ersoanele Vulnerabile la Stres

de CONSTANTA VASILE Mar Mar 02, 2010 6:23 pm

Vulnerabilitatea fata de stres poate fi intalnita atat la indivizii cu
trasaturi de personalitate accentuate, dincolo de limitele adaptabilitatii
sociale normale, dar si la indivizii cu diferite trasaturi
de personalitate neaccentuate, dar inclinati catre un comportament
generator de stres psihic.
Astfel, la persoanele vulnerabile la stres, cu diferite tipuri
de personalitate, intalnim insusiri comportamentale asemanatoare fata
de realizarea unei sarcini si de raportare la cei din jur. Sunt dominate de
simtul urgentei si cel al competitiei, au veleitati de sef si colectioneaza
usor numeroase si variate stresuri psihice.
Din aceasta cauza prezinta risc marit pentru o serie larga de boli
cardiovasculare si cronice degenerative.
Aceaste persoane se remarca prin: ambitie maxima; lipsa de timp de relaxare,
neliniste, nerabdare, ostilitate, agresivitate, iritabilitate la presiunea timpului,
competivitatea, ostilitate cognitiva (ganduri dusmanoase, dispret, suparare) si
comportamentala (verbala sau fizica), dar si implicarea profesionala majora
(workaholic), mod agresiv de indeplinire a sarcinilor.
Un alt tip de persoane vulnerabile la stres este corespunzator individului care-si
interiorizeaza trairile. Acesta se caracterizeaza prin urmatoarele
trasaturi: mecanisme de aparare puternice dar si incapacitate de verbalizare si
de recunoastere a emotiilor; un complex de reactii negative secundare autoapreciere, sentimente de neputinta si de pierdere a controlului.
Se fac relatii intre acest tip comportamental si cancerul de san, disfunctii ale
sistemului imunitar, infectii cronice.
Trasaturi disimogene de personalitate.
Firea anxioasa:
- prezinta stare de neliniste, tema, char frica nemotivata de existenta unui pericol
real
- stil perceptiv vigilent-evitant
- angoasa este o stare afectiva cu continut somatic intens exprimat (dificultatea
de a respira) concomitent cu o mare tristete
- anxietatea este un prim stadiu al angoasei sau o angoasa fara manifestari
neuro-vegetative
- anxietatea are diferite consecinte somatice :dispnea (hiperventilatie),
hipersudoratia, tremorul si insomnia
- exista o anxietate normala si una patologica sau nevrotica, ultima fiind
caracterizata printr-o hiperreactie a unui subiect fata de o cauza presupusa
- exista si o anxietate reactiva care este o anxietate intensa, disproportionata si
motivata de o cauza justificata
- anxietatea de caracter- dimensiune a personalitatii unui subiect inclinat in mod
obisnuit spre anxietate
Personalitatea depresiva:

- insoteste unele boli si joaca rol etiologic in unele boli (cancer) prin efectul
imunosupresiv asupra celulelor
- la omul bolnav starea de depresie este tradusa prin senzatii de neputinta, de
pierdere a energiei vitale, sentimente de autorepros, culpabilitate si
desconsiderarea propiei valori
- corelatele somatice ale depresiei sunt: scaderea apetitului, scaderea in
greutate, insomnia, hipersomnia, pierderea energiei (oboseala la trezire) prezenta
a numeroase si variate forme de dureri
- depresia mascata are o multitudine de simptome fizice ce pot constitui masca
unei depresii pe care pacientul o ascunde
- depresia poate atinge maximul prin inclinatia spre suicid a subiectului
Nevrozismul- include anxietatea, ostilitate, izolare, impulsivitate, culpabilitate,
sensibilitate; este asociat cu boli somatice.
evista Somatoterapia Nr. 12/2007
Psiholog CATALINA BORANGIC
Vulnerabilitatea la stres se constituie pe parcursul biografiei individului analizat,
in functie de traumele psihoafective, experientele unor stresuri psihice cu
rezonanta majora, inclusiv de modul cum a reusit sa le domine.
Agentii stresori trebuie sa-si gaseasca o rezonanta deosebita la un individ spre asi valorifica potentialul lor stresanta. Unii agenti stresori reprezentati de situatii
externe sunt capabili sa induca cu toate acestea un stres psihic la toate fiintele
umane.
Stresorii pot fi refuzati de o parte din indivizi, in timp ce o alta parte ii
accepta avand ceea ce in literatura de specialitate se numeste o
vulnerabilitate crescuta in fata stresului psihic (Iamandescu 1993, pag. 43).
O serie de autori, analizand diferitele dimensiuni ale personalitatii, au descris
tipologii mai predispuse la stres psihic, precum:
Cei cu un grad inalt de introversie si/sau neuroticism (Eysenck);
Cei cu rigiditate psihica (Kaln);
Cei cu toleranta scazuta la frustrare (Rosensweig);
Cei a caror motivatie de afirmare intelectuala sau de afiliere este ingradita de
factori psihosociali adversi (Vogel si colab.).
Vulnerabilitatea la stres este acceptata drept trasatura proprie anumitor indivizi
de a reactiona facil printr-un stres psihic la o gama larga de agenti stresori.
Astfel pot servi drept indici ai unei vulnerabilitati la stres psihic urmatoarele:
- Tendintele interpretative pe un fond de susceptibilitate crescuta;
- Rigiditate, incapatanare;
- Tendinte pronuntate egocentrice, de autoaparare;
- Tendinte obsesive si fobice pe un fond psihic anxios;
- Impulsivitate, emotivitate crescuta;
- Agresivitate, inclinare spre violenta.
Din cercetarea diverselor tipuri de personalitate in corelatie cu stresul, s-a
conchis ca nu exista un tip specific de personalitate pentru fiecare boala
somatica. Prin urmare, putem considera ca bolnavii psihosomatici au in comun o
vulnerabilitate crescuta fata de stresul psihic.

Aproape toti bolnavii psihosomatici studiati prezentau anxietate, aceasta fiind

recunoscuta ca element structural al personalitatii care favorizeaza instalarea
stresului psihic.
Lazarus (1966) considera ca efectele agentului stresor depind nu numai de
particularitatile acestuia ci si de doua atribute inscrise in sfera personalitatii
subiectului care receptioneaza agentul stresor si anume calitatea raspunsurilor
emotionale si strategiile de adaptare mobilizate.
Robustetea conceptualizata ca un moderator intre stres si sanatate indica trei
caracteristici de baza: organizarea fata de sine, sentimentul de competitie si
capacitatea de control asupra mediului si propriei vieti prin cunostinte si
aptitudini (Kosaba 2987, pag. 27).
Studiile intreprinse asupra aspectelor fiziologice masurabile (TA, concentratia de
glucoza in sange si diferentele de personalitate proprii fiecarei fiinte umane), au
clasificat oamenii in persoane de tip A si tip B.
Persoanele de tip A sunt caracterizate printr-o puternica dorinta de afirmare,
competitivitate, se afla intr-o puternica criza de timp, supraangajare profesionala,
trebuinte nesatisfacute, tenacitate. Sunt angrenati in activitati multiple
concomitent, vor sa fie omniprezenti.In afaceri sunt hiperactivi si agresivi. Sunt
susceptibili la stres si la boala coronariana (90% fac infarct).
Opusul tipului A de comportament este tipul B de comportament. Acesta lupta cu
stresul intr-o maniera relaxata , se eschiveaza in fata suprasolicitarilor, are o
toleranta si capacitate de adaptare mai mare la stimuli defavorabili.
Un element important in estimarea vulnerabiltatii individului la stres este etapa
ciclului vietii cu principalele achizitii psiho-sociale ale acesteia:
I Copilaria: insusirea conduitelor de crestere, autoservire, integrare scolara,
autocontrol;
II Adolescenta: criza de identitate, integrarea sexualitatii, cristalizarea valorilor;
III Tineretea: optiunea si formarea profesionala
1. formarea unei familii
2. problemele cuplului tanar
IV Perioada adulta: responsabilitati multiple: profesionale, maritale, parentale
V Batranetea: dezangajarea profesionala
1. denuclearizarea familiei
2. singuratatea, izolarea sociala
3. regresia biologica si psihica
4. perspectiva mortii.
De asemenea stresul poate fi provocat nu numai de suprasolicitari ci si de
subsolicitari (absenta informatiei, monotonia, lipsa de variatie, starea prelungita
de asteptare care evidentiaza manifestarea intregii game a posibilitatilor
individului), aceasta avand ca efect impiedicarea nevoii de comunicare si
exprimare, trebuinta naturala de afirmare specific umana.
Este de remarcat ca aceiasi stimuli genereaza stres negativ unora, stres pozitiv
altora, iar altii raman indiferenti. Prin evitarea sistematica a agentilor provocatori
de disstres si a factorilor si conjuncturilor care impun o mobilizare energetica
optima, se poate mentine o stare buna de sanatate.
Evaluarea situatiilor, daca sunt sau nu stresante, se face din diferite puncte de

vedere, depinzand de optica persoanei, de conceptia de viata, de experienta

celui in cauza.
Stres, sau stress, reprezint sindromul de adaptare pe care individul l
realizeaz n urma agresiunilor mediului; ansamblu care cuprinde ncordare,
tensiune, constrngere, for, solicitare, mobbing.
Pornind de la conceptul de stres, menionm c termenul aparine lui Hans Hugo
Bruno Selye care consider c stresul se leag de sindromul de adaptare reacia
la stress pe care individul l realizeaz n urma agresiunilor mediului. Hans
Selye definete stresul ca ansamblu de reacii al organismului uman fa de
aciunea extern a unor ageni cauzali (fizici, chimici, biologici i psihici) constnd
n modificri morfo-funcionale, cel mai adesea endocrine. n cazul n care
agentul stresor are o aciune de durat vorbim de sindromul general de adaptare
care presupune o evoluie stadial.
Cuprins
[ascunde]

1 Stadii clinice

2 Caracteristicile stresului

3 Stresul psihic

4 Vezi i

5 Legturi externe

Stadii clinice[modificare | modificare surs]

Primul stadiu este cel al reaciilor de alarm i are dou subetape:

faza de oc, cnd pot aprea hipertensiune i hipotermie.

faza de contraoc, cnd organismul individului realizeaz o contracarare a

simptomelor din faza de oc i are la baz rspunsuri de tip endocrin.
Acest stadiu este caracteristic perioadei copilriei cnd rezistena biologic
este foarte sczut.

Stadiul al doilea este cel de rezisten specific (revenire), cnd dup primul
contact cu agentul stresor organismul se adapteaz, comportamentul individului
fiind aparent normal, persistnd modificri specifice stadiului anterior, n special
de la faza de contraoc. n plan ontogenetic, acest stadiu corespunde maturitii,
cnd individul are o rezisten bun, fiind posibil adaptarea la aproape orice tip
de stres din mediu.
Stadiul al treilea este cel de epuizare (aparine btrneii) cnd scad aproape
toate resursele adaptative ale organismului. Adaptarea nu se mai menine din
cauza scderii reaciilor de tip vegetativ. Apar vdit consecinele negative ale
aciunii ndelungate a acestor mecanisme neurovegetative.

Caracteristicile stresului[modificare | modificare surs]

Orice tip de stres apare pe fondul adaptrii permanente a organismului la mediu
cnd se poate produce un dezechilibru marcant ntre solicitrile mediului i
posibilitile de rspuns reale ale individului. Adaptarea presupune pstrarea
integritii organismului care este n permanen ameninat de agenii stresori
de toate tipurile. n plus adaptarea presupune realizarea unui echilibru dinamic cu
mediul. Stresul apare n momentul cnd acest echilibru al adaptrii se perturb.
Aceast perturbare este reversibil. Stresul reprezint, dup Landy, un
dezechilibru intens perceput subiectiv de ctre individ ntre cerinele
organismului i ale mediului i posibilitile de rspuns individuale.
n funcie de natura agentului stresor, stresul poate fi psihic, fizic, chimic i
biologic. n funcie de numrul persoanelor afectate, stresul poate fi individual
sau colectiv.
Stresul psihic[modificare | modificare surs]
Paul Frasse definete stresul psihic ca totalitatea conflictelor personale sau
sociale ale individului care nu-i gsesc soluia pe moment. Mihai Golu definete
stresul psihic ca stare de tensiune, ncordare sau disconfort, determinat de
ageni afectogeni cu semnificaie negativ, stare de frustrare (reprimare) a unor
trebuine, dorine sau aspiraii.
Stresul psihic are un dublu caracter: primar i secundar. Caracterul primar
vorbete despre stres ca rezultat al unei agresiuni recepionat direct n plan
psihic. Caracterul secundar vorbete despre stres ca reacie de contientizare n
plan psihic a unui stres fizic, cruia individul i acord o semnificaie de realipula.
Caracteristicile stresului psihic Agenii stresori psihici sunt: stimulii verbali
(inclusiv cei care aparin limbajului interior) care sunt vehiculai pe ci nervoase
la cortex. Acetia se difereniaz total de celelalte categorii de ageni stresori din
cauza semnificaiei lor, pentru individ ei avnd caracter potenial de a produce
stres psihic. Acest caracter potenial este validat de semnificaia cu care l
investete individul. Unul i acelai agent stresor psihic, n afar de faptul c nu
produce stres psihic la toi indivizii, nu produce stres psihic de fiecare dat la
acelai individ. Acest lucru este condiionat de dispoziiile de moment ale
individului i de semnificaia pe care o acord n acel moment individul. Apariia
i amploarea stresului psihic depind mult de caracterele genetice ale individului
(caractere cognitive, voliionale, motivaionale i afective).
Vulnerabilitatea psihic la stres este constituional sau dobndit.
Vulnerabilitatea psihic este o trstur proprie doar anumitor persoane i se
manifest prin reacionare uoar, prin stare de stres psihic, la o gam larg de
ageni stresori.
Situaii generatoare de stres psihic:

existena unor circumstane neobinuite pentru individ care l surprind pe

acesta nepregtit pentru a le face fa.

semnificaia unui eveniment.

angajarea individului ntr-o aciune sau relaie exagerat.

particularitile contextului social.

lipsa condiiilor interne.

modul subiectiv de a percepe solicitrile mediului.

subsolicitare / suprasolicitare.

situaiile conflictuale existente n familie, profesie sau la nivel intelectual.

criza de timp.

izolarea.

apariia unui obstacol fizic sau psihic n calea unui scop care duce la
frustrare.

situaii perturbatoare cauzate de ageni fizici (zgomote, vibraii, fluctuaii

de temperatur).

Exist dou forme speciale de stres (Selye): distress i eustress. Distress-ul

implic toate tipurile de stres enumerate (stresul obinuit). Eustress-ul este
starea de stres special care este validat prin anumite reacii endocrine
specifice. Se difereniaz de distress prin:

natura agenilor stresori (eustress stimuli plcui ai ambianei, tririle

plcute ale individului).

consecinele aciunii agenilor stresori care de cele mai multe ori sunt
plcute.

n plus fa de distress, eustress-ul are implic i stres fizic.

Agenii stresori ai stresului psihic au urmtoarele caracteristici: caracter potenial

stresant (genereaz stres psihic doar n anumite condiii), caracter de ameninare
permanent pentru individ i caracter negativ al consecinelor agenilor stresori.
Exist dou categorii de ageni stresori: unii care acioneaz pe calea celui de-al
doilea sistem de semnalizare (agenii psihogeni) i stimulii senzoriali externi, care
devin ageni stresori psihici veritabili atunci cnd bombardeaz repetat scoara
cerebral i cnd au intensitate peste medie.
Parametrii de aciune ai unui agent stresor: intensitate, durat, repetabilitate,
noutate i bruschee. Asupra individului acioneaz constelaii de ageni
stresani. Clasificarea agenilor stresori:

n funcie de numrul lor, ei sunt: unici i multiplii.

n funcie de asociere, ei sunt: conglomerai i configurai.

n funcie de dominana aciunii, ei sunt: principali i secundari.

n funcie de numrul indivizilor afectai, ei sunt: ageni stresori cu

semnificaie strict individual, colectiv i general.

n funcie de natura lor, ei sunt: fizici (sonori, luminoi etc), chimici,

biologici, psihologici.