PIPP

ANUL

Evaluarea stilurilor parentale

Pentru un copil familia este mediul cel mai favorabil pentru formarea si dezvoltarea sa.
Parintii au o sarcina importanta in formarea personalitatii copilului, rol pe care toti urmaresc sa il
indeplineasca cu seriozitate, formand un viitor adult educat, sanatos si responsabil. Pe masura ce
avanseaza societatea, rolurile familiei se multiplica, parintii avand din ce in ce mai multe griji cu
privire la copii lor care sunt expusi din toate partile la informatie.

o Cateva intrebari la care parintii ar trebui sa isi raspunda periodic sunt:

-Cum se reflecta actiunile mele in ochii copilului meu?

-Cat de liber se simte copilul meu in preajma mea?

Prezentul studiu a fost realizat pentru a le acorda parintilor un moment in care sa fie
sinceri cu ei insisi asupra modului in care relationeaza cu proprii copii. Scopul studiului este de a
sprijini părintele să descopere stilul parental optim şi să-l transmită cu succes copilului. Parintii
iubitori creaza copii iubitori. Relatia parintilor cu copiii lor si modul in care acestia sunt atasati
indica intr-o mare masura modul in care copilul se va dezvolta pe viitor. Un copil care are
relatii sanatoase cu parintii sai, tinde sa isi gestioneze mai bine emotiile in situatii tensionate sau
dificile.

Subiectul analizei noastre trebuie să fie, aşadar, interacţiunea naturală dintre copil şi
parinte. O asemenea interacţiune reprezintă un fragment dintr-un proces natural şi de lungă
durată, la care participă şi se influenţează reciproc cel puţin două persoane cu gandiri, idei si
sentimente proprii, părintele şi copilul. Aceste persoane sunt la fel de importante, nu exista o
ierarhizare intre parinte si copil, ci doar o situatie de egalitate. Uneori nu este deloc aşa, putem
întâlni atitudini în care se atribuie o mai mare valoare binelui părintelui sau în care binele
copilului este mai important.

Există situaţii, când părinţii îşi dedică întreaga viaţă profesională şi socială binelui
copilului, sau situaţii când părinţii continuă să trăiască după propriile reguli şi văzându-l extrem
de rar. Niciuna dintre aceste extreme nu este benefica relatiei copil-parinte. In familiile
PIPP
ANUL

biparentale, grija maternă este importantă nu doar ca sursă a sentimentului social de siguranţă, ci
şi ca factor esenţial în antrenarea socială a micuţilor, pe cand studiile arata ca grija paterna ajuta
copilul in dezvoltarea intelectuala si ii faciliteaza adaptarea in societate. Educaţia copilului face
parte din cerinţele rolului de părinte, iar pentru ca acest lucru să se realizeze rolul de părinte nu
trebuie să devină o recompensă. Parintii au sarcina consecinţele comportamentelor lor, nimic nu-
l învaţă mai bine să conştientizeze responsabilitatea necesară pentru propriile acţiuni. De
asemenea, un copil trebuie să cunoască ireversibilitatea anumitor procese şi să suporte
consecinţele. Astfel, copilul învaţă mult mai eficient din experienţa nemijlocită, decât ascultând
recomandările noastre. Multi specialisti s-au preocupat de modalitatile de educare pe care parintii
le pot adopta in raport cu proprii copii, iar din perspectiva lui Paul Hauch, părinţii pot adopta
următoarele stiluri parentale:

1.Stilul parental ferm şi non-blând:

Acest stil parental implica stabilirea unor reguli fixe, parintii find centrul autoritatii.Acest
stil parental este sarac in laude si incurajari la adresa reusitelor copilului, insa este focalizat pe
greselile acestuia.Copiii anxiosi si nesiguri sunt rezultatul acestul stil parental.

Cateva dintre ideile parintilor care adopta stilul ferm si non-bland sunt:

-furia ajuta in rezolvarea problemelor, iar ridicarea tonului este singura modalitate prin care
copilul meu isi va schimba comportamentul

-violenta este acceptata in procesul educational

-dreptatea parintilor nu poate fi pusa sub semnul intrebarii

-parintii sunt atotstiutori

-parintele detine controlul total asupra actiunilor copilului.

2. Stilul parental blând şi non-ferm:

Parintii care aleg aceasta cale sunt dragastosi cu copii lor, insa tind sa nu impuna reguli si
limite fixe din teama de a nu insufla sentimental de vinovatie asupra copilului. In general, ca
rezultat al acestei metode de parenting copii capata frica de responsabilitate, egoism exagerat,
dependente diverse si o lipsa de maturitate.
PIPP
ANUL

Cateva dintre ideile parintilor care adopta stilul bland si non-ferm sunt:

-copilul nu trebuie sa aiba simtul datoriei

-educarea coplilului este o placer si un joc continuu

-deciziile de moment sunt permise in majoritatea situatiilor

-pedepsele sunt total de evitat

3. Stilul parental non-blând şi non- ferm:

Parintii isi mustră aspru copiii pentru greselile comportamentale, insa nu ii felicita pentru
reusite si pentru purtarile bune.Din acest stil iau nastere majoritatea delicventilor.

4. Stilul parental blând şi ferm:

Acest stil parental este bazat pe comunicarea dintre copil si parinti, stabilesc limitele de
comun acord si pedepse pentru nerespectarea lor, nu critica, dar nu se tem de frustrarea copilului
si incurajeaza auto-disciplina. Totodata, au grija la starea afectiva a copilului, dragostea
primeaza.Copiii evolueaza direct proportional cu potentialul lor, experimentand un climat social
si emotional benefic.

Pe de altă parte, R. Edwards (2001) descrie patru tipuri parentale:

1. Stilul autoritar

Parintele autoritare se asteapta ca regulile sa ii fie respectate fara a da un motiv care se

afla la baza acestora. Se asteapta la un copil competitive, care profita la maxim de posibilitatile
sale si il impinge sa studieze intens. Sunt indisponibili pe plan afectiv, lipsinu-l pe copil de
dovezile de afectiune, chiar si in cazul reusitelor acestuia.Impun foarte multe reguli si isi doresc
doar performanta, blameaza si critica mult copilul pentru a ajunge pe drumul pe care i l-au
impus. Copiii sunt private de libera exprimare si tocmai de aceea au dificultati in a gandi pentru
sine, au incredere de sine scazuta, insa prezinta rezultate scolare foarte bune si un comportament
neproblematic, disciplinat. Cei mai multi copii ajung sa prezinte rebelitate, comportamente
inadecvate in varsta adolescentei, ca la etapa maturitatii sa rupa relatiile cu familia.

2.Stilul permisiv
PIPP
ANUL

In comparatie cu stilul autoritar, acesta prezinta lipsa regulilor si a limitelor clare. Acesti
parinti prezinta sensibilitate in fata copiilor, clacand deseori in fata lor si cedandu-le puterea de a
lua decizii. In general, acest stil parental produce haos in familie. Indulgenta parintilor ii face pe
copii rasfatati si egoisti. Inconsistenti in educarea copilului, le atribuie timpuriu functia de
autoreglare, adoptand mai degraba rolul de prieten al copilului decat de parinte. Acesti copii au
rezultate scolare scazute, insa o stima de sine ridicata.

Motivele care stau la baza alegerii acestui stil parental pot fi:

-parintii au avut parte de o educatie severa, cu reguli rigide si tind sa creada ca este mai bine fara
disciplina

-au diverse dependente

3. Stilul democratic

Acesti parinti au standarde clar stabilite pentru copii lor. Tind sa discute cu copiii despre
motivul existentei regulilor si aplica pedespe direct proportionale si rezonabile in cazul
nerespectarii lor. Copiii din aceste familii sunt adulti responsabili, capabili sa ia decizii si sa
gandeasca pentru sine. Rezultatele lor scolare sunt bune si in societate prezinta un comportament
dezirabil.

3.Stilul mixt

In viata de parinte, stilurile tind sa difere in functie de starea de spirit sau de situatia in
care se afla parintele.

Obiectivul general al cercetării

Cercetarea realizata are ca scop analizarea stilului parental adoptat de parinte, dar
prezinta si unele obiective:

 O1: Determinarea stilurilor parentale adoptate de părinţi

 O2: Analiza avantajelor şi dezavantajelor posibile pentru fiecare stil parental, raportandu-ne si
asupra evolutiei copilului
PIPP
ANUL

Principala latura abordata este cea a stilurilor parentale pentru a prezenta punctele forte si
punctele slabe ale fiecaruia. Astfel, la o extrema se afla parintii care doresc control total asupra
copilului, iar la polul opus se afla parintii care prezinta frica si sovaiala in impunerea regulilor,
ambele stiluri generand un anumit tip de comportament in cazul copilului.

Ipoteza cercetarii

“Daca in familie se adopta un stil parental autoritar si daca regulile ii sunt impuse copilului
fara a fi explicate, atunci stima de sine a copilului va avea de suferit”

1.2. Prezentarea lotului supus cercetării

Studiul s-a desfăşurat în perioada octombrie - decembrie 2020 şi a avut drept categorii de
subiecţi ai eşantionului, părinţii din zona de sud a țării. În cadrul cercetării au fost chestionaţi un
număr de 55 părinţi. Eşantionul cercetării a fost compus din părinţi care au fost de acord să
completeze chestionarul elaborat pentru acest demers.

1.3. Descrierea metodelor şi tehnicilor de cercetare

In aceasta cercetare, tinand cont de subiectul abordat, am ales sa folosim doua tehnici
specifice si anume:

 Chestionarul – ca metoda de identificare a stilului parental

 Metode statistice de analiza si prelucrare a datelor

Chestionarul pentru evaluarea stilurilor parentale

Pentru a îndeplini obiectivele propuse s-a construit un chestionar pentru identificarea

stilurilor parentale. Chestionarul a fost construit în cadrul atelierul de lucru Proiect de seminar-
PIPP, la care au participat studentele din cadrul Universitatii din Bucuresti. Acestea şi-au propus
să realizeze un studiu cu privire la stilurile parentale adopate de părinţi, cu scopul de a contribui
la cunoasterea acestui domeniu foarte important. Chestionarul, a fost conceput cu 18 întrebări
inchise prin care se identifică stilul parental. Întrebările au fost dezvoltate plecând de la un suport
teoretic conceptual, urmărindu-se toate etapele de constructive ale unui chestionar. În cadrul
PIPP
ANUL

chestionarului întrebările sunt cu răspunsuri scurte, de tipul da/nu. Cele 18 intrebari au fost
aplicate sub forma unui google forms si au fost completate in mediul online.

Chestionar pentru identificarea stilului parental

1. Copilul meu trebuie să fie cuminte mereu.

2. Cu fiecare ocazie cand ma infurie copilul trebuie sa il pedepsesc.

3. Copilul meu nu are voie să încalce regulile.

4. Atunci când copilul meu încalcă regulile trebuie pedepsit sever.

5. Copilul meu trebuie să mă asculte întotdeauna.

6. Copilul meu nu are voie sa ma contrazica.

7. Pot modifica comportamentul copilului daca sunt furioasa.

8. Părinţii trebuie să bată copiii pentru a-i aduce într-o formă civilizată.

9. Din moment ce un copil trebuie să se comporte bine, lauda şi recompensa nu sunt necesare,
deoarece îl fac răsfăţat.

10. Părinţii au întotdeauna dreptate.

11. Ca părinte, am puterea de a-l obliga pe copil să facă orice vreau eu.

12. Copiii nu trebuie să fie frustraţi.

13. Pedeapsa este o solutie cand copilul greseste.

14. Creşterea copiilor este distractivă şi uşoară.

15. Ca parinte iau mereu decizii pe moment.

16. Nu pot suporta cand copilulnu este cuminte.

17. Ma simt valoros atunci când copilul meu mă ascultă.

18. Furia mă ajută să rezolv problemele de educaţie ale copilului meu.

PIPP
ANUL

Interpretare:

1. Stilul ferm si non-bland : Da: 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10, 11

o Parintele stabileste reguli stricte fara a permite copilului sa chestioneze autoritatea

o Educatia se centreaza pe greselile copilului

o Parintii uita sa isi laude copilul

Efect: Copilul incepe sa se devalorizeze, devine ezitant si cu un comportament submisiv.

2. Stilul blând şi non-ferm : Nu: 12,13,14,15,16,17

o Parintele ofera foarte multa dragoste si atentie

o Parintii stabilesc putine limite

o Parintii ascund frustrarile de copii

o Parintii se comporta cu un puternic sentiment de vinovatie in relatia cu copilul

Efect : Copiii pot devein aiuriti, dependent emotional si lipsiti de responasbilitate.

3. Stilul non-blând şi non-ferm : Nu: 10,11, 12, 13,14,18

o Parintii adopta un comportament plin de critici

o Lipsa laudelor

Efect : Frustrarea. Copiii vor testa limitele parintilor pentru a primi atentie.

4. Stilul blând şi ferm: Nu: 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10, 11, 12,17

o Părinţii împreună cu copiii participă la discuţii şi se gândesc împreună la ce înseamnă

comportamente inacceptabile

o Se concentrează pe comportamente, dar nu blamează copilul

o Stabilesc limite cu sanctiuni clare

Efect: Copiii experimentează o stare socio-emoţională bună şi au reuşite pe măsura potenţialului

lor.
PIPP
ANUL

1.4 Prezentarea si analiza datelor

Subiecţii selectaţi pentru cercetarea de faţă, au fost părinţi care au copii cu vârste cuprinse
între 1 an si 28 de ani care au dorit să participe la realizarea acestui proiect de cercetare.
Procedura de lucru a constat în urmarirea răspunsurilor date de fiecare părinte. Demersul realizat
în vederea validării ipotezelor a fost reprezentat de determinarea descriptorilor statistici pentru
acest chestionar aplicat. Recoltarea datelor s-a realizat pe o perioadă de 14 zile calendaristice,
fiecare părinte a primit chestionarul ce conţinea întrebările referitoare la tematica aleasă.

Din interpretarea statistică se observă că un procent de 72,7% sunt părinţi şi 27,3% nu sunt
părinţi. Majoritatea persoanelor care au răspuns sunt părinti de băiat, respectiv 56,8%, iar
minoritatea este reprezentată de părinţi de fată, şi anume 43,2%. În funcţie de tipul de familie,
copiii provin dintr-o familie biparentală în procent de 65,9%, din cea monoparentală în procent
de 20,5%, iar din cea altfel în procent de 13,6%.

În urma răspunsurilor primte au reieşit urmatoarele stiluri parentale, care au procentaje

diferite, precum: procentul de 40%, este reprezentat de părinţii care adoptă un stil paretal blând şi
ferm, procentul de 11% este reprezentat de părinţii care adoptă un stil parental non-blând şi non-
frem, procentul de 14,5% are în vedere părinţii care adoptă un stil parental blând şi non-ferm, iar
ultimul procent, cel de 34,5% reprezintă părinţii care adoptă un stil parental ferm şi non-blând.

Putem observa că în urma chestionarului completat de părinţi, procentul cel mai mare se
regăseşte la stilul blând şi ferm care demonstrează faptul că părinţii au în vedere buna
comunicare şi relaţie dintre ei şi copii. Părinţii care au acest stil parental se concentrează foarte
mult pe comportamentul copilului, având grijă să stabilească limite, dar şi consecinţe în cazul
nerespectării lor. Pentru autodisciplinarea copilului ei folosesc o constrângere rezonabilă, nu
folosesc pedeapsa niciodată, îşi laudă des copiii şi le arată dragostea pe care le-o poartă, de câte
ori au ocazia.

Astfel, ca răspuns la acest stil parental copiii experimentează o stare socio-emoţională bună
şi au reuşite pe măsura potenţialului lor

STIL PARENTAL PERSOANE PROCENTAJ PROCENTAJ

VALID
PIPP
ANUL

Stil paretal blând şi 22 40% 40%

ferm
Stil parental non-blând 6 11% 11%
şi non-frem
Stil parental blând şi 8 14,5% 14,5%
non-ferm
Stil parental ferm şi 19 34,5% 34,5%
non-blând
Total 55 100 100

Stil parental

Stil paretal blând şi ferm Stil parental non-blând şi non-frem

Stil parental blând şi non-ferm Stil parental ferm şi non-blând.

1.5 Concluzii

Analizand datele inregistrate observam ca cei mai multi dintre parinti adopta un stil
parental balnd si ferm care genereaza o stare stare socio-emoţională bună, iar copiii au reuşite pe
măsura potenţialului lor. O parte dintre acestia adopta un sil autoritar care genereaza
comportamente negative sociale si emotionale.

Referitor la ipoteza cercetarii suntem de parere ca aceasta a fost confirmata astfel:

PIPP
ANUL

Adoptarea unui stil parental non-bland si non-ferm, şi existenţa unor preocupări

continue, sistematice şi active asupra regulilor stricte , conduc la scaderea stimei de sine şi a
abilităţilor sociale ale copilului

Astfel, putem concluziona că adoptarea unui stil de parental non-ferm şi non-bland

asociat cu un nivel mare de preocupare asupra greselilor copilului sunt predictori buni pentru
nedezvoltarea abilităţilor emoţionale. Odată confirmate aceste ipoteze putem să afirmăm că
familia, prin modul în care îşi creşte copiii, este una dintre cele mai importante autoritati şi că
este foarte important ca indeplinirea rolului de părinte să se facă în acord cu personalitatea
copilului. De cele mai multe ori functia de parinte este foarte grea, unii dintre ei aplicand copiilor
pedepse din lipsa de rabdare.

Echipa: Hampu Bianca

Iordache Simona

Iancu Daniela

Nitu Mihaela