LP

STRES SI BOALA

Selye (1976) defineşte stresul ca un dezechilibru între resursele organismului şi solicitări.

Stresul psihic= stare a organismului care rezultă din interacţiunea, confruntarea unică sau repetată a
individului cu situaţia stresanta, când se produce un dezechilibru între solicitările mediului şi
capacităţile de răspuns ale organismului => se destabilizeaza homeostazia organismului.

VULNERABILITATEA LA STRES:
1. vulnerabilitate psihica - trasaturi disimunogene de personalitate: ANXIETATE, DEPRESIE,
NEVROTISM
- tipurile psihocomportamentale: A, C si D
2. vulnerabilitate înnăscută de organ (meiopragie) - puncte slabe structural si biochimic,
determinate genetic

TRASATURI DE PERSONALITATE:
A) „IMUNOGENE”
CONCEPT CONŢINUTUL CONCEPTULUI IMPORTANŢĂ PENTRU SĂNĂTATE
Autoeficacitate Convingerea unei persoane în capacităţile Autoeficacitatea scăzută = asociată
(chestionar sale de a-şi mobiliza resursele cognitive şi cu distressul ; în situaţiile
Schwarzer & motivaţionale în vederea îndeplinirii ameninţătoare, dacă este scăzută,
Jerusalem) sarcinilor date. duce la anxietate; percepţia inabilităţii
de a realiza scopurile propuse
favorizează apariţia depresiei; AE ↑ =
asociată cu un nivel înalt al
imunocompetenţei limfocitelor T.
Locus de control : Modul în care o persoană îşi explică L.O.C.extern = asociat de unii cu
- intern ; succesul sau eşecul prin cauze de tip : riscul crescut de anxietate şi depresie
- extern. - intern ; ;
(chestionar - extern. L.O.C.intern = corelează cu o
Lumpkin) rezistenţă crescută la stress.
Robusteţe Dispoziţie de personalitate, manifestă la Efect de mediere asupra evaluării
(hardiness) nivel : evenimentelor ; rol în moderarea
(chestionar Funk) - cognitiv (convingerea că consecinţelor stressului psihic.
evenimentele pot fi controlate şi
influen-ţate) ;
- comportamental (an- gajare în
vederea îndeplinirii scopului propus) ;
- emoţional (percepe- rea schimbărilor
ca pe evenimente nor- male ale
vieţii).
Coerenţă Orientare cognitivă globală, caracterizată Coerenţă ↑ = rezistenţă crescută în
(chestionar prin convingerea persoanei că : condiţii de stress psihic acut.
Antonovsky) - stimulii din jur sunt explicabili şi
predictibili ;
- are resurse de a face faţă stimulilor ;
- solicitările au sens şi scop (investiţia
în efort = justificată).

1
Stimă de sine Raportul între valoarea proprie individului, Stima de sine ↓ este asociată cu o
(chestionar percepută de către acesta, şi abilităţile vulnerabilitate crescută la depresie
Rosenberg) sale de a atinge scopurile dorite. (sau indicator al acesteia).

Optimism Concepţie pozitivă, relativ stabilă şi Atenţie crescută acordată factorilor de

(chestionar Scheier generală, asupra viitorului şi experienţelor risc ; coping activ, combativ ;
& Carver) vieţii. dispoziţie pozitivă, chiar în condiţii de
stress psihic acut.
Credinta religioasa Creste longevitatea, calitatea morala
si sociala a vietii;
Efect benefic asupra sanatatii

Locusul de control variaza cu -varsta (LCI --> LCE)

-normele socio-culturale:
-in occident-promovat LCI(devreme sa devina autonomi, independenti, sa-si castige singuri banii)
-in orient – promovat LCE(supunere fata de regulile societatii, religioase, pe care nu le poti schimba,
„ce ti-e scris in frunte ti-e pus”)
LCI => rezistenta ↑ la stres, complianta ↑ la tratament

B) TRASATURI DISIMUNOGENE DE PERSONALITATE (FAVORIZEAZA APARITIA

TULBURARILOR PSIHOSOMATICE SI BOLILOR PSIHOSOMATICE):
-ANXIETATE, DEPRESIE, NEVROTISM
CONCEPT CONŢINUTUL CONCEPTULUI IMPORTANŢĂ PENTRU SĂNĂTATE
Anxietatea Stare de nelinişte, de teamă, fără un Motiv de derută uneori pentru medic (somatizează
motiv bine precizat. intens : poate mima o afecţiune gravă ; este dificil de
evaluat amploarea reală a simptomelor din spatele
anxietăţii); poate influenţa direct prognosticul
bolnavului (ex. în infarct, starea de rău astmatic,
etc.) ; favorizează fenomene negative, precum
contagiunea informaţională ; influenţă duală asupra
complianţei terapeutice ; poate grăbi prezentarea la
medic, dar şi apelul la medicina alternativă.
Depresia Stare de tristeţe, astenie, pesimism, Factor de natură a scădea calitatea relaţiei medic-
lipsă de speranţă, ahedonie, pacient, datorită lipsei de interes şi motivaţie în
autodepreciere, pierdere neselectivă desfăşurarea terapiei, asumării suferinţei ca fiind
a interesului ; sentimente de meritată, lipsei energiei pentru a continua tratamentul.
culpabilitate şi inadecvare. Poate amâna prezentarea la medic. Este asociată cu
un grad de imunodepresie (în special pe linia
limfocitelor T - NK), fapt de natură a favoriza apariţia
unor boli cronice, inclusiv neoplazii. Indirect, prin
comportamentele cu risc asociate (fumat, consum de
alcool în exces, toxixomanii) favorizează, de
asemenea, patogeneza.
Nevrozism Dimensiune a personalităţii, Asociată cu preocupări intense pentru funcţionarea
caracterizată prin hipersensibilitate propriului corp, cenestopatii, anxietate, insomnie.
(labilitate) emoţională şi hiper-
reactivitate, cu dificultăţi în restabilirea
echilibrului psihic, după un şoc
emoţional.

2
TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE RELAŢIONATE CU DIFERITE TIPURI
DE REACŢIE LA STRES:

A) Tipul psihocomportamental A:
Tipul A –descris de Friedman, Rosenman & Jenkins
-risc ↑ pentru boli cardiovasculare, HTA ,ulcer
-trasaturi: - competitivitate excesiva
-workaholic
- orientat spre acumulare de bani&bunuri
- obsesia urgentei timpului (intotdeauna in graba)-citeste, mananca,
conduce f repede
- iritabilitate
- agresivitatea si ostilitate
- insecuritate
- “insetat de razbunarea nedreptatii”
- ambitia excesiva si comportamentul impulsiv il imping sa realizeze tot
mai mult si sa se bucure tot mai putin
- nelimitata dorinta de aprobare si recunoastere
- nu e capabil sa se odihneasca, sa se relaxeze (incheierea unor lucrari
atrage dupa sine prea putina tihna si satisfactie)

TIPUL PSIHOCOMPORTAMENTAL A. FACTORII COMPONENŢI

(sinteză după datele din literatură)

FACTORII COMPONENŢI ELEMENTE DE RISC PENTRU BOALA

CORONARIANĂ
A = ambiţie maximă Risc mai scăzut pentru boala coronariană (în
= nevoia de timp raport cu factorii H şi J).
Dintre bolnavii asimptomatici (clinic şi EKG),
S = nelinişte majoritatea posedă aceşti doi factori.
= nerăbdare
H (*)= competitivitate
= ostilitate :
-cognitivă (gînduri duşmănoase,
dispreţ, supărare) Asocierea cu interiorizarea supărării (“anger-
in”) creşte riscul coronarian (5).
-comportamentală (**) (agresivitate
verbală sau fizică) Actele agresive verbale*** sau motorii ample
sau prelungite = factor major de risc
coronarian maxim sub 50 de ani (7) , inclusiv
pentru aritmii grave (4).
Asocierea cu fumatul, scăderea funcţiei
pulmonare (7.8) , consum crescut de alcool şi
efort excesiv la locul de muncă (7) –
maximizează riscul coronarian.

3
 Asociată cu depresia, reprezintă un risc major
J = implicarea profesională majoră
(4) de boală coronariană.
(“workaholic”)
-cu dificultate – risc crescut ;
= módul de îndeplinire a sarcinilor -cu uşurinţă – risc minim.

Observaţii
* = “nucleul toxic “ al tipului psihocomportamental A = sindromul AHA (ostilitate, agresivitate,
iritabilitate) + presiunea timpului (6);

** = Agresivitatea este un factor precipitant frecvent al I.M.A., acţionînd prin următoarele mecanisme :
activare simpatică şi efecte catecolaminice ample (creşterea frecvenţei cardiace şi a tensiunii arteriale),
scăderea perfuziei miocardice şi nivel ridicat de instabilitate electrică miocardică (7).

*** = Exteriorizarea unor stări afective negative (inclusiv a agresivităţii), non-violentă şi de scurtă durată
(afecte “meteorice”) , pare să se coreleze , din contră, cu un efect protector faţă de boală.

Tipul psihocomportamental A reprezintă în ansamblu, “un comportament înclinat să

streseze individul prin întrezărirea ameninţării acolo unde tipul B nu o vede, şi prin
racordarea (prin determinism genetic) a mecanismelor psihofiziologice la reacţii organice
exagerate” (2).

După unii (Băban A s.c., Iamandescu, I.B.), tipul psihocomportamental A reprezintă

un comportament cu caracter de factor de risc şi pentru alte boli psihosomatice , în afara
infarctului miocardic.

►CHESTIONARUL JENKINS – 13 afirmatii privind: comportamente in diferite situatii

din viata de zi cu zi (situatii stresante, ascultati pe cineva vorbind, intalniri, intr-un grup) +
atitudini fata de detalii, viata si fata de sport

B) Tipul psihocomportamental C („anger-in”, „represiv”) - descris de Temoshock(1990),

pe baza dimensiunii reprimare/vigilenta
- trăsături: - reprimarea emotiilor negative, ajungand pana la incapacitatea de verbalizare a
propriilor emotii, in special cele negative, ostile
- reactii negative secundare: autodeprecierea, sentimente de neputinta si de
pierdere a controlului
=coping centrat pe emotie
- riscul pt sănătate: -cancerul de san, alte forme de cancer
-rol semnificativ in progresia cc.
- infectii cronice
Alexitimie = incapacitate de autocunoastere si expresie, manifesta prin:
a) saracirea imaginatiei
b) inabilitatea de autoexprimare

4
 c) rigidizarea „vietii” emotionale
d) incapacitatea de exprimare adecvata a dispozitiei
e) hiposimbolismul = capacitatea diminuata de simbolizare
+/- conformism social, lipsa de umor, lipsa de sens in viata, anxietate+simptome somatice

Alexisomie(Ikemi, 1995) = incapacitatea bolnavilor somatici de exprimare a suferintei lor fizice

►CHESTIONAR ANGER-IN : 8 afirmatii cu moduri de exprimare/interiorizare a emotiilor

C) Tipul psihocomportamental D:
-descris de Denollet (1996), ca fiind predispus la distres si cu un risc crescut pentru boli
cardiace(insuficienta cardiaca cronica, boala coronariana ischemica)
- cei cu tipul D sunt predispusi la oboseala cronica si la calitatea vietii ↓
- trasaturi: - afectivitate negativa: anxios, iritabil, nesiguranta
- inhibitie sociala, ce consta in emotii si comportamente blocate in interactiunile
sociale, isi doreste sa fie placut de ceilalti, face eforturi ca sa nu spuna sau sa faca lucruri, care
ar putea fi neplacute de ceilalti

-Tipul D de personalitate e legat de: - moartea timpurie

- risc crescut pentru aparitia de probleme
cardiovasculare dupa IM
- raspuns slab la tratamente pentru boli cardiace
- risc crescut pentru stop cardiac subit
Explicatii:1)- activat sistemul imunitar + inflamatie ↑ , care afecteaza vasele
- HTA
2)- predispune la depresie, anxietate, lipsa suportului social, fiecare fiind conectate
cu boli cardiovasculare