Trăsături imunogene şi disimunogene de personalitate – LP 3

Trăsături disimunogene
• Firea anxioasă
• Personalitatea depresivă
• Nevrozismul

Anxietatea
• Asociată cu un stil perceptiv vigilent-evitant.
• Caracteristici: stare de nelinişte, de teamă, chiar frică, nemotivată de existenţa unui pericol real,
identificabil. (“teamă fără obiect”) ≠ fobie.
• Anxiety, angst, angoisse.
• Lader – anxietate - normală
- patologică (“nevrotică”).
• Anxietate reactivă - motivată de o cauză bine justificată.
• Spielberger - anxietate de caracter – “firea prăpăstioasă”.
• Anxietate ≠ angoasă - introduce preponderent planul somatic ( manifestări neurovegetative).

• Anxietatea:
• trăsătură de caracter
• simptom al unei boli sau care însoţeşte boala ( recul somato-psihic)
• boală de sine stătătoare.

• Sentimentul iminenţei un pericol indeterminat

• Starea de atenţie faţă de un pericol, o veritabilă alertă psihică care cuprinde subiectul în întregime
• Convingerea de neputinţă absolută, însoţită de sentimentul de dezorganizare şi aneantizare în faţa
pericolului.
• Anxietatea moderată – rol de “tampon” în faţa agenţilor stresori.
• O stare de nelinişte permite subiectului să anticipeze realist o situaţie adversă pe care o are de
înfruntat – îngrijorarea acţionează ca un sistem de alarmă cu efecte benefice. E negativă când se
instalează fără motiv sau durează prea mult având rol dezorganizator al comportamentului şi
constituind o sursă importantă a unui exces de hormoni de distres.

Personalitatea depresivă
• Însoţeşte unele boli – recul somato-psihic
• Rol etiologic în unele boli- efectul imunosupresiv asupra celulelor NK.
• Caracteristici: dispoziţie disforică
• Senzaţii de neputinţă
• Lipsă de interes
• Sentimente de autoreproş
• Desconsiderarea propriei valori.
• Corelate somatice:
• scăderea apetitului,
• insomnia sau hipersomnia,
• numeroase şi variate forme de dureri.
Nevrozismul
• Caracteristici:
• anxietate,
• ostilitate,
• izolare,
• impulsivitate,
• culpabilitate,
• stimă de sine scăzută,
• timiditate.
• Asociat frecvent cu boli somatice.

• Amplificator al simptomelor – personalitate înclinată către stres.

• Eysenck – instabilitate emoţională.

• Descriere: persoană sub medie ca inteligenţă, voinţă, control emoţional, acuitate senzorială şi
capacitate de a se afirma şi de a se adapta. Sugestibil, lipsit de persistenţă, lent în gândire şi
acţiune, nesociabil şi tinde să reprime faptele neplăcute.

• Hipersensibilitate, hiperreactivitate, cu dificultăţi în restabilirea echilibrului psihic, după un şoc

emoţional.

Concept Importanţă pentru sănătate Chestionarde

investigaţie

Anxietate Somatizează intens HAD

Favorizează contagiunea informaţională
Poate grăbi prezentarea la medic dar şi apelul la
medicina alternativă.

Depresie Lipsă de interes şi motivaţie în desfăşurarea HAD

terapiei, asumarea suferinţei ca fiind meritată,
complianţă terapeutică scăzută ( lipsa energiei
pentru a continua tratamentul), favorizează
patogeneza prin comportamente de risc asociate
( fumat, consum de alcool).
Nevrozism Preocupări intense pentru funcţionarea propriului EPI
corp, cenestopatii, anxietate, insomnie.
Trăsături imunogene
• Autoeficacitate
• Locus de control intern
• Robusteţe
• Sentiment de coerenţă
• Stimă de sine
• Optimism

Autoeficacitatea
• Convingerea unei persoane în capacităţile sale de a-şi mobiliza resursele cognitive şi motivaţionale
în vederea îndeplinirii cu succes a sarcinilor date.
• AE (+) - motivaţie mai înaltă, centrare pe problemă
• AE (-) - atribuirea insucceselor unor cauze ce ţin de propria incompetenţă, predispoziţia la
anxietate şi depresie.

Locus de control
• Modul în care o persoană îşi explică succesul sau eşecul, prin cauze de tip intern sau extern,
controlabile sau necontrolabile.
• LCI – convingerea că responsabilitatea pentru eşec, respectiv meritul pentru succes stau în
defectele, erorile, respectiv în aptitudinile şi calităţile persoanei şi au prea mică legătură cu
întâmplarea.
• LCE – convingerea că sursa evenimentelor se găseşte în soartă sau puterea altora.

Robusteţea
• Variabilă ilustrativă pentru rezistenţa la stresul psihic.
• Are trei componente:
• LCI
• Angajarea şi persistenţa în scopul propus
• Percepţia schimbărilor de viaţă ca fiind normale sau chiar ca pe nişte provocări.

Sentimentul de coerenţă
• Se structurează din copilărie şi adolescenţă şi se stabilizează în jurul vârstei de 30 de ani.
• Are trei componente:
• Comprehensiunea
• Controlul
• Scopul

Stima de sine
• Raportul între valoarea proprie individului, percepută de către acesta şi abilităţile sale de a atinge
scopurile dorite.

• Stima de sine (-) – asociată cu o vulnerabilitate crecută la depresie sau poate fi un indicator al
acesteia.

Optimismul
• Minimalizarea gravităţii evenimentelor;
• Supraestimarea propriilor resurse de a le face faţă.
• Umorul – strategie de ajustare capabilă să reducă impactul evenimentelor stresante.
• Rol predictiv pentru longevitate, prognostic pentru evoluţia favorabilă a unor boli.( ex. cancer)
Concept Importanţa pentru sănătate Chestionar de
investigaţie
Autoeficacitate Nivel înalt al imunocompetenţei Schwarzer &
limfocitelor T Jerusalem

Locus de control Rezistenţă crescută la stres, coping Lumpkin

intern direct

Robusteţe Efect de mediere asupra evaluării Funk

evenimentelor, rol în modelarea
consecinţelor stresului psihic
Coerenţă Rezistenţă crescută în condiţii de stres Antonovsky
psihic acut
Stimă de sine Vulnerabilitate scăzută la depresie, Rosenberg
rezistenţă crescută la stres
Optimism Atenţie crescută acordată factorilor de Scheier & Carver
risc, coping activ, dispoziţie pozitivă