Atenie Atenia se definete ca funcie sau mecanism de orientare, focalizare i fixare a contiinei asupra unui obiect, sarcini, ntrebri,

probleme, etc. Atenia face parte din categoria fenomenelor psihice care susin energetic activitatea. Ea este o funcie prin care se moduleaz tonusul nervos, necesar pentru desfurarea celorlalte procese i structuri psihice. Prezena ei asigur o bun receptare senzorial i perceptiv a stimulilor, nelegerea mai profund a ideilor, o memorare mai trainic i mai fidel, selectarea i exersarea mai adecvat a priceperilor i deprinderilor, s.a.m.d. Atenia nu trebuie neleas ca pe o dispunere static a energiei psihonervoase, care se instaleaz la un moment dat i rm ne invariabil. Ea presupune dinamicitate, desfurare n timp, organizare i structurare de mecanisme neurofuncionale. Atenia implic dou stri neurofuncionale! starea de veghe i starea de vigilen. "tarea de veghe este opus celei de somn i se caracterizeaz prin faptul c scoara cerebral este activat difuz, iar omul realizeaz o contemplare general sau ateptare pasiv. "tarea de vigilen presupune explorarea general a mediului, ateptare i cutare a ceva nc nedefinit. Ea nu are o orientare anume, nu se oprete asupra a ceva, ci exploreaz orice. #ecanismul ateniei ndeplinete simultan dou roluri! de filtrare$selectare i de activare focalizat. %aza fiziologic nemi&locit a ateniei o constituie reflexul de orientare, care se produce la aciunea stimulilor noi, a variaiilor n ambian. Acest reflex se realizeaz n dou forme! forma generalizat i forma localizat. 'orma generalizat se caracterizeaz prin stoparea activitii pe care o desfurm n momentul dat, activarea difuz puternic de la nivelul ntregii scoare cerebrale i ntoarcerea capului n direcia stimulului. 'orma localizat const n diminuarea nivelului de activare n restul teritoriului scoarei cerebrale, cu excepia zonelor care sunt implicate n perceperea stimulului sau n rezolvarea sarcinii date, n care activitatea se intensific, favoriz nd desfurarea proceselor psihice specifice. "tarea de atenie a unui om se poate constata dup expresia feei, poziia corpului i gesturi. (ntr$un act de atenie, capul este puin ridicat i ntins nainte, privirea este ndreptat n direcia din care vine excitaia, gura este uor deschis, corpul ia o poziie imobil. )up mecanismul i dezvoltarea sa, atenia prezint urmtoarele forme! atenia involuntar, atenia voluntar i atenia postvoluntar. )up direcia principal de orientare, atenia se clasific n atenie extern i atenie intern. (n pofida variatelor sale forme de manifestare, atenia pune n eviden c teva trsturi comune! volumul, concentrarea, stabilitatea, distributivitatea, mobilitatea. *uprins + , . / 0 *oninutul informaional al ateniei 'unciile ateniei "tructurile operatorii ale ateniei Produsul ateniei %ibliografie 1egturi externe

*oninutul informaional al ateniei Atenia nu are un coninut informaional propriu. 2otui, ea are ntotdeauna un obiect asupra cruia se concentreaz, se focalizeaz. 'unciile ateniei 'uncia specific a ateniei este cea de orientare, selectare i concentrare selectiv a energiei psihonervoase n vederea facilitrii proceselor de cunoatere. 'uncia adaptativ reglatorie a ateniei este cea de adaptare, reglare, susinere energetic. (n baza acestei funcii, atenia realizeaz o adaptare eficient prin semnalarea evenimentelor, situaiilor, care se afl n zona c mpului de contiin. "tructurile operatorii ale ateniei Atenia are la baz mecanismele neurofiziologice ale strii de veghe i ale vigilenei, dar n calitate de mecanism psihic reglator dezvolt o serie de strategii, de deprinderi 3atenia postvoluntar4. (n formele ei superioare, atenia se nva, se perfecioneaz, se organizeaz i devine eficient, implic nd mai ales rolul voinei i al g ndirii. Produsul ateniei (n plan subiectiv, atenia este trit ca o stare de concentrare selectiv, orientat, astfel nc t obiectul ateniei este selectat din c mpul perceptiv, este evideniat, pus n valoare i, n acelai timp, sursele externe care pot distrage atenia sunt inhibate, ndeprtate. "tarea de atenie este inseparabil legat de starea de veghe, este trit ca o focalizare, concentrare, orientare asupra obiectului ateniei. %ibliografie 5. 6reindler, A. Apostol *reierul i activitatea mintal, E7E, +89, )E':;:2:A ": *A<A*2E<:"2:*:1E A2E;2:E:

Este foarte greu de dat o definitie exacta a ceea ce numim noi atentie. -9=+=&fl09dhu/x :n literatura de specialitate gasim numeroase definitii ale atentiei din care reiese ca a fi atent inseamna intr$un fel a te inchide fata de lumea exterioara, spre a te focaliza asupra a ceea ce te intereseaza. )ef! Atentia este un act de selectare psihica activa prin care se realizeaza semnificatia, importanta si ierarhizarea unor evenimente, obiecte si fenomene care ne influenteaza existenta 3acordam atentie lucrurilor care ne intereseaza si o mentinem prin scopul urmarit4. )ef! Este procesul psihic de orientare selectiva, de concentrare a energiei psihonervoase asupra unor obiecte, insusiri sau procese, menite sa conduca la sporirea eficientei activitatii psihice, cu deosebire a proceselor cognitive. >nii autori insa pun sub semnul intrebarii aceste definitii ale atentiei sub aspectul ei selectiv, ca focalizare asupra unei activitati particulare in detrimentul celorlalte, considerand ca atentia este un concept multidimensional. fh=+=&9-09dhhu

*ea mai importanta caracteristica a atentiei este, in mod incontestabil in opinia tuturor specialistilor selectivitatea. )aca un fapt, o idee, un stimul verbal prezinta interes pentru o persoana, genereaza trairi afective, aceste stari motivational$ afective vor orienta si sustine atentia cu usurinta si pe perioade lungi de timp. ?rientarea atentiei spre anumiti stimuli este concomitenta cu inhibarea altor stimuli, realizandu$se astfel un fenomen de filtra& senzorial si de organizare, de autoreglare a energiei psihonervoase. "untem @bombardatiA de milioane de stimuli si totusi, doar unii ne atrag atentia si anume aceia care au legatura cu cele trei intrebari fundamentale din viata noastra, cei care ne agreseaza securiatea, cei care ne stimuleaza sexul sau cei care fac parte din dialogul nostru cu Eternitatea. )ar exista si stimuli neconstienti care ne atrag atentia involuntar. :ntrebarea care se pune este urmatoarea @*are dintre aceste stimuli ne vor atrage atentia BA. <aspunsul se poate da cu a&utorul principiului dominatiei lui >htonsCi, care spune ca, daca sunt mai multi stimuli cel mai puternic va focaliza atentia noastra. )eci atentia asigura o functie de selectie! printre stimulii care ne @bombardeazaA organismul, unii beneficieaza de un tratament prioritar, care se traduce printr$o facilitare a perceptiei lor, de alegerea si de producerea unor raspunsuri adecvate, altii sunt partial sau total ignorati.

Atentia este un atribut al celorlalte procese psihice. )aca se asociaza cu perceptia, atunci aceasta va fi mai clara, precisa si completa. )aca se asociaza cu memoria, atunci aceasta va fi mai bogata, fidela, trainica. )aca se asociaza cu gandirea si imaginatia, atunci acestea vor fi mai eficiente, profunde si creatoare. Atentia este necesara , este o conditie a reflectarii constiente eficiente, este un proces psihic, dar si un proces de cunoastere. )aca inteligenta este considerata o functie psihica complexa care asigura intr$o forma superioara adaptarea intre organism si mediu, atentia este un factor activ al investigarii mediului incon&urator, cu efecte favorabile asupra activitatii de cunoastere.

*aracteristicile sau calitatile atentiei! :nsusirile pozitive ale atentiei care faciliteaza desfasurarea optimala aactivitatii sunt! "tabilitatea atentiei! :nseamna mentinerea un timp mai lung a orientarii si concentrarii psihonervoase asupra aceluiasi fapt sau aceleiasi activitati. E influentata de proprietatile stimulului,

de complexitatea si natura activitatii si nu in ultimul rand de motivatia subiectului. >n obiect cu structura simpla si nemiscat ne retine atentia foarte putin timp. *oncentrarea 3intensitatea4 atentiei! :nseamna mobilizarea intereselor si eforturilor imntr$o anumita directie in functie de semnificatiile stimulilor, paralel cu inhibarea actiunii unor factori perturbatori. Dradul de concentrare e dependent de multi factori dintre care amintim! interesul subiectului pentru acea activitate si rezistenta lui la factorii perturbatori. "e poate masura prin rezistenta la factori perturbatori, in special la zgomot. 5olumul atentiei! Adica cantitatea de date ce pot fi cuprinse simultan in planul reflectarii constiente este limitat. 5olumul mediu este de /$= elemente. 'lexibilitatea sau mobilitatea atentiei! :nseamna capaciatea subiectului de a deplasa atentia de la un obiect la altul in intervale cat mai scurte de timp. Pragul minim de deplasare potrivit cercetarilor este de o sesime de secunda. )istributivitatea atentiei! Este proprietatea care vizeaza amplitudinea unghiului de cuprindere simultana in planul constiintei clare a unei diversitati de fapte , procese, manifestari. Adica capacitatea de a sesiza simultan intelesul mai multor surse de informatii. "$a constatat faptul ca distributia e totusi posibila cand miscarile sunt puternic automatizate si informatiile foarte familiare. )e exemplu pilotul de avion care este atent la o multime de lucruri in acelasi timp! el urmareste linia orizontului, cadranele, asculta informatia din casti etc.4

A2E;2:A ": #E*A;:"#>1 E: ;E><?':E:?1?D:*

?rientarea activitatii psihonervoase, caracterul selectiv al reflectarii sunt rezultatul formarii in scoarta cerebrala a unei zone de excitabilitate optima. )in aceasta cauza obiectele si fenomenele aflate in centrul atentiei sunt reflectate cu o deosebita precizie si acuratete. "$au analizat si fenomenele vasomotorii in timpul desfasurarii atentiei concentrate de mare intensitate si s$a constatat un nivel crescut al activitatii cerebrale 3modificari respiratorii, cardiace si motorii4. Principala formatiune implicata in realizarea atentiei este sistemul reticulat. 'ormatiunea reticulata pregateste cortexul si caile senzoriale pentru a raspunde

adecvat la un stimul. <elatiile dintre formatiunea reticulata si cortex au fost modelate de "oColov 3+80-4, pentru a explica reflexul de orientare. <eflexul de orientare este un conglomerat de modificari neurofiziologice si comportamentale, care apar cand organismul este confruntat cu un stimul nou si semnificativ din punct de vedere motivasional. Aceasta mobilizare are componente sonato$motrice 3reflexul pupilar sau in cazul perceperii stimulilor auditivi intoarcerea capului spre sursa sonora4, componente vegetative 3modificari ale pulsului, respiratorii, reactii cardiace! vaso$ dilatatie la cap si vaso$constrictie la extremitati4, componente senzoriale 3are loc o crestere a sensibilitatii analizatorilor4, componente electro$encefalografice, componente biochimice, atat la nivel celular cat si la nivel cortical. Pe plan cortical vorbim despre excitatie si inhibitie, iradiere, concentrare, inductie reciproca, activitate biochimica a celulei. )e fapt intregul organism participa la realizarea atentiei.

'?<#E1E A2E;2:E:

*lasificarea atentiei este foarte vasta si se poate face dupa numeraose criterii. *ea mai uzuala clasificare este dupa natura regla&ului. Astfel distingem atentia involuntara si atentia voluntara. Atentia involuntara este declansata de stimuli interni si externi si consta in orientarea, concentrarea neintentionata, declansata spontan si fara efort voluntar. Atentia involuntara poate fi atrasa de mediul exterior, ca urmare a organizarii particulare a campului perceptiv in care apare un obiect detasat din ansamblu. Aceasta forma a atentiei o intalnim si la animale. Exista cateva calitati ale stimulilor care pot provoca, pot capta atentia involuntara! intensitatea stimulilor, contrastul, noutatea, aparitia sau disparitia brusca, complexitatea, proprietatea stimulilor de a se adapta interesului etc. Este in general de scurta durata mentinandu$se atata vreme cat dureaza actiunea stimulilor care o provoaca. Atentia voluntara se caracterizeaza prin prezenta intentiei de a fi atent si a efortului voluntar de a$l mentine. )eci aceasta forma de atentie depinde in mare masura de individ si de motivatiile sale. 'iind autoreglata in mod constient atentia voluntara este superioara atat prin mecanismele verbale de producere, cat si prin implicatiile ei pentru activitatea omului. Autoregla&ul voluntar se realizeaza prin orientarea intentionata spre obiectul atentiei, selectivitate in functie de scop si cresterea efortului psihic. Atentia voluntara este esentiala pentru desfasurarea activitatii, dar datorita consumului energetic sporit, a interventiei oboselii se poate mentine pe o perioada relativ scurta de timp. #obilizarea si concentrarea atentiei voluntare se poate mentine cu a&utorul cuvantului care mareste valoarea semnalizarii unor stimuli, cuvantul orienteaza atentia.

Aceste doua forme ale atentiei sunt conexate intre ele, existand grade de trecere a uneia in cealalta. )e exemplu invatarea incepe cu atentia voluntara, apoi apare interesul, placerea de a invata, atentia treptat devenind involuntara. Atentia habituala sau postvoluntara este o forma superioara de manifestare a atentiei, fiind o atentie specializata, bazata pe obisniunte si se formeaza prin educatie, pentru ca atentia se poate educa. Psihologul francez 2heodule <ibot deosebeste doua tipuri de atentie, cu totul distincte una de alta, dar care in mare corespund celor doua forme ale atentiei mai sus amintite, si anume atentia involuntara si cea voluntara. Acestea sunt! atentia spontana 3naturala4 si atentia voluntara 3artificiala4. *ea dintai forma , negli&ata de ma&oritatea psihologilor, este forma naturala, primitiva, veritabila a atentiei. *ea de$a doua este un rezultat al educatiei, al antrenamentului. 2h. <ibot sustine ca atentia spontana este singura care exista atat timp cat educatia nu intra in actiune. Atentia este un dar al naturii, repartizata inegal de la un individ la altul. Puternica sau slaba, are drept cauza starile afective. ?mul nu da atentie in mod spontan, decat lucrurilor care il intereseaza, il ating, ii produc o stare placuta, neplacuta ori mixta. ;atura atentiei spontane la o persoana releva caracterul acesteia sau cel putin tendintele sale fundamentale. ;e arata daca avem de$a face cu un spirit frivol, banal, marginit, deschis, profund. <ibot da exemplul unei portarese care in mod spontan da atentie barfelorF pictorul este atras de un frumos rasarit de soareF geologului ii atrag atentia niste roci, in care omul obisnuit nu vede decat niste pietre. Atentia voluntara sau artificiala in opinia lui 2h. <ibot este un produs al trebuintei, aparut odata cu progresul civilizatiei, artei, al educatiei, al antrenamentului. :si gaseste conditiile de existenta in atentia spontana. Atentia voluntara s$a nascut sub presiunea trebuintei si odata cu progresul inteligentei. Ea este un aparat de perfectionare si un produs al civilizatiei. "ubliniind faptul ca atentia voluntara este rezultatul educatiei, <ibot propune ca mi&loc de formare trei directii! prima, in care educatorul, profesor si parinte, se bazeaza pe sentimente 3teama sau tandrete si simpatie, curiozitate, interes si atractie fata de recompensa4F cea de$a doua se refera la ambitie, interes practic si datorie, iar cea de$a treia se refera la faptul ca atentia se dezvolta si se intretine prin deprinderi si exercitiu impus. )upa locul obiectului aflat in centrul atentiei, atentia poate fi externa si interioara. 5orbim de atentie externa atunci cand obiectul atentiei este exterior subiectului si de atentia interioara in cazul in care obiectul atentiei se afla in planul constiintei, al vietii psihice. Atentia interioara este strans legata de notiunea de privire interioara, care de fapt inseamna o serie de imagini conexe care muta atentia noastra in planul constiintei, o serie de amintiri. :ar cel care ne trezeste aceste amintiri este reflexul cu catena lunga.

):"2<ADE<EA A2E;2:E:

)istragerea atentiei este opusul concentrarii. )istragerea atentiei este rezultatul actiunii diferitelor stimuli, care determina interesele persoanei intr$o alta directie, de exemplu! aparitia si instalarea oboselii, diminuarea interesului si aparitiei plictiselii etc. )istragerea atentiei se mai poate intampla si in cazul reactualizarii de catre un stimul direct, a unor interese legate de cele trei capitole ale vietii. Problema atentiei a facat obiectul unor cercetari in laboratoarele de psihologie experimentala deoarece este un proces psihic relativ usor de masurat. Au fost elaborate importante studii si cercetari stiintifice pentru a fi identificati factorii care intervin in scaderea vigilentei concentratiei si in descoperirea mi&loacelor ce pot intretine atentia concentrata la un nivel cat mai inalt. <ezultatele au aratat ca mai ales in cazul unor operatii monotone, atentia scade rapid, dincolo de o durata de ,G de minute se instaleaza oboseala. "$a constatat ca starile afective au un rol important in stabilirea atentiei si ca ea este un act adaptiv ce poate fi dezvoltat prin procedeul de invatare. )e asemenea, interesul este tendinta de a da atentie unor obiecte, persoane sau situatii, de care suntem atrasi si in care gasim satisfactii. 2ot el stimuleaza dorinta de a continua o experienta inceputa, in timp ce aversiunea duce la abandonare si respingere. *ercetarile psihologice experimentale analizeaza, pe langa stabilitatea atentiei, si fenomenele de distragere, distributie si comutare a acesteia. Pentru a intelege capacitatea de mentinere a atentiei in conditii perturbatoare, 3zgomot, surse de lumina, monotonie, oboseala, stari emotionale etc.4, trebuie sa stim ca orice act de atentie consta in forma unei dominante prin concentrarea excitatiei intr$un anumit focar si inhibarii altor centri subdominanti. Astfel, daca in timpul desfasurarii unei activitati unilaterale, monotone, procesele mobilizatoare se sting, un excitant colateral le poate dezhiba, periodic intensificand concentrarea atentiei. )e aici recomandarea psihologilor ca in anumite situatii sa nu se lucreze in liniste absoluta! o muzica in surdina melodioasa 3stimulent complementar4 nu stan&eneste munca, ci o favorizeaza. )ar stimulii complementari puternici sunt inhibitori si perturbatori in mentinerea atentiei, ei reduc energia activitatii dominante si determina aparitia unei noi reactii de orientare , a unei noi dominante 3muzica puternica, stridenta, insotita de un text care ne antreneaza emotional distrage atentia4. Dradul de distragere a atentiei depinde de motivatia, de interesul pe care il avem pentru activitatea desfasurata si de noutatea si varietatea acesteia. Atentia concentrata poate fi mentinuta si in cazul in care activitatea este automatizata, deprinderile sunt bine consolidate sau cand suntem obisnuiti, adaptati sa lucram in prezenta unor excitanti perturbatori specifici locului de munca.

'1>*2>A2::1E A2E;2:E: ": "2A<EA )E 5:D:1E;2A :n mod indiscutabil exista o stransa legatura intre starile noastre afective, intre capacitatea noastra de a fi atenti si eficienta activitatii pe care o desfasuram. "tarile psihice si corelatele lor comportamentale in opinia lui 1indsleH se prezinta in urmatorul tabel!

*omportament

"tarea de constienta Eficienta activitatii Emotie puternica! teama, furie, anxietate "tare de constienta limitata! atentie difuza, fragmentara, confuzie "laba! lipsa de control, imobilizare, dezorganizare Atentie alerta Atentie selectiva, care se poate comutaF anticipare IconcentrataA, IsetA %una! reactii rapide, eficiente, selectiveF comportament organizat pentru raspunsuri in serie 5eghe relaxata Atentie nefortata, favorizeaza asociatii libere %una! reactii de rutina si gandire creatoare "omnolenta "tare de granita intre somn si vegheF reverie "laba! neconcordanta, sporadica, lipsita de continuitate "omn superficial <educerea marcata a starii de constientaF vise Absenta "omn profund Pierderea totala a constientei 3absenta memorarii stimularilor sau a viselor4 Absenta

"2A<:1E #?<%:)E A1E A2E;2:E:

5om incerca sa stabilim cazurile patologice ale atentiei sau asa numitele stari morbide ale atentiei. ;umim JdistratiA, oamenii a caror inteligenta este incapabila sa se fixeze intr$un mod cat de cat stabil, oameni care trec fara incetare de la o idee la alta, care sunt la cheremul schimbarilor celor mai fugitive ale dispozitiei lor sau ale evenimentelor celor mai insignificante din ambianta. Este o stare perpetua de mobilitate si imprastiere, aflata la antipodul atentiei. 2ermenul de JdistractieJ se aplica insa si unor cazuri cu totul diferite. ?amenii absorbiti de o idee sunt distrasi. Par incapabili de atentie tocmai pentru ca sunt extrem de atenti. Exista exemple de savanti celebri prin distractia lor. *azurile patologice ale atentiei se indreapta in doua directii! hipertrofia atentiei, adica predominarea absoluta a unei stari sau a unui grup de stari, care devine stabila, neputand fi expulzata din constiinta si atrofia atentiei cand atentia nu se poate mentine si uneori nici constitui. Exista si o a treia varianta, aceea a indivizilor cu infirmitati congenitale. 1a idioti, imbecili, dementi, formele atentiei nu se constituie sau apar doar sporadic. :n prima categorie, hipertrofia atentiei, includem ideile fixe. "$a intamplat oricui sa fie urmarit de o arie muzicala sau de o fraza care revine fara un motiv anume. 1a orice om sanatos exista aproape intotdeauna o idee dominanta, care ii regleaza conduita! placerea, banul, ambitia, mantuirea sufletului etc. Aceasta idee fixa care dureaza toata viata, cu exceptia cazului in care este substituita de o alta, se transforma in final intr$o pasiune fixa. 2ransformara atentiei spontane intr$o

idee fixa, in mod hotarat patologica, este pe cat se poate de clara la ipohondri. 2h. <ibot imparte ideile fixe in trei categorii! ideile fixe simple, de natura pur intelectuala, care raman cel mai adesea inchise in constiinta sau care se manifesta prin acte insignificante. ideile fixe acompaniate de emotii, cum sunt groaza si angoasa 3agorafobia, nebunia indoielii etc.4 ideile fixe cu forma impulsiva, tendinte irezistibile, care se manifesta prin acte de violenta sau criminale 3furt, omucidere, sinucidere4. :deile fixe apar la cei cu o constitutie nevropatica. Aceasta poate fi ereditara 3cazurile cele mai dese4 sau consecinta a vietii cotidiene 3oboseala fizica, intelectuala, emotii, pasiuni, excese de orice natura4. <ibot defineste si extazul ca fiind idee fixa, forma cronica de hipertrofie a atentiei. 1a polul opus se afla mania. :n manie se regasesc toate conditiile contrare starii de atentie. ;u exista nici concentrare, nici adaptare, nici durata. Avem de$a face cu triumful automatismului cerebral, lasat in voie. :n consecinta, la maniaci se manifesta, spre exemplu, uneori, o exaltare extrema a memoriei! pot recita poeme lungi, de mult uitate.

A2E;2:A$ P<?*E" '>;)A#E;2A1 :;2<$? :;5A2A<E E1E#E;2A<A

:n orice act de invatare intervine de fapt intreg psihismul, dar daca in anumite momente domina un proces, intr$o alta faza intervine mai evident altul. :ntr$un act de cunoastere elementara se distinge indeosebi rolul atentiei, perceptiei si memoriei. ;u poate exista un act de cunoastere eficienta fara o focalizare a constiintei elevului, fara castigarea atentiei sale. Atentia realizeaza o optimizare a cunoasterii! ea selecteaza o anumita portiune din campul perceptiv, intensificand impresia, asigurandu$i si mai multa claritate.Atentia concentrata implica si rapiditatea sesizarii unui eveniment asteptat. Este puternic influentat de motivatie, de starile afective si este insotit de caracteristici bine cunoscute ale posturii si mimicii.

*ele trei forme principale ale atentiei 3involuntara, voluntara si postvoluntara4 sunt absolut necesare in procesul invatarii sistematice. *a exemplu amintim copilul, care este obligat sa faca exercitii la un anumit instrument muHical, are nevoie de vointa la inceput, dar treptat, muHica il va atrage si nu va mai cere efort voluntar. Astfell atentia voluntara se transforma in atentie postvoluntara. )in punct de vedere al desfasurarii si organizarii procesului didactic sunt importante conditiile care favorizeaza concentrarea involuntara a atentiei. *onditiile externe sunt! ;outatea obiectelor, fenomenelor, situatiilor le atrage elevilor imediat atentia. )eci numai daca avem certitudinea unui aspect important, dar de obicei nesesizat, are rost sa expunem ceva familiar copiilor. :ntensitatea stimulilor de asemenea este foarta importanta. ? lumina, un sunet puternic trezesc atentia, obiectele mari sunt observate mai repede decat cele mici, si mai ales culorile vii, tinand desigur cont de realitate si de contrast. #iscarea, schimbarea, variatia atrag usor atentia. )e exemplu filmul este mai interesant si util decat preHentarea unor imagini statice cu a&utorul unor planse sau fotografii. )intre factorii interni cel mai important este interesul. *ultivarea interesului elevilor este una dintre sarcinile principale ale scolii, ele influentand puternic viata psihica.

ATENTIA procesul fundamendal al vietii -

Cuprins

1. Definiia si caracteristicile ateniei 2. Atenia i mecanismul ei neurofiziologic 3. Formele ateniei 4. Distragerea ateniei 5. Fluctuaiile ateniei i starea de vigilen 6. !t rile mor"ide ale ateniei 7. Atenia- proces fundamental #ntr-o #nv are elementar

Definitie: Atenia este un act de selectare psihic activ prin care se realizeaz semnificaia, importana i ierarhizarea unor evenimente, obiecte i fenomene care ne influeneaz existena (acordm atenie lucrurilor care ne intereseaz i o meninem prin scopul urmrit). 8. Definiia i caracteristicile ateniei Este foarte greu de dat o definiie exact a ceea ce numim noi atenie. n literatura de s ecialitate gsim numeroase definiii ale ateniei din care reiese c a fi atent !nseamn !ntr"un fel a te !nc#ide fa de lumea exterioar$ s re a te focali%a asu ra a ceea ce te interesea%. Definitie$ Este rocesul si#ic de orientare selecti&$ de concentrare a energiei si#oner&oase asu ra unor o'iecte$ !nsu(iri sau rocese$ menite s conduc la s orirea eficienei acti&itii si#ice$ cu deose'ire a roceselor cogniti&e. )nii autori !ns un su' semnul !ntre'rii aceste definiii ale ateniei su' as ectul ei selecti&$ ca focali%are asu ra unei acti&iti articulare !n detrimentul celorlalte$ consider*nd c atenia este un conce t multidimensional. +ea mai im ortant caracteristic a ateniei este$ !n mod incontesta'il !n o inia tuturor s eciali(tilor selecti&itatea. ,ac un fa t$ o idee$ un stimul &er'al re%int interes entru o ersoan$ generea% triri afecti&e$ aceste stri moti&aional"afecti&e &or orienta

(i susine atenia cu u(urin (i e erioade lungi de tim . -rientarea ateniei s re anumii stimuli este concomitent cu in#i'area altor stimuli$ reali%*ndu"se astfel un fenomen de filtra. sen%orial (i de organi%are$ de autoreglare a energiei si#oner&oase. /untem 0'om'ardai1 de milioane de stimuli (i totu(i$ doar unii ne atrag atenia (i anume aceia care au legtur cu cele trei !ntre'ari fundamentale din &iaa noastr$ cei care ne agresea% securiatea$ cei care ne stimulea% sexul sau cei care fac arte din dialogul nostru cu Eternitatea. ,ar exist (i stimuli necon(tieni care ne atrag atenia in&oluntar. ntre'area care se une este urmtoarea 0+are dintre aceste stimuli ne &or atrage atenia 21. 3s unsul se oate da cu a.utorul rinci iului dominaiei lui )#tons4i$ care s une c$ dac sunt mai muli stimuli cel mai uternic &a focali%a atenia noastr. ,eci atenia asigur o funcie de selecie: rintre stimulii care ne 0'om'ardea%1 organismul$ unii 'eneficiea% de un tratament rioritar$ care se traduce rintr"o facilitare a erce iei lor$ de alegerea (i de roducerea unor rs unsuri adec&ate$ alii sunt arial sau total ignorai. 5tenia este un atri'ut al celorlalte rocese si#ice. ,ac se asocia% cu erce ia$ atunci aceasta &a fi mai clar$ recis (i com let. ,ac se asocia% cu memoria$ atunci aceasta &a fi mai 'ogat$ fidel$ trainic. ,ac se asocia% cu g*ndirea (i imaginaia$ atunci acestea &or fi mai eficiente$ rofunde (i creatoare. 5tenia este necesar $ este o condiie a reflectrii con(tiente eficiente$ este un roces si#ic$ dar (i un roces de cunoa(tere. ,ac inteligena este considerat o funcie si#ic com lex care asigur !ntr"o form su erioar ada tarea !ntre organism (i mediu$ atenia este un factor acti& al in&estigrii mediului !ncon.urtor$ cu efecte fa&ora'ile asu ra acti&itii de cunoa(tere. +535+6E37/67+78E /5) +58769:78E 56E;:7E7: nsu(irile o%iti&e ale ateniei care facilitea% desf(urarea o timal aacti&itii sunt: " /65<787656E5 56E;:7E7: nseamn meninerea un tim mai lung a orientrii (i concentrrii si#oner&oase asu ra aceluia(i fa t sau aceleia(i acti&iti. E influenat de ro rietile stimulului$ de com lexitatea (i natura acti&itii (i nu !n ultimul r*nd de moti&aia su'iectului. )n o'iect cu structur sim l (i nemi(cat ne reine atenia foarte uin tim .

" +-;+E;6353E5 =7;6E;/7656E5> 56E;:7E7: nseamn mo'ili%area intereselor (i eforturilor !mntr"o anumit direcie !n funcie de semnificaiile stimulilor$ aralel cu in#i'area aciunii unor factori ertur'atori. ?radul de concentrare e de endent de muli factori dintre care amintim: interesul su'iectului entru acea acti&itate (i re%istena lui la factorii ertur'atori. /e oate msura rin re%istena la factori ertur'atori$ !n s ecial la %gomot. " @-8)A)8 56E;:7E7: 5dic cantitatea de date ce ot fi cu rinse simultan !n lanul reflectrii con(tiente este limitat. @olumul mediu este de 5"7 elemente. " B8EC7<787656E5 /5) A-<787656E5 56E;:7E7: nseamn ca aciatea su'iectului de a de lasa atenia de la un o'iect la altul !n inter&ale c*t mai scurte de tim . Dragul minim de de lasare otri&it cercetrilor este de o (esime de secund. " ,7/637<)67@7656E5 56E;:7E7: Este ro rietatea care &i%ea% am litudinea ung#iului de cu rindere simultan !n lanul con(tiinei clare a unei di&ersiti de fa te $ rocese$ manifestri. 5dic ca acitatea de a sesi%a simultan !nelesul mai multor surse de informaii. /"a constatat fa tul c distri'uia e totu(i osi'il c*nd mi(crile sunt uternic automati%ate (i informaiile foarte familiare. ,e exem lu ilotul de a&ion care este atent la o mulime de lucruri !n acela(i tim : el urmre(te linia ori%ontului$ cadranele$ ascult informaia din c(ti etc.> E. Atentia si mecanismul ei neurofiziologic -rientarea acti&itii si#oner&oase$ caracterul selecti& al reflectrii sunt re%ultatul formrii !n scoara cere'ral a unei %one de excita'ilitate o tim. ,in aceast cau% o'iectele (i fenomenele aflate !n centrul ateniei sunt reflectate cu o deose'it reci%ie (i acuratee. /"au anali%at (i fenomenele &asomotorii !n tim ul desf(urrii ateniei concentrate de mare intensitate (i s"a constatat un ni&el crescut al acti&itii cere'rale =modificri res iratorii$ cardiace (i motorii>. Drinci ala formaiune im licat !n reali%area ateniei este sistemul

reticulat. Bormaiunea reticulat regte(te cortexul si cile sen%oriale entru a rs unde adec&at la un stimul. 3elaiile dintre formaiunea reticulat (i cortex au fost modelate de /o4olo& =1E63>$ entru a ex lica reflexul de orientare. 3eflexul de orientare este un conglomerat de modificri neurofi%iologice (i com ortamentale$ care a ar c*nd organismul este confruntat cu un stimul nou (i semnificati& din unct de &edere moti&a(ional. 5ceast mo'ili%are are com onente sonato"motrice =reflexul u ilar sau !n ca%ul erce erii stimulilor auditi&i !ntoarcerea ca ului s re sursa sonor>$ com onente &egetati&e =modificri ale ulsului$ res iratorii$ reacii cardiace: &aso"dilataie la ca (i &aso"constricie la extremiti>$ com onente sen%oriale =are loc o cre(tere a sensi'ilitii anali%atorilor>$ com onente electro"encefalografice$ com onente 'ioc#imice$ at*t la ni&el celular c*t (i la ni&el cortical.De lan cortical &or'im des re excitaie (i in#i'iie$ iradiere$ concentrare$ inducie reci roc$ acti&itate 'ioc#imic a celulei.,e fa t !ntregul organism artici la reali%area ateniei. 1F. Formele ateniei +lasificarea ateniei este foarte &ast (i se oate face du numeraose criterii. +ea mai u%ual clasificare este du natura regla.ului. 5stfel distingem atenia in&oluntar (i atenia &oluntar. 5tenia in&oluntar este declan(at de stimuli interni (i externi (i const !n orientarea$ concentrarea neintenionat$ declan(at s ontan (i fr efort &oluntar. 5tenia in&oluntar oate fi atras de mediul exterior$ ca urmare a organi%rii articulare a c*m ului erce ti& !n care a are un o'iect deta(at din ansam'lu. 5ceast form a ateniei o !ntalnim (i la animale. Exist c*te&a caliti ale stimulilor care ot ro&oca$ ot ca ta atenia in&oluntar: intensitatea stimulilor$ contrastul$ noutatea$ a ariia sau dis ariia 'rusc$ com lexitatea$ ro rietatea stimulilor de a se ada ta interesului etc. Este !n general de scurt durat menin*ndu"se at*ta &reme c*t durea% aciunea stimulilor care o ro&oac. 5tenia &oluntar se caracteri%ea% rin re%ena inteniei de a fi atent (i a efortului &oluntar de a"l menine. ,eci aceast form de atenie de inde !n mare msur de indi&id (i de moti&aiile sale. Biind autoreglat !n mod con(tient atenia &oluntar este su erioar at*t rin mecanismele &er'ale de roducere$ c*t (i rin im licaiile ei entru

acti&itatea omului. 5utoregla.ul &oluntar se reali%ea% rin orientarea intenionat s re o'iectul ateniei$ selecti&itate !n funcie de sco (i cre(terea efortului si#ic. 5tenia &oluntar este esenial entru desf(urarea acti&itii$ dar datorit consumului energetic s orit$ a inter&eniei o'oselii se oate menine e o erioad relati& scurt de tim . Ao'ili%area (i concentrarea ateniei &oluntare se oate menine cu a.utorul cu&*ntului care mre(te &aloarea semnali%rii unor stimuli$ cu&*ntul orientea% atenia. 5ceste dou forme ale ateniei sunt conexate !ntre ele$ exist*nd grade de trecere a uneia !n cealalt. ,e exem lu !n&area !nce e cu atenia &oluntar$ a oi a are interesul$ lcerea de a !n&a$ atenia tre tat de&enind in&oluntar. 5tenia #a'itual sau ost&oluntar este o form su erioar de manifestare a ateniei$ fiind o atenie s eciali%at$ 'a%at e o'i(niune (i se formea% rin educaie$ entru c atenia se oate educa. Dsi#ologul france% 6#eodule 3i'ot deose'e(te dou ti uri de atenie$ cu totul distincte una de alta$ dar care !n mare cores und celor dou forme ale ateniei mai sus amintite$ (i anume atenia in&oluntar (i cea &oluntar. 5cestea sunt: atenia s ontan =natural> (i atenia &oluntar =artificial>. +ea dint*i form $ negli.at de ma.oritatea si#ologilor$ este forma natural$ rimiti&$ &erita'il a atentiei. +ea de"a doua este un re%ultat al educaiei$ al antrenamentului. 6#. 3i'ot susine c atenia s ontan este singura care exist at*t tim c*t educaia nu intr !n aciune. 5tenia este un dar al naturii$ re arti%at inegal de la un indi&id la altul. Duternic sau sla'$ are dre t cau% strile afecti&e. -mul nu d atenie !n mod s ontan$ dec*t lucrurilor care !l interesea%$ !l ating$ !i roduc o stare lcut$ ne lcuta ori mixt. ;atura ateniei s ontane la o ersoan rele& caracterul acesteia sau cel utin tendinele sale fundamentale. ;e arat dac a&em de"a face cu un s irit fri&ol$ 'anal$ mrginit$ desc#is$ rofund. 3i'ot d exem lul unei ortrese care !n mod s ontan d atenie '*rfelorG ictorul este atras de un frumos rsrit de soareG geologului !i atrag atenia ni(te roci$ !n care omul o'i(nuit nu &ede dec*t ni(te ietre. 5tenia &oluntar sau artificial !n o inia lui 6#. 3i'ot este un rodus al tre'uinei$ a rut odat cu rogresul ci&ili%aiei$ artei$ al educatiei$ al antrenamentului. si gse(te condiiile de existen !n atenia s ontan. 5tenia &oluntar s"a nscut su' resiunea tre'uinei (i odat cu rogresul inteligenei. Ea este un a arat de erfecionare (i un rodus al ci&ili%aiei.

/u'liniind fa tul c atenia &oluntar este re%ultatul educaiei$ 3i'ot ro une ca mi.loc de formare trei direcii: rima$ !n care educatorul$ rofesor (i rinte$ se 'a%ea% e sentimente =team sau tandree (i sim atie$ curio%itate$ interes (i atracie fa de recom ens>G cea de"a doua se refer la am'iie$ interes ractic (i datorie$ iar cea de"a treia se refer la fa tul c atenia se de%&olt (i se !ntreine rin de rinderi (i exerciiu im us. ,u locul o'iectului aflat !n centrul ateniei$ atenia oate fi extern (i interioar. @or'im de atenie extern atunci c*nd o'iectul ateniei este exterior su'iectului (i de atenia interioar !n ca%ul !n care o'iectul ateniei se afl !n lanul con(tiinei$ al &ieii si#ice. 5tenia interioar este str*ns legat de noiunea de ri&ire interioar$ care de fa t !nseamn o serie de imagini conexe care mut atenia noastr !n lanul con(tiinei$ o serie de amintiri. 7ar cel care ne tre%e(te aceste amintiri este reflexul cu caten lung.

11. Distragerea ateniei ,istragerea ateniei este o usul concentrrii. ,istragerea ateniei este re%ultatul aciunii diferitelor stimuli$ care determin interesele ersoanei !ntr"o alt direcie$ de exem lu: a ariia (i instalarea o'oselii$ diminuarea interesului (i a ariiei lictiselii etc. ,istragerea ateniei se mai oate !nt*m la (i !n ca%ul reactuali%rii de ctre un stimul direct$ a unor interese legate de cele trei ca itole ale &ieii. Dro'lema ateniei a fact o'iectul unor cercetri !n la'oratoarele de si#ologie ex erimental deoarece este un roces si#ic relati& u(or de msurat. 5u fost ela'orate im ortante studii (i cercetri (tiinifice entru a fi identificai factorii care inter&in !n scderea &igilenei concentraiei (i !n desco erirea mi.loacelor ce ot !ntreine atenia concentrat la un ni&el c*t mai !nalt. 3e%ultatele au artat c mai ales !n ca%ul unor o eraii monotone$ atenia scade ra id$ dincolo de o durat de 2F de minute se instalea% o'oseala. /"a constatat c strile afecti&e au un rol im ortant !n sta'ilirea ateniei (i c ea este un act ada ti& ce oate fi de%&oltat rin rocedeul de !n&are. ,e asemenea$ interesul este tendina de a da atenie unor o'iecte$ ersoane sau situaii$ de care suntem atra(i (i !n care gsim satisfacii. 6ot el stimulea% dorina de a continua o

ex erien !nce ut$ !n tim ce a&ersiunea duce la a'andonare (i res ingere. +ercetrile si#ologice ex erimentale anali%ea%$ e l*ng sta'ilitatea ateniei$ (i fenomenele de distragere$ distri'uie (i comutare a acesteia. Dentru a !nelege ca acitatea de meninere a ateniei !n condiii ertur'atoare$ =%gomot$ surse de lumin$ monotonie$ o'oseal$ stri emoionale etc.>$ tre'uie s (tim c orice act de atenie const !n forma unei dominante rin concentrarea excitaiei !ntr"un anumit focar (i in#i'rii altor centri su'dominani. 5stfel$ dac !n tim ul desf(urrii unei acti&iti unilaterale$ monotone$ rocesele mo'ili%atoare se sting$ un excitant colateral le oate de%#i'a$ eriodic intensific*nd concentrarea ateniei. ,e aici recomandarea si#ologilor ca !n anumite situaii s nu se lucre%e !n lini(te a'solut: o mu%ic !n surdin melodioas =stimulent com lementar> nu st*n.ene(te munca$ ci o fa&ori%ea%. ,ar stimulii com lementari uternici sunt in#i'itori (i ertur'atori !n meninerea ateniei$ ei reduc energia acti&itii dominante (i determin a ariia unei noi reacii de orientare $ a unei noi dominante =mu%ica uternic$ strident$ !nsoit de un text care ne antrenea% emoional distrage atenia>. ?radul de distragere a ateniei de inde de moti&aia$ de interesul e care !l a&em entru acti&itatea desf(urat (i de noutatea (i &arietatea acesteia. 5tenia concentrat oate fi meninut (i !n ca%ul !n care acti&itatea este automati%at$ de rinderile sunt 'ine consolidate sau c*nd suntem o'i(nuii$ ada tai s lucrm !n re%ena unor excitani ertur'atori s ecifici locului de munc.

12. Fluctuaiile ateniei i starea de vigilen n mod indiscuta'il exist o str*ns legtur !ntre strile noastre afecti&e$ !ntre ca acitatea noastr de a fi ateni (i eficiena acti&itii e care o desf(urm. /trile si#ice (i corelatele lor com ortamentale !n o inia lui 8indsleH se re%int !n urmtorul ta'el: +-AD-365AE;6 /653E5 ,E +-;I67E;:9 EB7+7E;:5 5+67@769:77 Emoie uternic: team$ furie$ anxietate

/tare de con(tien limitat: atenie difu%$ fragmentar$ confu%ie /la': li s de control$ imo'ili%are$ de%organi%are <un: reacii ra ide$ eficiente$ selecti&eG com ortament organi%at entru rs unsuri !n serie /omnolen /tare de grani !ntre somn (i &eg#eG re&erie /la': neconcordan$ s oradic$ li sit de continuitate /omn su erficial 3educerea marcat a strii de con(tienG &ise 5'sent /omn rofund Dierderea total a con(tienei =a'sena memorrii stimulrilor sau a &iselor> 5'sent 13. !t rile mor"ide ale ateniei @om !ncerca s sta'ilim ca%urile atologice ale ateniei sau a(a numitele stri mor'ide ale ateniei. ;umim Jdistrai1$ oamenii a cror inteligen este inca a'il s se fixe%e !ntr"un mod c*t de c*t sta'il$ oameni care trec fr !ncetare de la o idee la alta$ care sunt la c#eremul sc#im'rilor celor mai fugiti&e ale dis o%iiei lor sau ale e&enimentelor celor mai insignificante din am'ian. Este o stare er etu de mo'ilitate si !m r(tiere$ aflat la anti odul ateniei. 6ermenul de Jdistracie1 se a lic !ns (i unor ca%uri cu totul diferite. -amenii a'sor'ii de o idee sunt distra(i. Dar inca a'ili de atenie tocmai entru c sunt extrem de ateni. Exist exem le de sa&ani cele'ri rin distracia lor. +a%urile atologice ale ateniei se indrea t !n dou direcii: #i ertrofia ateniei$ adic redominarea a'solut a unei stri sau a unui gru de stri$ care de&ine sta'il$ ne ut*nd fi ex ul%at din con(tiin (i atrofia atentiei c*nd atenia nu se oate menine (i uneori nici constitui. Exist (i o a treia &arianta$ aceea a indi&i%ilor cu infirmiti congenitale. 8a idioi$ im'ecili$ demeni$ formele ateniei nu se constituie sau a ar doar s oradic. n rima categorie$ #i ertrofia ateniei$ includem ideile fixe. /"a !nt*m lat oricui s fie urmrit de o arie mu%icala sau de o fra% care re&ine fr un moti& anume. 8a orice om sntos exist a roa e !ntotdeauna o idee dominant$ care !i reglea% conduita: lcerea$ 'anul$ am'iia$ m*ntuirea sufletului etc. 5ceasta idee fix

care durea%a toat &iaa$ cu exce tia ca%ului !n care este su'stituit de o alta$ se transform !n final !ntr"o asiune fix. 6ransformara ateniei s ontane !ntr"o idee fix$ in mod #otr*t atologic$ este e c*t se oate de clar la i o#ondri. 6#. 3i'ot im arte ideile fixe in trei categorii: " ideile fixe sim le$ de natur ur intelectual$ care rm*n cel mai adesea !nc#ise !n con(tiin sau care se manifest rin acte insignificante. " ideile fixe acom aniate de emotii$ cum sunt groa%a (i angoasa =agorafo'ia$ ne'unia indoielii etc.> " ideile fixe cu forma im ulsi&a$ tendinte ire%isti'ile$ care se manifest rin acte de &iolen sau criminale =furt$ omucidere$ sinucidere>. 7deile fixe a ar la cei cu o constituie ne&ro atica. 5ceasta oate fi ereditar =ca%urile cele mai dese> sau consecin a &ieii cotidiene =o'oseal fi%ic$ intelectual$ emoii$ asiuni$ excese de orice natura>. 3i'ot define(te (i exta%ul ca fiind idee fix$ forma cronic de #i ertrofie a ateniei. 8a olul o us se afl mania. n manie se regsesc toate condiiile contrare strii de atenie. ;u exist nici concentrare$ nici ada tare$ nici durat. 5&em de"a face cu triumful automatismului cere'ral$ lsat !n &oie. n consecin$ la maniaci se manifest$ s re exem lu$ uneori$ o exaltare extrem a memoriei: ot recita oeme lungi$ de mult uitate. 14. Atenia- proces fundamental #ntr-o #nv are elementar n orice act de !n&are inter&ine de fa t !ntreg si#ismul$ dar dac !n anumite momente domin un roces$ !ntr"o alt fa% inter&ine mai e&ident altul. ntr"un act de cunoa(tere elementar se distinge !ndeose'i rolul ateniei$ erce iei (i memoriei. ;u oate exista un act de cunoa(tere eficient fr o focali%are a con(tiinei ele&ului$ fr c*Ktigarea ateniei sale. 5tenia reali%ea% o o timi%are a cunoa(terii: ea selectea% o anumit oriune din c*m ul erce ti&$ intensific*nd im resia$ asigur*ndu"i (i mai mult claritate.5tenia concentrat im lic (i ra iditatea sesi%rii unui e&eniment a(te tat. Este uternic influenat de moti&aie$ de strile afecti&e (i este !nsoit de caracteristici 'ine cunoscute ale osturii (i mimicii. +ele trei forme rinci ale ale ateniei =in&oluntar$ &oluntar (i ost&oluntar>

sunt a'solut necesare !n rocesul !n&rii sistematice. +a exem lu amintim co ilul$ care este o'ligat s fac exerciii la un anumit instrument muHical$ are ne&oie de &oin la !nce ut$ dar tre tat$ muHica !l &a atrage (i nu &a mai cere efort &oluntar. 5stfell atenia &oluntar se transform !n atenie ost&oluntar. ,in unct de &edere al desf(urrii (i organi%rii rocesului didactic sunt im ortante condiiile care fa&ori%ea% concentrarea in&oluntar a ateniei. +ondiiile externe sunt: ;outatea o'iectelor$ fenomenelor$ situaiilor le atrage ele&ilor imediat atenia. ,eci numai dac a&em certitudinea unui as ect im ortant$ dar de o'icei nesesi%at$ are rost s ex unem ce&a familiar co iilor.7ntensitatea stimulilor de asemenea este foart im ortant. - lumin$ un sunet uternic tre%esc atenia$ o'iectele mari sunt o'ser&ate mai re ede dec*t cele mici$ (i mai ales culorile &ii$ in*nd desigur cont de realitate (i de contrast. Ai(carea$ sc#im'area$ &ariaia atrag u(or atenia. ,e exem lu filmul este mai interesant (i util dec*t reHentarea unor imagini statice cu a.utorul unor lan(e sau fotografii. ale (colii$ ele influen*nd uternic &iaa si#ic. ,intre factorii interni cel mai im ortant este interesul. +ulti&area interesului ele&ilor este una dintre sarcinile rinci ale

%i"liografie

15. 16.

Cosmovici& A'& (si)ologie generala& Editura (olirom& Iasi& *++,' -olu& .'& Fundamentele psi)ologiei&Editura Fundatiei /0omania de .aine/& %ucuresti&

1222

17. 18. 1E. 2F. 21. 22. 23. 24.

-olu& .'& Dicu& A'& Introducere In psi)ologie& Editura !tiintifica& %ucuresti& *+31' 4andau& E'& (si)ologia creativitatii& Editura Didactica si (edagogica& %ucuresti& *+3+' .argineanu& N'& (si)ologia persoanei& Clu5& *+66' (arot& F' 0ic)ele& .'& Introducere In psi)ologie& Editura 7umanitas& %ucuresti& *++8' (iaget& 9'& (si)ologia inteligentei& Editura !tiintifica& %ucuresti& *+,8' (opescu-Neveanu& (' Curs de psi)ologie generala& Tip' :niv' %ucuresti& vol' I& *+3,' 0osca& Al' (si)ologie generala& Editura Didactica si (edagogica& %ucuresti& *+3;' !c)iopu& :& <erza& E'& (si)ologia varstelor& Editura Didactica si (edagogica& %ucuresti&

*++='

25.

>late& .'& Introducere In psi)ologie& Editura !ansa& %ucuresti& *++, ?ed' a II-a@'