PSIHOLOGIE MEDICALA CURS NR 2 Exprimarea emotiile Definitie emotia=reactie afectiva puternica si uneori nesteptata, adesea insotita de modificari in starea

si functionarea organismului. Emotiile pe care le traim au o implicatie foarte mare asupra sanatatii fizice, mentale si sociale. Trairile emotionale pe care le avem sunt rezultatul prelucrarilor cognitive ale evenimentelor ce actioneza la un moment dat asupra noastra si care sunt in general automate, neconstientizate. Pentru ca suntem persoane unice, fiecare dintre noi reactionam si avem emotii diferite in fata aceluiasi eveniment. Modul nostru de a gandi despre un eveniment este construit si influentat de experientele noastre de viata, de principiile si cunostintele noastre. Intrepretarea cognitiva a unui eveniment determina reactii la trei niveluri: comportamental, fiziologic si cognitiv. Experienta subiectiva, personala a acestor modificari reprezinta trairea emotionala. In trairea unei emotii sunt prezente o serie de modificari la nivel fiziologic: cresterea ritmului respirator, cresterea ritmului cardiac etc. Aceste modificari determina schimbari in functionarea intregului organism. In cazul in care intensitatea emotilor este exagerata, sau incarcarea afectiva este negativa, modificarile care apar in functionarea organismului cresc riscul dezvoltarii diferitelor boli somatice: boli cardio-vasculare, ulcer, cancer etc. Incarcatura afectiva a trairii emotionale este data de caracterul placut sau neplacut al acesteia. Cea mai mare parte e emotiilor pozitive, dar si o parte a emotiilor negative, au un caracter tonic, mobilizandu-ne pentru implicarea in realizarea diferitelor activitati. Emotia are si o componenta comportamentala, care este implicata in exprimarea ei, putanduse manifesta intr-o forma mai mult sau mai putin evidenta. Manifestarea comportamentala a trairii emotionale avute este mai indicata din punctul de vedere al starii de sanatate, decat abtinerea de la exprimarea emotionala. Pentru mentinerea starii de sanatate este importanta exprimarea si exteriorizarea emotiilor. Manifestarea violenta a emotiilor negative poate determina cresterea secretiei de adrenalina, stimuleaza activitatea cardio-vasculara, crescand astfel riscul dezvoltarii bolilor cardio-vasculare. Formele dezadaptative de exprimare emotionala au efecte dezadaptative asupra relatiilor sociale. Persoanele care se manifesta agresiv sunt in general evitate in activitatile de grup si nu numai. De asemenea, neexprimarea emotionala favorizeaza dezvoltarea tulburarilor somatice cum ar fi: dureri de cap, senzatii de sufocare, balonari, palpitatii etc., sau poate conduce la consumul de substante ca mijloc de atenuare a intensitatii trairii emotionale. Formele de exprimare emotionala care au un efect pozitiv asupra sanatatii se refera la exprimarea emotiilor pe un ton calm, fara excese de furie sau agresivitate. Evaluarile cognitive sau intrepretarile pe care le dam trairilor emotionale avute ne influenteaza, de asemenea, starea de sanatate. In functie de aceste evaluari, luam hotarari ce pot sa sustina sau nu implicarea noastra in diverse activitati care, la randul lor, determina emotii pozitive ce sustin realizarea de comportamente care mentin starea de sanatate. Prin urmare, emotiile au un rol major in mentinerea si potentarea starii de sanatate, acestea 1

putand fi considerate adaptative sau dezadaptative in raport cu consecintele pe care le pot avea asupra starii de sanatate CLASIFICAREA FORMELOR AFECTIVE 1.DISPOZIIILE ORGANICE: sunt componente nsoitoare ale unor stri fiziologice s p e c i f i c e d e s n t a t e , d e b o a l , d e o b o s e a l . E l e c o n t r i b u i e l a c o n t i e n t i z a r e a condiiilor mediul intern i la stimularea unor comportamente compensatorii. Este tiut faptul c orice stare a organismului este acompaniat de o anumit tonalitate a f e c t i v . C o n t i e n t i z a r e a t a b l o u l u i a f e c t i v s e m n i f i c a t i v p e n t r u d i v e r s e s t r i a l e organismului, reprezint o modalitate eficient de prevenie i diagnosticare precoce atuturor maladiilor, contribuind n felul acesta la asigurarea sntii fitice i psihice aomului. 2.AFECTELE: (sau emoiile -oc la W. James) sunt manifestri emoionale cu caracter exploziv, cu apariie brusc i de scurt durat, avnd o desfurare unipolar, fiind nsoite de o expresivitate dezorganizat. Afectele pot fi plasate att la polul pozitiv al vieii afective (bucuria, euforia), ct i la polul negativ (furia, teama, disperarea).Cercetrile n domeniu au stabilit patru afecte tipice: Furia: este declanat n situaiile n care propria personalitate nu este lsat s se manifeste (indiferent de form), atingnd stadiul paharului plin. A c c e s u l d e f u r i e s e m a n i f e s t p r i n n r o i r e a f e e i , v i n e l e f e e i i g t u l u i s e ngroa, ochii ies din orbite i se injecteaz, pulsul se accelereaz, etc Frica: este declanat de apariia brusc a unui pericol, de o intensitate foart e mare (fizic sau psihic). Tabloul emoional expresiv asociat este opusul c e l u i manifestat n cazul furiei: culoarea cadaveric, ochii larg d e s c h i i , transpitaie intens, senzaia de tremur, muchii devin rigizi sau s e c o n t r a c t convulsiv, apar gesturi de ndeprtare, persoana fie nlemnete, fie pornete ntrofug disperat. Disperarea (sau tristeea profund) este cauzat de evenim entele tragice care afecteaz viaa unei persoane. Tabloul caracteristic const n: paloarea feei,trsturile feei devin descendente, privirea devine tears, inexpresiv, inima i r e s p i r a i a i n c e t i n e s c r i t m u l , a p a r t r e m u r t u r i i s e n z a i a d e f r i g , p l n s u l suspinat sau plnsul cu hohote. Bucuria exploziv: este declanat de apariia unui eveniment pozitiv, demult dorit de persoana n cauz. Bucuria implic: micri dinamice, accelerarea funciilor interne ale organismului, faa se mbujoreaz, ochii sunt foarte expresivii strlucitori, etc.Afectele sunt susinute de o descrcare energetic puternic de natur instinctual,incontient, mpingnd astfel persoana la acte comportamentale cu consecine nedorite.C e l e m a i p r e d i s p u s e n a t r i a f e c t e s u n t p e r s o a n e l e c u e c h i l i b r u e m o i o n a l p r e c a r , impulsive i cu un slab autocontrol. 3. EMOIILE PROPRIU ZISE : emoiile sunt stri afective, de scurt durat, care t r a d u c u n s p e c i f i c a l r e l a i i l o r p e r s o n a l e c u u n o b i e c t s a u o s i t u a i e , a v n d u n caracter situaional. Emoiile se integraz n tabloul activitii i vieii cotidiene normale, desfurndu-se n limitele intensitii moderate. Ele sunt rezultatul unei reflectri relativ adecvate a raportului dintre caracteristiceile situaiei stimul i strilei nterne de motivaie ale subiectului. Coninutul lor este bine nuanat i individualizat,neexistnd fenomenul de iradiere nespecific pe care-l ntlnim n cazul afectelor.

Paleta emoiilor propriu zise este foarte mare: dezgustul, ruinea, nemulumirea,r e g r e t u l , i n d i g n a r e a , s i m p a t i a , a n t i p a t i a , s p e r a n a , m i l a , s a t i s f a c i a , m u l u m i r e a , nehotrrea, indignarea, mirarea, nesigurana, sigurana, certitudinea, ndoiala etc.Exist mai multe componente ale emoiei Perceperea stimulilor care trezesc emoia; Sentimentul subiectiv sau experiena emoiei (plcut sau neplcut); Modificrile fiziologice involuntare ale echilibrului intern; Modificrile corporale externe (fizionomia, mimica, postura, gesturile); Factorii cognitivi: contiina situaiei, experiena anterioar; Consecinele comportamentale volunatare (rspunsul la stimul). DISPOZIIILE INTEGRATE GLOGALE : reprezint acel fond afectiv bazal pe care se e v i d e n i a z i s e m a n i f e s t c o t i d i a n i s i t u a i o n a l t r i r i l e e m o i o n a l e i a c t e l e comportamentale specifice. Ele repreznt o sintez a experienei de via i a concep iei de sine care se elaboreaz pe parcursul ontogenezei. n cadrul dispoziiilor globale se difereniaz: ---dispoziia global homeostatic definit ca modalitate de raportare afectiv a omului la realitatea nconjurtoare, la semeni i la propria persoan (chiar i la nivelul simului comun avem tendina de a apela la categorizri ale oamenilor dup variabilele optimist / pesimist, ncreztor /nencreztor, etc) i ---dispoziiile de moment, situaionale determinate de complexitatea factorilor subiectivi sau obiectivi care pot s fie prezeni la un moment dat n activitatea subiectului. Dei, n general, exist o relaie constant ntre d i s p o z i i a h o m e o s t a t i c i d i s p o z i i i l e s i t u a i o n a l e , asta nu nsemn c afectivitatea subiectului este centrat la un singur pol. A s t f e l , o r i c e p e r s o n a , f i e o p t i m i s t , f i e pesimist poate activa ntreaga palet a strilor afective, dar cu tendina de a activa mai ales strile afective care coreleaz cu dispoziia generala. Afectivitatea poate fi privit ca o dimensiune central a personalitii umane,datorit implicaiilor sale n devenirea uman. Pe parcursul formrii i dezvoltrii sale se pot cristaliza stri afective perturbatoare care se pot permanentiza, influennd negativ p a r c u r s u l v i e i i s a u c h i a r f c n d i m p o s i b i l e x i s t e n a u m a n . P r i n t r e a c e s t e s t r r i s e delimiteaz: Stresul:Stare a unui organism pe cale de a reaciona la un agent agresor oarecare: plag, infecie etc, effort stresant, durere, bucurie. Oricare ar fi stresorul, stresul se m a n i f e s t p r i n t r - u n s i n d r o m g e n e r a l c a r e v i z e a z n s p e c i a l h i p o t a l a m u s u l , antehipofiza, cortico i medulosuprarenala, timusul, tubul digestiv. Aceast stare evolueaz n funcie de intensitatea i durata sau repetarea agresiunii. Se aici rezults i n d r o m u l g e n e r a l d e a d a p t a r e . Dup Selye, sindromul general de adapta re are o desfurare fazic, care implictrei etape: a) reacia de alarm care duce la activarea general a organismului; b) reaciad e r e z i s t e n o r g a n i s m u l i m o b i l i z e a z r e s u r s e l e e n e r g e t i c e pentru a reaciona lae f e c t e l e d e z o r g a n i z a t o a r e a l e a c i u n i i strsorului; c ) f a z a d e e p u i z a r e s e p i e r d e posibilitatea obinerii echilibrului la nivelul organismului.Putem delimita urmtoare le forme ale stresului: 3

-Stresul fiziologic aciunea stimulilor afecteaz n mod direct funcionarea normal a mediului intern a organismului, sau chiar provocnd lezarea diferitelor organe sau tesuturi (tipuri de stimuli stresori: zgomotul de intensitate mare, razele infraroii sau ultravioletele, canicula sau gerul, intensitatea foarte mare a stimulilor fizici, mecanici, privarea ndelungat de hran, ap, modificri n chimismul sngelui.) -S t r e s u l p s i h i c i p s i h o s o c i a l - s e p r o d u c e p e f o n d u l i n t e r a c i u n i i e u l u i c u o alt s i t u a i e e x i s t e n i a l . N e m u l u m i r e a d e s i n e , s e n t i m e n t u l u n e i n e m p l i n i r i , o discrepan ntre aspiraie i realizare, un conflict interpersonal, pierderea unei persoane dragi etc, toate acestea pot aciona c a s t r e s o r i , d e t e r m i n n d o a n u m i t bulversare a echilibrului vieii interioare. Dac aceast stare nu este nlturat prin mecanismele de aprare a eului (refularea, raionalizarea, conversia, minimalizarea, proiecia etc) atunci ea poate reprezenta debutul i iniierea tulburrilor nevrotice. Anxietatea : t u l b u r a r e a a f e c t i v i t i i m a n i f e s t a t p r i n s t r i d e n e l i n i t e , team i ngrijorare nemotivat, n absena unor cauze care s le provoace. A n x i e t a t e a s e definete ca team fr obiect spre deosebire de fobie care este teama cu obiect. D e s e o r i a n i x i e t a t e a s e m a n i f e s t s u b f o r m a u n e i s t r i d e f r i c c a u z a t d e o incertitudine n care subiectul are impresia unei nenorociri iminente, care planeaz pretutindeni, l nconjoar, l ptrunde, dar nu o poate defini i nici ndeprta. Strile de anxietate sunt nsoite de fenomene organo funcionale ca: jen precordial, p a l p i t a i i , g r e u t a t e n r e s p i r a i e , t r a n s p i r a i e e t c . C a s i m p t o m p s i h o p a t o l o g i c s e ntlnete n melancolia anxioas, n nevroza obsesiv, fobic, n debutul psihozelor sau n afeciuni endocrine i cardiace. Angoasa: stare de nelinite sau anxietate maxim, caracterizat printr-o ateptare nfricoat i opresiv fa de o iminent suferin sau nenorocire. Aceast s t a r e implic tensiuni emoionale excesiv de oscilante i se asociaz cu impresii difuzeale unui pericol de neevit at, care fie c este anonim, necunos cut, fie c este cunoscut d a r c a r e p r o d u c e p e r t u r b r i e m o i o n a l e , i r a i o n a l e x a g e r a t e . A c e s t e s t r i s e ntovresc cu manifestri neurovegetative comparabile cu acelea care se obin ca urmare a ocurilor sau stressurilor emoionale: jen respiratorie dus pn la astm, palpitaii, tremurturi, tulburri digestive, irascibilitate. Angoasa poate proveni din conflicte interioare, tendine nesatisfcute, o dragoste refuzat, din sentimentul de abandon social etc. Psihanalitii disting primele semne ale angoasei la copii, atunci cnd el d semne de nediscernmnt ntre strini i familie, dezvoltarea sa afectiv fiind blocat. Odat acest moment depit, calea ctre un echilibru stabil se impune i n d i v i d u l u i c a o c o n t i n u adaptare. P. Janet, care arat c exist i o nevroz de ango as, menioneaz c angoasa cronic este un sentiment caracteristic pentru strrile melancolice, subiectului i e fric de propriile sale aciuni i sufer la gndul executrii lor, el nu poate tri sau tolera propria via. Angoasa complet antreneaz idea morii i tentativele de sinucidere

Legaturi intre simptome, ganduri si sentimente SIMPTOME Dureri in piept GANDURI Atac de cord EMOTII Anxietate MECANISME PROBABILE Dureri ale cutiei toracice ,esofagita,hiperventilatie, atac de panica Atentie orientata excesiv asupra ritmului cardiac Hiperventilatie, atac de panica Cresterea activitatii sistemului nervos simpatic Inactivitate , depresie, suprasolicitare Hiperventilatie Hiperventilatie Diverse

Palpitatii Dificultati in respiratie Dureri abdominale legate de functionarea intestinelor Oboseala Ameteala , stare de lesin Durere de cap Durere cronica

Atac de cord Oprirea respiratiei,sufocare Cancer al intestinelor, incontinenta Neputinta de a lucra Lesin Lesin Incapacitatee de a face fata , neputinta, pericol

Anxietate Anxietate Anxietate, jena

Depresie Panica Panica Depresie, teama

Raspunsurile organelor la emotii perturbatoare Raspunsul cardio-vascular In timpul unei crize de furie, timpul de coagulare al sangelui este mult diminuat. In caz de resentimente, regrete sau manie, pulsul, tensiunea si randamentul cardiac sunt crescute. Anxietatea duce la cresterea ritmului cardiac, a consumului de oxigen si a randamentului cardiac, dar scade rezistenta periferica. La bolnavii cardiaci, anxietatea si resentimentele determina modificarea electrocardiogramei. Efectele emotionale asupra functiilor corpului nu sunt caracteristice doar omului. Infarctul miocardic apare in cazul babuinilor din Kenya supusi stresului emotional cand sunt prinsi, in absenta unor boli cardiovasculare. In aceasta situatie infarctul miocardic are loc pe o baza functionala, probabil cauzat de spasmul arterei coronare cauzat de furie. Lesinul psihogen initiat de factori emotionali cum este frica, este asociat cu o supra-activare a parasimpaticului, ceea ce duce la vasodilatatia in regiunea splahnica si o diminuare a volumului de sange circulant si pierderea constientei.

Raspunsul gastro-intestinal La pacientii care prezinta simptome gastro-intestinale, ele sunt cauzate mai mult de o disfunctie decat de o boala organica. Secretia gastrica este influentata de manie, bucurie si anxietate. Sunt afectate si de secretia de saliva, de sucuri intestinale si de bila. Observarea directa a colonului uman prin practicarea unor fistule si colostomii si a mucoasei gastrice prin gastrotomie au aratat ca frica, anxietatea si durerea duc la cresterea peristaltismului, inrosirea si umflarea membranei mucoase, in timp ce depresia cauzeaza scaderea motilitatii si paloarea membranei mucoase. Simptomele psiho-somatice pot fi rezultatul tulburarilor functiei secretorii cum ar fi salivatia, gura uscata, hiperclorhidria, hiperinsulinismul functional si colita mucoasa sau, alternativ, pot fi cauzate de tulburari ale functiilor motorii cum sunt spasmul esofagian, hipermotilitatea gastrica, colonul spastic, dischinezia biliara, constipatia si diareea. Nu este sigur daca o perturbare functionala cum este hiperclorhidria care rezulta din tulburari psihosomatice poate cauza ulcer peptic. Ulcerul peptic poate aparea si dupa sectionarea nervilor vag si splahnic astfel ca e mai probabil ca stimulii emotionali sunt doar factori predispozanti si nu cauza de baza. Raspunsul cutanat Pielea are un rol important in reglarea temperaturii corporale prin transpiratie, iar functiile sale sunt controlate de sistemul nervos autonom. Vasoconstrictia, vasodilatatia, activitatea pilomotorie si transpiratia sunt patru procese fiziologice obisnuite ale pielii si ele sunt controlate in mare masura de sistemul nervos autonom. Transpiratia termica difera de cea emotionala. Transpiratia termica este mai evidenta pe frunte, gat si pe fata si spatele trunchiului si este controlata de centrul temperaturii din hipotalamus. Transpiratia emotionala este mai evidenta pe palme si talpi si la axile. Bolnavii care prezinta transpiratie emotionala rece nu prezinta si transpiratie palmara cand sunt expusi la caldura, desi alte suprafete corporale raspund la caldura prin transpiratie. Pruritul poate fi pur psihogen, independent de o excitatie specifica. Pruritul poate fi declansat de o experienta emotionala si aceasta poate fi demonstrat prin masurarea nivelului intradermic de histamina inainte si dupa stresul emotional. Un tonus crescut al sistemului nervos simpatic la pacientii tensionati este reflectat de vasoconstrictia vaselor de sange din piele. Sedarea pacientilor anxiosi produce o scadere a activitatii nervoase simpatice excesive si readuce la normal circulatia dermica. Raspunsurile aparatului respirator Influenta emotiilor asupra functiei respiratorii este exprimata prin expresii de genul "mi s-a taiat respiratia". Inervatia eferenta a tractului respirator, care include si mucoasa nazala, consta din nervi simpatici si parasimpatici. Nervii parasimpatici au un efect constrictor asupra musculaturii netede a tractului respirator, iar nervii simpatici au un efect relaxant. Daca stimularea parasimpatica asupra plamanilor este excesiva, apare o suprasecretie a celulelor mucoase si o supradilatare a vaselor sangvine. Aceasta produce umflare mucoasei bronsice si congestia cailor respiratorii. In plus, muschii netezi ai peretilor bronsici se contracta. 6

Efectele factorilor emotionali sunt mediate de sistemul nervos parasimpatic, iar acetilcolina, ca si histamina, poate produce toate simptomele si modificarile tisulare ca in cazul astmului. Pot afecta si mucoasa nazala. Astfel, supra-activarea parasimpatica a nasului duce la ingrosarea membranei mucoase si o secretie apoasa tipica rinitei vasomotorii. Factorii emotionali cei mai probabil care produc aceste efecte parasimpatice sunt sentimentul de umilire si resentimentele. Factorii care duc la cresterea activitatii parasimpatice vor stimula rinita vasomotorie sau astmul bronsic. Desi febra de fan este considerata un prototip al tulburarilor alergice, factorii emotionali joaca un rol stimulator in multe cazuri, iar la majoritatea bolnavilor cu rinita perena factorii emotionali au un rol important. S-a demonstrat experimental ca atunci cand mucoasa nazala este congestionata ca urmare a unui stres emotional, expunerea la polen, care in mod normal nu produce simptome, va determina aparitia febrei de fan. Astfel raspunsurile alergice sunt potentate de tensiunile emotionale atat clinic, cat si experimental. Infectiile respiratorii pot face ca celulele mucoase sa suprasecrete, iar vasele de sange sa se dilate si aceasta vor prelungi sau intensifica atacurile astmatice alergice. Astmul este in mod obisnuit o tulburare cu o cauzalitate multipla in care infectia, alergia si factorii emotionali au rol important. Infectia este cel mai important factor cauzator al unei boli si este responsabila de peste 50% din cazurile de imbolnavire. Alergiile sunt responsabile pentru 25% din cazurile de imbolnaviri, iar factorii emotionali de ceilalti 25%. Este important sa realizam ca principala cauza declansatoare a astmului nu este si factorul etiologic dominant in cursul bolii. Astfel un copil care face astm ca rezultat al unei infectii poate mai tarziu sa aiba crize astmatice ca urmare a unor tensiuni emotionale. Este important sa subliniem inca o data faptul ca in majoritatea tulburarilor psihosomatice factorii etiologici sunt cativa, iar contributia componentei emotionale are o considerabila relevant Afectiuni de etiologie psihogena Multi oameni trec cu regularitate prin o serie de simptome precum durerile de piept sau abdominale, taierea respiratiei, oboseala, durerile de cap, durerile de spate si probleme gastrice care sunt posibil a nu fi cauzate de vreun factor medical important, sau de vreo boala, dar, cu toate acestea pot cauza o multime de griji pana nu este exprimata o opinie de specialitate.Majotitatea gasesc simpomele trecatoare si accepta faptul ca nu este nimic grav in legatura cu ei ; multi dintre acestia vor discuta simptomele cu prietenii si membri de familie, descoperind, astfel ca si-au facut griji fara motiv. Un anumit procent, in ciuda diagnosticului negativ si a asigurarilor medicului, vor continua sa creada ca este ceva in neregula cu ei, si vor cere ajutor medical de mai multe ori., facand numeroase teste si investigatii, uneori chiar in decursul mai multor ani. Ei pot deveni foarte sensibili cand este vorba de propria sanatate si preocupati de ideea ca ceva este in neregula. Eventual , unii dintre acesti clienti vor cauta ei insisi ajutor psihologic de specialitate , sau vor fi indrumati spre acesta de catre medicii lor. (Sanders, 1996) Indivizii pot avea o experienta lunga in cautarea ajutorului , in investigatii medicale sau tratamente care nu i-au ajutat, ci dimpotriva, le-au facut rau. Ca o consecinta a acestei cautari, clientul poate fi frustrat, stresat, suparat si fara incredere in abilitatea altora de a-l ajuta. Se poate sa fi avut parte de numeroase controale si tratamente care nu numai ca au utilizat o buna parte din resursele medicale , dar nici nu au rezolvat problemele, cauzand mai multa agitatie. G Cheyene inrt-o scrisoare din 1733 si-a exprimat frustrarile si a povestit dificultatile in diagnosticarea pacientilor care nu sufereau de boli cunoscute : 7

...de multe ori cand eram consultat in vreun caz, si il diagnosticam ca fiind nervos , ma gaseam intr-o mare dificultate cand eram rugat sa denumesc boala respectiva, de frica sa nu ranesc acea persoana , sau sa nu mi se reproseza ceva din partea ei sau a familiei.Daca numeam cazul afectiune glandulara cu simptome nervoase ,ei concluzionau ca ii consideram ciumati , sau ca aveau raul regelui . Daca spuneam ca sufereau de tulburari isterice sau ipohondrice , credeau ca ii numesc nebuni sau le spun ca fabuleaza ; Din pacate, dificultatile exprimate in secolul al XVIII-lea inca mai rezista si astazi. Oamenii care nu pot fi diagnosticati si tratati cu usurinta , si care cer in mod repetat ajutor medical , invoca ,de obicei , reactii negative care au generat o intreaga literatura despre pacientul greu de stapanit,greu de ajutat si care se afunda in problemele inimii (Lipowski, 1988) Simptome neexplicate medical Au fost multe incercari in literatura psihologica de a imparti pe categorii si de a defini simptomele fizice neexplicate medical,. Simptom somatic Sindrom Durere : Abdominala Tulburari somatice Piept Sindromul durerii cronice Muschi si articulatii Sindromul colonului iritabil Spate Sindroame post-traumatice Cap Dismorfofobie Fata Sindromul ventilatiei Pelvis Sindromul premenstrual Neurologica Sindroame factice Oboseala Sindromul oboselii cronice Dificultati in respiratie Palpitatii Pierderea auzului sau a abilitatii de a vorbi Inabilitatea de a manca Greata Diaree Alergie la mancare Ameteala Frisoane Grija pentru aparitia unor tumori benigne Mancarime Este extrem de dificil sa definim ce constituie simptomele si sindroamele neexplicate medical, , din moment ce, prin definitie se presupune ca aceste probleme nu sunt cauzate de factori fizici. Este , de fapt, aproape imposibil de spus cu siguranta absoluta ca un om nu are , de exemplu , o boala de inima sau cancer, sau o cauza inca necunoscuta pentru simptomele lui. Sindromul colonului iritabil (SCI) Sindromul colonului iritabil este definit prin distensie abdominala persistenta, discomfort sau dureri in zona abdominala ,precum si perturbari in functionarea normala a intestinului ,, ca de exemplu alternari de diaree cu constipatie , uneori acompaniata de scurgeri de mucus sau senzatii de evacuare incompleta.Alte simptome includ senzatii de voma si voma, , precum si gaze puternice ; femeile suferinde de sindromul colonului iritabil au un nivel ridicat de dispaneurie sau dureri in timpul relatiilor sexual 8

Durerea in cazul sindromului colonului iritabil poate fi reprodusa prin inserarea unui balon in colon si umflarea lui. Aceste caracteristici sugereaza ca intelegerea acestei probleme necesita introducerea anxietatii , a depresiei si a stresului ca factori determinanti in mentinerea si dezvoltarea simptomelor , precum si credintele fiecarui pacient cu privire la sanatatea sa. Importanta este si motivatia individului de a lua decizia sa caute ajutor medical. SCI poate fi extrem de distrugator pentru capacitatea productiva a individului. Unii pot fi restrictionati puternic in activitatile lor , iar altii pot suferi puternic de agorafobie. Restrictiile se nasc in general din teama de penibil sau ridicol si pot genera o multitudine de metode de compromis sau chiar de evitare a situatiilor in societate , ca de exemplu utilizarea laxativelor sau a medicamentelor anti-diaree, incordarea muschilor abdominali , ceea ce creste nivelul de concentrare a individului asupra simptomelor fizice , etc.Un posibil model pentru SCI presupune ca evenimentele dificile din viata unei persoane pot duce la aceste simptome fie direct , fie prin afectarea metabolosmului, fie indirect prin cresterea gradului de depresie si anxietate. Durerile atipice de piept Simptomele durerii de piept apar dintr-o multime de cauze cardiace si non-cardiace, incluzand boli ale arterelor , angina, spasme coronariene, dureri ale peretelui toracic, refluxul esofagian sau hiperventilatia. Indiferent de cauza simptomelor , modul in care individul raspunde la ele depinde de interpretarea fiecaruia.Cea mai cunoscuta interpretare si in unele cazuri si cea mai utila , este aceea a unui atac de cord iminent. Interpretarea simptomelor duce in mod logic la frica si anxietate , ceea ce in consecinta , exacerbeaza durerile de piept in trei directii. -Trezirile bruste din somn , duc la cresterea ritmului cardiac , la tensiune musculara marita si alte simptome ce afecteaza zona pieptului , marind astfel durerile de piept . -Respiratia voluntara cu frecventa mai mare , sau hiperventilatia , poate conduce in mod direct la dureri suplimentare de piept sau la alte simptome precum ameteala sau palpitatiile , care la randul lor conduc la ideea de atac de cord. - Incercarea de a controla simptomele si de a reduce probabilitatea unui atac de cord, respirand voluntar intr-un ritm extrem de linistit , cu plamanii expandati , duce de asemenea la dureri de piept. O intrebare importanta in intelegerea durerilor de piept este, de ce individul continua cu anxietatea si cu teama de un eveniment grav, chiar dupa ani intregi de asemenea dureri, fara nici un eveniment important. Astmul bronsic In Romania incidenta astmului bronsic, afectiune considerata ca avand o importanta componenta psihosomatica, este de 200 cazuri noi/ an, justificand cercetarile in psihoterapie pentru tratamentul acestei afectiuni. Medicina moderna considera de altfel ca 80% din boli sunt intr-un fel sau altul conectate cu factorii psihici. Majoritatea pacientilor cu astm bronsic raspund la stimuli psihologici care duc la modificarea rezistentei cailor aeriene, prin intermediul sistemului colinergic. Studiile psihanalitice arata ca majoritatea pacientilor cu astm bronsic prezinta depresie sau agresiune suprimata, si la majoritatea simptomele au cedat la facilitarea exprimarii furiei sau la ameliorarea depresiei, tiparul de comportament care implica astmul bronsic fiind legat de blocarea unei stari afective. O alta teorie explicativa in astmul bronsic este cea psihosomatica, care sustine asocierea depresiei cu astmul bronsic, inclusiv alergic: 9

Anxietatea in astmul bronsic apare pe de o parte ca anxietate nespecifica si ca anxietate specifica legata de criza de astm. Ulcerul gastric Atat ipoteza infectiei cu Helicobacter pylorii, cat si cea psihosomatica postuleaza dihotomia minte- corp, in timp ce ar trebui discutat despre unitatea minte - corp(Levenstein & colab., 1999). Drossman (1998) sustine ca predeterminantii psihosociali si biologici interactioneaza in expresia bolii. Stresul amplifica pirozisul, independent de gradul de reflux gastro- esofagian Persoanele care muncesc mult, cu responsabilitati c o n s i d e r a b i l e s i anxietate sunt victime potentiale ale bolii de stres . Cei mai multi pacienti care sufera de ulcer gastro- duodenal sunt medici si soferi de autobuz, simptomele inrautatindu-se in perioadele de stres. Stresul psihologic joaca un r o l semnificativ in patogeneza ulcerului peptic la cei genetic predispusi, a s t f e l c a interventiile psihiatrice pot fi utile in aceste cazuri. . Dar stresul poate duce la cresterea secretiei acide gastrice si ulcer peptic, probabil in legatura cu un conflict intern de tipul dependenta- independenta (Dotevall,1985).Incidenta ulcerului gastro- duodenal este mai mare la femeile divortate si la persoanele cu multe evenimente de viata stressante in ultimele 15 luni, evolutia fiind mai favorabila la cei tratati prin psihoterapie si farmacoterapie in combinatie, spre deosebire de cei care sunt tratati doar medicamentos.. S-aconstatat ( Mittelmann, Wolff, 1942) ca pacientii cu ulcer gastro- duodenal au trasaturi de personalitate variabile, dar prezinta anxietate, insecuritate, resentimente, sentimente devina, frustrare, eforturi compensatorii pentru a-si imbunatati stima de sine parand ca sunt independenti, auto- suficienti si perfectionisti. In antecedentele pacientilor cu ulcer gastroduodenal s-au identificat hiperprotectia familiala, neglijarea in copilarie si provenienta din familii destramate (Tsimmerman, 2004), In general acesti pacienti sunt perfectionisti si se devalorizeaza pe sine. La 39,3% din pacientii cu ulcer gastro- duodenal apar simptome hipocondriace, anxietate la 28,8%,introversie si inclinatie spre dezvoltarea unei boli psihosomatice la 25,4%, comportament demonstrativ la 23,8% si tendinte depresive la 13,5%. Se considera ca prin indepartarea complexelor nevrotice se intrerupe relatia corticohipotalamo- viscerala. Corectarea imaginii interne legate de boala si cultivarea intentiilor sanogene creste considerabil eficacitatea terapiei in afectiunile psihosomatice, cu reducerea morbiditatii. Nu exista insaun anumit tip de personalitate in ulcerul gastro- duodenal, respectiv nu a fost documentata pana acum personalitatea de tip ulceros Simbolistica bolilor psihosomatice Bolile psihosomatice reprezinta o problema majora de sanatate publica. Simptomele functionale ale acestora sunt printre primele cauze de incapacitate de munca si incapacitate sociala si presupun: investigatii in extenso, spitalizari numeroase, proceduri de diagnostic invazive, tratamente medicale multiple, metode recuperatorii costisitoare, pasarea pacientilor de la un medic la altul fara a rezulta vindecarea mult dorita. S-a demonstrat stiintific ca exista o relatie importanta intre emotie si boala. Emotiile negative, precum anxietatea sau depresia, sunt binecunoscuti factori patogenetici, iar combaterea lor nu ar trebui omisa de nici un program terapeutic. Pe de alta parte si incapacitatea de exprimare a emotiei este un element patogenetic, deoarece se insoteste de focalizarea atentiei spre simptome somatice fara echivalent organic. Persoanele introspective, marcate de un inalt nivel de disconfort si insatisfactie, care staruie asupra esecurilor si greselilor lor, tind sa fie negativiste, concentrandu-se asupra aspectelor negative ale celorlalti si ale lor. Aceasta categorie de persoane se evidentiaza printr-o hipervigilenta asupra propriului corp, viziune pesimista asupra vietii, depresie, predispozitie spre 10

reactii emotionale asupra organismului sub influenta stresului, tendinta de a-si amplifica suferinta, tendinta de a utiliza mecanisme de aparare inadecvate impotriva cauzelor psihice ce stau la baza disconfortului resimtit, tendinta de a apela la ingrijiri medicale pentru simptome comune etc. Exemple de tulburarile psihosomatice: Aparatul respirator: astmul bronsic, tusea si sughitul, hiperventilatia; Aparatul cardiovascular: tulburari de ritm cardiac, hipertensiunea arteriala esentiala; Aparatul gastrointestinal: gastrite, ulcer gastric, diareea emotionala, colon iritabil; Sistemul endocrin: boli tiroidiene, diabet; Pielea: urticarie, pruritul, psoriasis, dermatite atopice; Aparatul genitourinar: dismenoreea, polakiuria; Aparatul osteoarticular si muscular: lombalgiile; Cefaleea; Astmul bronsic se caracterizeaza prin crize precipitate de stres, infectii respiratorii, alergii. Conform teoriilor psihologice, pacientul prezinta dependenta si anxietate de separare, boala nefiind decat un strigat suprimat dupa iubire si protectie. Daca bolnavul este copil, atunci este posibil ca acesta sa fie hiperprotejat si este indicat sa fie incurajat spre activitati independente specifice varstei. Tusea si sughitul simbolizeaza incercarea de usurare de tensiune interioara sau de a scapa de dorintele si pulsiunile percepute ca fiind periculoase. Tusea poate fi privita ca un protest prin care se incearca sa se exprime o furie imposibil de exprimat in cuvinte, dezgust sau ostilitate. Are ca echivalent digestive vomitarea. Sughitul apare frecvent la copiii expusi unor comportamente ambivalente din partea parintilor: generozitate extrema si punitivitate exagerata. Acesta reprezinta expresia lipsei de protectie si de afectiune. Sindromul de hiperventilatie apare de trei ori mai frecvent la femei decat la barbati. Simbolizeaza o suportabilitate exagerata a trairilor emotionale si o retinere in exprimarea sentimentelor. Din punct de vedere statistic, 90% din cazurile de hiperventilatie au origine emotionala. Se asociaza cu: tahicardie, transpiratii, extremitati reci, angina, dureri abdominale, meteorism, spasme in extremitati, parestezii. Nevroza cardiaca apare ca boala psihosomatica la persoanele agresive, iritabile, usor frustrabile si predispuse la boala arteriala coronariana. Simbolizeaza presiunea sociala de a adopta un rol, un comportament opus aptitudinilor si pulsiunilor obisnuite, ostilitate oprimata, agresivitate in cazul colericilor. Prezinta aritmii frecvente ce pot cauza moarte subita la unii bolnavi care trec printr-un soc psihologic sau o catastrofa masiva. Se indica modificari ale stilului de viata prin incetarea fumatului, consumului de alcool, scaderea in greutate, scaderea colesterolului pentru limitarea factorilor de risc. Aparatul digestiv prezinta afectiuni centrate pe nevoia de siguranta. Hrana reprezinta forma elementara de posesie iar digestia modul de management, utilizare a ceva dobandit. Somatitele si gingivitele simbolizeaza dificultati in initierea si stapanirea unei situatii. Tulburarile de deglutitie dificultatea de a accepta o situatie; Anorexia, greata, voma dezgust, repulsie; Dureri gastrice, hipermotilitate, spasm piloric sau ulcer dificultatea cronica de a gestiona o situatie; Durere, colita, colon iritabil- incapacitatea de a finalize ceea ce se incepe; Constipatie cronica incapacitatea de a se desparti de ceva; Diaree cronica dorinta de a se elibera de ceva sau de a scapa; 11

Afectiunile pielii apar cu predilectie la persoanele anxioase, obsesionale, cu nevoie crescuta de control sau cu grad crescut de dependenta. Simbolizeaza imposibilitatea exprimarii sentimentelor de furie, independenta, conflicte interpersonale. Expresii ca a avea obrazul gros, a te baga pe sub pielea cuiva, a nu-si incapea in piele ilustreaza relatia dintre piele si emotii, caracter. Piela este organul cu cea mai importanta expresie psihosomatica. Este cunoscut faptul ca pielea si creierul sunt singurele organe cu aceeasi origine embriologica ectoderm. Inrosirea, paloarea, pielea de gaina sunt expresii ale conflictelor noastre interioarea, ale emotiilor noastre. Se recomanda atingerea pielii prin masaj, reflexoterapie, aromoterapie ce au actiune terapeutica asupra bolnavului. Nu este suficienta ameliorarea fizica a unei boli, daca aceasta nu duce si la imbunatatirea calitatii vietii pacientilor. Este esential sa fie abordate si aspectele emotionale, culturale si sociale ale fiecarei boli. Viata spirituala a pacientilor nu trebuie exclusa deoarece impactul acesteia asupra sanatatii organismului uman este major. Chiar daca bolnavii sunt inca sceptici si retinuti atunci cand li se explica cauzele psihologice ale afectiunilor lor, progresele medicale ce se indreapta catre capacitatea de a localiza in creier focarele de excitatie sau inhibitie corelate cu anumite emotii, vor aduce un plus de credibilitate abordarii psihosomatice. Ipohondria Termenul de ipohondrie se refera la o subgrupa de tulburari somatice , in cadrul careia individul este extrem de nelinistit de posibilitatea unei boli serioase. Asociatia Psihiatrica Americana (1994) defineste doua componente principale. -Prima , individul este preocupat de teama de a avea , sau de credinta ca are o boala grava. -A doua, aceasta teama si credinta persista , in ciuda asigurarilor medicale. Concluziile in legatura cu aceste simptome pot aparea din interpretarea individuala eronata a unei game de senzatii fizice ca o proba de boala . Ipohondria poate coexista cu simptome fizice sau schimbari in functiile organismului. Evenimentele vietii si acuzele somatice O multitudine de studii arata ca experienta unor evenimente amenintatoare , si anume cele care implica pierderea sau amenintarea cu pierderea unei legaturi emotionale pot conduce la probleme organice dar si emotionale.Raspunsul la evenimentele stresante din viata este determinat de natura stresului si de toleranta omului la aceasta Suportul psihologic si problemele psihosomatice Conceptele si categoriile simptomelor neexplicate medical , dereglarea somatica , ipohondria si somatizarea ridica o dilema pentru pacienti si pentru cei care incearca sa-i ajute.Cand ascultam relatarile pacientilor , suntem intotdeauna constienti de posibilitatea ca simptomele lor sa fie intradevar cauzate de o boala fizica , caz in care grija si comportamentul lor in timpul consultatiilor sunt justificate si ii ajuta.Cu toate acestea , daca simptomele lor nu sunt atat de serioase sau amenintatoare , atunci reactia lor poate foarte bine sa le fie daunatoare si motivata de probleme psihologice. In ultima vreme s-a manifestat o atentie mai mare acordarii de suport psihologic oamenulor care sufera de probleme psihosomatice. Acesti oameni au tendinta de a fi catalogari ca ipohondri sau greu de controlat sau au fost evaluati in sistemul medical , fara a se clarifica probleme lor.In ciuda faptului evident ca aceste probleme au la baza factori psihologici , putini indivizi au fost supusi pentru consiliere sau psihoterapie. 12

Terapia cognitiva si acuzele somatice Terapia cognitiva isi are originea acum mai bine de 30 de ani, in America , ca o terapie pentru depresie , anxietate sau probleme psihologice (Beck,1979). Mai recent , terapia cognitiva a fost adaptata pentru a ajuta oamenii a a caror grija este focalizata asupra problemelor sau simptomelor fizice , in prezenta sau absenta bolii organice. Modelul cognitiv creeaza legatura dintre vulnerabilitatile clientului , credintele puternice despre el insusi si susceptibilitatea fata de boala , cu simptome fizice si psihologice si mentinerea lor.El se refera la felul in care individul interpreteaza , corect sau gresit , siptomele fizice , ca dovezi ca are o problema serioasa, fapt care duce la crearea unui cerc vicios, si anume aparitia mai multor simptome si tulburari de ordin emotional. Modelul cognitiv include trei aspecte: 1.O legatura intre ganduri , comportamente , emotii si factori fizici, care interactioneaza intr-un cerc vicios ce mentine problema.Terapia cognitiva s-a axat , in particular , pe probleme ale gandirii si pe felul in care acestea ne influenteaza sentimentele. 2.Incidente critice care precipita problema. 3.Atitudini si credinte negative care predispun individul la dezvoltarea problemei Un al patrulea aspect , important cand se vorbeste despre probleme somatice , este contextul social mai larg care poate influenta cele trei niveluri; normele si asteptarile culturale , comportamentul medicilor si alti factori familiali sau sociali.

13