Viziunea sistemică

• Caracteristicile sistemelor. Exemple de

sisteme, ce le face sa fie sisteme?
• Definiţia sistemului
Şcoala structuralistă

în terapia de familie sistemică

 Concepte specifice
• Structura familiei evaluată prin:
– Putere
– Ierarhie
– Subsistem
– Graniţe
– Coaliţii şi alianţe
– Ciclul vieţii de familie
– Feedback negativ
 Suprasistem şi circularitate
• Suprasistemul.
• Două echipe de lucru. Fiecare echipă va
primi sarcina de a caracteriza câte un
context social, pre şi postdecembrist
folosind reperele: valori familiale, valori
profesionale, proprietate, distribuţia
rolurilor pe sexe, religia, rolul comunităţii
 Suprasistem - continuare
• Se dă o familie care trece printr-o criză.
Familia este formată din doi părinţi şi o
adolescentă de 19 ani care doreşte să
plece de acasă pentru a locui cu prietenul
ei, mai mare, 25 ani, care lucrează.
• Continuaţi scenariile: ce se întâmplă cu
familia in fiecare context social. Joc de rol
 Suprasistem-concluzii
• Aceeaşi familie în contexte sociale sau
suprasisteme diferite tratează o criză în
moduri diferite. Suprasistemul setează
tranzacţiile familiale în moduri particulare.
 Circularitate
• Gândirea circulară versus gândirea liniară
• Identificaţi în cazul anterior elemente
specifice fiecărui tip de gîndire şi
conştientizaţi care este cel familiar vouă.
 Modelul structuralist al familiei
• Concepte cheie: ierarhie, ierarhie
incongruentă (copilul părinte)
• Joc de rol: o scenă din viaţa unei familii.
Consemn observatori: cum
interacţionează membrii familiei din
perspectivă luării deciziei, care este
ierarhia din punct de vedere decizional,
cine conduce, poziţia fiecărui membru
 continuare
• Viziunea structuralistă asupra familiei
funcţionale: subsistemul părinţilor deţine
puterea de decizie, copiii se supun.
• Când un membru al familiei este într-un
subsistem neadecvat, apare copilul
parentalizat sau părintele infantilizat.
 continuare- subsisteme
• Identificaţi cât mai multe subsisteme în
familia observată, după cît mai multe
criterii: funcţionalitate şi caracteristici ale
elementelor
• La fiecare subsistem se aplică aceleaşi
caracteristici ale sistemului: are un scop,
reguli, graniţe, circularitate, patternuri de
comunicare acestea având o identitate
diferită şi o funcţie diferită
 Triangulaţia, alianţe şi coaliţii
• Grupul se împarte în diade.Se numesc
rolurile în diade şi fiecare alege cine să fie.
De exemplu: 2 colegi de servici, 2
prietene, mama şi fiica, un copil şi bunica
etc.Celui care urmează să iniţieze
triangulaţia: “Eşti nemulţumit de şeful
vostru şi i te plângi colegului, încercând să
îl atragi de partea ta.”
 Triangulaţia -continuare
• Cum evoluează situaţia peste 2
săptămâni. Joc de rol
• Debriefing. Conştientizarea stilului
personal de triangulare şi efectul ei asupra
sistemului din care faci parte.
• Apariţia triunghiului răspunde nevoii de a
detensiona o relaţie cu un nivel crescut de
anxietate.
 Aliante şi coaliţii
• Alianţa presupune “a merge împreună
pentru...” iar coaliţia “a merge împreună
împotriva...”
• Identificaţi coaliţiile din exerciţiul anterior şi
transformaţi-le în alianţe
 Graniţe
• Şcoala structuralistă identifică trei tipuri de
graniţe în funcţie de nivelul lor de
permeabilitate: graniţe impermeabile-
rigide, graniţe semipermeabile-clare şi
graniţe foarte permeabile-difuze.
• Fiecare graniţă setează un anumit tip de
tranzacţii şi raspunde unui anumit tip de
nevoi
 Şcoala strategică
• Dă terapeutului responsabilitatea realizării
unei strategii pentru depăşirea problemei
• Terapeutul fixează scopurile precise, care
conţin mereu soluţia la simptomul prezent
• Intervenţia este menită să ajute clientul să
depăşească criza şi să treacă în etapa
următoare a vieţii familiale
 Concepte
• Ciclul vieţii de familie
• Ierarhie
• Putere
• Comunicare
• Mesaj digital-mesaj analogic
• Dubla legătura
• Homeostazia prin feed-back negativ
• Metacomunicarea
• Simptomul este o comunicare metaforică
 Ciclul vieţii de familie
• Viziune longitudinală a dezvoltării familiei, familia
trece prin faze predictibile: curtarea, casatoria,
naşterea primului copil, cuplul cu copii şcolari,
familia cu adolescenţi, lansarea copiilor, cuibul
gol, pensionarea, moartea unui partener.
• În plus există evenimente neaşteptate,
traumatice, care pun un stress suplimentar
asupra familiei: moartea neaşteptată a unui
membru tânăr al familiei, boală gravă, pierderi
majore, ieşirea unui membru din sfera familiei
etc
 Ciclul vieţii de familie - continuare
• Lucru în echipe: Ştiind că fiecare stadiu are nişte
sarcini predefinite de îndeplinit, identificaţi care
ar putea fi sarcinile de dezvoltare ale stadiului
care v-a fost repartizat. De ex. sarcini pentru
etapa de curtare (pregătire pentru căsătorie):
– Fiecare se pregăteşte pentru asumarea rolului de soţ-
soţie
– Dezangajarea fiecăruia din relaţii foarte strânse care
concurează sau interferează cu angajamentul pentru
noua relaţie maritală
– Stabilirea identităţii cuplului, a patternurilor de
comunicare sexuală, dezvoltarea unor patternuri de
comunicare satisfăcătoare cu rudele
 Homeostazia- Cazul 1

• Maria, 14 ani, refuză să meargă la şcoală. Ea este cea

mai mică dintre cei 6 copii ai familiei. Mama a murit când
avea 5 ani iar tatăl a crescut-o împreună cu o soră mai
mare, Mariana. Acum Mariana este la facultate într-un
oraş învecinat şi într-o relaţie extrem de rece cu tatăl
care a aflat că aceasta locuieşte cu un bărbat. Tatăl,
muncitor constructor, a fost foarte afectat de toate
aceste schimbări şi de situaţia nouă a mariei. Înainte de
această problemă, Maria avea note bune şi nu manifesta
nici un comportament inadecvat. Consilierul şcolii aduce
la cunoştinţă o îngrijorare a Mariei în legătură cu o
posibilă căsătorie a tatălui
 Cazul 2
• Marius, 13 ani manifestă simptome depresive
severe apărute imediat după divorţul părinţilor.
Mama suferise de depresie severă, la fel ca şi
unul dintre verişorii băiatului. Marius plângea
mult şi disperat, era extrem de trist, nu făcea
nimic refuzând să meargă la şcoală, ameninţând
cu sinuciderea. Această simptomatologie s-a
menţinut timp de un an cu tendinţe de înrăutăţire
odată cu trecerea timpului.
 Cazul 3
• Codrin, 12 ani, suferă de enurezis. Nu s-a
putut decela o etiologie de tip organic.
Mama fusese internată la psihiatrie
prezentând simptome de tip depresiv.
Tatăl muncea mult iar mama se plângea
de lipsa lui de interes pentru ea, ca
femeie, dar şi pentru unele tendinţe ale
soţului spre relaţii conjugale.
 Homeostazie - sarcini
• Identificaţi care este simptomul
• Identificaţi funcţia lui homeostatică şi rolul
său în sistem
• Mesajul digital şi mesajul analogic
 Concluzii
• Homeostazia sistemului este menţinută
prin mecanisme de feedback negativ
• Orice simptom are o funcţie homeostatică
• Nu orice homeostazie este una benefică
sau funcţională pentru sistem
• Simptomul conţine întotdeauna un mesaj
digital şi unul analogic
 Şcoala M.R.I. - concepte
• Watzlawick, Weakland, Fish
• Comunicarea
• Dificultate versus problemă
• Soluţia care întăreşte problema
• Feedback pozitiv
 Comunicare şi viziunea
simptomului
• Orice comportament • există mai multe
este comunicare şi nu pattern-uri de
poţi să nu comunici comportament prin
care soluţia încercată
devine problemă
 Cazul 1
“Ma numesc Gianina Vlad si am 24 de ani. Principala mea
problema este faptul ca nu mai pot dormi. De vre-o 3-4
saptamani am chinul acesta. Orcat m-as stradui, orcat as
incerca nu prea reusesc. Sa va dau un exemplu:
Pentru examenul de astazi trebuia sa fiu odihnita. Asa ca, pe la
ora 8 m-am bagat in pat creandu-mi conditiile sa dorm. Aici
am intampinat o serie de dificultati deoarece parintii nu prea
ma inteleg. Pe la un moment dat tatei i-a venit sa intre in baie
si sa faca zgomot. Le-am explicat ca trebuie sa-mi creeze
conditii insa nu vor.
Dupa incidentul acesta mi-am propus sa nu ma mai gandesc la
nimic si sa adorm. Am inchis ochii mi-am cautat cea mai
confortabila pozitie, insa nu am reusit nimic. Nu stiu ce sa mai
fac.... La ora 5 m-am ridicat din pat si am inceput sa citesc....”
 Cazul 2
Sunt o persoana cu mult caracter si foarte hotarata. Inca de cand eram copil cunoscutii
mei spuneau despre mine ca sunt foarte tenace. Acum 4 luni am cunoscut cu gasca
mea de prieteni un tip foarte dragut, cu niste ochi verzi de nu-i adevarat. Stiu ca
atunci avea o prietena, insa se pare ca intre timp s-a despartit de ea. De fapt ca sa fiu
sincera de atunci am pus ochii pe el, caci este forte simpatic si cand te privesti simti
cum te topesti pana in varful degetelor de la picioare.
Cam acum 2 luni de zile am inceput sa ii trimit din timp in timp cate un SMS in care ii
spuneam ca il iubesc, parca am inceput chiar de SF. Valentin. Prima data nu cred ca
si-a dat seama cine ii trimitea mesaje, insa incetul cu incetul acum 10 zile s-a uitat
putin diferit la mine si banui ca m-a ghicit. Sa stiti insa ca eu nu am stat degeaba. Mi-
am intins antenele si am vazut ca acum este liber. Prin cativa amici i -am transmis ca
imi place de el dar sa nu-i spuna cine a trimis mesajul. M-am apucat sa citesc pe net
tot felul de chestii prin care pot fi cuceriti barbatii, cum anume sa le vorbesti, cum
sa te imbraci mai frumos, ce fel de cercei sa ai, etc. Mi-am pregatit si un discurs, l-
amm repetat acasa si totul urma sa mearga la sigur.
M-am dus la petrecerea acea unde urma sa vina si el. Nu va spun ce haine faine aveam.
Totul urma sa mearga la sigur. La petrecere a venit si el iar la un moment dat am
ramas singura cu el pe hol. Insa m-am gandit ca nu ar fi bine sa vorbesc cu el atunci,
ci sa ma informez mai mult cum se cuceresc barbatii, asa ca am plecat. Insa mi-e
ciuda ca am fost fraiera si nu am vorbit cu el. Vreau sa ma pregatesc mai bine ca sa-l
dau gata din prima.
Acesta e motivul pentru care am venit la terapie, vreau sa ma ajutati sa am imprietenesc
cu el si sa-i spun ca il iubesc.
 Cazul 3
Domnul M., 48 de ani, vrea să meargă cu fiul său Emi, 15 ani, la terapeut. Este
îngrijorat că, de ceva vreme, Emi s-a schimbat într-un fel îngrijorător: vine târziu
acasă, miroase a fum de ţigară, nu mai vrea să meargă cu ei sâmbăta la piaţă,
nici nu îi mai bagă în seamă pe verişorii lui, are o ţinută dezordonată, şi-a pus
un cercel la sprânceană…
Chiar de la prima discuţie telefonică, domnul M. i-a spus terapeutului:
“ Nu mai ştiu ce să fac. M-am străduit să fiu un tată bun şi rezonabil. Ştiu că
adolescenţa e o perioadă dificilă, de aceea am început să stau de vorbă cu el. I-
am povestit cum eram eu la vârsta lui. I-am spus că îl înţeleg şi că nu îi impun
interdicţii absurde… Cred că, dacă stau de vorbă cu el şi îi explic, va înţelege că
am dreptate şi că vreau numai binele pentru el. I-am spus că nu sun de acord să
fumeze şi i-am explicat şi care sunt riscurile fumatului şi că a fuma înseamnă să
arzi banii. Dar după cum îi miros hainele, cred că tot fumează. I-am spus că e
normal să aibă prieteni şi mă bucur, dar nu sunt şi nu voi fi de acord să umble
cu băieţi pe care eu nu îi cunosc. Poate să vină cu ei acasă la noi, să stau şi eu
de vorbă cu ei şi, după aceea, nu mă opun să se întâlnească cu ei în altă parte.
Dar, până atunci, nici nu mă gândesc să îi dau bani de buzunar ca să iasă cu
cine ştie ce băieţi nu ştiu unde. . . Nu ştiu de ce şi-a pus cercel în sprânceană.
Când l-am întrebat, mi-a răspuns că aşa trebuie şi a ieşit din cameră. Mai târziu,
i-am spus că ar fi bine să discutăm. I-am spus că, dacă nu vrea să îmi spună ce
e cu cercelul ăla, nu-i nimic. Dar că ar fi bine să se gândească la fete, că lor, cât
e lumea, le vor plăcea bărbaţii adevăraţi, nu sclifosiţi. Pentru că tăcea, m-am
cam enervat şi i-am spus că nu vreau ca fiul meu să fie o maimuţă care face ce
vede că fac alţii. De atunci, mă evită. Şi nimic din comportamentul lui nu s-a
schimbat în bine.
 Cazul 4
Ma numesc Marius si am 32 de ani. Sunt casatorit de 3 ani cu Ana si totul parea sa fie in ordine cu
relatia noastra pana acum 8 luni, cand lucrurile s-au schimbat brusc. Eu am fost numit asistent-
manager si de atunci am un program foarte incarcat. Ma vad cu Ana doar seara, tarziu, dar si atunci
sunt obosit si adorm imediat. Imi dau seama ca e foarte greu pentru ea, dar am rugat-o sa ma
inteleaga, pentru ca tot efortul meu il fac pentru noi. M-i s-a parut ca este in regula, dar dupa 2 luni
am avut un soc cand Ana ma asteptat intr-o seara, foarte furioasa si mi-a explicat ca si-a dat seama
ca in viata mea a aparut altcineva, o alta femeie.
Evident ca i-am spus ca nu are dreptate. Ca nu este vorba de nici o alta femeie, ca ea este totul pentru
mine, ca este viata mea. Ea mi-a replicat taios ca i se pare suspect ca am inceput sa-i fac declaratii
chiar mai inflacarate decat in luna de miere. Chiar mi-a spus : ”Cat exces de zel, dragul meu, nu
este nevoie!!”. Apoi m-a intrebat de ce nu i-am spus ca in echipa de lucru exista si cateva femei,
desi a trebuit sa suporte toate descrierile legate de noul birou, de mobilier etc.
I-am explicat ca nu m-i s-a parut important acest lucru, ca nici macar nu stiu cum le cheama pe acele
femei pentru ca nu sunt in directa mea subordine. Ana a reactionat foarte rapid, spunand : „Auzi,
sa nu stii cum le cheama pe colegele de munca!!! Bun baiat esti tu!”
Intr-o seara ne-am certat foarte serios, pornind de la o intamplare banala la prima vedere. Ana a vrut
sa-mi transmita ceva si m-a sunat la birou. A raspuns secretara mea, care fusese angajata de 3
zile. Sotia mea nu a mai lasat nici un mesaj, iar cand am ajuns acasa a izbucnit in plans, spunandu-
mi ca, probabil, o consider o proasta, ca se simte jignita de faptul ca evit in mod constant sa-i spun
adevarul si ca o bombardez cu tot felul de minciuni. Mi-a reamintit ca ma intrebase cu 2 saptamani
inainte daca am secretara si i-am raspuns ca nu. Ceea ce era si adevarat. Noua secretara era
proaspat angajata si i-am spus ca oricum, nu ar trebui sa-si faca griji pentru ca aceasta femeie e
cam in varsta, nu se imbraca foarte elegant, nu are un machiaj deosebit, intr-un cuvant nu e „stilul
meu”.
Ana mi-a replicat ca nu crede o vorba din ce-i spun si, in plus, ma intrebat cam cat timp mi-a trebuit sa
o privesc pentru a-mi da seama ca nu e „stilul meu”. Si de cand a aparut obiceiul acesta la mine, de
a reduce femeile la asa-zisul „stil” al meu. Este clar ca am inceput sa caut ceva nou.
Concluzii - tipuri de soluţii care întăresc
problema
• încercarea de a fi spontan în mod deliberat
• căutarea unei căi fără riscuri, atunci când a-ţi
asuma oarecare risc este inevitabil
• încercarea de a obţine acordul interpersonal prin
opoziţie
• confirmarea suspiciunilor acuzatorului apărându-
te
• Creşterea anxietăţii prin evitarea stimulului
fobogen