Cum sunt legate personalitatea și

emoțiile?
Fiecare dintre noi este ceea ce suntem, așa cum nimeni nu este exact
ceea ce era, este clar. dar, Te-ai intrebat vreodata cat de mult
influentesti felul in care te simti? sau în care apar mai multe emoții
pozitive sau negative în viața ta? În ce măsură influențează
personalitatea voastră înclinația acestei scări?? Dacă suntem fericiți,
sănătatea noastră mintală va fi mai bună, vom simți o mai bună
bunăstare subiectivă și satisfacția noastră cu viața va fi mai
mare.Descoperiți dacă trăsăturile de personalitate vă fac fericirea
mai mare sau, dacă dimpotrivă, fac ca emoțiile negative să prevaleze
în viața ta! Afecțiunea pozitivă este tendința de a experimenta mai
multe emoții pozitive decât cele negative în timp. Aceste emoții
plăcute fac ca oamenii să aibă un repertoriu de comportamente mai
largi și mai bogați decât cei care se simt mai disconfort emoțional. În
plus, promovează obiceiuri de viață sănătoase, făcându-l un mijloc
eficace de prevenire.

Acest lucru face ca satisfactia cu viata sa fie mai mare. Această

satisfacție este percepția pe care fiecare dintre noi o are despre
cantitatea și calitatea fericirii pe care ne-o bucurăm. Dar cât de
important este acest lucru în bunăstarea noastră? Mucha. Și nu numai
la nivel psihologic, ci și la nivel fizic. O mare satisfacție față de viață
este legată de o speranță de viață mai mare, de sănătate și de
longevitate.

Au fost realizate numeroase studii asupra modului în care trăsăturile

de personalitate influențează tipul de emoții care predomină în viața
noastră. Astfel, sa constatat că neuroticismul este legat de
afectivitatea negativă, în timp ce extraversiunea este legată de
afectivitatea pozitivă. Cu alte cuvinte, persoanele intraverte au
tendința de a avea un scor mai mare în ceea ce privește
afecțiunile negative și cele extraverte în afecțiuni pozitive

Gândurile sunt cărămizile cu care trebuie să construiești clădirea

personalității tale. Gândirea determină destinul. Lumea din jurul tău
este reflectarea gândurilor tale "
-Swami Sivananda-

Acum, să ne uităm la diferitele tipuri de personalitate afectivă. Am

găsit patru. Primul este cuprins oameni autoconstructivi, care au un
impact pozitiv ridicat și negativ negativ. Acest prim tip, așa cum
este logic, prezintă nivele mai ridicate de fericire sau bunăstare
subiectivă.

Cel de-al doilea tip de personalitate este cel afectiv. Ar fi acei oameni
cu o afecțiune intensă, atât spre polul pozitiv, cât și spre polul
negativ. Ele sunt cele mai fericite. Acestea sunt urmate de cel de-al
treilea tip: cel afectiv slab. Cine sunt acestea? Cei cu un nivel scăzut
de ambele tipuri de afecțiuni.

ultimul, cei mai puțin fericiți ar fi cei ai tipului de personalitate

afectivă autodistructiv. Acești oameni au un nivel scăzut de
afectivitate pozitivă, dar niveluri ridicate de afectivitate negativă.
Acestea fiind spuse, nu este greu să ne imaginăm că nivelul subiectiv
al bunăstării este cel mai scăzut.
Astfel, persoanele care nu sunt capabile să facă față situațiilor se
potrivesc profilului vulnerabil sau inhibat. Sau ce este același: cu tipul
auto-distructiv. Văzut acest lucru, se poate presupune
că personalitatea are o relație puternică cu sănătatea noastră
globală, influențând diferitele domenii ale vieții noastre, cum ar fi
starea noastră emoțională, cu tot ceea ce înseamnă asta.

Emoţia (lat. cmovere — a mişca), fenomen afectiv fundamental ce se dezvoltă fie ca o

reacţie spontană şi primară, în forma emotilor primare sau afectelor, fie ca procese mai
complexe, legate de o motivaţie secundară şi care reprezintă emotiile propriu-zise.
Emoțiile sunt denivelări bruște sau scurte și intense ale dispoziției, sunt trăirile resimțite
corporal, vegetativ. Se mai numesc și afecte.
Sesizăm în conversaţiile din jurul nostru replici de genul “faptul că mă ignoră îmi dă un
sentiment de frustrare” sau “emoţia iubirii mă copleşeşte uneori” iar exemplele pot
continua. E clar că unii oameni devin bulversaţi când se întalnesc cu energia stărilor
afective şi nu mai fac distincţie între aceste stări.
În cartea sa “Emoţiile în psihologia socială”, publicată în anul 2001, psihologul W. Gerrod
Parrott stabileşte şi el o listă a emoţiilor.
Astfel că, la mânie apar invidia şi gelozia, la iritare se adaugă ţâfna, dar apare
optimismul cu speranţa.
Am văzut această serie de clasificări, mai mult sau mai puţin cuprinzătoare, dar de
remarcat este paleta largă de emoţii şi sentimente ce dau culoarea şi dinamica
caracteristică afectivităţii umane.

Plutchik consideră și este argumentat într-o serie de studii despre emoții și

personalitate, că emoțiile și personalitatea sunt strâns conectate și că
experiențele / stările emoționale obișnuite / duc la conturarea trăsăturilor de
personalitate. Emoțiile sunt cele care ne ajuta să supraviețuim și să crestem.
Ele sunt legate de situații de viata sau caracteristici particulare ale unei situații
și intervin cu scopul imediat de a restabili starea homeostatică (în cazul
emoțiilor negative ) sau a ne îndrepta spre înflorire și creștere (în cazul
emoțiilor pozitive ). Personalitatea sau diferențele stabile în ceea ce privește
răspunsul emoțional, comportamental, cognitiv și motivațional au evoluat
întrucât le-a permis diferitelor persoane să se adapteze la diferite nișe ale
mediului (social ). Tulburările de personalitate au evoluat atunci când lucrurile
au fost duse la extrem sau au fost conflicte nerezolvate legate de emoțiile
corespunzătoare. Sa vorbim despre rolul emotiilor negative. Luați în
considerare frica. Frica a aparut ori de câte ori pericolul a fost prezent și a
determinat acțiunea de fuga/ retragere / protectie. Sau luați în considerare
tristețea care apare în raport cu o pierdere semnificativă și determina acțiuni
spre reintegrarea sau obținerea de sprijin din exterior sau renegocierea. Furia
se manifesta în situații în care obstacolele au împiedicat evolutia sau atingerea
scopului și intervine prin distrugerea acelui obstacol sau prin agresivitate în
situații sociale. Dezgustul il manifestati atunci când ne confruntam cu un obiect
nepotrivit sau dăunător care determină acțiunea de a respinge acel obiect, fie
el fizic sau social. Emoțiile pozitive au declanșatori situaționali similari și
tendințe de acțiune similare. Recunoasterea emotiilor, acceptarea lor si
intelegerea factorilor declansatori, reprezinta primii pasi catre stoparea
dezvoltarii unor tulburari de personalitate.