PROGRAM TERAPEUTIC COMPLEX
OBIECTIVE ŞI ACTIVITĂŢI TERAPEUTICE
PERIOADA:
DIAGNOSTIC LOGOPEDIC: dislexo-disgrafie
Etape Faze şi obiective terapeutice
I. Etapa 1. Pregătirea psihomotorie în
prelexie şi planul motricităţii generale şi
pregrafie fine
2. Educarea motricităţii fine a  rotirea braţului şi antebraţului;
mâinii dominante
3. Educarea coordonării
motrice generale şi fine cu
respiraţia şi vorbirea
4. Pregătire generală grafomo-
trică
5. Stabilirea lateralităţii şi  probe adecvate de determinare a ochiului dominant
coordonării oculomotorii
6. Pregătirea limbajului oral
(articularea)
7. Pregătirea auzului fonematic  exerciţii de diferenţiere şi discriminare auditivă
8. Formarea conduitelor
perceptiv-motrice
 spaţiale
 cromatice
Tehnici terapeutice
Exerciţii de coordonare motorie generală;

exerciţii de independenţă acţională a celor două

mâini
 încordarea/relaxarea din umeri;
 rotirea încheieturii;
 exerciţii pentru palmă şi degete (închiderea şi
deschiderea pumnului, opunerea degetelor, „pianul”,
„ploaia”, „calul” pe o suprafaţă dură, flexarea
independentă a degetelor, „morişca” cu degetele etc.);
 exerciţii pentru ambele mâini („morişca” mare,
prehensiunea palmelor, împingerea cu degetele
răsfirate în masă, aplaudatul, scuturatul etc.)
 mersul pe loc cu numărare ritmică;
 mişcări de braţe asociate cu emisia vocalelor;
 mersul pe loc în cadenţă cu declamarea unei poezii
memorate
 exerciţii de colorare, mâzgălituri, contur,
improvizaţii grafice libere pe suporturi diferite (foaie,
tablă etc.);
 desen liber (divertisment grafic) sau direcţionat
cupensulă, culori, degete etc.
şi a coordonării oculomotorie (urmărirea cu ochiul a
unui contur, a unui obiect);
 coordonarea ochi-mână (activităţi de mare
acurateţe ca înşirarea pe aţă a mărgelelor, băgarea aţei
în ac etc.)
 exerciţii de pronunţare corectă a tuturor fonemelor;
 exerciţii de pronunţie modulată (variabilă) a
vocalelor şi grupurilor vocalice
fină;
 exerciţii de identificare a onomatopeelor şi a
diferitelor zgomote
 exerciţii de identificare a formelor geometrice de
bază (cerc, pătrat, dreptunghi, triunghi, romb);
 exerciţii de recunoaştere a acestor forme în diferite
situaţii din mediu;
execuţia lor grafică
 exerciţii de identificare a culorilor
1
  relaţionale  exerciţii de identificare şi reproducere a mărimilor
şi cantităţilor;
 exerciţii de identificare şi reproducere a direcţiei,
poziţiei, relaţiei
 temporale  exerciţii de identificare a duratei succesiunii,
sincroniei, ordinii etc.
9. Cunoaşterea schemei  diverse exerciţii specifice
temporale
10. Stabilirea lateralităţii şi a  diverse exerciţii specifice
tipului ei
11. Dezvoltarea abilităţii de  exerciţii de identificare aunor foneme asociate cu
structurare şi integrare fono- grafeme, asimilate spontan;
grafică  exerciţii de sesizare a diferitelor foneme/grafeme
II. Etapa 1. Însuşirea literelor  exerciţii de familiarizare cu suprafeţe plane de
iniţierii în actul scris cât mai variate (planşă, tablă, caiet etc.) ca
lexico-grafic mărime şi poziţie;
(învăţarea  exerciţii de formare a câmpului vizual lexic (de
literelor) analiză şi sinteză a elementelor grafice cunoscute)
2. Identificarea, producerea şi  exerciţii de scriere motrică a literelor, cu degetul în
reproducerea literelor nisip, pe masă, pe coală (cu vopsea), în aer, urmărind
conturul literelor aflate sub o sticlă etc;
 mersul pe conturul literelor (mari) scrise pe podea;
 executarea literelor din sârmă, plastilină, lut, ceară;
 decuparea literelor;
 executarea (desenarea) mai redusă (mai mică) a
literelor cu pensula, carioca, creionul;
 analiza grafică verbalizată a componentelor literei;
 reproducerea literei cu ochii închişi, apoi deschişi;
 „citirea” şi regăsirea literei printre alte litere;
 asocierea literei cu gesturi
(metoda Borel-Maisonny);
 asocierea literelor cu cuvinte cheie;
 citirea şi scrierea unei litere precedată de o vocală
cunoscută (cu precizarea sensului de citire
direct/invers);
 scrierea literei pe caiet, fără liniaţie;
 scrierea literelor pe caiet, cu liniaţie;
 citirea literelor pe rând din caiet;
 copierea literelor de tipar (mari, mici), de mână
(mari, mici);
 scrierea perechilor de consoane surde/sonore pe
coloane paralele în culori diferite;
 copierea literelor cursive cu indicarea direcţiei de
scriere (de execuţie a părţilor componente);
 dictarea lineară a literelor componente ale unui
cuvânt simplu;
 completarea literelor din silabe lacunare;
 fixarea semnificaţiei literelor prin asocierea cu
cuvinte de suport mnezic

2
 Etape Faze şi obiective terapeutice Tehnici terapeutice

III. Etapa 1. Reproducerea şi înţelegerea  exerciţii de compunere şi descompunere

însuşirii semnificaţiei structurii silabice (analiză/sinteză) a silabelor directe şi inverse;
(învăţării)  exerciţii de copiere a silabelor cu sau fără sens;
silabelor  citire şi declamare a silabelor;
 exerciţii cu serii de silabe;
 exerciţii de citire reversibilă (inversă) a silabelor;
 exerciţii de extensie silabică, pornind de la o literă
anume;
 exerciţii de comparare a similitudinii dintre silabe
asemănătoare;
 exerciţii de recunoaştere a unei silabe între altele,
amestecate;
 grafia şi lexia unor suite silabice ca variaţiuni ale
aceluiaşi nucleu silabic (vocală);
 grafia şi lexia de silabe mai dificile (cu 3 consoane
succesive) sau cu diftongi, triftongi: ex. „strop”,
„strânge”, „beau”, „neaua” etc.
IV. Etapa 1. Recunoaşterea şi  exerciţii de analiză şi sinteză fonemică la nivel de
însuşirii reproducerea cuvântului silabă şi fonm/grafem;
cuvântului  exerciţii de copiere şi dictare de cuvinte cu
dificultate crescândă;
 exerciţii de citire şi accentuare corectă a cuvintelor
2.Scrierea şi citirea corectă a  exerciţii de despărţire în silabe (oral şi scris) când
cuvintelor cu structură silabică contactul silabic este exclusiv vocalic (a-ur) sau
deosebită exclusiv consonantic (car-te)
3. Scrierea şi citirea diftongilor  exerciţii de grafie şi lexie a diftongilor coborâtori
şi triftongilor vocalici şi şi a triftongilor ascendent-descendenţi
consonantici
4. Scrierea şi citirea cuvintelor  exerciţii de grafie şi lexie a cuvintelor ce includ
cu dificultăţi specifice limbii fonemele (grafemele) H, Î, Â, X, dublu I, M înainte
române de B şi P, N după Tşi D, I semivocalic, grupurile de
litere etc.

3
 5. Perfecţionarea scrierii şi
citirii cuvintelor
V. Etapa 1. Recunoaşterea şi
însuşirii reproducerea propoziţiilor
propoziţiilor
2.Consolidarea propoziţiilor
VI. Etapa 1. Dezvoltarea capacităţii
textelor generale pentru scris-citit
corect, curent, conştient şi
expresiv (la citit)
4
 exerciţii de dictare de cuvinte cu extensie de la o
silabă comună (car-te, car-te-lă);
 exerciţii de completare de cuvinte lacunare;
 exerciţii de dictare în perechi aunor cuvinte cu
foneme/grafeme similare (S/Z, C/G, T/D etc.);
 exerciţii de reproducere a cuvintelor cu
autocorectare în plan fonetico-grafic (se propune un
cuvânt greşitspre a fi îndreptat);
 exerciţii de utilizare a şirurilor de cuvinte (la care
diferă ultima literă);
 exerciţii de utilizare a cuvi telor de legătură (C.
Calavrezzo);
 exerciţii de lexie tahistoscopică sau limitată
(„fereastră”);
 exerciţii de lexie „dinamică” (se arată pe rând câte
o silabă din cuvânt);
 diferite jocuri de scriere-citire a cuvintelor („loto”
asocierea cu imagini corespunzătoare, clasificare
după prima silabă, după lungime a cuvintelor etc.)
 exerciţii de copiere de propoziţii şi analiză a lor la
nivel de cuvânt, silabă, fonem, grafem (cu grad de
dificultate crescândă);
 exerciţii de alcătuire de propoziţii pornind de la
anumite cuvinte;
 exerciţii de lexie şi grafie a unor fraze lungi, cu
respectareab pauzelor între cuvinte
 exerciţii de citire şi scriere de sintagme;
 lexia pe orizontală şi verticală a propoziţiilor;
 exerciţii de lexie şi grafie ritmică, în paralel cu
banda de magnetofon;
 exerciţii de lexie şi grafie receptivă (imagine-
propoziţia scrisă- propoziţia citită);
 exerciţii de completere de cuvinte în texte lacunare
(propoziţii lacunare);
 construirea de propoziţii din cuvinte izolate sau în
jurul unor „cuvinte cheie”
 scris-citit de texte scurte (2-3 rânduri) apoi mai
lungi (7-8 rânduri);
 dictare de texte scurte;
 copiere de texte;
 scurte compuneri pe o imagine sau o idee dată
(pretext);
 aplicarea diferitelor procedee de citit-scris:
selectiv, în suită, în ştafetă, simultan, subcontrol,
ortoepic, pe sintagme, pe roluri etc.
5