Obiective cadru şi de
referinţă
Ob. cadru: Formarea,
exersarea abilităţii de
structurare a mesajului oral
Ob. de referinţă:
Exersarea aparatului
fonoarticulator
Ob de referinţă:
Exersarea inspir-expirului
Ob de referinţă:
Dezvoltarea auzului
fonematic, exersarea atenţiei,
a memoriei auditive şi
vizuale
Activităţi şi intervenţii Termen Observaţii/rezultate obţinute
1.Exerciţii de coordonare generală; Exerciţiile pentru dezvoltarea mobilităţii
2.Antrenamente ludice de exersare aparatului fonoarticulator sunt executate
a aparatului fonoarticulator corect, fără ajutor.
(gimnastică maxilară, linguală, Exrciţiile-joc de respiraţie nonverbală şi
pentru buze, obraji, etc.) verbală sunt realizate fără ajutor.
1.Exerciţii-joc de respiraţie
nonverbală (suflatul în lumânare,
umflatul balonului, utilizarea
jucăriilor de suflat, etc.);
2.Exerciţii-joc de respiraţie cu emiterea
vocalelor/silabelor deschise (aaa...-eee-
iii...-maaa...-mee...-miii...);
1.Exerciţii de recunoaştere şi imitare de sunete Recunoaşte sunetele onomatopeice produse
onomatopeice produse de diferite obiecte şi de diferite obiecte şi animale, dar nu le
animale. poate imita pe toate ( de exemplu, telefonul,
2.Exerciţii de recunoaştere şi pronunţare a ursul, şarpele, etc.)
unor serii de silabe opuse; Analiza fonematică se realizează cu foarte
3. Exerciţii pentru diferenţierea consoanelor mare dificultate. Cu ajutor, poate preciza
surde de cele sonore (s-z); sunetul iniţial al cuvintelor (prin prelungirea
4. Exerciţii de analiză fonetică cu indicarea pronunţiei sunetului). Mai uşor sunt
primului sunet din cuvânt; precizate sunetele învăţate.
5. Completarea cuvintelor cu prima silabă
pronunţată de logoped (cuvinte bi- şi
trisilabice uzuale, fără grupuri consonantice);
6.Jocuri de corelare a sunetului cu obiectele
/animalele care produc sunetul;
7. Jocuri hazlii, în care un anumit sunet să fie
repetat de mai multe ori;
8. Înregistrări pe reportofon, cu autoapreciere
ulterioară.
Ob de referinţă:
Corectarea pronunţiei
sunetelor deficitare
Ob cadru:
Formarea abilităţilor în plan
lexico-grafic
Ob de referinţă:
Formarea structurii
perceptiv-motrice de
orientare, organizare şi
structurare spaţială
1.Exerciţii de impostare corectă a fonemelor
pronunţate deficitar (s, z);
-punerea aparatului fonoarticulator în poziţia
corectă de articulare;
-demonstraţia articulatorie;
-emiterea prin imitaţie/pronunţie reflectată
(după terapeut/profesor/educator/coleg) şi
concomitentă;
2.Exerciţii de emitere, fixare şi consolidare a
sunetului;
3. Exerciţii de introducere a sunetului în silabe,
cuvinte;
4. Exerciţii de diferenţiere a sunetelor s-z, la
nivel de silabe şi cuvinte:
-exerciţii de educare a auzului fonematic;
-atragerea atenţiei asupra modului de articulare
a sunetelor şi asupra vibraţiilor de la nivelul
laringelui;
5.Automatizarea sunetului în cuvinte şi
propoziţii simple.
1.Exerciţii pentru cunoaşterea, recunoaşterea şi
denumirea noţiunilor spaţiale:
-noţiuni de situaţii: stânga-dreapta, sus-jos,
înainte-înapoi, înăuntru-înafară, departe-
aproape, pe-sub, lângă, între;
-noţiuni de mărime: mic-mare, mijlociu, lung-
scurt, gros-subţire;
-noţiuni de poziţie: în picioare-culcat, aplecat-
drept, dedesubt, deasupra, în faţă-în spate;
-noţiuni de cantitate: mult-puţin, plin-gol;
2.Referinţe corporale:
-stabilirea poziţiei obiectelor în raport cu
propria persoană;
Au fost emise sunetele “s” şi “z” şi
introduse în silabe, cuvinte mono-, bi- şi
polisilabice uzuale (poziţie iniţială, mediană
şi finală).
Este necesară continuarea consolidării celor
două sunete, diferenţierii lor şi
automatizarea în cuvinte şi propoziţii
simple.
Pronunţarea reflectată a cuvintelor ce conţin
cele două sunete a fost îmbunătăţită, dar cea
independentă, a rămas ezitantă, cu multe
inexactităţi.
Şi-a însuşit noţiunile de orientare şi
deplasare spaţială: sus-jos, pe-sub,
deasupra-dedesubt, lângă, în faţă-în spate,
stânga-dreapta, aproape-departe, înăuntru-
înafară;
Poate stabili poziţia şi direcţia obiectelor în
raport cu propria persoană şi, cu ajutor, în
raport cu alte obiecte.
Poate recunoaşte şi sorta obiecte (concret şi
imagistic) după criteriile: mare-mic-
mijlociu, lung-scurt, gros-subţire, dar
prezintă dificultăţi în denumirea lor.
Şi-a însuşit noţiunile de poziţie şi cantitate.
 -stabilirea poziţiei obiectelor între ele;
-stabilirea direcţiei în raport cu propria
persoană;
3.Activităţi de manipulare a obiectelor cu
verbalizarea acţiunii.
4.Exerciţii senzorio-motorii-incastre.
5.Stabilirea de corespondenţe între obiecte cu
verbalizare.
6.Compararea obiectelor şi stabilirea relaţiilor.
7.Ordonarea obiectelor de aceeaşi natură.
8.Exerciţii pentru orientarea spaţială:
-localizarea obiectelor în spaţiu şi în mişcare
-precizarea direcţiilor, poziţiilor;
9.Exerciţii pentru organizarea spaţială:
-organizarea spaţiului în raport cu propria
persoană;
-numirea obiectelor aşezate în diferite direcţii,
poziţii;
-plasarea obiectelor în diverse poziţii spaţiale
cu verbalizare;
10.Exerciţii de identificare, sortare imagistică
prin intermediul software-ul educaţional, cu
verbalizare;
11.Exerciţii de orientare în spaţiu restrâns
(foaie de bloc/caiet de desen) după repere date
(puncte de sprijin);
Ob de referinţă: 1.Exerciţii pentru formarea noţiunilor de: Salută corespunzător momentelor zilei.
Formarea structurii înainte, după, prima dată, a doua oară, ieri, Cu ajutor, poate stabili succesiunea
perceptiv-motrice de mâine, acum; desfăşurării unor activităţi.
orientare, organizare şi 2.Să precizeze ordinea în care urmează Cunoaşte momentele zilei, zilele săptămânii
structurare temporală acţiunile; şi anotimpurile.
3. Să stabilească precedenta şi succesoarea
unei acţiuni;
4.Să asocieze o acţiune cu timpul când a avut
loc;
5.Să asocieze o imagine cu o anumită perioadă
a zilei, anului;
6.Să asocieze momentele zilei (dimineaşa,
prânz, seara, noaptea) cu acţiuni specifice (Ce
ai făcut dimineaţă?);
7. Să salute corespunzător momentului zilei
(Cum saluţi dimineaţa?; Când spunem “Bună
seara!”?);
8.Să localizeze în timp propriile acţiuni (Când
mergi la şcoală?);
9. Să recunoască din imagini diferite momente
ale zilei (Când dorm copiii din imagine?);
10.Să stabilească succesiunea unor acţiuni într-
o zi (Ordonează imaginile!);
 Obiective cadru şi de
referinţă
Ob. cadru: Formarea,
exersarea abilităţii de
structurare a mesajului oral
Ob de referinţă:
Dezvoltarea auzului fonematic,
exersarea atenţiei, a memoriei
auditive şi vizuale
Ob de referinţă:
Corectarea pronunţiei
sunetelor deficitare
Activităţi şi intervenţii Termen Observaţii/rezultate obţinute
1.Exerciţii de recunoaştere şi imitare de sunete 8II – 29 V Îmbunătăţirea capacităţii de analiză şi
onomatopeice produse de diferite obiecte şi sinteză fonematică. Poate preciza
animale. sunetul iniţial şi final al cuvintelor.
2.Exerciţii de recunoaştere şi pronunţare a unor Este necesară continuarea exerciţiilor
serii de silabe opuse; de diferenţiere a consoanelor surde de
3. Exerciţii pentru diferenţierea consoanelor cele sonore.
surde de cele sonore (s-z, ş-j);
4. Exerciţii de analiză fonetică cu indicarea
primului sunet din cuvânt;
5. Completarea cuvintelor cu prima silabă
pronunţată de logoped (cuvinte bi- şi trisilabice
uzuale, fără grupuri consonantice);
6.Jocuri de corelare a sunetului cu obiectele
/animalele care produc sunetul;
7. Jocuri hazlii, în care un anumit sunet să fie
repetat de mai multe ori;
8. Înregistrări pe reportofon, cu autoapreciere
ulterioară.
1.Exerciţii premergătoare emiterii sunetelor “ş” 8 II – 29 V Au fost consolidate şi diferenţiate
şi “j” 8 II – 29 V sunetele “s” şi “z”.
2.Exerciţii de impostare corectă a fonemelor Este necesară automatizarea sunetului
pronunţate deficitar (ş, j); “s”, sunetul “z” fiind corectat.
-exerciţii de recunoaştere auditivă a sunetelor (s, Pronunţia reflectată şi independentă a
z, ş, j) cuvintelor ce conţin cele două sunete a
-punerea aparatului fonoarticulator în poziţia fost mult îmbunătăţită.
corectă de articulare (ş, j); Au fost emise sunetele “ş” şi “j”.
-demonstraţia articulatorie (ş, j); Este necesară continuarea consolidării
-emiterea prin imitaţie/pronunţie reflectată (după celor două sunete prin introducerea lor
terapeut/profesor/educator/coleg) şi în cuvinte şi propoziţii simple,
concomitentă (ş, j); diferenţierea şi automatizarea lor.
2.Exerciţii de emitere, fixare şi consolidare a
 sunetului (ş, j);
3. Exerciţii de introducere a sunetului în silabe,
cuvinte (s, z, ş, j);
- cuvinte mono- bi- şi polisilabice cu sunetul în
poziţie iniţială, mediană şi finală;
-stabilirea locului sunetului în silabă, în cuvânt;
-exemple de cuvinte ce conţin sunetele
impostate;
-denumirea obiectelor din imagini;
4. Exerciţii de diferenţiere a sunetelor s-z şi ş-j,
la nivel de silabe şi cuvinte:
-exerciţii de educare a auzului fonematic;
-atragerea atenţiei asupra modului de articulare a
sunetelor şi asupra vibraţiilor de la nivelul
laringelui;
-pronunţarea de silabe (directe – indirecte) ce
conţin consoane surde şi sonore (s-z, ş-j) şi le
compară;
-pronunţarea de cuvinte paronime, cu insistare
pe aspectul semantic;
-denumirea obiectelor din imagini
5.Automatizarea sunetului în cuvinte şi
propoziţii simple.
- repetare de propoziţii simple care să conţină
cuvinte cu sunetul corectat în diferite poziţii.
Ob de referinţă: 1.Exerciţii de utilizare a pronumelui personal 8 II - 29 V Stagnare.
Formarea abilităţii de “eu”, însoţit de verbele “a avea”, “a vedea”; Se menţine stilul telegrafic.
vorbire reflectată şi 2. Exerciţii de integrare propoziţională, după Alcătuirea de propoziţii enunţiative cu
independentă la nivel suport obiectual şi/sau imagistic, cu o anumită suport imagistic/cuvinte date se
propoziţional structură: realizează tot sub forma unor definiţii.
-subiect+nume predicativ: “Păpuşa este mică.” Exemplu:
-subiect+verb+adverb: “Mama vine acasă” “Şcoală învăţăm”;
-subiect+verb+complement: “Ana bea apă” “Creion ascuţim”.

Ob cadru:
Formarea abilităţilor în plan
lexico-grafic
Ob de referinţă:
Corectarea dislexo-disgrafiei
3.Exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare
(suport imagistic/sprijin verbal);
4.Exerciţii de alcătuire de propoziţii enunţiative,
interogative, exclamative cu suport
imagistic/cuvinte date;
5. Exerciţii de completare a unui enunţ cu
început dat;
1.Exerciţii de identificare auditivă a fonemelor a, 8 II – 29 V
u, o, i, p, t, c, m:
-identificarea sunetului aflat în poziţie iniţială;
-exemplificări de cuvinte cu sunetul vizat în
poziţie iniţială;
2.Exerciţii de identificare-diferenţiere şi fixare
mnezică a literelor:
-vizualizare, diferenţiere, denumire a literelor;
-redarea gestuală a literelor;
-construirea literei din plastilină, sârmă după
model/în absenţa modelului;
-exerciţii de asociere literă – imaginea unui
cuvânt care începe cu sunetul corespunzător
literei;
3.Exerciţii de asociere fonem-literă-grafem:
-exerciţii de selectare a literei dintr-un grup dat
-exerciţii de asociere literă-cuvânt ilustrat;
-exerciţii de redare a grafemului;
-copieri;
-transcrieri;
-dictări de litere;
4.Exerciţii de citire şi scriere (copiere,
transcriere, scriere după dictare) de cuvinte
mono-şi bisilabice cu literele însuşite, după
următoarea succesiune:
-cuvinte monosilabice de tip vocală-vocală (ou,
Se menţine acest obiectiv şi în anul
şcolar următor (2010-2011).
Sunetele învăţate sunt identificate cu
uşurinţă în poziţie iniţială şi, cu ajutor,
în poziţie finală.
Dificultăţi în a exemplifica cuvinte cu
sunetul vizat în poziţie iniţială. Poate
spune doar cuvântul cu care a fost
asociat sunetul respectiv, fără a
exemplifica şi alte cuvinte.
Identifică literele învăţate, dar
recunoaşte numai literele mici şi
literele mari A, M.
Copierea se realizează mecanic;
“pictează” literele; scris caligrafic.
Dificultăţi în realizarea
corespondenţei literă-grafem şi
fonem-grafem
Transcrierea şi scrierea după dictare
se realizează cu foarte mare dificultate
(numai cu ajutor, cu suport intuitiv-
concret: alfabetul ilustrat şi asocieri
fonem-cuvânt-imagine-literă-grafem).
oi, au), vocală-consoană (ac, om) şi consoană-
vocală (tu, ta, pa);
- cuvinte monosilabice de trei litere (pui,
pai, tai, cai, atc.);
- alte cuvinte monosilabice;
- cuvinte bisilabice cu silabă repetitivă
(mama, tata, papa);
- cuvinte bisilabice cu structură vocală-
consoană-vocală (apa, Ama, Ami, etc.);
- cuvinte bisilabice cu structură consoană-
vocală-consoană-vocală;
- alte cuvinte bisilabice;
- citire de cuvinte cu silabe redate în culori
diferite;
8 II – 29 V Srie după dictare literele: a, u, o, i, p,
c, m. Nu cunoaşte literele mari.
Fără ajutor, nu poate scrie după
dictare silabe sau cuvinte
monosilabice; nu poate denumi în
scris obiectele din imagini.
Poate realiza sinteza sunetelor în
silabe deschise, închise şi în cuvinte
monosilabice (vv, vc, cv, vcv, cvc), cu
ajutor
poate citi silabe şi cuvinte
monosilabice.
Se impune menţinerea acestui obiectiv
şi în anul şcolar următor, cu studierea
numai a majusculelor.