Psihologie pozitiv studiaz i emoiile pozitiv.

Este diferen ntre psihoterapie

pozitiv i psihologia pozitiv.
Seligman autor, studii asupra fericirii. Ideile de baz ale acestei psihologii sunt mai
vechi. E vorba de rentoarcerea la partea bun din oameni. Nu doar patologizarea.
Care sunt constructe, concept i mecanisme care contribuie la dezvoltarea uman.
Ideile de baz nu aparin lui Seligman. Cutarea sensului n via vine de la Carl
Rogers, Maslow, de la umaniti. Seligman a fcut ceva n plus a fcut studii, a
studiat sistematic fenomenul psihologiei pozitive. Neajutorare nvat, stilul
atribuional mai trziu.
Ideea de sens n via ine de psi pozitiv. Sunt persoane care trec prin trauma, unii
dezvolt i unii nu dezvolt trauma. Reziliena este capacitatea de a face fa i a
reveni la normal. Dezvoltare postraumatic-te descurci mai bine dup trauma.
Fericirea, emoiile pozitive din perspectiva psi pozitiv, dezvoltarea posttraumatic,
relaii sociale i import lor, despre nelepciune, compasiune i autocompasiune,
despre moarte, creativitate. Un alt curs despre reglare emoional i dezv
personal, i despre diagnostic din perspectiva pozitiv.
CURS 2 14 OCTOMBRIE 2016
Emoiile pozitive sunt egosintonice, cele negative sunt egodistonice.Emoiile sunt
clasificate i dup intensitate.
Exist mai mlte teorii ale emoiilor: emoiile sunt discrete, sau modelul lui Russel.
Axa arousel-ului si axa valentei. Pot avea emotii cu arousal ridicat sau scazut si
valenta negativa si pozitiv.
Emoii i care este bucuria dintre bucurie i fericire, sau well being. Fericirea este pe
un termen mai lung.
In general avem un basement, o baza bias spre pozitiv. Emoiile pozitive au legtur
cu temperamentul, se datoreaz genelor. Vezi neuroticismul. Neuroticismul nu e
dezirabil social. Emotiile pozitive faciliteaza interaciunile sociale.
Emoiile pozitive in de wellbeing, sunt importante pentru starea de bine.
Beneficiile emoiilor pozitive, sunt asociate cu sntatea cu comport creative cu
performana i cu succesul.
Cai biologice, comportamentale i socaiale, emoiile pozitive faciliteaz
intereaciunile sociale, descoperirea de soluii i de rezisten la stresori.
Efectul nu este unul magic
n sntate, caile sunt biologice activitatea sistemului imunitar i cardiovascular
mediate hormonal, comportamentale i sociale.

Boraden&build theory
Evenimente activatoare, evaluarea situaiei i de acolo consecinele care pot fi
subiective, fiziologice, comportamentlae i cognitive.
Aceast teorie e legata de consecinele comportamentale i cognitve, teoria e
asociata cu aspecte evoluioniste. EP (pozitive) si EN (negative) se reflecta diferit in
termeni de consecinte comportamentale. Ei in aceasta teorie broaden and build
theory, vorbesc de repertoriul de ganduri si actiuni.
EP
BUCURIe, Entuziasm, Multumire, Satisfactie, Fericire, Compasiune, Placere
EN-furie, Disperare
Frica
Dezgust
Dezamagire
Manie
Invidie
Durere
Tristete
Deprimare
Neputinta
Nervozitate
Iritare
Nemultumire
Nepasare
Indiferenta
Ignoranta
Apatie
EN au fost preselectate cu tendintele comportamentale specifice diferitelor actiuni.
Rolul si beneficiile EP rezulta din faptul ca largesc repertoriul de ganduri si aciuni n
faa evenimentelor vieii. Efectul de broaden ce a vrea s fac- se reflect i n alte
paliere ale funcionrii psihice. Emoiile pozitive m ajut s vad n ansamblu.
Sarcina clasic propus de dunker. EP ajut la creativitate. EP contracareaz efectul
EN.
O persoana rezilient: este cea care se adapteaz, identific sensuri pozitive dintrun eveniment foarte negativ din via. Capacitatea de a indentifca sensul pozitiv.
Emoii pozitive disfuncionale
28 octombrie 2016 Curs
REGLAREA EMOTIONALA - capacitatea de a ne controla emotiile, presupune sa ai
capacitatea de a recunoaste emotiile. Este un proces constant pe care il utilizam in
fiecare zi. Procesul prin care o persoana isi poate alege ce emotii traieste, momentl
in care le traieste si feul in cre experientiaza si exprima aceste emotii.

Modalitatile de reglare a emotiilor: ventilare emotionala, sport, evitare, distragerea

atentiei, ascultat muzica tot ca forma de distragere. Mancatul poate fi o forma de
reglare emotionala. Distantare, reevaluare, distragere, umor, detasare, reframing,
supresie, acceptare, ruminatie (centrarea pe un continut si repetarea lui, e un
fenomen foarte prezent in depresie, ruminatia e pe trecut, ingrijorarea pe viitor),
evitare experienteiala, strategii de mindfulness. Specific ruminatiei este: centrarea
pe ce am gresit si ruminatia pe propriile emotii: de ce ma simt asa? Ruminatia pe
modul in care ma simt nu ma ajuta sa depasesc starea emotionala, mai mult ma
afunda in stare. Doua dimensiuni ale ruminiatiei: reflectiv pondering (ma gandesc la
elementele concrete ale situatie si ma ajuta sa gasesc solutii, e componenta
adaptativa) si brooding (de scufundare in legatura cu propriile stari emotionale, e
componenta dezadaptativa).
Supresia: supresia exprimarii emotionale nu doar cognitiv (suprim gandul). Suprim
expresia emotionala dar asta nu prea functioneaza. Suprimarea experientei
emotionale, a modului in care ma simt, a emotiei pe care o traiesc.
Evitarea experientiala: evit sa traiesc anumite senzatii, te gandesti la ACT.
In acceptare
Componenete reactiei emotionale, biologic, comporta, fiziologis si starea subiectiva
Relatia dintre coping si reglare emotionala. Coping-ul a fost studiat in relatii cu
evenimente si situatii
negative.
Emotii trebuie sa existe un stimul, sa fie circmscrisa situational, emotia e in relatie
cu ceva.
Reevaluarea
redce
cresteactivitateaelectrodemala.

activitatea

electordermala

spupresa

Studiile arata ca ruminatiasupresia si evitarea se ascoiaza puternic cu diferite forme

de psihopatologie. Efectele puternice la esantioane clinice
Reevaluarea si accpetarea asociere negativa redusa si psihopatologie.
Reglarea emotionala in cazul emotiilor pozitive este prea putin studiata. Reglarea
disfunctionala a acestora poate fi implicata in tulburarile bipolare.
Persoanele cu rezilientea crescuta experientiaza emotii mai pozitive in fata
evenimentelor negative.
Reevaluarea si gandirea pozitiva ii ajuta pe cei care nu au nevoie de ea si nu au
efecte (au efect invers) pentru cei cu vulnerabiliate.
- Positiv self-statments sunt doar eficiente pentru cei cu sitma de sine crescuta
- Reevaluarea pozitiva este eficienta pentru cei nevrotism sczaut
Evitare o contracarezi cu evitarea.
Cei cu anxietate sociala se centreaza foarte puternic pe propriile emotii. Sunt foarte
utile tehnicile mindfulness ca strategie de reglare si contracareare a raspunsurilor
emotionale.