pe care le ia la scoala" 3ac notele sale sunt mici, ncearca sa vezi din ce cauza se ntampla acest lucru. !ii realist i obiectiv c#nd vne vorba de competentele i abilitile copilului" 0u-i nterzice activitatile favorite (de exemplu sportul) ca pedeapsa pentru note mici" %ititi impreun sau nscrieti-va la un curs (de /nformeaza-ti fiica despre riscurile ntalnirilor cu baieti mai mari i necunoscuti (riscul violului)" 3iscutati desc+is despre sex, sexul n adolescenta, sexul neprotejat. 1sculta cu atentie ceea ce are de spus copilul tau" 3ac copilul se imte pregatit pentru ntalniri romantice, lasa-l dar fii atent i decs+is la orice discutie" &nvita-l pe partenerul<a fiicei< fiului tau acasa la voi i nclude-l n activitatile de familie" 1sigura-te ca fiica< fiul tau se imt iubiti i valorizati n familie. 1sfel scade riscul de a cauta iubire i acceptare n contexte nepotrivite. ;coala nu este pentru toata lumea> unii adolescenti se g#ndesc mai degraba la o meserie, care le-ar oferi ndependenta, dec#t la contnuarea studiilor. !ii pregatit sa accepti aceasta alternativa" =fera-ti sprijinul pentru teme din c#nd n c#nd. 0u nterveni ntre copil i profesorii sai dec#t atunci c#nd apar probleme. 0u reactiona exagerat la prima nota proasta" 1steapta sa vezi ce face copilul pentru a-i imbunatati situaia. !ii disponibil i suportiv, fara a prelua controlul"
=fera-i alternative) face curat singur sau cu ajutorul tau.
19+
DRAFT
exemplu, aerobic pentru mama ( fiica, tenis de camp pentru tata-fiu< fiica). 1preciaza eforturile i fiecare progres al copilului, fara sa te gandeti ce loc ocupa n ierar+ia clasei" &ncurajeaza-l pe copil sa aiba ncredere n punctele sale tari. 0u trebuie sa fie bun la toate" K 4ele;onul mobilD computerulD & pod<ulD M%3 plaOer<ul ... toate de ultima .eneratie 6imitati timpul petrecut la calculator, pentru jocuri, Aa+oo messenger sau navigare pe internet. &n cadrul unei sedinte de familie, negociati cu atentie numarul de ore alocat acestor activitati. %ontrolati serverele de nternet< ite-urile la ca care are acces copilul" 3iscuta cu copilul despre riscul i valoarea unor convorbiri on lne cu necunoscuti. /mpartaiti idei despre cum ar putea sa se protejeze de riscurile potentiale ale convorbirilor on lne. 0u cumpara un televizor special pentru camera copilului" %opiii sunt expui la scene explicite de violenta i sex n mass media mai mult ca niciodata. 0ul poti proteja n fiecare dintre aceste situaii dar poti discuta cu el despre ceea ce vede i despre ceea ce crede i imte n raport cu acest tip de nformatie. *oaga-l sa te nvete sa lucrezi la calculator" 0u manc#ti n timp ce priviti la @K. :asa va fi rezervata discutiilor relaxante n familie. 1L 'a mallD la concerteD la ;ilm ... &nsoteste-ti preadolescentul la mall< cinema, dac are ntalnire cu prietenii. 1steapta-l la o cafenea, pana c#nd este pregatit de plecare (stabiliti n prealabil ora la care va vei rent#lni). @e ngrijoreaz probabil coninutul filmelor ce promoveaz violen, distrugere, lips de respect, pornografie> de asemenea, adolescenii au acces la Mebsite-uri i reviste ce prezint activiti sexuale explicite, forme de abuz, exploatare. /nterdicia nu este o opiune la care poi apela deoarece nu poi controla accesul copilului la acest tip de informaie n afara mediului familial ... i uneri nici acolo. &n plus, $fructul 0u uita" :all-urile i concertele sunt la fel de importante pentru socializarea copilului tau, precum erau $ceaiurile dansante' pentru tine. 2rofit de acest context i roaga-l pe copil s i explice de ce generaia lui este interesat de aceste forme de distracie 1fla care este emiunea lui< ei favorita i urmariti-o impreuna, pentru a-ti face o idee despre contnutul acelei emiuni" 3iscutati despre nfluenta @K-ului i a calculatorului asupra a ceea ce face i a felului n care g#ndete" 0u-i cumpara telefon mobil, dec#t n situaie de urgenta. 3ac economiseste bani pentru a-i cumpara telefonul, ganditi-va impreuna la o modalitate de plata a facturilor. %#nd copilul tau i dorste un produs caruia i se face reclama ntens la @K, ajuta-l sa ia o decizie) $3e ce iti doreti de fapt acel obiect /ti permiti sa il plateti /l vrei doar pentru ca nimeni de la tine din clasa nu il are< toti colegii tai il au 1i n mod real nevoie de el '
195
DRAFT
interzis' va fi cu att mai atractic pentru copil.
199
DRAFT
!1>3! && 19G1!" $3 $3OI97>!13 ! !:&7&>_F&791 !132>!73 $3 $&4C& 7&2!13 9O&>&I_
5edina 1 !#TR>D;C$R$ 5edina 2 C;& SPR!M!#!& D$I(>"TAR$A C>P!";";!= 5edina 3 C$ S;#T C>&P>RTA&$#T$"$ PR>B"$&AT!C$ 1edinta 4 &>#!T>R!IAR$A C>&P>RTA&$#T$">R PR>B"$&AT!C$ 5edina 5 C;& !D$#T!F!C'& CA;I$"$ C>&P>RTA&$#T$">R PR>B"$&AT!C$ 5edina 6 &A#AG$&$#T;" C>&P>RTA&$#T$">R PR>B"$&AT!C$ 5edina 7 D$I(>"TAR$ D$ AB!"!T')! 5 R$I>"(AR$A D$ PR>B"$&$ 5edina J P"A#!F!CAR$A P$#TR; S!T;AT!! C; GRAD R!D!CAT D$ R!SC 5edina K $(A";AR$A PR>GR$S;";! S! &$#T!#$R$A SCQ!&BAR!">R 5 ! 5edina 1L $(A";AR$A PR>GR$S;";! S! &$#T!#$R$A SCQ!&BAR!">R 5 !!, !#CQ$!$R$A PR>GRA&;";!
197
DRAFT
P$D!#)A . !#TR>D;C$R$
arcurgnd aceast sesiune, prinii vor afla% ce nseamn s fii un printe responsabil i competent; ce obiective pentru schimbare ar putea s i asume;
>7iective 7a sfritul acestei sesiuni prinii% - vor ti ce nseamn i ce implic disciplinarea po*itiv; - vor stabili obiective pentru schimbarea comportamentului lor i al copilului deopotriv; !cest program a fost conceput pentru a-i spri)ini pe aduli n asumarea rolului de printe. 3ste nevoie de anga)amentul, cooperarea, timpul, participarea i implicarea prinilor pentru ca obiectivele pe care i le vor stabili chiar n aceast prim sesiune s poat fi atinse. Ior nva abiliti noi, i vor de*volta competenele, i vor modifica comportamentele i convingerile. "ai )os este pre*entat un anga)ament pe care fiecare printe l face cu sine, n vederea motivrii pentru implicarea i parcurgerea pn la final a programului.
Angajament
3u! 444444444444444..! sunt de accord s joc un rol activ n acest program. Gn acest sens!
5 5 5
voi rezerva o or sptm nal pentru a lua parte la program6 voi realiza activitile practice 8i exerciiile propuse6 voi rezolva temele pentru acas.
7emntura $ 44444444444444444.. #artor $ 4444444444444444..
Data $ 4444444444.
+0erciiu2 Ce i doreti s obii ca urmare a implicrii n acest program+
198
DRAFT
< nde8te-te la motivele pentru care participi la acest program 8i la a8teptrile tale legate de ceea ce vei obine din aceast experien. Koteaz c teva din g ndurile pe care le ai acum$
4ugestii pentru trainerR posibile rspunsuri% - pentru a nva s fac fa mai bine comportamentelor problematice ale copiilor; - pentru a gsi soluii pentru preocuprile de *i cu *i ale unui printe; - pentru a nva strategii de ncura)are a de*voltrii copilului etc.;
!(,
Ce 8nseamn sa +ii un printe responsa7il i competent9
An printe competent promovea* de*voltarea copilului i abordea* comportamentele copilului ntr-o manier constructiv, care nu rnete copilul. Comunicarea i atenia ndreptat asupra nevoilor copilului sunt la ba*a metodelor adecvate de management comportamental. !stfel copiii vor fi ncura)ai s i de*volte abilitile i s se simt bine cu ei ni. ,spectele cAeie ale unei strate.ii po:itive de parentin. sunt% rearea unui mediu ;amilial si.ur /i rela0antC An mediu familial sigur i rela#ant este acela n care% riscul de accidente domestice este minim; e#ist oportuniti de a e#plora, e#perimenta i de*volta noi abiliti; e#ist posibilitatea de monitori*are a comportamentului copilului ,s tii unde este i ce face.; onstruirea unor conte0te po:itive de BnvareC rinii trebuie s fie disponibili pentru copii lor; aceasta nu nseamn c trebuie s fii cu copilul tot timpul, ci atunci cnd i solicit atenia, a)utorul, afeciunea. Cnd copilul i cere, ntrerupe activitatea pe care o faci i acord-i toat atenia ta. (ncura)ea*-i niiativa i autonomia. !rat-i c aprecie*i ceea ce face; astfel, cresc ansele s se implice mai frecvent n activiti de*irabile.
7olosirea teAnicilor de disciplinare po:itivC $isciplinare po*itiv nseamn a-l nva pe copil comportamentele de*irabile n paralel cu eliminarea celor problematice, prin metode care e#clud pedeapsa, ce ar putea rni copilul ,fi*ic iRsau emoional.. >ehnicile de disciplinare sunt orientate spre nvarea asumrii responsabilitii i a re*olvrii problemelor cu care se confrunt copilul. $ac prinii sunt consecveni i predictibili n comportament de la o *i la alta, scad ansele de apariie a comportamentelor problematice.
199
DRAFT
,/teptri realiste ale prinilor le.at de evoluia copiluluiC !teptrile prinilor n ceea ce i privete pe copii depind de convingerile prinilor despre ce este normal n aceast etap de vrst. 3voluia fiecrui copil este ns unic i se reali*ea* n ritmuri diferite. 3i trebuie s fie pregtii ca nivel de de*voltare, nainte de a putea nva abiliti noi. roblemele apar atunci cnd prinii ateapt prea mult, prea repede; sau se ateapt s aib un copil perfect. %ortretul adolescentului ideal 3ste responsabilR; $ispus tot timpul s dea o mn de a)utor; (i place s stea de vorb cu prinii si i este foarte dornic s le mprteasc tot ce i se ntampl; 4e hrnete sntos; 2u se uit la televi*or; 0ace sport; !re burs pentru performana colar; "uncete n fiecare vacan de var; (i ctig singurRa banii de bu*unar, din care face i economii pentru studiile universitare sau pentru prima main; (i respect prinii, fraii, profesorii i vecinii; %ortretul adolescentului real $e*ordonat; 3goistR; !scult mu*ica prea tare; 4fidea* autoritatea; refer grupul de prieteni n locul familiei; !re pereii acoperii de postere; uine lucruri sunt mai importante pentru eiR ele dect o main de ultim generaie sau o pereche de )eans de firm; Irea un stil de via independent 4e mbrac la fel ca cei din generaia lui; 0umea* i consum alcool;
An printe care se ateapt ca adolescentul su s fie n permanen politicos, preocupat de coal, dornic s a)ute la treburile casnice i ordonat, are anse mari s fie de*amagit sau ntrun permanent conflict cu copilul. 2u v ateptai s avei un copil perfect; toi copiii fac greeli, iar cele mai multe dintre acestea nu sunt intenionate. !teptrile realiste se leag i de tine ca printe. 3 bine s ncerci s faci ct mai mult i ct mai bine dar nu e#ist printe perfect. 2u fii aspru cu tine, fiecare nva din e#perien. 6riFa pentru tineD ca printe. ! fi printe este mai uor atunci cnd nevoile de intimitate i rela#are ale cuplului sunt mplinite. ! fi printe bun nu nseamn s ai o via dominat de copilul tu. $ac nevoile tale ca adult sunt satisfacute, cresc ansele de a fi un printe rbdator, calm, consecvent i disponibil pentru copil. +0erciiu2 Ce nseamn sa fii un printe responsabil i competent+
17%
DRAFT
Care dintre aspectele de mai sus i se par u8or de realizatE De ceE 444444444444444444444444444444444444444444444444.44 444444444444444444444444444444444444444444444444.44 44444444444444444444444444444444444444444444444.444 44444444444444444444444444444444444444444444444444.. Care i se par dificileE De ceE 4444444444444444444444444444444444444444444444.4444 44444444444444444444444444444444444444444444.444444 4444444444444444444444444444444444444444444.4444444 44444444444444444444444444444444444444444444444444. Ce alte lucruri i se par importante pentru a-i ajuta copilul s creasc sntos E .................................................................................................................. .................................................................................................................. .................................................................................................................. ..................................................................................................................
C.
>7iective pentru schim7are
0iecare printe decide care sunt acele abiliti i comportamente pe care ar dori s le vad la copilul su. !tunci cnd ne propunem s l nvm pe copil o abilitate nou, este necesar s inem cont de faptul c copilul trebuie s fie pregtit ca etap de de*voltare, s i nsueasc noul comportament. +0erciiu Ce abiliti vreau s de*volt la copilul meu+ Gsii mai )os o list cu abilitile a cror de*voltare putei s o spri)inii.
171
DRAFT
Cum s comunice !i s se "neleag cu cei din jur 7-8i exprime opiniile 8i nevoile adecvat6 7 cear ajutor atunci c nd are nevoie6 7 fie compliant cu regulile adulilor6 7 se neleag bine cu copiii de v rsta lui6 7 fie con8tient de emoiile celor din jur6 7 fie con8tient de felul n care aciunile lui i afecteaz pe ceilali6 S-!i gestioneze emoiile 7-8i exprime emoiile ntr-o manier care s nu-i rneasc pe cei din jur6 7-8i gestioneze impulsurile 8i emoiile negative6 7 g ndeasc pozitiv despre sine 8i ceilali6 7 accepte regulile 8i limitele6 Cum s fie independent 7 fac lucruri pe cont propriu6 7 fie responsabil pentru propriile aciuni6 7 finalizeze activitile c'iar 8i c nd nu este un adult prezent6 Cum s rezolve probleme 7 arate interes 8i curiozitate pentru activitile zilnice6 7 pun ntrebri 8i s exprime puncte de vedere6 7 se g ndeasc la soluii alternative6 7 negocieze6 7 ia decizii 8i s rezolve probleme pe cont propriu6
+0erciiu Cum stabilesc obiective pentru schimbri n comportament 4ugestiiR recomandri pentru trainer% 1ugai-i pe prini% - s aib n vedere comportamentele pre*ente ale copilului; - s aleag comportamente crora ar vrea s le creasc frecvena; - s aleag comportamente crora ar vrea s le scad frecvena; - s se gndeasc la schimbri necesare n propriul comportament; - ce i-ar dori s fac mai des ,e#. s-i pstre*e calmul, s formule*e reguli clare, afirmative etc..; - ce i-ar dori s faca mai rar ,e#. s foloseasca ameninrile, s ridice tonul etc..;
172
DRAFT
Listai n tabelul de mai jos acele sc'imbri pe care ai dori s le obinei at t n comportamentul vostru c t 8i al copilului. &sigurai-v c obiectivele sunt specifice 8i realizabile. OBIECTIVE PENTRU SCHIMBAREA COMPORTAMENTULUI COPILULUI OBIECTIVE PENTRU SCHIMBAREA COMPORTAMENTULUI MEU
172
DRAFT
P$D!#)A ? C;& SPR!M!#!& D$I(>"TAR$A C>P!";";!9
arcurgnd aceast sesiune, prinii vor afla% Cum se de*volt o relaie po*itiv cu copilul; Cum se ncura)ea* comportamentele de*irabile; Cum pot facilitata nvarea de noi comportamente i abiliti; >7iective 7a sfritul acestei sesiuni prinii% - vor folosi strategii de de*voltare a unei relaii po*itive cu copilul ,e#. timp de calitate petrecut mpreun, comunicarea, e#primarea afeciunii.; - vor folosi strategii de ncura)are a comportamentelor de*irabile ,e#. recompensele.; - vor ti cum s i nvee pe copii noi abiliti i comportamente ,e#. modelarea.; - vor alege o strategie pentru a o e#ersa i monitori*a timp de = *ile; - vor elabora un tabel al comportamentelor, cu recompensele adecvate pentru copil; (nainte de a nva cum s abordm comportamentele problematice ale copilului, este important sa nvm ca prini sa spri)inim i s facilitm de*voltarea copilului i s stimulm achi*iia comportamentelor de*irabile. "ulte dintre problemele comportamentale frecvente se re*olv atunci cnd copiii sunt a)utai s nvee alte strategii de a face fa situaiilor dificile cu care se confrunt. 4ugestii pentru trainer% - roag-i pe prini s se gndeasc la metodele pe care le folosesc n pre*ent n relaia cu copiii lor; - amintete-le c orice metod are limite, c nicio metod nu va oferi soluii pentru orice situaie problematic i nu va funciona i*olat sau aplicata inconsecvent; - informea*-i c metodele i strategiile sunt concepute pentru a fi utili*ate mai degrab atunci cnd copilul are comportamente de*irabile, dect n situaii n care nu cooperea* i are un comportament problematic;
I.
De*voltarea unei relaii po*itive cu copilul
0iecare printe i dorete o relaie bun cu copilul lui. Copiii nva cel mai bine abiliti i comportamente noi ntr-un mediu familial cald, predictibil i securi*ant. "ai )os sunt pre*entate cteva recomandri care i vor a)uta pe prini s de*volte o relaie po*itiv cu copilul. Petrecei timp 8mpreunaL ! petrece frecvent mici perioade de timp cu copilul este mult mai benefic dect a petrece mai rar, o perioad mai ndelungat. Aneori i cteva minute petrecute mpreun schimb calitativ relaia printe / copil, cu condiia ca aceasta s se ntmple de mai multe ori de-a lungul *ilei. !tunci cnd copilul te abordea*, i pune o ntrebare sau ncearc s te implice n activitatea pe care o desfoar, fii disponibil' !cel timp este foarte special pentru copil. 3ste de dorit s ntrerupi activitatea n care erai implicat i s acor*i toat atenia copilului. $ac eti foarte ocupat sau ceea ce fceai este e#trem de important, planific timp pentru copil, ct mai curnd posibil. +0erciiu2 4ugestii pentru timp special petrecut mpreun.
17+
DRAFT
I-imp specialF poate s nsemne altceva pentru fiecare familie n parte. Kotai c teva idei despre cum ai putea petrece timp special mpreun cu copiii. &mintii-v c Itimp specialF poate fi petrecut zilnic (ex. vedem un film mpreun! mergem la cumprturi* 8i nu presupune neaparat excursii n afara ora8ului. ............................................................................................................. ............................................................................................................. ............................................................................................................. .............................................................................................................
(or7e te cu copilulL !tunci cnd vorbim cu copiii, le de*voltm abiliti de comunicare, sociale i ii a)utm s aib o imagine de sine po*itiv datorit faptului c le acordm atenie. 3ste important s vorbim cu copilul despre lucrurile care pre*int interes pentru el, s le mprtim ideile care vi*ea* ntreaga familie n cadrul edintelor de familie, s i ascultm cu atenie atunci cnd i e#prim opiniile. +0erciiu2 4ubiecte de conversaie.
/ o list cu lucrurile care l intereseaz pe copilul tu sau cu activitile pe care le-ai fcut mpreun: separat 8i despre care ai putea discuta$ .......................................... .......................................... .......................................... ........................................... ........................................ ........................................ ........................................ .........................................
$Aprim4i a+eciuneaL 9 alt modalitate prin care le putem arta copiilor c ne pas i c suntem interesai de tot ceea ce i implic, este s le artm afeciunea prin gesturi fi*ice ,e#. mngieri, mbriri, srutri, atingeri, gdilat, masa).. !ceste gesturi l fac pe copil s se simt dorit, iubit i ii de*volt abilitatea de a primi i drui afeciune. +0erciiu2 "odaliti de e#primare a afeciunii.
175
DRAFT
Care sunt gesturile fizice de afeciune preferate de tine 8i copilul tuE 444444444444444444444444444444444444444444444444 444444444444444444444444444444444444444444444444 444444444444444444444444444444444444444444444444
!!,
Cum se 8ncura<ea* comportamentele de*ira7ile
Copiii cooperea*a foarte bine atunci cnd sunt ncura)ati i primesc atenie po*itiv i cnd sunt implicai n activiti pe care le consider interesante. "ai )os sunt pre*entate cteva recomandri legate de felul n care ludam i oferim atenie. 4ugestii pentru trainer% - amintete-le prinilor c ncura)area comportamentului de*irabil imediat dup manifestare, crete ansa reapariiei acestuia; - roag-i s se gndeasc, pe msur ce re*olv e#erciiile, la schimbrile pe care considera c ar putea s le fac, pentru a ncura)a comportamentul de*irabil al copilului. Cum ludm copilul !tt copiilor ct i adulilor le place s fie ludai. !tunci cnd copilul are un comportament care v place, ludai-l; uneori e suficient s artai c suntei de acord cu ceea ce face% 4xemplu) $:i-a plcut cum l-ai ajutat pe fratele tu mai mic mai devreme. -ravo"' $1i ajuns acas la ora pe care o agreasem. :ulumesc"' $: bucur ca i-ai ordonat camera, aa cum te rugasem" i mulumesc"' 3vitai comentariile care fac trimitere la un comportament problematic, de felul% $i mulumesc c nu mai ntrerupt nainte de a termina ce aveam de spus, aa cum faci de obicei'. 4e recomand ca lauda sa fie descriptiv i s fac trimitere direct la comportamentul a crui frecven dorim s o cretem. !utenticitatea i entu*iasmul n e#primarea verbal sunt foarte importante. +0erciiu2 4 nvm s ne laudm copiii'
179
DRAFT
Cite8te lista cu comportamente pe care i-ai dori s le fac copilul mai frecvent. Koteaz mai jos aceste comportamente iar n dreptul fiecruia scrie o afirmaie care s exprime o laud pentru a ncuraja repetarea acelui comportament. /ii c t mai specific 8i mai descriptiv cu putin) Comportament .............................. .............................. .............................. .............................. #auda .................................................. .................................................. .................................................. ..................................................
Cum 8i acordm atenie 3#ist multe feluri de a acorda atenie. An *mbet, o btaie pe umr sau privitul pur i simplu sunt forme de atenie pe care copilul le aprecia* i care pot fi folosite pentru a ncura)a comportamentele de*irabile. (mpreun cu lauda, aceste gesturi i arat copilului c suntem ncntai de felul n care se comport. $e asemenea, aceste gesturi pot fi folosite i n conte#te n care copilul are comportamente de*irabile dar nu l putem luda ,de e#emplu, este n gaca de prieteni; o laud venit de la mama nu ar face dect s l fac s simt )enat, ruinat.. +0erciiu2 Gesturi prin care acordm atenie'
/ o list cu gesturile pe care le-ai putea face pentru a-i arta copilului c i acorzi atenie$ ............................................................................................................. ............................................................................................................. ............................................................................................................. .............................................................................................................
Ce ativiti ar putea +i de interes pentru copil &mplicarea copilului n activiti de interes pentru el repre*int o bun premis pentru construirea autonomiei. An mediu familial sigur, cu o ofert bogat n activitiR lucruri de e#plorat, stimulea* de*voltarea copilului i l ine ocupat. !ctivitile pot fi reali*ate deopotriv n cas i n afara acesteia, n comunitate.
177
DRAFT
+0erciiu2 4ugestii pentru activiti cu copii.
< ndii-v la c teva activiti pe care copilul dvs. le-ar considera amuzante. Consultai-v si cu ceilali prini din gup.&vei n vedere at t activiti ce pot fi fcute n cas! c t 8i activiti realizate n afara casei (n curte: grdina! n cartier! parc! la munte! etc.* Activiti de interior Activiti "n aer liber A
!!!,
Cum pot +acilita 8nvarea de noi comportamente i a7iliti
Iom vorbi un pic despre rolul printelui ca profesor - sau despre modelarea comportamentului copilului prin e#emplul personal pe care printele l poate oferi. Creterea presupune nvarea a numeroase abiliti comple#e ,de la splatul pe dini n primii ani de via, la strategii de re*olvare a problemelor, n adolescen.. 0iecare printe trebuie s tie cum s i spri)ine copilul n fiecare dintre aceste situaii. 4ugestii pentru trainer% - amintete-le prinilor ca ncura)area comportamentului de*irabil imediat dup manifestare, crete ansa reapariiei acestuia; - roag-i s se gndeasc, pe msur ce re*olv e#erciiile, la schimbrile pe care consider c ar putea s le fac, pentru a-i a)uta pe copii s nvee noi abiliti i comportamente.
&odelarea comportamentului Copiii nva imitndu-i pe cei din )ur. entru a ncura)a nvarea de noi comportamente, ofer-le copiilor modele. 9fer a)utor atunci cnd este ca*ul i ncura)ea*-i pe copii s repete singuri comportamentul nou. 7aud-i ori de cte ori reuesc.
178
DRAFT
2u te atepta ca adolescentul tu s respecte regulile casei atunci cnd nici un alt membru al familiei nu o face. $e e#emplu, nu te poi atepta s i fac ordine n camer, atunci cnd camera prinilor este de*ordonat. 9fer e#emplul personal pentru a-i nva copilul cum s se comporte. +0erciiu Cum s fiu un e#emplu pentru copilul meu.
Din lista cu comportamente pe care i-ai dori s le fac copilul mai frecvent (vezi 8edinta 1*! alege acele comportamente pe care ai putea s le modelezi oferind exemplul personal. Koteaz-le mai jos) .................................................................................................................. .................................................................................................................. .................................................................................................................. ..................................................................................................................
4em pentru acas !lege dou dintre metodele pre*entate n aceast sesiune, pe care consideri c ai putea s le foloseti acas cu copilul tu. 4tabilete o7iective speci+ice, de tipul% Ioi folosi laude descriptive de minim cinci ori pe *i. "onitori*ea*-i comportamentul folosind fia de mai )os. 4crie $! ,dac ai folosit metoda aa cum i-ai propus. sau 2A ,pentru situaiile n care nu ai reuit s atingi obiectivul specific. *ilnic, n dreptul fiecrui obiectiv preci*at. (n spaiul re*ervat comentariilor, notea* obstacolele ntmpinate n utili*area metodei alese sau reaciile copilului la metod. 3#. 7uni% !na mi-a *mbit cnd am ludat-o pentru c s-a )ucat cu fratele ei mai mic sau "ari% a*i am fost att de obosit nct nici mcar nu am remarcat dac !ndrei i-a pus lucrurile n ordine.
179
DRAFT
Fi a de monitori*are
=biectivul specific G) ...................................................................................................................... ...................................................................................................................... =biectivul specific B) ...................................................................................................................... ...................................................................................................................... Iiua "uni >7iectivul speci+ic . DA D #; >7iectivul speci+ic ? DA D #; Comentarii
&ari
&iercuri
Moi
(ineri
Sm7t
Duminic
18%
DRAFT
P$D!#)A 3 C$ S;#T C>&P>RTA&$#T$"$ PR>B"$&AT!C$
arcurgnd aceast sesiune, prinii vor afla% Ce este un comportament problematic i cum poate fi corect definit; Cum influenea* propriile gnduri i credine felul n care reacionm la comportamentul copilului; >7iective 7a sfritul acestei sesiuni prinii% - vor ti ce sunt comportamentele problematice; - vor putea s operaionali*e*e o problem de disciplin; - vor face distincia ntre comportamentul copilului i propriile interpretri legate de situaia respectiv;
!,
Ce 8nseamn comportament pro7lematic
Comportamentele problematice% - pun copilul n pericol; - sunt necompliante fa de ateptrile i cerinele re*onabile ale printelui; - interferea* cu meninerea relaiilor sociale po*itive. 0iecare printe poate sa identifice cu uurina probleme de disciplin, precum agresivitate, refu*, sfidare, ignorare etc. !ceste probleme mpiedic desfurarea optim a activitatilor i relatiilor n cadrul familiei. $e multe ori, soluionarea acestor probleme este dificil deoarece sub denumirea acestor probleme se 8ascund mai multe aspecte care trebuie gestionate. rima etap n re*olvarea acestor probleme de disciplinare este definirea lor specific, adic identificarea comportamentelor problem, care se doresc a fi remise sau eliminate. !cest etap se numete operaionali*area pro7lemei i presupune identificarea comportamentelor pe care un copil le face i care sunt inta modificrii. &nstrumentele de management comportamental ne ofer metode de modificare a comportamentelor problematice, dar nu ne ofer metode de ameliorare a unor probleme vag definite precum agresivitate, indisciplin, neatenie. Ca urmare, pentru fiecare situaie problematic trebuie identificate comportamentele care apar i care ne fac s punem diferite etichete ,obra*nic, neatent etc.. atunci cnd le observm.
181
DRAFT
+0erciiu Cum operaionali*m problemele de disciplin cu care ne ntlnim. 1ituaia problem /onu m sfideaz. .................................................... $peraionali:area problemei /onu face remarci ironice atunci c#nd vorbesc cu el> /onu vorbete la telefonul mobil n timp ce i adresez o rugminte. /onu pleac din camer n timp ce i vorbesc. .................................................... .................................................... .................................................... .................................................... .................................................... .................................................... .................................................... .................................................... .................................................... .................................................... .................................................... ....................................................
.......................................................
....................................................
!!,
Cum in+luenea* propriile -nduri i credine +elul 8n care reacionm la comportamentul copilului
$e multe ori, gestionm situaiile problematice n functie de reacia noastr la comportamentul copilului. !ceast reacie nu ia n considerare modul n care va fi afectat comportamentul copilului. 9 situaie de disciplinare presupune C variabile% printele i copilul. 4ingura variabil pe care printele o poate utili*aRcontrola este propriul su comportament. Comportamentul printelui decide dac situaia este sau nu controlat. $e aceea este important ca printele s tie ce comportament s aleag ca rspuns la o situaie problematic, astfel nct copilul s fie influenat n mod po*itiv, eficient. Cnd apare un comportament problematic, printele rspunde n funcie de modul n care interpretea* acel comportament. Ceea ce gndim despre comportamentul problematic influenea* ceea ce facem n consecin. $e e#emplu, dac consider c adolescentul meu rspunde nentrebat pentru c nu m respect, voi reaciona altfel dect dac m gndesc c vorbete nentrebat pentru c este nerbdtor s i e#prime opinia n legtur cu subiectul pe care l discutm. Cu alte cuvinte, la acelai comportament problematic al unui copil pot reaciona diferit n funcie de e#plicaia pe care o atribui acelui comportament. +0erciiu Ce gndim de obicei i cum reacionm la comportamentele problematice ale copiilor.
182
DRAFT
E opilul meu este ru%#nd g#ndete astfel, printele) etic+eteaz copilul> pune pe seama lui orice situaie negativ care ar putea aprea n familie, la coal, n grupul de prieteni> este tentat s foloseasc metode autoritare de disciplinare> evit s ncerce noi metode de disciplinare> nu apreciaz progresele mici ale copilului, ignor comportamentele adecvate ale acestuia> generalizeaza aceast etic+et la toate comportamentele copilului (nimic din ce face copilul nu este bun). %onsecine pentru copil) crede el nsui c este ru i acest lucru nu se poate sc+imba. pune pe seama acestui lucru orice comportament pe care l face. stima de sine este afectat. performana academic poate s scad> interesul copilului fa de tot ce se nt#mpl n jurul su este sczut.
E opilul meu m s;idea:%#nd g#ndete astfel, printele) consider orice comportament problematic al copilului ca o confirmare a acestei convingeri> are o reacie emoional mai puternic atunci c#nd copilul face un comportament problematic ( se enerveaz, se nfurie, se ntristeaz etc. pedepsete copilul pentru c nu a fost respectuos> %onsecine pentru copil) .................................... .................................... .................................... .................................... .....................................
!firmaiile i comportamentele adolescenilor au de cele mai multe ori legtura cu ei ni, nu cu prinii. 3ste important ca prinii s nu se nvinoveasc pentru aceste comportamente i nici s nu fie ofensai. Copiii sunt personaliti distincte care nva din propriile greeli, eecuri sau succese. +0erciiu entru a v a)uta s contienti*ati c adolescenii sunt separai de dvs. gndii-v la un comportament care v deran)ea* cel mai mult; iata cteva sugestii%
chiulete; se nchide n camera luiRei i nu mai iese de acolo; refu* s mearg n vacan cu familia; are toane; nu a)ut la treburile casnice; nu vrea s petreac timp n familie ,de pild s vedei un film mpreun.; nu vrea s-i continue studiile;
182
DRAFT
#ai jos sunt descrise dou atitudini diferite$ Interpretez totul personal deci cred c toate comportamentele copilului meu au legatur cu e8ecurile sau succesele mele. De exemplu$ I7unt un printe oribilF! I7unt un printe bunF! ICe vor crede ceilaliEF! ICum a putut s fac a8a ceva dup tot ce am fcut pentru el:eaEF! Icu siguranta m ur8te! altfel nu s-ar comporta a8aF. Cred c! comportamentele copilului meu au mai degrab legtur cu el nsu8i: ea ns8i! dec t cu mine. De exemplu$ I&cest lucru este important pentru el: eaF! I-rebuie s afle singur: ce nseamn astaF! I3xploreaz pentru a alege n cuno8tin de cauzF! I&m ncredere c va nva ceea ce trebuie din aceast gre8eala: provocareF! I# ntreb ce semnificaie are acest lucru pentru el: eaF. < ndii-v din nou la comportamentul problematic ales anterior. Descriei comportamentul pe care l-ai adopta dac ai avea prima atitudine6 apoi comportamentul care ar decurge din a doua atitudine. Comportamentul & .................................................................................................................. .................................................................................................................. .................................................................................................................. .................................................................................................................. Comportamentul ? .................................................................................................................. .................................................................................................................. .................................................................................................................. .................................................................................................................. 7pune-i copilului tu ce ai nvat n urma acestei aplicaii$ .................................................................................................................. .................................................................................................................. ..................................................................................................................
18+
DRAFT
+0erciiu Cum putem verifica dac modul cum rspundem la comportamentul problematic al elevului este o metod de disciplinare eficient sau nu+ 6uai un exemplu concret de situaie problematic i notai care a fost rspunsul dvs. 4ituaie problematic% ..................................................................................................................................................................... ....................................................................... 1spuns la situaia problematic% ..................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................... ........................ C. !poi anali*ai acest rspuns folosind urmtoarele ntrebri% Ce a nvat copilul n urma acestei metode+ ! neles legtura ntre comportamentul lui i metoda pe care am aplicat-o+ Cum m simt% o Aurat o Iinovat o "ndru c am avut dreptate o Calm o (ngri)orat o EEEEEEEEEEE.. o EEEEEEEEEEEE o EEEEEEEEEEE.. Cum s-a comportat copilul dup momentul n care am aplicat respectiva metod de disciplinare+ o mai repet comportamentul problematic+ o se i*olea*, se retrage+ o face alte comportamente problematice+ o m sfidea*+ o face ceea ce i-am cerut+ Cum pot caracteri*a relaia pe care o am cu copilul dup momentul n care am aplicat respectiva metod de disciplinare+
EEEEEEEEEEEEEEEEEE. EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE................................... .............................................................................................................................
185
DRAFT
P$D!#)A G &>#!T>R!IAR$A C>&P>RTA&$#T$">R PR>B"$&AT!C$
arcurgnd aceast sesiune, prinii vor afla% Ce nseamn monitori*area comportamentului copilului; Care sunt instrumentele utile pentru monitori*area comportamentelor;
>7iective 7a sfritul acestei sesiuni prinii% - vor ti cum s in un )urnal comportamental; - vor ti s fac o fi de frecven a comportamentului; - vor ti s elabore*e un grafic comportamental; - vor ncepe s monitori*e*e unul sau doua dintre comportamentele copilului; "onitori*area comportamentelor, att ale copiilor ct i ale prinilor, este important pentru a putea evalua progresul ctre obiectivele propuse n etapa anterioar. rocesul de monitori*are este util pentru c% - l a)ut pe printe s i dea seama n ce msur credinele sale legate de comportamentul copilului sunt adevrate; - l a)ut pe printe s i monitori*e*e propriile reacii la comportamentul copilului; - ofer informaii privind momentul i motivul apariiei comportamentului; - permite evaluarea schimbrii comportamentului ,se mbuntete, se nrutete, rmne constant.; - indic atingerea obiectivului; (om descrie 8n continuare cteva instrumente de monitori*are
!,
-
Murnalul comportamental
rintele notea*% cnd apare comportamentul problematic; unde apare comportamentul problematic; ce s-a ntmplat nainte de apariia comportamentului ,cau*a potenial.; ce s-a ntmplat dup apariia comportamentului ,reacia printelui.;
!stfel, vor fi identificate% - tiparul comportamental; - frecvena comportamentului; - conte#te cu grad ridicat de risc pentru declanarea comportamentului; - posibile cau*e; - posibile ntriri ,acordate involuntar.; - consecvena n reacia printelui; 4e recomand a fi folosit pentru comportamente problematice care apar de mai puin de 6 ori pe *i.
189
DRAFT
/urnalul comportamental
Comportament problematic$ 4444444444444444444444. Miua$ 44444444444.
Comportamentul problematic C$nd !i unde apare% Ce s-a "nt$mplat "nainte s apar% Ce s-a "nt$mplat dup % Comentarii
187
DRAFT
!!, Fi a de +recven
Comportamentul copilului este monitori*at prin bifarea fiecei aparitii n decursul aceleiai *ile. 4e recomand a fi folosit pentru comportamente problematice care apar de pn la ;6 ori pe *i.
Fi a de +recven Comportamentul problematic% nFur Iiua " & & M ( S D ; ` ` ` C ` ` ` 5 ` ` ` Q ` ` ` 6 ` ` ` J ` ` ` = ` ` ` ` ` N < ;? ;; ;C ;5 ;Q ;6 Total
188
DRAFT
!!!, Gra+icul comportamental
>oate informaiile colectate cu a)utorul instrumentelor anterioare pot fi nregistrate ntr-un grafic pentru a facilita monitori*area comportamentului. 4e recomand monitori*area timp de ;-C sptmni a comportamentului problematic nainte de a aplica o nou strategie de parenting. Comportamentul va fi monitori*at i dup aplicarea metodelor noi pentru a evalua progresul copilului. (nregistrarea schimbrilor favorabile n comportament motivea* prinii pentru utili*area tehnicilor de disciplinare po*itiv.
Comportament pro7lematic: ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, $valuare iniial

.? . . . C 1 @ A J K 2 A G A 3 ? . C ; C 5 Q 6 J = N < ; ? ; ; ; C ; 5 ; Q A ; 6 A A A A A A
"una: ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, !ntervenie
A A A ; J A ; = A ; N A ; < A C ? A C ; C C A C 5 A C Q A C 6 A C J A C = A C N A C < A 5?
I!;A C 5 .? repre*int numrul de apariii ale acomportamentului problematic;
4em pentru acas !lege ;-C comportamente ale copilului pe care i-ai dori s le monitori*e*i. 0olosete unul din instrumentele pre*entate mai sus timp de o sptmn, *ilnic. 7a finalul saptamanii, centrali*ea* informaiile obinute ntr-un grafic comportamental.
189
DRAFT
P$D!#)A 2 C;& !D$#T!F!C'& CA;I$"$ C>&P>RTA&$#T$">R PR>B"$&AT!C$
arcurgnd aceasta sesiune, prinii vor afla% Ce funcii ndeplinesc comportamentele pe care le facem *i de *i; Cum poate fi identificat funcia unui comportament pe care dorim s l schimbm; Care sunt metodele prin care pot fi identificate cau*ele unui comportament; >7iective 7a sfritul acestei sesiuni prinii% - vor ti s identifice funcia comportamentului pe care doresc s l schimbe; - vor ti cum s anali*e*e conte#tele care declanea* comportamentele problematice ale copilului; - vor ti s utili*e*e instrumente specifice pentru a identifica funcia unui comportament;
!,
Funciile comportamentelor copiilor
edeapsa nu re*olv o problema de comportament pentru c nu adresea* cau*a comportamentului , edeapsa intete efectul ,comportamentul problematic., dar nu i cau*a lui. 4impla identificare a unui comportament problematic nu este suficient pentru a decide care este metoda de intervenie eficace. &dentificarea cau*ei comportamentului, a motivelor pentru care copilul are un comportament neadecvat, permite alegerea metodelor de remitere i eliminare pe termen lung a problemei. &dentificarea cau*ei unui comportament, numita anali*a +uncional a comportamentului, arat ce funcie are comportamentul pentru copil sau de ce copilul face acel comportament, n ciuda aplicrii pedepselor. Cele mai multe dintre comportamentele noastre/ aduli sau copii/ repre*int un rspuns reali*at voluntar 8n scopul de a produce e+ecte de*ira7ile imediate, Comportamentele pe care le facem n scopul de a re*olva un conflict, de a menine o relaie, de a evita situaiile stn)enitoare sau de a ne e#prima ngri)orarea sunt normale, acceptabile, de cele mai multe ori. 4unt ns momente n care pentru a face fa acestor situaii folosim comportamente mai puin acceptabile ,ridicm glasul, inventm scu*e sau minim., pe care ulterior le regretm sau de care ne ruinm. (n mod similar i comportamentele copiilor repre*int pentru ei modaliti de a face fa anumitor situaii, deci ndeplinesc anumite funcii pentru ei. An comportament poate avea simultan mai multe funcii. 0unciile pe care orice comportament problematic le poate avea la un moment dat sunt pre*entate n tablelul de mai )os.
19%
DRAFT
Funcii ale comportamentelor Funcii ale comportamentelor Funcia de a o7ine ceva: beneficii sociale sau emoionale ,atenie, laud, confort emoional etc.; beneficii tangibile ,accesul la o activitate preferat, o carte, intimitate etc..; Funcia de a evita ceva sau de a scpa din ceva: sarcini aversive sau consecine negative ,sarcini dificile, plictisitoare, care neceit timp ndelungat, critic etc..; stri emoionale negative ,fric, ruine.; situaii neplcute ,interaciuni cu aduli, colegi etc.; Funcia de a o7ine i de a evita simultan $Aemple Iorbete nentrebat pentru a obine atenia printelui;
Chiulete pentru a evita s fie ascultat sau criticat; &ese din camera n care este i adultul ca s nu fie v*ut plngnd;
0ace remarci ironice la adresa fratelui mai mic pentru a obine atenia i a nu fi nsrcinat cu activitatea de a-l supraveghea i a se )uca cu el; 0ace doar o parte din tema pentru a comunica faptul c nu a neles e#erciiul.
Funcia de a comunica ceva
!ceste funcii repre*int nevoi pe care toi oamenii le au, precum nevoia de apreciere, de stim i statut, de valori*are, nevoia de control, de aprobare, de comunicare i alte nevoi emoionale i sociale. 4atisfacerea acestor nevoi asigur funcionarea optim a fiecruia dintre noi. $e aceea, funciile pe care comportamenetele le au nu pot fi evaluate, nu pot fi considerate bune sau rele. (n schimb, comportamentele care rspund acestor funcii pot fi evaluate i considerate adecvateR acceptabile sau neadecvateR neacceptabile. 4xemplu% "unca voluntar n comunitate sau vorbitul nentrebat n timpul orei pot servi aceleiai funcii% obinerea ateniei din partea printelui. $iferena dintre aceste dou comportamente este c primul este un comportament evaluat ca adecvatR acceptabil, n timp ce al doilea este considerat ca fiind neadecvat i se dorete modificarea lui. Ca urmare, identificarea funciei comportamentului care se dorete a fi schimbat ,reali*area anali*ei funcionale. permite construirea unei strategii de intervenie prin care elevii s nvee s fac comportamente adecvate pentru a satisface nevoia lor de atenie din partea adulilor i care s nlocuiasc comportamentele neadecvate.
-eneficii aduse de cunoaterea funciei comportamentelor pentru disciplinarea pozitiv a copilului >rice comportament se va menine att timp ct are o +uncie/ indi+erent de sanciunile sau consecinele ne-ative care 8i sunt aplicate, Pentru a reduce sau elimina acest comportament este necesar s apar un alt comportament/ de*ira7il/ care 8ndepline te aceea i +uncie, Sanciunile sau pedepsele nu pot reduce sau elimina comportamentele 8n a7sena de*voltrii unor modaliti alternative de satis+acere a +unciilor pe care ele le au 5 comportamente alternative de*ira7ile, %ntrirea comportamentelor alternative de*ira7ile este principala metod de disciplinare e+icient,
191
DRAFT
!!, Cum putem identi+ica care este +uncia comportamentului pe care dorim s 8l schim7m9
!nali*a funcional a comportamentului este iimilar unui proces de re*olvare de probleme. !ceasta cuprinde mai multe metode care au ca scop rspunsul la ntrebarea% de ce apare comportamentul pro7lematic/ care este funcia lui. e ba*a rspunsului la aceast ntrebare putem apoi construi strategia de ntervenie pentru modificarea comportamentului problematic i prevenirea reapariiei lui. !nali*a funcional a comportamentului presupune C pai. Pasul .: definirea concret a comportamentului int, astfel nct mai muli observatori s poat nregistra acelai lucru. Pasul ?: colectarea de date despre comportament, despre factorii care influenea* apariia lui, funciile sale posibile. !ceste date pot fi obinute din observarea direct a comportamentului ntr-unul sau mai multe conte#te. $ei observaia direct poate oferi nformaii foarte valoroase, pot fi omise multe alte nformaii care ofer e#plicaii suplimentare asupra funciei comportamentului int. entru eficiena anali*ei funcionale vom pre*ena n continuare metodele directe i metodele indirecte recomandate n anali*a comportamentului.
!(,
&etode recomandate 8n anali*a comportamentului i identi+icarea cau*elor acestuia
&etode directe de reali*are a anali*ei +uncioanale entru a identifica corect funcia unui comportament este necesar s cunoatem factorii care nfluenea* apariia lui. !a cum mai v*ut mai sus, un factor care influenea* n mod esenial apariia i meninerea comportamentelor este repre*entat de consecinele sale imediate, po*itive. Ca urmare, observarea direct a unui comportament presupune identificarea consecinelor sale imediate.
%ntre7ri care +acilitea* identi+icarea consecinelor imediate ale comportamentului: Ce se ntmpl dup apariia comportamentului int+ Ce faci cnd apare comportamentul int+ Ce fac ceilali cnd apare comportamentul int+ Ce se schimb dup apariia comportamentului int+ Ce obine copilul dup sau n timp ce face comportamentul int+ Ce evit sau din ce scap copilul ca urmare a reali*rii comportamentului int+
&dentificarea consecinelor ne ofer informaii utile pentru a putea descrie funcia comportamentului. !lturi de acestea, descrierea situaiei sau a conte#tului n care comportamentul apare ne permite nelegerea corect a funciei comportamentului i ne ofer sugestii de prevenie i intervenie. !celai comportament poate avea funcii diferite n funcie de conte#tul n care apare sau de aspectele care l preced ,antecedente.. Antecedentele se re+er la situaiile/ evenimentele/ circumstanele 8n care apare comportamentul, !ntecedentele unui comportament ofer nformaii despre circumstanele n care comportamentul int a fost ntrit i circumstanele n care respectivul comportament nu a fost ntrit. !ceast nformaie este util n construirea strategiei de modificare a comportamentului, deoarece antecedentele influenea* apariia unui comportament.
192
DRAFT
!socierea antecedentelor cu anumite consecine ,po*itive sau negative. crete sau scade probabilitatea apariiei unor comportamente. A tecede te Co!"orta!e t Co seci #$
!cest principiu se aplic i pentru alte comportamente ale copiilor. 3#emplu% $e cte ori !le#andra vrea bani de bu*unar suplimentari i i cere mamei, mama i ofer bani n plus ,consecin imediat po*itiv.. Cnd vrea bani de bu*unar suplimentari i i cere tatlui, tatl nu i ofer nici un ban n plus. Ca urmare, !le#andra cere de obicei bani de bu*unar suplimentari mamei i nu tatlui. Comportamentul de a cere bani de bu*unar suplimentari a fost ntrit ntr-o situaie ,cu mama. i nu a fost ntrit n alt situae ,cu tata.. $e aceea, comportamentul continu s apar n situaia n care a fost ntrit i nu mai apare n situaia n care nu a fost ntrit. 4punem c antecedentele fac mai probabil apariia unui comportament dac se asocia* cu consecine imediate po*itive ca urmare a reali*rii comportamentului.
A tecede te
Co!"orta!e t
Co seci #$
"ama este pre*ent. >ata este pre*ent.
!le#andra cere bani. !le#andra cere bani.
!le#andra obine bani. !le#andra nu obine bani.
AleAandra 8i cere 7ani mamei 8n viitor i nu 8i mai cere tatlui, Ca urmare, pentru reali*area anali*ei funcionale a unui comportament este necesar s identificm i antecedentele care preced imediat comportamentul ,ce se ntmpl imediat nainte ca respectivul comportament s apar.. %ntre7ri care +acilitea* identi+icarea antecedentelor imediate ale comportamentului: Cnd apare de obicei comportamentul int+ Ande apare de obicei comportamentul int+ Cine este pre*ent cnd apare comportamentul int+ Ce activiti sau evenimente preced apariia comportamentul int+ Ce fac sau ce spun alte persoane imediat nainte de apariia comportamentul int+ Ce alte comportamente face copilul chiar nainte s reali*e*e comportamentul int+ Cnd, unde, cu cine i i ce circumstane este cel mai puin probabil s apar comportamentul int+
Conclu*ie% Antecedentele repre*int stimuli/ evenimente/ circumstane care preced comportamentul imediat 8nainte de apariia lui, !ntecedentele indic circumstanele n care apariia comportamentului a fost ntrit, adic urmat de consecine imediate po*itive. $e accea, pre*ena antecedentelor crete probabilitatea reapariiei comportamentului, pentru c sunt anticipate consecinele po*itive. (n aceste situaii spunem c, comportamentul este sub controlul stimulilor, adic este mai probabil s apar n anumite circumstane i mai puin probabil s apar n alte circumstane.
192
DRAFT
Ca urmare, o metod de reducere sau eliminare a unui comportament, precum i de prevenire a apariiei lui este modificarea antecedentelor. !ceast metod de management comportamental se numete metoda de control a stimulilor.
:eneficii aduse de cunoaterea funciei comportamentelor pentru managementul comportamental Antecedentele indic circumstanele 8n care apariia comportamentului a +ost 8ntrit/ adic urmat de consecine imediate po*itive, ;n comportament continu s apar 8n situaiile 8n care a +ost 8ntrit 8n trecut/ i nu mai apare 8n situaiile 8n care nu a +ost 8ntrit 8n trecut, &odi+icarea antecedentelor Fmetoda de control a stimulilorB scade pro7a7ilitatea apariiei comportamentului nede*ira7il,
&etode indirecte de reali*are a anali*ei +uncionale: "etodele indirecte se ba*ea* pe interviul structurat cu prinii i cu copilul. !cest interviu are ca scop obinerea de informaii despre ceea ce face mai probabil apariia comportamentului precum i despre efectele pe care comportamentul le are, odat reali*at.
%ntre7ri care pot +i adresate prinilor: (n ce conte#te observai apariia comportamentului+ 3#ist conte#te sau situaii n care comportamentul nu apare+ Cine este pre*ent atunci cnd apare comportamnetul+ Ce interaciuni sau activiti au loc chiar nainte s apar comportamentul+ Ce se ntmpl imediat dup ce apare comportamentul+ Ce efecte are comportamentul+ utei numi un comportament adecvat care l poate nlocui pe cel proplematic n acest conte#t specific+
&nterviul cu copilul este util pentru a identifica cum percepe el situaia i ce anume l-a fcut s reacione*e n modul n care a fcut-o.
%ntre7ri care pot +i adresate copilului: Ce s-a ntmplat ,interaciuni sau activiti. chiar nainte s apar comportamentul int+ 7a ce anume te gndeai chiar nainte s faci comportamentul int+ Cum te simi n timp ce faci comportamentul int+ Cum te simi imediat dup ce faci comportamentul int+ Ce observi c se ntmpl imediat dup ce faci comportamentul int+ (n ce fel te a)ut s faci acest comportament +
19+
DRAFT
4e recomand ca procesul de colectare a datelor pentru anali*a funcional s se reali*e*e n mai multe conte#te pentru o mai mare validitate a datelor. 3#emplu% Comportamentul int s fie anali*at n diferite conte#te% n clas, acas, n curtea colii, pe coridoare etc.; Comportamentul int s fie anali*at n timpul unor activiti diferite% individuale, de grup; rinii i ali aduli implicai n creterea i educarea copilului s fie intervievai n legtur cu comportamentul in.
!(, !nstrumente utili*ate pentru a identi+ica +uncia unui comportament

., Fi de o7servaie ABC
Copilul% ................................................. rintele% .............................................. Comportament problematic% .............................................. Antecedente Comportament
$ata% ............. 9ra% ...............
Consecina
195
DRAFT
?, Chestionar privind comportamentul pro7lematic Copil EEEEEEE.............. Irsta EEEEEEEE.. 4e#% 0R"
Comportamentul elevului: I rugm descriei pe scurt comportamentul problematic% ..................................................................................................................................................................................... ....................................................... !ndicaii: !vnd n minte un episod tipic al comportamentului problematic, alegei frecvena pentru care fiecare dintre afirmaiile de mai )os este adevarat. !nali*a situaiilor celor mai frecvente este o informaie util pentru a putea identifica funcia comportamentului problematic. PR>C$#T 2r. Crt. ;?@ C6@ 6?@ =6@ 2iciodata <?@ 6 J !T$&! (ntotdeauna
; C 5 . Q . 6 . J . = . N
Comportamentul problematic apare i se menine cnd solicitai copilul s reali*e*e o sarcin+ Cnd comportamentul problematic apare, l redirecionai pe copil ctre sarcin i respectarea regulilor+ !tunci cnd apare comportamentul problematic, ceilali membri ai familiei rd sau reacionea* verbal+ Comportamentul problematic apare pentru a v atrage atenia atunci cnd va ocupati de ceilali copiiR alte activitati casnice elevi+ Comportamentul problematic apare n pre*ena anumitor persoane+ 3ste probabil ca un comportament problematic s continue de-a lungul *ilei dup un episod precedent+ Comportamentul problematic apare n timpul unor activiti specifice ,e#. de nvare.+ $ac copilul manifest comportamentul
199
DRAFT
problematic, i acordai atenie personal+ Copilul ncetea* s manifeste comportamentul problematic dac nu i se mai solicit nimic sau dac i se permite s renune la activitatea de nvare+ ; 3ste probabil ca un comportament problematic s ? apar dup activiti neplanificate la clas sau . devieri de la rutina casei+ 3, Fi de interviu pentru anali*a +uncional a comportamentului comportamentale < .
i sta7ilirea prioritilor interveniei
;. $escriei comportamentul avut n vedere. ......................................................................................................................................................................... ............................................... 2. Ct de frecvent apre acest comportament+ ......................................................................................................................................................................... ............................................... 5. Ct de mult durea*+ ......................................................................................................................................................................... ............................................... +. Ct de intens este comportamentul+ ......................................................................................................................................................................... ............................................... 6. Ce se ntmpl atunci cnd apare comportamentul+ ......................................................................................................................................................................... ............................................... J. CndRAnde este cel mai probabilRpuin probabil s apar comportamentul+ ......................................................................................................................................................................... ............................................... =. (n prea)ma cui este cel mai probabilRpuin probabil s apar comportamentul+ ......................................................................................................................................................................... ............................................... N. Care sunt condiiile care ar putea determina producerea comportamentului+ ......................................................................................................................................................................... ............................................... <. $up ce v putei da seama c, comportamentul este pe cale s se produc+ ......................................................................................................................................................................... ............................................... ;?. Ce se ntmpl de obicei, dup producerea comportamentului+ $escriei ceea ce se ntmpl avnd n vedere reaciile adulilor i altor copii+ ......................................................................................................................................................................... ............................................... ;;. Care este funcia comportamentului+ Cu alte cuvinte, de ce credei c, copilul se comport n felul acesta+ Ce obine sau ce evit copilul prin acest comportament+ ......................................................................................................................................................................... ............................................... ;C. Ce alte comportamente adecvate conte#tului social ar putea s serveasc aceleiai funcii+ ......................................................................................................................................................................... ...............................................
197
DRAFT
12. Ce alte informaii ar putea s contribuie la construirea unui plan de intervenie eficient+ ,de e#emplu, n ce conte#te nu apare comportamentul.+ ......................................................................................................................................................................... ............................................... ;Q. Cine ar trebui s fie implict n construirea i implementarea unui plan de intervenie+ ......................................................................................................................................................................... ...............................................
198
DRAFT
P$D!#)A K &A#AG$&$#T;" C>&P>RTA&$#T$">R PR>B"$&AT!C$
arcurgnd aceasta sesiune, prinii vor afla% Cum s fac managementul comportamentelor problematice; Cum s de*volte o rutin a disciplinrii;
>7iective 7a sfritul acestei sesiuni prinii% - vor cunoate reguli pentru managementul comportamentelor problematice; - vor ti s formule*e prescripii comportamentale clare i precise; >oti copiii trebuie s nvee s accepte limitele i s i controle*e de*amagirea atunci cnd lucrurile nu ies aa cum i-ar fi dorit. "anagementul acestor situaii poate constitui o provocarea real pentru prini, e#ist ns numeroase modaliti de disciplinare a copilului i de a-l nva autocontrolul. !stfel de modaliti sunt de pild utili*area consecinelor comportamentului problematic imediat i consecvent sau a ntririi. Anele dintre comportamentele problematice solicit o intervenie imediat deoarece sunt asociate cu riscuri ma)ore pentru copil. !ltele pot fi abordate consecvent, pe termen lung. 4unt comportamente problematice nsoite de stri emoionale intense la nivelul copilului sau printelui; se recomand gestionarea lor dupa o pau* pentru reglare emoional.
I.
Cum +acem mana-ementul comportamentelor pro7lematice
Ior fi pre*entate n aceast edin mai multe strategii de a face management comportamental; e posibil ca pe unele dintre ele parinii s le fi folosit intuitiv. 4ugestii pentru trainer% - roag-i pe prini s se gndeasc dac au o strategie de disciplinare bine definit; - ntreab-i dac cunosc i metode alternative, pentru ca*ul n care cea pe care o folosesc de obicei nu funcionea*; - roag-i pe prini s se gndeasc la eficiena metodelor de disciplinare utili*ate; - recomand-le s ia n considerare ce anume l nva pe copil metoda folosit ,l nva comportamentul de*irabil, ateptat+.; 9rice metod de management comportamental i are propriile limite; nicio metod de disciplinare nu funcionea*a in orice situaie. Aneori este necesar utili*area combinat a mai multor metode. Sta7ilirea de re-uli clare Copiii au nevoie de reguli pentru a nva ce se ateapt de la ei i cum ar trebui s se comporte. Q-6 reguli de ba* sunt foarte eficiente dac preci*ea*a ceea ce ar trebui s fac copilul, nu ceea ce nu ar trebui s faca. $e asemenea, este foarte important implicarea copilului n elaborarea i stabilirea acestor reguli. (n cadrul unei edine de familie se decid regulile casei% - n numr mic ,apro#imativ 6.; - clare; - afirmative; - uor de ntrit; - corecte ,aceleai pentru toi membrii familiei.; +0erciiu Cum stabilim regulile de ba*
199
DRAFT
Gn spaiul de mai jos! listai aproximativ cinci reguli pe care ai dori s le implementai n familia dvs.$ &. ......................................................................................................... '. ......................................................................................................... (. ......................................................................................................... ). ......................................................................................................... *. .........................................................................................................
3ste important discuia cu copilul ori de cte ori este nclcat o regul de ba*. !ceasta implic% - captarea ateniei copilului; - verbali*area situaiei problematice; - e#plicarea situaiei de ctre printe, astfel inct copilul s neleag care este comportamentul greit; - descrierea comportamentului de*irabil sau chiar ncura)area copilului s se gndeasc la comportamentul po*itiv n situaia respectiv; - practicarea comportamentului de*irabil; +0erciiu
2%%
DRAFT
< ndii-v la o regul care este nclcat n mod obi8nuit n cas sau imaginai-v c copilul a nclcat una din regulile nou-stabilite. Koteaz ce i vei spune copilului n fiecare etap a discuiei pe care o vei avea! n vederea nvrii comportamentului corect. 7ituaia$ ............................................................................................................. ............................................................................................................. Captarea ateniei copilului$ ............................................................................................................. ............................................................................................................. Jerbalizarea situaiei problematice! pe scurt! clar! calm$ ............................................................................................................. ............................................................................................................. 3xplic-i de ce acea situaie este una problematic$ ............................................................................................................. ............................................................................................................. 9oag-l pe copil s sugereze c'iar el:ea comportamentul dezirabil$ ............................................................................................................. ............................................................................................................. Laud copilul dup ce a practicat comportamentul dezirabil$ ............................................................................................................. .............................................................................................................
!tunci cnd strategiile anterioare nu funcionea*, se recomand utili*area consecinelor lo-ice, ce au ca efect prevenirea reapariiei comportamentului problematic. Consecinele logice, spre deosebire de pedepse, nu sunt folosite pentru a amenina sau pentru a intimida copilul. 3le sunt pre*entate copilului ca o alegere, ca o alternativ pentru care ei pot opta dac doresc. Consecinele logice nu apar n mod natural ca urmare a comportamentului. 3le sunt n mod deliberat alese de ctre aduli i sunt similare cu ce i s-ar ntmpla unui adult ntr-o situaie similar. entru a nva pe copii responsabilitatea aciunilor lor i importana reali*rii comportamentelor i n absena adultului este necesar ca consecinele s fie logice, adic s respecte regula celor 51. 4 relaionate cu comportamentul nedorit i cu cel dorit E 4 respectuoase E 4 re*ona7ile,
2%1
DRAFT
Care este di+erena 8ntre consecinele lo-ice i +olosirea tradiional a pedepselor 9 $iferena principal ntre consecinele logice i pedepse este dat de regula celor 51% relaionate, respectuoase i re*onabile. ot e#ista situaii n care consecinele logice i pedepsele sunt aceleai, dar modul n care printele le pre*int copilului face ca ele s devin pedepse i nu consecine logice ,glas ridicat, nsoite de )igniri sau alte ameninarea cu consecine mai mari n viitor.. onsecine lo.ice ;unt relaionate cu comportamentul. ;unt respectoase. ;unt rezonabile. ;unt prezentate copilului ca alegere. =fer alegeri ntre nite limite. ;unt prezentate copilului nainte de noul moment n care se ateapt apariia comportamentului nedezirabil i se dorete alt comportament. =fer copilului un sentiment de control. /nva copilul responsabilitatea faptelor sale. ;unt similare cu ce anume s-ar nt#mpla unui adult ntr-o situaie similar. %edepse sau penali:ri ;unt relaionate cu sarcini neplcute n general, indiferent de comportament ;unt prezentate pe un ton ridicat, ameninttor, revoltat. ;unt mult mai mari dec#t ce anume ar fi suficient pentru modificarea comportamentului. ;unt aplicate copilului. %ere copilului complian la dorina sau decizia adultului. ;unt aplicate de obicei dup ce comportamentul nedorit a aprut dNjO (postmortem). 2roduce copilului un sentiment de nedreptate i rzbunare. 2roduce emoii negative la copil dar i la printe. ;unt aleatorii.
$Aerciiu !legerea consecinelor logice.
2%2
DRAFT
< nde8te-te la o serie de consecine logice pentru fiecare dintre situaiile urmtoare 8i noteaz exact ceea ce i vei spune copilului$ /iica ta de 1D ani vine n mod repetat acas cu cel puin o or mai t rziu dec t ora stabilit de comun acord. ............................................................................................................. ............................................................................................................. ............................................................................................................. /iul tu de 1" ani 8i las 'ainele murdare mpr8tiate prin camer. ............................................................................................................. ............................................................................................................. .............................................................................................................
!!,
Cum se de*volt o rutin a disciplinrii
>abelul de mai )os include etapele pentru construirea unei rutini a disciplinrii. Cteva recomandri% - enunai instruciunile clar, afirmativ ,copilului i se spune ce s faca. i direct; - lsai copilului timp pentru a nelege instruciunea i a face comportamentul ateptat; - atunci cnd apare comportamentul desirabil, ludai copilul, spunndu-i specific c ceea ce a fcut v mulumete. - dac e ca*ul s repetai instruciunea, rmnei calm, folosii aceleai cuvinte i nu ridicai tonul vocii; - folosii rutina disciplinrii pn cnd copilul nva i face comportamentul de*irabil;
2%2
DRAFT
Rutina disciplinrii 4 etape $nunarea instruciunii
! se acord copilului timp pentru a4 i 8nsu i in+ormaia
Copilul nu +ace ceea ce i s4a spus
Copilul +ace ceea ce i s4a spus
! se acord copilului timp pentru a4 i 8nsu i in+ormaia
Copilul nu +ace ceea ce i s4a spus
Copilul +ace ceea ce i s4a spus
Se aplic consecina lo-ic
Copilul este ludat
$Aerciiu Cum folosim rutina de corectare a comportamentelor
2%+
DRAFT
&legei un comportament problematic al copilului 8i scriei n spaiile de mai jos ce ai spune: face n fiecare dintre etapele rutinei de disciplinare. Comportamentul problematic$ ............................................................................................................. ............................................................................................................. 1. Capteaz atenia copilului. 7pune-i care este comportamentul pe care te a8tepti s l fac. ............................................................................................................. ............................................................................................................. B. Laud copilul dac face comportamentul dorit. ............................................................................................................. ............................................................................................................. ". Dac nu face ceea ce i s-a cerut! repet instruciunea 8i d-i timp s realizeze ceea ce se a8teapt de la el. ............................................................................................................. ............................................................................................................. %. Gn cazul n care comportamentul dezirabil nu apare! enun-i consecina ce decurge logic din nerespectarea solicitrii tale 8i aplic-o! ignor nd orice protest sau pl ngere din partea copilului. ............................................................................................................. ............................................................................................................. D. Odat consecina aplicat! laud copilul pentru realizarea comportamentului a8teptat. ............................................................................................................. .............................................................................................................
2%5
DRAFT
P$D!#)A J D$I(>"TAR$ D$ AB!"!T')! 5 R$I>"(AR$A D$ PR>B"$&$
arcurgnd aceasta sesiune, prinii vor afla% Ce este re*olvarea de probleme; Cum se folosete aceast strategie;
>7iective 7a sfritul acestei sesiuni prinii% - vor ti s defineasc clar i specific problemele care apar n relaia cu copii lor; - vor ti s elabore*e un plan de implementare de soluii pentru re*olvarea unei probleme; - vor ti cum s reduc conflictele ce pot s apar ntre ei i copiii lor adolesceni;
!,
Ce este re*olvarea de pro7leme
Conflcitul poate s devin o pre*en fireasc n casa n care copilul trece pragul adolescenei. !doelscenii vor s aib un cuvnt de spus legat de orice se discut n familie, ceea ce crete ansele apariiei de*acordului i tensiunilor. "anagementul conflictului n fiecare familie este foarte important. 0orarea adolescentului s accepte soluia oferit de printe l face pe copil s se simt nefericit, neimportant, agresat i s aib un comportament necooperant fa de printe. e de alt parte, renunarea i acceptarea unei soluii fa de care printele are re*erve nu este de asemenea benefic. 9 alt abordare ineficient vi*ea* ignorarea problemei. ! nu face nimic amn gsirea soluiei i menine tensiunea n familie. Ce este re*olvarea de pro7leme9 3ste procesul prin care se caut o soluie constructiv pentru o situaie dificil. !ceasta strategie poate fi folosit pentru a re*olva o situaie individual ,e#. cum s mi fac prieteni la coal. sau pentru a re*olva o situaie dificil ntre dou persoane. Atili*area acestei strategii crete ansele obinerii unui re*ultat acceptabil i crea* conte#tul n care adolescentul nva abiliti de via importante precum negocierea i luarea deci*iilor responsabile.
!!,
Cum se +olose te re*olvarea de pro7leme9
3#ist mai multe etape n parcurgerea acestui proces; nainte de orice ns, adulii vor decide dac situaia cu care se confrunt este ntr-adevr o problem. Conflictul este indicatorul cert al e#istenei problemei, dar nu toate problemele sunt semnali*ate de indicatori e#terni evideni precum certurile. Aneori oamenii nu e#prim ceea ce i deran)ea* dar sunt n permanen iritai, enervai, triesc cu un sentiment de disconfort care tradea* e#istena unei probleme nere*olvate. 3ste de asemenea important alegerea unui moment adecvat de timp pentru utili*area acestei strategii. Anele probleme pot fi re*olvate de ndat ce apar, n timp ce pentru abordarea altora este necesar detaarea n vederea calmrii spiritelor. 1e*olvarea problemei presupune ca fiecare persoan implicat s fie calm i rela#at, s aib suficient timp i s i doreasc re*olvarea problemei. 4e recomand minimali*area ntreruperilor i discuii de ma#im o or. $ac situaia scap de sub control, se face o pau* i se rencep negocierile cnd toi sunt calmi. !u fost identificai K pa i n re*olvarea de probleme%
1. Care este pro7lema / definirea problemei, ct mai clar i specific; descrierea problemei n termeni vagi
face dificil abordarea ei. $e e#emplu% o problem formulat astfel% Ka fi un comar s dm o petrecere la noi acas este mai greu de abordat dect dac ar fi formulata% ;unt ngrijorat pentru c mi va fi greu s mpiedic aducerea de sticle cu butur n cas de ctre copiii invitai la petrecere. 9 definiie bun descrie problema n termeni de%
2%9
DRAFT
- ce se ntmpl; - ct de des; - cine este implicat; 4e recomand centrarea pe problem, nu pe persoan. 3#emplu% H+iozdanul i +ainele lui :i+ai stau pe podea n fiecare zi dup ntoarcerea de la coal. definire clar i specific; centrare pe problem; abordare neutr care crete ansa apariiei unui comportament cooperant din partea lui "ihai; :i+ai este lene i dezordonat.
lenea este o problem vag definit; centrare pe persoan; formularea implic o not critic care crete ansa apariiei unui conflict;
2. Care sunt interesele9 / este important s se clarifice ce este important pentru fiecare dintre persoanele
implicate n situaie; mai )os sunt enumerate ntrebri care a)ut la clarificarea po*iiei fiecruia% $e ce este att de important+ $e ce ai nevoie de asta+ $e ce eti ingri)oratR preocupatR de ce i-e team de asta+ $e ce nu vrei s ...+ $e ce ar fi att de ingro*itor s...+
1spunsurile vor fi ascultate, nu de*btute. 9biectivul este ca fiecare s aib o ntelegere clar asupra ceea ce i dorete cellalt din situaia respectiv. 4xemplu% ;ituaia / petrecere de o noapte la prieteni; /nteresul adolescentului% rietenul meu contea* pe mine c voi fi acolo; se va supra dac nu voi merge; n plus, voi fi printre prietenii mei i m voi distra; /nteresul printelui% Ireau s m asigur ca eti n siguran; 3, Gsirea soluiilor 9 metod eficient de gsire a soluiilor este brainstorming-ul% se notea* toate soluiile posibile la care se gndesc toi cei implicai n procesul de re*olvare a problemei. (n aceast etap, fiecare idee este acceptat, fr a fi supus )udecii critice i fr a fi respins. 4e recomand strngerea a ct mai multe idei, care nu vor fi discutate i anali*ate pe loc; n acest fel, nimeni nu va fi rnit pentru c ideea luiR ei a fost respins. 9biectivul acestei etape este cantitatea mai degrab dect calitatea% cu ct mai multe idei, cu att mai bine ,N-;? alternative ar fi ideal.. G, $valuarea soluiilor 3ste evaluat fiecare dintre soluiile identificate n etapa anterioar. 4e citete lista cu voce tare i se elimin din start toate ideile asupra crora toi cad de acord c nu sunt viabile. entru fiecare dintre soluiile rmase, se listea* avanta)e i de*avanta)e. 4e elimin soluiile n ca*ul crora de*avanta)ele sunt evidente i mai numeroase dect avanta)ele. 2, Ale-erea soluiei i implementarea ei $in lista scurt de soluii, va fi aleas cea mai bun opiune sau combinaie de opiuni. 0iecare soluie va primi un puncta), de la ; ,cea mai slab. la ;? ,cea mai bun. ,ve*i tabelul de mai )os. pentru v a)uta s identificai acordulR de*acordulR potenialele combinaii.
2%7
DRAFT
!legerea celei mai bune soluii implic adeseori compromis din partea tuturor membrilor familiei. 4oluia trebuie s fie practic i s re*olve problema. (n ca*ul n care nu se identific o soluie n aceast etap, se recomand ntoarcerea la etapa anterioar sau apelul la a)utor e#terior. 'ista scurt cu poteniale soluii Puncta<D Alternative >piunea . >piunea ? >piunea 3 >piunea G >piunea 2 W W . ? 3 G 2 K J @ 1 .C
W W W
4oluia agreat va fi nsoit de un plan concret de implementare, n care se specific% - responsabilitatea fiecrui membru al familei ,ce are de fcut fiecare.; - cnd va fi reali*ata sarcina fiecruia; - unde va fi reali*at sarcina fiecruia; - ce se va ntmpla dac acordul nu este respectat de unul dintre membrii familiei ,consecine.; An contract comportamental scris a)uta pentru evitarea disputelor ulterioare.
2%8
DRAFT
#ontract comportamental %ata& . Su'se! atu()a *fiu() fiica+ !$ a ,a-e. s$ fac ur!$toare(e& .......................................................................................... ............................................................................................................. ................... Su'se! atu()a *!a!a) tata+ !$ a ,a-e. s$ fac ur!$toare(e& .......................................................................................... ............................................................................................................. ................... / sc0i!'u( res"ect$rii a ,a-a!e tu(ui1 ....................... *!a!a+ 2a face ............................................ "e tru ...................... *fiu() fiica+1 iar .............................. *fiu() fiica+ 2a face ..................................... "e tru ........................................ *!a!a) tata+. / ca.u( 3 care ............................................. *fiu() fiica+ u res"ect$ a ,a-a!e tu(1 co seci #e(e su t& ..................................................................................................... ............................................................................................................. ........ / ca.u( 3 care ............................................. *!a!a) tata+ u res"ect$ a ,a-a!e tu(1 co seci #e(e su t& ..................................................................................................... ............................................................................................................. ........ Co tractu( este 2a(a'i( ti!" de .i(e) s$"t$!4 i1 3 ce"4 d cu data de a.i. Acesta 2a fi rediscutat du"$ aceast$ "erioad$ 3 cadru( u ei 5edi #e de fa!i(ie. ......................... *!a!a) tata+ *Se! $tura+ .............................. *fiu() fiica+ *Se! $tura+
K, Revi*uirea planului de implementareD an-a<amentului 2iciun acord nu va funciona nc de la nceput astfel nct este nevoie de timp ,apro#imativ C sptmni. pentru a testa eficiena sa. $up aceast perioad se recomand rediscutarea planului; fiecare membru al familiei va rspunde la urmatoarele ntrebri% Ce a funcionat din punctul meu de vedere+ Ce nu a funcionat+ Ce a fi putut face diferit, astfel nct lucrurile s se re*olve mai uor+
$ac acordul nu funcionea*a iar situaia / problem nu se mbuntete, ntebai-v+ 1esponsabilitile au fost clar preci*ate+
2%9
DRAFT
1egulile au fot nelese de fiecare n parte+ !u fost utili*ate consecinele pentru nclcarea acordului+ Consecinele au fost adecvat alese+
Aneori este necesar reluarea procesului de re*olvare a problemei n vederea identificrii unei noi soluii. $e asemenea, prinii trebuie s fie pregtii s se confrunte cu reacii din partea adolescenilor. 1ecomandri pentru combaterea comportamentului de necooperare% - 0u ai nimic de pierdut> dac vrei sa ai un cuvant de spus n aceast situaie, rezolvarea de probleme este strategia care i permite s i exprimi punctul de vedere; - dac se menine comportamentul necooperant% Koi lua o decizie n legtura cu ceea ce este de fcut, pe care m atept s o respeci. ;ituaia se va sc+imba dendat ce vei fi dispus s stm de vorb i s gsim mpreun o soluie pentru problema care ne privete pe am#ndoi'. 9ri de cte ori va fi folosit aceast strategie, se recomand completarea checL-list-ului de mai )os pentru a verifica dac toti paii pe care i presupune procesul de re*olvare a problemei au fost corect parcuri.
21%
DRAFT
#01#2-3456
4 46174 89 :; # #<71:69=44 A! a(es "ro'(e!a corrct6 A A! a(es u !o!e t "otri2it "e tru a discuta des"re asta6 A A! defi it "ro'(e!a c(ar 5i s"ecific6 A A! ide tificat i terese(e fiec$ruia6 A Ne-a! ,4 dit (a suficie te a(ter ati2e *'rai stor!i ,+6 N A fost fiecare a(ter ati2$ corect e2a(uat$6 A! a(es cea !ai 'u $ so(u#ie6 A A! e(a'orat u "(a de i!"(e!e tare 5i u co tract 'u 6 A A! re2i.uit co tractu( (a data sta'i(it$6 A Obiectivul meu este: ............................................................................................................. ............................................................................................................. .............................................................................................................
211
DRAFT
+0erciii Gandii-v la ct mai multe soluii pentru situaiile urmtoare. 9dat identificate, alegei mpreun cu membrii familiei pe cea care adun cel mai mare numr de puncte i elaborai un plan de implementare.
7iica ta de 89 a i1 Maria1 este a,resat$ (a 5coa(a. %oi di tre co(e,i 3i "u "orec(e 5i o e:c(ud di -ocuri(e de ,ru". / fiecare .i1 Maria 2i e de (a 5coa($ "(4 ,4 d1 iar di!i ea#a1 3 ai te de "(ecarea (a 5coa($1 se "(4 ,e de dureri de sto!ac. A 3 ce"ut ea i s$5i s$ 2or'easc$ ur4t des"re si e 5i s$ afir!e ca u este 'u $ de i!ic. . . . . .
E5ti foarte 3 ,ri-orat deoarece fiu( t$u1 A drei1 8; a i1 2rea s$ "(ece 3 e:cursie cu co(e,ii 3 afara ora5u(ui. ............................................................................................................. ............................................................................................................. ............................................................................................................. .............................................................................................................
212
DRAFT
7iica ta1 Ioa a1 8< a i1 a 3 ce"ut "ri!a ei re(a#ie de cu"(u= "riete u( ei este u co(e, de (iceu1 8> a i. Ioa a 2rea s$ ias$ 3 fiecare .i cu "riete u( ei 5i a-u ,e acas$ .i( ic du"$ ora 991??. ............................................................................................................. ............................................................................................................. ............................................................................................................. ............................................................................................................. ............................................................................................................. .............................................................................................................
212
DRAFT
P$D!#)A @ P"A#!F!CAR$A P$#TR; S!T;A)!! C; R!SC R!D!CAT
arcurgnd aceast sesiune, prinii vor afla% Care sunt situaiile de risc care pot afecta dinamica familial; Care sunt recomandrile de ba* pentru a depi situaiile de risc; $espre rutina planificrii activitilor;
>7iective 7a sfritul acestei sesiuni prinii% - vor ti s identifice situaiile cu risc n viaa de familie i n comunitate, n care comportamentul copilului este dificil de abordat; - vor ti s de*volte i implemente*e propria rutin a activitilor planificate pentru cel puin C situaii de risc; $incolo de provocrile inerente acestei etape de vrst, e#ist perioade n evoluia fiecrei familii, n care riscul de a ne confrunta cu situaii problematice este mult mai ridicat. &n astfel de situaii, comportamentele copiilor devin mult mai dificil de manageriat. !ceste situaii sunt foarte variate, generate fie de Bntreruperea rutinei ;amiliale ,e#. schimbareaR renovarea locuinei, schimbarea colii, plecarea n concediuR tabra, plecarea unuia dintre prini n alt arR localitate n interes de serviciu etc.., de un eveniment ne.ativ care a;ectea: dinamica ;amiliei ,e#. divorul prinilor, mbolnvirea unui membru al familiei etc.., sau asociate cu speci;icul Npre)adolescenei ,primele relaii de cuplu, debutul vieii se#uale, petreceri de o noapte n afara casei, chiul, fumat, consum de aloolR droguri etc...
!,
Care sunt situaiile cu risc crescut pentru dinamica +amilial
9 situaie de risc este aceea n care comportamentul problematic al copilului se menine i nu rspunde la strategii u*uale de management. $Aerciiu &dentificarea situaiilor cu grad ridicat de risc pentru prini. Gndii-v la situaii pe care le considerai riscante din punctul dvs. de vedere. !legei pentru fiecare situatie in parte un scor ,de la ; la ;?. care sa repre*inta gradul de ncredere pe care l avei in propria abilitate de a re*olva respectiva situaie, astfel% ; / nu am deloc ncredere c pot re*olva aceast situaie; ;? / sunt convins c pot s re*olv aceast situaie.
21+
DRAFT
Scor Situaii "n cas: ?iatul meu de 11 ani are n camer calculator cu acces nelimitat la internet6 .................................................................... .................................................................... .................................................................... .................................................................... .................................................................... .................................................................... .................................................................... .................................................................... .................................................................... .................................................................... .................................................................... .................................................................... Situaii "n comunitate: /iica mea de 1" ani are un grup de prieteni pe care nu i cunosc6 ...................................................................... ...................................................................... ...................................................................... ...................................................................... ...................................................................... ...................................................................... ...................................................................... ...................................................................... ...................................................................... ...................................................................... ...................................................................... ...................................................................... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... .......
!!,
Recomandri de 7a* pentru dep irea situaiilor de risc
(n capitolele acestui manual sunt pre*entate numeroase informaii privind diverse tehnici de management al comportamentului copilului; un printe va fi cu att mai eficient n disciplinarea copilului i n sesi*area nevoilor acestuia, dac este atent i la propriile nevoi. &ata cteva recomandri n acest sens% "ucrai 8n echipL 3ste important implicarea ambilor prini / mama i tata / n creterea i educarea copilului. 0iecare printe se spri)in pe cellalt i agreea* n prealabil fiecare nou tehnic de disciplinare. $vitai discuiile contradictorii 8n +aa copiluluiL
215
DRAFT
Copiii, chiar i cei a)uni la vrsta adolescenei, sunt foarte sensibili la conflictele dintre prini; certurile dese i nere*olvate ntre prini repre*int o surs de stres pentru copil. 4e recomand ca orice de*acord s fie re*olvat fr ca copilul s fie pre*ent. Cerei spri<inL 9rice printe are nevoie de spri)in pentru creterea i educarea unui copil. 1udele ,bunicii mai ales., vecinii, prietenii repre*int o resurs de spri)in pentru prini. (mprtii-le ideile pe care le avei i nvai din e#periena celorlali. "uai o pau*L 0iecare printe are nevoie s petreac timp separat de copil; este o deci*ie sntoas care le permite prinilor s fie ateni la propriile nevoi i s i echilibre*e diferitele aspecte ale vieii personale ,cele profesionale, cele de cuplu, cele parentale, sociale etc... !tta vreme ct copilul este bine ngri)it i petreceti timp special n familie, pau*ele nu afectea* de*voltarea copilului. $Aerciiu Cum s ai gri) de tine
;e cine te bazezi pentru a primi sprijinE /amilie .......................................................................................................... ;rieteni ......................................................................................................... < nde8te-te la o pesoan cu care ai putea vorbi cel puin o dat pe sptm n. ..................................................................................................................... Listeaz mai jos activitile pe care care i-ar plcea s le faci (singur:! cu partenerul:a! cu prietenii*$ ..................................................................................................................... ..................................................................................................................... ;lanific-i o pauz n cursul sptm nii viitoare (precizeaz c nd anume* 8i g nde8te-te la o persoan care ar putea s supraveg'eze copilul. ..................................................................................................................... .....................................................................................................................
!!!,
Cum de*voltm o rutin a plani+icrii9
lanificarea activitilor pentru situaiile cu grad ridicat de risc ne a)ut s evitm numeroase probleme. !ceast strategie implic re*olvarea de probleme ,ve*i edina anterioar. pentru prevenirea apariiei comportamentelor problematice. 3ste foarte important planificarea de activiti interesante pentru copil. 1ecomandri% - stabilii reguli% pregtii copilul, descriindu-i ce urmea* s se ntmple; decidei regulile pentru comportamentele adecvate situaiei respective; - alegei activiti interesante% implicai copilul n alegerea activitilor; - recompensai comportamentele dezirabile% alegei recompense potrivite pentru respectarea fiecrei reguli; aplicai recompensa dup apariia comportamentului dorit; - utilizai consecinele logice pentru situaiile de nclcare a regulilor % facei o list cu consecinele pe care copilul le va suporta n eventualitatea nclcrii regulilor;
219
DRAFT
$Aerciiu 1utina planificrii Identifia o situaie de risc pentru familia ta$ 4444444444444444444444444444444444444444444444444444 ;recizeaz resursele de care ai nevoie pentru dep8irea ei (c nd! unde! cine va fi prezent etc.* 4444444444444444444444444444444444444444444444444444 4444444444444444444444444444444444444444444444444444 7tabile8te regulile pentru situaia de risc$ 4444444444444444444444444444444444444444444444444444 4444444444444444444444444444444444444444444444444444 / o list cu activitile interesante pentru copil$ ................................................. ................................................. Listeaz recompensele pentru comportamentele dezirabile .................................................. .................................................. .................................................. ................................................... ................................................... Listeaza consecinele logice pentru nclcarea regulilor ............................................... ............................................... ...............................................
217
DRAFT
#01#23456 > palnificarea activitilor Situa#ia& I struc#iu i& ota#i %A) NU "e tru fiecare di tre "a5ii ide tifica#i ca fii d ecesari "e tru de"$5irea situa#iei e u #ate1 3 fu c#ie de rea(i.area) erea(i.area acestora&
Pa i de urmat ?4;9 Lu iMar#iMiercuri@oi Vi eriPa i reali*ai
.............. .............. .............. .............. .............. ..............
Nu!$r de "a5i re.(i.a#i&
218
DRAFT
P$D!#)A 1 i P$D!#)A .C $(A";AR$A PR>GR$S;";! P! &$#)!#$R$A SCQ!&B'R!">R, %#CQ$!$R$A PR>GRA&;";!
arcurgnd aceste sesiune, prinii vor afla% Ce progrese au fcut o dat cu parcurgerea edintelor programului; Cum s monitori*e*e i s menin schimbrile produse n propiul comportament precum i n comportamentul copilului;
>7iective 7a sfritul acestei sesiuni prinii% - vor ti s construiasc i s foloseasc o rutin a planificrii activitilor pentru situaii de risc; - vor ti s identifice schimbrile din propriul comportament dar i din comportamentul copilului aprute dup nceperea acestui program;; - vor ti cum s stabileasc obiective vi*nd schimbri viitoare n comportamentul propriu i al copilului, i cum s le ating;
!,
$valuarea pro-resului
7a nceputul programului, fiecare printe a identificat ca obiective anumite schimbri n comportamentul copilului, precum i n comportamentul propriu. 4e recomand evaluarea lunar a schimbrilor comportamentale generate de participarea la acest program. $Aerciiu &dentificarea schimbrilor produse
219
DRAFT
Completai tabelul de mai jos cu sc'imbrile comportamentale ale copilului dvs. Dar 8i ale dvs. de la data intrrii n acest program. ;entru a v fi mai u8or! recitii obiectivele de sc'imbare pe care vi le-ai propus n prima 8edin a programului. SCHIMBARI /N COMPORTAMENTUL COPILULUI SCHIMBARI /N
COMPORTAMENTUL MEU C
+elicitri pentru sc,imbrile produse "n propriul comportament !i pentru sc,imbrile comportamentale ale copilului dvs -
!!,
&eninerea schim7rilor
3#ist cteva obstacole care fac dificil meninerea schimbrilor comportamentale dar care, odat contienti*ate, pot fi depite. !cestea vi*ea*% - perioadele de tran*iie n familie ,e#. trecerea de la o etap de vrst la alta, apariia unui nou copil, mutarea unui printe n alt localitateR ar n interes de serviciu etc..; - etapele de devoltare ale copilului ,modalitatea de relaionare a prinilor cu un colar mic difer mult de cea n care se relaionea* cu un adolescent.; - situaiile de risc ,schimbri n bugetul familiei, bola unuia dintre prini, conflict familial, schimbarea locuinei sau a colii, moartea unui membru al familiei, divor etc..;
$Aerciiu 1evi*uirea rutinei de planificare
22%
DRAFT
< nde8te-te la situaia: situaiile de risc identificate n 8edina anterioar 8i la activitile planificate pentru dep8irea ei: lor6 descrie-le pe scurt$ .................................................................................................................... . ..................................................................................................................... ..................................................................................................................... Ce a funcionatE /ii specific 8i menioneaz cel puin dou aspecte pozitive. ..................................................................................................................... ..................................................................................................................... ..................................................................................................................... Crezi c acum ai proceda diferit dac ar trebui s planifici activiti pentru aceea8i situaie de riscE Dac da! cumE ..................................................................................................................... ..................................................................................................................... .....................................................................................................................
$Aerciiu 0ila de )urnal !cest e#erciiu v va a)uta s contienti*ai mai bine iR sau s nvai mai uor un nou comportament. !i descoperit pn acum c aveai de)a foarte multe cunotine care doar trebuiau ghidate n direcia bun. Iei nva din propriile greeli, v vei schimbaR lrgi perspectiva. Ieti nva c afirmaiile i comportamentele adolescenilor au legtur cu ei ni, nu cu dvs. !stfel, nu v vei mai nvinovi pentru aceste comportamente i nici nu vei mai fi ofensai. Copiii dvs. sunt personaliti distincte care nva din propriile greeli, eecuri sau succese.
221
DRAFT
Planul meu pentru aceast sptm$n 7ptm na aceasta m voi concentra pe ............................................................................................................. ............................................................................................................. ............................................................................................................. Joi ncerca s mi sc'imb atitudinea! g ndindu-m c ............................................................................................................. ............................................................................................................. ............................................................................................................. Gmi voi sc'imba comportamentul fc nd ............................................................................................................. ............................................................................................................. .............................................................................................................
!!!,
$Aerciiu &dentificarea obiectivelor pentru viitor
>7iective de viitor
222
DRAFT
Ce ai dori s mbuntii n comportamentul copilului dvs. n viitorE (formulai obiectivele c t mai specific* ..................................................................................................................... ..................................................................................................................... ..................................................................................................................... Ce ai putea s facei pentru a atinge aceste noi obiectiveE < ndii-v la metodele utilizate pentru atingerea obiectivelor anterioare. ..................................................................................................................... ..................................................................................................................... .....................................................................................................................
222
DRAFT
:ibliografie selectiv :erger, T. 4., >hompson, 1. !., @+e 3eveloping 2erson) @+roug+ %+ild+ood and 1dolescent, 2eU aorL, Morth ublishers, ;<<6; 0eeL, M., =n-line) @+e 3rugs 6earning 2ac,age, 7ondra, ;<<?; 0uller, !., *aising *eal 2eople) 1 Huide for 2arents of @eenagers, "elbourne, !ustralia, >he !ustralian Council for 3ductional 1esearch, C???; aterson, G., 0orgatch, "., 2arents and 1dolescents 6iving @oget+er, 2art G) @+e -asics, 3ugene Castalia, ;<N=; aterson, G., 0orgatch, "., 2arents and 1dolescents 6iving @oget+er, 2art B) @+e -asics, 3ugene Castalia, ;<N<; 1bcd parenting Aoung adolescents, 4ervices; arenting 1esearch Center, Iictorian Government $epartment of Buman
Mebster-4traton, C., Berbert, "., @roubled !amilies. 2roblem c+ildren) Por,ing Mit+ 2arents - 1 %ollaborative 2rocess, Chichester Sohn MileP K 4ons, ;<<Q; Sane 2elsen, 7Pnn 7ott, 2ositive 3iscipline for @eenagers. 4mpoMering Aour @een and Qourself t+roug+ ,ind and !irm 2arenting, >hree 1ivers ress, 2eU aorL, C???; Carol "arLie $adds, "attheU 1. 4anders, Taren ". >. >urner, 4verA 2arentRs ;elf-Jelp Por,boo,, 0amilies &nternational ublishing tP 7td, C??;; :arLlP, 1. !., 3dUards, G. B., robin, !., 3efiant @eens) 1 %linicianRs :anual for 1ssessment and !amilA /ntervention. 2eU aorL, >he Guilford ress, ;<<<; earson, T. 7., 7ove, !. M., 1dolescentsR value sAstems, preffered resolution strategies and conflict Mit+ parents. !ustralian Sournal of sPchologP, 6;,C., pag. J5-=?, ;<<<; 1obin, !. 7., 0oster, 4. 7., 0egotiating parent adolescent conflict) 1 be+avioral - familA sAstems aproac+ . 2eU aorL, >he Guilford ress, ;<N<; 4anders, ". 1., "arLie-$adds, C., >urner, T. ". >., 2ractitionerRs :anual for 4n+anced @riple 2. :risbane, !ustralia% 0amilies &nternational ublishing, ;<<N; Meinhaus, 3., 0riedman, T., 4tagoll, :., ;top struggling Mit+ Aour teenager. "elbourne, !ustralia% "c hee Gribble, ;<<;; Mertheim, 3., 7ove, !., 7ittlefield, 7., ecL, C., / Min, Qou Min. !ustralia% enguin, ;<<C; !ucoin, S., Tatherine, 0ricL, S. aul, $oug :odin, 4., ,C??J. Corporal unishment and Child !d)ustment, Sournal of !pplied $evelopment sPchologP, C=, p.6C=-6Q; :ane*, G. !., K Compas, :., 3., ,;<<?., Childrenbs and parentsb dailP stressful events and psPchological sPmptoms, Sournal of !bnormal Child sPchologP, ;N, 6<;-J?6 :arron, !. ., K 3arls, 0.,,;<NQ., >he relation of temperament and social factors to behavior problems in threePear-old children, Sournal of child psPchologP, C6, C5-55 :elsLP, S., Crnic,T.,K Gable,4., ,;<<6.>he determinants of coparenting in families Uith toddler boPs% 4pousal differences and dailP hassles, Child $evelopment, JJ, JC<-JQC. %Ant+ia ;. Samila -. :istrA, :2J> :in,ovitz,(BCCD) %+ildrenRs @elevision 4xposure and -e+avioral and ;ocial =utcomes at L.L Aears) 3oes @iming of 4xposure :atter ' Sohns BopLins :loomberg 4chool of ublic Bealth, &ssue of ediatrics. CreaseP, G., "itts, 2., K Catan*aro, 4.,,;<<6.!ssociation among dailP hassles, coping, and behavior problems in nonreferred Lindergartners, Sournal of Clinical Child sPchologP, CQ, 5;;-5;<. Coplan, S., 1obert, :oULer, !nne, Cooper, "., 4u*anne,,C??5., arenting $ailP hassles, child temperament, and social ad)ustment in preschool, 3arlP Childhood 1esearch cuarterlP ;N, 5=J-5<6.
22+
DRAFT
CritchleP, 1. Christine, 4anson, I. !nn, ,C??J., &s parent disciplinarP behavior enduring or situational+ ! multilevel modeling investigation of individual and conte#tual influences on poUer assertive and inductive reasoning behaviors, Sournal of !pplied $evelopment sPchologP,C=, 5=?-5NN $adds, ". 1., "ullins, ". S., "c!llister, 1. !., !tLinson, 3. 1. ,C??C.. !ttributions, affect, and behavior in abuserisL mothers% ! laboratorP studP, %+ild 1buse K 0eglect, 2r. BD, pag. C;/Q6 $iet*, >.7., C???, $isciplining Children% Characteristics !ssociated Uith the use of corporal punishment, %+ild 1buse and 0eglect, Iol. CQ, 2r. ;C, pag. ;6C<-;6QC 0o#, 2.!., Benderson, B.!. i colab., C??;, ContinuitP and $iscontinuitP of :ehavioral &nhibition and 3#uberance% sPchophPsiological and :ehavioral &nfluences across the 0irst 0our aears of 7ife, %+ild 3evelopment, Iol. =C, 2r. ;, pag. ;-C; 0o#, 2.!., Benderson, B.!, ;<<<, $oes &nfancP matter+ redicting 4ocial behavior 0rom &nfant >emperament, /nfant -e+avior and 3evelopment, Iol. CC, 2r. Q, pag. QQ6-Q66 Goldsmith,B.B., et al, ,;<N=. Mhat isi temperament+ 0our approaches, Child $evelopment, 6N, 6?6-6C< SenLin, S., "., K 4mith, ".!., ,;<<;.. "arital disharmonP and childrenbs behavior problems% !spects of poor marriage that affect children adverselP. Sournal of Child sPchologP and sPchiatrP, 5C, =<5-N;? 7orber, ".0., 9 7earP, 4.G., C??6, "ediated ath to 9verreactive $iscipline% "others 3#perienced 3motions, !ppraisals, and hPsiological 1esponses, Tournal of %onsulting and %linical 2sAc+ologA, Iol. =5, 2r. 6, pag. <=C-<N; 7oeber, 1., 7aheP,:.:., K >homas, C.,;<<;. $iagnostic conundrum of oppositional defiant disorder and conduct disorder. Sournal of !bnormal sPchologP, ;??, 5=<-5<? "accobP, 3.3., C???, arenting and its effect on children% on reading and misreading behavior, 1nnual *evieM of 2sAc+ologA, pag. Y&I "ilner, S.4., C??5, 4ocial information processing in high-risL and phPsicallP abusive parents, %+ild 1buse U 0eglect, 2r. C=, pag. =/C? 1odrigue*, C."., 1ichardson , ".S., C??=, 4tress and !nger as Conte#tual 0actors and ree#isting Cognitive 4chemas% redicting arental Child "altreatment 1isL, %+ild :altreatment, Iol. ;C, 2o. Q, 5C6-55= 4trauss,C., C., 0orehand, 1., 4mith, T.,K 0ramme, C.,7.,,;<NJ., >he association betUeen social UithdraUal and internali*ing problems Uith children, Sournal of !bnormal Child sPchologP,;Q, C6C-656. 4chUart*, C 3. i colab., C??5, &nhibited and Aninhibited &nfants GroUn Ap% !dult !mPgalar 1esponse to 2oveltP, ;cience, Iol. 5??, pag. ;<6C-;<65
225

Ghid de Disciplinare Pentru Parinti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid de Disciplinare Pentru Parinti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Salvai Copiii Romnia

Ghid de disciplinare pentru prini

Autori: Domnica Petrovai Diana Tudose Adina Boti Sorina Costandache

Salvai Copiii Romnia

Salvai Copiii Romnia

Ce doi frai se )oac

Ce doi frai se )oac

4ergiu se apropie de calculator i l vede pe "ihai c se )oac

4ergiu l lovete i l mpinge pe copil

(ncura)area comportame ntului agresiv a lui 4ergiu

Salvai Copiii Romnia

Salvai Copiii Romnia

(=RST$ A" CAR$ S$ AP"!C': ?4.CD.. ani

Salvai Copiii Romnia

(=RST$ "A CAR$ S$ AP"!C': ?4.@ ani

Salvai Copiii Romnia

Recomandri pentru aplicarea recompensei

(=RST$ "A CAR$ S$ AP"!C': ?4.@ ani

1ecomandri privind aplicarea acestei metode

Salvai Copiii Romnia

$%&'(' )"( *R+,-

(=RST$ "A CAR$ S$ AP"!C': ?43DG ani

2) Metoda consecinelor lo.ice /i naturale

Pentru a a<un-e la re*ultatele dorite/ inei cont de urmtoarele recomandri practice:

Salvai Copiii Romnia

(=RST$ "A CAR$ S$ AP"!C': ?4.@ ani

Salvai Copiii Romnia

Salvai Copiii Romnia

(=RST$ "A CAR$ S$ AP"!C': .CD.. 5 .@ ani

entru ncheierea unui contract comportamental inei cont de urmtoarele sugestii%

att dumneavoastr ct i copilul o list cu comportamentele pe care le a teptai unul de la

Salvai Copiii Romnia

"uai4v un an-a<ament ver7al/ att dumneavoastr ct

Salvai Copiii Romnia

Salvai Copiii Romnia

Salvai Copiii Romnia

Salvai Copiii Romnia

Salvai Copiii Romnia

Salvai Copiii Romnia

Salvai Copiii Romnia

Salvai Copiii Romnia

Salvai Copiii Romnia

4hore, 1. ,;<<=.. *et+in,ing t+e -rain Ta7el, #r, ?/

4hore, 1. ,;<<=.. *et+in,ing t+e -rain

Salvai Copiii Romnia

Salvai Copiii Romnia

Principii de dezvoltare a abilitatilor emotionale

Incurajati adolescentul sa analizeze critic situatiile in care si-a pierdut controlul.

,bilitati /i comportamente speci;ice varstei de 2<6 ani

um observ pre:enta acestor comportamenete=

ateva recomandari pentru prini

3#prima verbal emotiile

3#prima nonverbal emotii

Salvai Copiii Romnia

$enumeste corect emotiile pe ba*a e#presiilor faciale ,fete desenate, papusi .

$enumeste emotiile dupa postura si tonul vocii

Salvai Copiii Romnia

Salvai Copiii Romnia

!bilitati de interactiune cu alti copii

&nitia*a si mentine o relatie cu C-5 copii deodata

Salvai Copiii Romnia

Salvai Copiii Romnia

Salvai Copiii Romnia

!, Devoltarea unei relatii poitive cu copilul

Cum se 8ncura<eaa comportamentele deira7ile

1anit $eamagit $egustat 2eincre*ator