UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO UMANE

SPECIALIZAREA: PSIHOLOGIE EDUCATIONALA, CONSILIERE SCOLARA SI
VOCATIONALA

Atenția

Masterand:

Horvath Alexandra Malvina

Morar Roxana Florina

ORADEA

2014
Introducere

Prima condiţie a desfăşurării unei lecţii, a unui proces de învăţare este atenţia. Atenția este o
condiție necesară pentru asimilarea cunoștințelor. Nu poate exista un act de cunoaștere
eficientă fără o focalizare a conștiinței elevului, fără câștigarea atenției sale. Captarea
atenției presupune declanșarea elementelor declanșatoare, a elementelor motivaționale.
Presupune ca profesorul să inceapă activitatea intr-un mod în care să evite demoralizarea
sau stresul. A capta atenția eleviilor nu înseamnă a le spune ceva distractiv, ci a realiza
condiționări pozitive ale comportamentului acestora și se realizează prin promiterea de
satisfacții legate de dorințe, interese specifice vârstei, nivelului de dezvoltare psihică și în
funcție de deficiență. În activitatea școlară sunt antrenate diferite forme de atenție, de aceea
este foarte important ca profesorul să cunoască formele atenției, caracteristicile atenției
precum și tulburarile atenției.

1.Definire și caracterizare generală

Atenţia este procesul psihofiziologic care constă în orientarea şi concentrarea selectivă a

activităţii psihice asupra unor stimuli sau sarcini, în vederea obţinerii unei percepţii optime,
rezolvării adecvate a sarcinilor, a situaţiilor-problemă şi adaptăriicomportamentului senzorio-
motor, cognitiv şi afectiv la mobilitatea condiţiilor externe şila dinamica motivelor şi
scopurilor persoanei. Atenţia apare ca o conditie primară, defond, pentru desfăşurarea
proceselor de cunoaştere, a celor de autoanaliză şi autoevaluare, precum şi a
comportamentelor motorii. Atenţia nu dispune de un conţinut reflectoriu propriu, de un
conţinut informaţional specific, ci ea asigură declanşarea, menţinerea şioptimizarea proceselor
psihice cognitive. Declanşarea atenţiei focalizate esteconcomitentă cu declanşarea de către un
obiect-stimul a percepţiei, sau prin reglarevoluntară –a reprezentării, a memorării
reactualizării, gândirii, imaginaţiei, praxiilor etc(Opre,2004,p.62)

Preda in 1991(Opre,2006,p.58) spune ca atenţia este procesul psihofiziologic care constă în

orientarea şi concentrarea selectivă a activităţii psihice asupra unor stimuli sau sarcini, în
vederea obţinerii unei percepţii optime, rezolvării adecvate a sarcinilor, a situaţiilor-problemă,
a adaptării comportamentului la condiţiile externe pe de o parte, şi a scopurilor individului pe
de alta.
2. Forme ale atenției

A) În funcţie de prezenţa/absenţa efortului depus şi a gradului de conştientizare:

1. Atenţia involuntară– atenţia este captată deşi nu ne propunem acest lucru.

2. Atenţia voluntară – se implică în majoritatea activităţilor şi acţiunilor noastre, presupune

depunerea unui efort pentru a atinge un anumit obiectiv, pentru a finaliza o anumită sarcină.

3. Atenţia postvoluntară- multe activităţi conduc la formarea unor deprinderi şi ladezvoltarea

unor atitudini pozitive faţă de acestea în sensul că ele devin preferate, deci reluarea lor nuva
mai necesita efortul voluntar – deci atenţia postvoluntară se bazează pe deprinderea de a fi
atent(Rosca,2003,p.27)

Atentia voluntara sustine activitatea in toate momentele ei (atragatoare, dar si neplacute,

usoare, darsi grele). Atentia voluntara poate fi favorizata de respectarea catorva conditii :
stabilirea cat maiclara a scopurilor, pentru ca atentia sa se concentreze mai usor; remarcarea
consecintelor pozitiveale indeplinirii activitatii, chiar daca ea este mai dificila; stabilirea
momentelor activitatii siidentificarea acelora mai dificile, care cer atentie incordata; crearea
intentionata a ambianteifavorabile (spatiu de lucru bun, bine iluminat si aerisit, organizat si
stimulativ); eliminarea saudiminuarea factorilor perturbatori(Rosca,,p.28)

B) În funcţie de direcţia principală de orientare a atenţiei Rosca(p.30) mentioneaza

urmatoarele:

1.Atenţia internă- presupune orientarea către diferite aspecte ale psihologiei proprii:gânduri,
imagini, sentimente; ea intervine în cadrul comunicării cu sine (introspecţie,
reflecţieinterioară).

2. Atenţia externă- este orientată către lumea exterioară (obiecte, fenomene, persoane);
eaintervine în toate tipurile de activitate umană: muncă, joc, învăţare, creaţie.3.

3. Atenţia expectativă–de aşteptare, atunci când suntem în aşteptarea iniţierii sau

finalizăriiunor acţiuni.

3. Calitățile atenției

Calitatile atentiei sunt: Capacitatea de concentrare,gradul in care ne adancim in studiul unei

lucrari se poate masura prin rezistenta la excitanti perturbatori,in special zgamot.Stabilitatea
atentiei este o alta calitate a acesteia,care desemneaza posibilitatea unei concentrari mai
indelungate sau mai scurte.Volumul care se refera la numarul de elemente care pot fi cuprinse
deodata in centrul atentiei.Distributia atentiei a fost mult dicutata ,ea constand in capacitatea
de a urmari simultan mai multe surse de informatie,obiecte sau activitati.(Cosmovici,,p.67).

4.Dezvoltarea ontogenetică
Spre sfârsitul lunii a 10-a, atentia copilului este evident îndreptata spre cuvinte care devin
elementele cele mai importante ale adaptarii. Adaptarea copilului se centreaza pe atentia fata
de un alt adult decât cei din familie. Acest adult (învatatorul sau învatatoarea) începe sa joace
un rol de prim ordin în viata copilului; el este cel ce vegheaza la exercitarea regulilor scolare
si sociale si cel care antreneaza energia psihica, modeleaza activitatea intelectuala a copilului
si organizeaza viata scolara în ansamblul ei.(Albu,2007,p.38)
Preşcolarul mare 5-6/7 ani. Activităţile preşcolarului mare sunt din ce în ce mai sistematice,
deşi activitatea de bază rămâne jocul. Începe pregătirea pentru şcoală. Percepţia transformată
în observaţie se exersează şi devine pricepere, limbajul capătă o structură mult sistematizată şi
închegată, fiind constituit după regulile gramati-cale; apar primele forme ale gândirii logice,
orientate spre sistematizare şi observarea faptelor particulare; sunt utilizate unele procedee de
memorare; atenţia voluntară devine de mai lungă durată (Sion,2003,p103).

In adolescenta conform lui Sion(2oo3,p.195) se dezvoltă atenţia voluntară, iar atenţia

involuntară şi post-voluntară îşi modifică mult aspectul, devin mai eficiente. Sunt structurate
noi particularităţi ale atenţiei datorită sporirii cunoştinţelor, datorită lărgirii intereselor de
cunoaştere şi datorită creşterii spiritului de observaţie. Sunt capabili de eforturi sporite pentru
controlul atenţiei şi sunt conştienţi de anumite deficienţe şi, relativ, în măsură a le corija.

Tinca Cretu (apud Sion.2003,p209) spune ca atenţia generală este mai mult influenţată de
înaintarea în vârstă, însă scăderile sunt ceva mai mari între 30 şi 35 de ani şi apoi până la 50
de ani diminuările sunt mai mici şi devin mai accentuate în activităţile de lungă durată.
Atenţia profesională poate înregistra chiar unele creşteri în primul substadiu adult. Volumul şi
distributivitatea cresc mai mult, selectivitatea şi gradul de concentrare ceva mai puţin şi,
totuşi, semnificativ pentru adaptarea la sarcinile profesionale. Începând cu perioada adultă
mijlocie, şi această formă de atenţie scade, dar relativ puţin, fără să perturbe desfăşurarea
activităţilor. Se poate spune că se înregistrează profesionalizarea acestor capacităţi, care, pe de
o parte, se desfăşoară în forme caracteristice şi, pe de altă parte, se menţine la parametri buni
mai multă vreme
Oamenii în vârsta uita usor unde au pus un obiect, ce au spus într-o împrejurare sau alta etc.
În memoria de lunga durata (MLD) mai rezistenta, se fac totusi asociatii confuzive. Devine
mai lenta gândirea, atentia, vorbirea (au loc si modificari de voce)

5.Tulburări ale atenției

Tudose in 2007(p.52) spune ca tulburările de atenţie se numesc disprosexii , ele interesând

atât atenţia voluntară, cât şi pe cea involuntară.Interesează concentrarea, calitatea selecţiei sau
acuitatea şi persistenţa atenţiei.Tulburarea atenţiei poate fi cantitativă sau calitativă.

a)cantitative :hipoprosexia şi hiperprosexia

Hipoprosexia: Fiziologic: în condiţii de oboseală, surmenaj, situaţii anxiogene Patologic:

tulburare anxioasă, depresie, în schizofrenie (atenţia voluntară este mult diminuată,dar atenţia
spontană persistă pentru instinctele elementare, după cum susţine Chaslin), în
accesulmaniacal.

Hiperprosexia Fiziologic: în situaţii de creştere a interesului sau de risc vital, în stările de

excitaţie şi înintoxicaţiile uşoare cu alcool şi consumul de psihostimulente (cafea,
amfetamine, piracetam). Patologi: tulburarea obsesivă fobică, cenestopatii, în delirurile
hipocondriace, stărimaniacale şi oligofrenie

b)calitative: paraprosexii Atenţia de concentrare (voluntară):-creşte: în delir paranoic şi

nevroza obsesivo – fobică.- scade: schizofrenie şi neurastenie.Atenţia spontană:-creşte: în
oligofrenii, manie.Aprosexia– semnifică abolirea atenţiei şi se întâlneşte în stări confuzionale,
sindromulcatatonic, demenţe şi oligofrenii, prin scăderea globală a performanţelor intelectuale
(Tudose,2007,p.53).

6.Instrumente de evaluare

Testele de atenţie sunt nişte probe simple în general, care solicită subiectului săidentifice un
anumit element din câmpul receptiv într-un timp limită. Sunt probe simple pentru că ne
interesează în primul rând parametrii atenţiei şi nu procese mentale maisofisticate, cum ar fi
inteligenţa, abilităţi de reprezentare bi şi tridimensionale, etc. Ele se pot aplica individual sau
în grup.O categorie mare de teste de atenţie se numeşte “probe de baraj” pentru că cer
subiectului să bareze/ să taie/ să bifeze nişte elemente în funcţie de instructaj. Astfel deteste
sunt: Toulouse-Pieron, Pieron, Puncte, Klazow, 400 de semne, Baraj de litere, Baraj dublu de
litere, D2, Baraj dublu de cifre.(Bogdan,p.46

Atentia poate fi evaluata in mai multe feluri insa principalul instrument utilizat in acest sens
este Bateria de teste psihologice de aptitudini cognitive(BTPAC) care a fost publicat in 2003
si masoara opt aptitudini cognitive printre care si abilitatea generala de invatare care este
evaluata si prin intermediul testului de atentie concentrata.(Bonchis,2009,p.399).

Bibliografie

Albu E,2007-Psihologia varstelor-Targu-Mures

Bonchiş E. şi colab.(2009)Introducere în Psihologia personalităţii.Editura Universităţii din

Oradea

Bogdan C.-Psihodiagnoza I,Universitatea Titu Maiorescu,Bucuresti

Cosmovici A.1996. Psihologie generala, Ed Polirom ,Iași

Florin Tudose,2007, Psihopatologie şi orientări terapeutice în psihiatrie, ed. a II-a, Editura

Fundaţiei România deMâine ,2007,

Opre D. 2004,Psihologie generala si psihologia personalitatii Universitatea “BABEŞ-

BOLYAI” Cluj-Napoca

Rosca D.2003 Introducere in Psihologie

Sion G.2003.Psihologia varstelor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti