Terapia strategica si terapia

structurala
• In abordarea structurala,adoescentul este privit
ca “purtator al simptomului” ,iar familia ca
pacient.
• Scopul interventiilor structurale este schimbarea
structurii familiei pentru a imbunatati
functionarea tuturor membrilor si a crea un
sistem familial mai echilibrat.
• In psihoterapia familiala strategica,importanta
principala este acordata analizei incalcarilor
ierarhiei familiale.
• Strategia folosita se bazeeaza pe maipularea
puterii.Cu alte cuvinte,terapeutul redistribuie
puterea intre membrii familiei.
• Ierarhia in famile este determinata de segcenta
care se repeta invariabil cu care un membru al
familiei I spune celuilalt ce ar trebui sa faca.
Asemanari
• -accent pus pe ierarhie si granitele familiale;
• -importanta contextului pentru intelegerea
regulilor de guvernare a sistemelor familiale;
• -modalitatea de prezentare a problemei serveste
la intelegerea modului de functionare a familiei;
• -in teoriile despre fnctionarea familiei iau in
considerare ciclul vietii in familie si conceptul de
siseme generale;
• -utilizeaza evaluarea rezultatelor terapeutice in
vederea planificarii interventiilor viitoare;
Asemanari
• -tehnici comune de interventie (reformularea,
paradoxul terapeutic ,jonctiunea);
• -accent pe proces si comportament prezent
• -utilizarea contactelor terapeutice,a sarcinilor
comportamentale pentru schimbarea
interactiunilor familiale,a contextului;
• -terapeutul are rol directiv;
• -terapie de scurta durata;intre 10-20 de sedinte.
Deosebiri din punct de vedere al
conceptualizarii disfunctiei
• La structuralisti si terapia strategica Haley si Madanes
• -tranzactie homeostatica,rigida,raspunsul familiei la
schimbare este un feedback negativ,ca urmare
incearca modificarea secventelor care mentin
homeostazia structurii familiale
• Terapia strategica MRI
• -feedback pozitiv la un cerc vicios(rezolvare care
conduce la agravare,amplificarea abateri),ca urmare
se concentreaza pe secventa comportamentala.
• Colapinto 1991 camplementaritate-cauzalitate
circulara
Deosebiri din punct de vedere al rolului
simptomului
• Structuralisti si Haley-Madanes:simptomul are rol
functional in familie,interventia vizeaza structura failiei;
• Terapia strategica MRI:evaluare bazata pe interactiunea
care mentine problema,smptomul nu are rol in familie;
• Terapia structuralista utilizeaza mai mult
confruntarea,se concentreaza pe comportamentul din
timpul sedintelor,scop normativ.
• Terapia strategica exploreaza secvetele
comportamentale din afara sedintelor,implica directive
care urmeaza sa fie realizate in afara sedintei pentru a
perturba aceste secvente.
 Caz din familie
• Informații generale:
• - P.I.: David, 13 ani, elev
• - Familia nucleară: Adrian, tatăl,paznic, lucrează în ture iar in timpul liber
lucreaza in constructii si in weekend lucreaza ospatar la o sala d nunti..
• - Familia extinsă: părinții Cristinei trăiesc, mama lucreaza in ture iar tatal in
constructii cu ginerele iar parintii lui Adrian mama e decedeata iar tatal e
pensionar insa nu se implica in viata copiilor si a nepotilor.
• - Stadiul de dezvoltare al familiei: cuplul se află în etapa cu copil intrat în
• adolescență
• - Coaliții: între mamă și fiul cel mijlociu
• - Subsistemele familiale: tatăl migrat în subsitemul copiilor
• - Granițe: David– granițe difuze, Cristina – granițe rigide, copiii granițe
• difuze, sub-sistemul parental granițe rigide, sub-sistemul copiilor granițe
• rigide
• - Climatul afectiv: bun dar cu acuze reciproce, lipsa ascultării active,
• încărcătură mare de frustrare datorită nesatisfacerii nevoilor relaționale
• fundamentale
• OBIECTIVE
• - Obiectivul clientului: responsabilizarea lui
David
• - Obiectivul terapeutic: restabilirea ierarhiei
familiale (refacerea structurii familiale) cu efecte
asupra formării identității de gen a băiatului
• CONCEPTUALIZAREA CAZULUI:
• - Clientul identificat este fiul cel mare, David, 13 ani, elev în clasa a
VII-a.
• - În prezent, Cristina solicită ședințe de psihoterapie pentru fiul cel
mare
• despre care afirmă că este total dezinteresat de școală și de orice
• presupune dezvoltarea personală.
• - David nu a depus suficiente eforturi în ceea ce privește pregătirea
sa ,motiv pentru care notele sale sunt destul de mici.
• - Nu s-a putut adapta deloc noului colectiv astfel încât pune presiune
pe
• părinți să îi obțină transferul la un alt liceu.
• - Părinții afirmă că au depus toate eforturile necesare .
• - David nu crede afirmațiile părinților deoarece el nu este bagat in
seama de acestia,iar majoritatea timpului este us sa aiba grija de
fratiorul cel mic.
• - Mama refuză să rezolve problema deoarece consideră că ceea ce i se
• întâmplă acum trebuie să fie o lecție pentru copil ,iar ea are nevoie de
ajutorul acestuia si sustine ca faptul ca David are grija de cel mic este
doar o scuza sa nu invete.
• - David se simte nerespectat, neînțeles, neascultat; consideră
că orice ar
• spune, mama are mereu argumentele ei; crede că ei vorbesc
mult dar
• despre lucururi diferite;
• - Acest proces a pus o mare presiune pe familie care se află
oarecum într-o
• criză de dezvoltare, fiecare membru având păreri proprii
despre ceea ce se
• întâmplă și despre cum ar trebui să se rezolve totul.
• - Cadrul familial al Cristinei:
• Mai are o sora Roxana
• Tatăl autoritar,a fost plecat 15 ani in strainatate in
adolescent ei.
• Mama, asistent farmacist lucreaza in ture,incearca sa o ajute
cu cei 3 copii insa se simte foarte obosita si in ultimul timp ii
refuza ajutorul acesteia.
• Sora este psiholog,locuieste in Oradea(Cristina
locuieste in Beius) iar relatia acestora este destul de
distanta deoarece Cristina refuza orice ajutor din
partea Roxanei . Aceasta in weekend cand merge la
Beius petrece mult timp cu cei 3 nepoti implicandui in
tot felul de activitati.
• Cristina a fost si ea plecata cu Adrian in Spania timp
de 12 ani.6 ani au fost intr-o relatie,dupa care au decis
sa se casatoreasca.De cativa ani acestia s-au stabilit in
tara.
• - Cadrul famlilial al lui Adrian:
• Familie fără probleme, mai degrabă ”adorat”
• - Tatăl Adrian – este activ: începe să își spună punctul
de vedere, insa David profita de absenta acestuia.
• - Mama preponderant majoritar striga la David si la ceilalti
copii fiind de multe ori coplesita de treaba din casa iar copii ii
raspund in aceeasi maniera.
• - Copilului nu îi sunt satisfăcute nevoia de validare, afirmare,
semnificație
• în relație, nevoia de confirmare a experiențelor personale,
nevoia de a
• avea un impact asupra altei persoane.
• - Aceste nevoi pot fi satisfăcute odată ce structura famliei va fi
refăcută
• astfel încât părinții din cercul lor înalt să fie cu adevărat niște
mentori și
• creatori, nu doar factori reglatori și coercitivi.
• - Familia trebuie să fie un mediu de creștere pentru fiecare
membru în
• parte.
• din punct de vedere structuralist:
• o granițe
• o coaliții
• o ierarhii
• o tatăl activ, neimplicat datorita absentei
• o diagrama familiei
• o ierarhii
• o copilul parentalizat
• o subsisteme
• o triangulații
• TEHNICI STRUCTURALISTE UTILIZATE ÎN ABORDAREA
• TERAPEUTICĂ
• Acomodarea – se va realizat alianța terapeutică destul de ușor,
folosindu-se
• relația deja existentă din terpaiile anterioare.
• Stabilirea graniţelor (tatăl migant în subsistemul copiilor,
primește
• instrucțiuni și critici de la soție, aceasta îl consideră ”un
copil mare”, ea
• trebuie să se ocupe de tot, el este absent ,nu are timp si nu
poate duce la bun sfîrșit sarcini simple de famlie – piața,
facturimamei rămânându-i sarcinile)
• –se vor consolida graniţele difuze şi se vor
• permeabliza cele rigide prin modificarea pattern-urilor
tranzacţionale:
• o pentru fiecare membru al famliei se determină și se explică
• modalitatea în care acesta opune rezistență schimbărilor propuse
• sau impuse din afară
• o gradul de asertivitate în situațiile de refuz atunci când nu
rezonează
• cu propunerile de schimbare
• o stablizarea stimei de sine în situațiile în care unele propuneri
sunt
• rezonabile dar nu sunt acceptate în prezent datorită temerilor
ca
• stima de sine să nu fie afectată
• o identificarea mecanismelor de apărare pentru situațiile în
care
• comunicarea deschisă a fost pedepsită
• Enacting - Punerea în scenă
• – se va încuraja în timpul ședinţelor de terapie manifestarea
• pattern-urilor tranzacţionale disfuncţionale ce s-au făcut
vizibie în interacțiunea
• directă dintre membri.
• Coaliții – coaliție existentă între fiul cel mijlociu și mamă;
• Se vor face vizibile acestecomportamente și se va împuternici mama cu
inlăturarea lor. Aceasta vacontribui și la restabilirea structurii famliale.
• Triangulații – atunci când mama îl ceartă pe fiul cel mare, fratele mai
• Mijlociu o susține; du multe ori participă la discuții critice asupra
• comportamentului fratelui atunci când el nu e de față dar poate auzi.
• Restructurare (rolul tatălui trebuie să fie mai puternic în
această
• perioadă în care se produce stablirea identității de gen a fiului)
• –intervenţia terapeutică va avea ca obiectiv confruntarea familiei pe două
• coordonate: (1) responsablizarea copilului și redarea conștiinței de creator
al
• propriei sale vieți și (2) conștientizarea de către părinți a rolurilor parentale
• pentru asumarea lor cu maturitate; și a ierarhiilor de familie; voi urmări
• scăderea în intensitate a comportamentului mamei care este
• supraresponsabilizată și preluarea de sarcini de către tată care este absent.
• Dezechilibrare (Cristina și-a trăit
adolescența in absenta tatalui)
• – se va intervenit în ședințeindividuale asupra
Cristinei pentru a identifica sursa nevoii ei de a
supraresponsabiliza copilul și avantajele ce
decurg pentru ea din asta;
• -se vor identifica temerile care apar în situația
schimbării comportamentului, demontarea lor și
normalizarea expectanțelor. Schimbarea ei va
interfera cu homeostazia sistemului.