Ce Sunt Emotiile?

Cele 6
Emotii De Baza, Universale
By Valentina Dragomir iulie 11, 2018

„Emotiile tale sunt sclavele gândurilor tale, și tu ești

scalvul emoțiilor tale.” spune Elizabeth Gilbert în cartea ei
”Mănâncă, roagă-te, iubeşte: O femeie caută lucrurile cu
adevărat importante în Italia, India şi Indonezia”

Și are dreptate.

Emoțiile noastre ne pot influența acțiunile. Uneori putem

simți că emoțiile noastre ne domină, dar în realitate dacă
alegem, putem deține controlul.

Dar ce sunt emoțiile și cum putem să câștigăm controlul

asupra lor pentru o stare mentală și emoțională mai bună?

Aceste întrebări sunt motivele pentru care am început să

scriu despre emotii. Îmi doresc să te ajut să înțelegi și să
recunoști emoțiile tale. Și sper ca acest articol să îți ofere
informațiile de care ai nevoie.

Ca să aflăm ce sunt emotiile și ca să le înțelegem, vom

discuta câteva aspecte de bază despre ele precum
scopul lor, impactul asupra comportamentului, corpului și
deciziilor.

Nu în ultimul rând, vom detalia emotiile de baza,

universale, după Dr. Paul Ekman, un cercetător important
în domeniul emoțiilor. Dr. Ekman este cunoscut și pentru
faptul că a fost consilierul științific pentru producția
serialului ”Lie to me” / Minte-mă și pentru filmul ”Inside
out”.

Ca bonus, vom explora o listă de ecuații cu emoții

descrise de Chip Conley în cartea sa ”Emotional
Ecuations”.

Să începem!

Ce sunt emotiile?

În psihologie emoțiile sunt stări psihologice complexe

care sunt simțite ca schimbări fizice și fiziologice, și care
ne influențează gândirea și comportamentul. Fiecare
persoană le experimentează în felul propriu ca răspuns la
evenimente interne sau externe: de exemplu amintiri,
senzații corporale, boală, relații, alte persoane, fenomene
naturale și alte lucruri exterioare.

Deoarece emotiile își au originea în sistemul limbic, au un

impact mai mare asupra comportamentului decât cogniția
și luarea deciziilor raționale, care sunt prelucrate de
neocortex. Sistemul limbic este o parte a creierului care
cuprinde mai multe zone, și care se dezvoltă complet
până la vârsta de 3 ani. Pe când sistemul limbic este
complet dezvoltat la 3 ani, neocortexul și funcțiile
acestuia se dezvoltă treptat, până în jurul vârstei de 28
ani.

Emotiile angajează o activitate complexă la nivelul

creierului și pot influența sau distorsiona senzația,
percepția, atenția, gândirea, memoria. Spre exemplu,
atunci când simțim teamă, ne poate fi greu să ne
concentrăm, iar stimulul care a produs această emoție
poate fi văzut ca fiind mult mai periculos decât este de
fapt. Când simțim furie se poate ca gândirea noastră să
fie afectată și să nu avem gânduri raționale.

Pe lângă faptul că emoțiile pot influența procesele

mentale, ele produc schimbări în tot corpul nostru – de la
mușchi, schimbări ale expresiei faciale, schimbări în tonul
vocii sau în nivelul de energie. Vom vedea mai jos cum se
simt în corp cele 6 emotii de baza sau emotiile universale,
ce schimbări determină pe chipul și în comportamentul
nostru.
Scopul emoțiilor

Emotiile au scopuri foarte importante. Ele ne pot ajuta să

ne mobilizăm și să acționăm, să luăm decizii, să evităm
pericolele, să supraviețuim și să prosperăm, și nu în
ultimul rând să îi înțelegem pe ceilalți.

Emotiile ne mobilizează să acționăm și să

supraviețuim

Cuvântul „emoție” se trage din cuvântul latin ”ēmōtus„,

participiul trecut al lui ”ēmoveō„, format din ”ē„ – “afară„
și ”moveō„ care înseamnă ”a mișca„. Astfel, ”emoție„
înseamnă a mișca afară, a pune în mișcare.

Emoțiile ne pun cu adevărat în mișcare și ne motivează să

acționăm. De exemplu:

Rușinea sau umilirea ne pot face să vrem să ne

ascundem. Este comun pentru persoanele care simt
rușine să spună că vor ”să intre în pământ„ (de
rușine).

Dezgustul ne mobilizează să ne îndepărtăm de ceea

ce este ne poate contamina.

Furia ne ghidează să combatem, să amenințăm sau

să intimidăm.

Ura ne determină să anihilăm sau să distrugem.

Iubirea ne mobilizează să ne apropiem și să ne

 conectăm cu persoana iubită.

Teama ne poate face să ne apărăm, să fugim, să

evităm pericolele pentru a supraviețui.

Surprinderea ne poate activa instinctul de

supraviețuire.

Emoțiile ne pot ajuta să luăm decizii

În funcție de emoțiile pe care le simțim putem lua decizii

diferite. De exemplu, dacă simțim plictiseală, putem să
decidem să vizionăm un show pentru amuzament și a ne
simți bine. Dacă suntem fericiți deciziile noastre pot să
difere foarte mult față de momentele când suntem triști.
Emotiile pot influența ce haine purtăm, cum ne aranjăm,
cum ne purtăm cu ceilalți, ce vom mânca la prânz, cum
ne petrecem timpul liber.

Deciziile pe care le luăm mânați de emoții pozitive ne pot

ajuta să prosperăm. Deciziile luate pe fondul emoțiilor
negative pot avea un efect devastator asupra noastră
sau relațiilor noastre.

Este foarte important ca nicio decizie definitivă să nu fie

luată atunci când simțim emoții puternice. Deoarece
emoțiile au un impact dominant asupra noastră, este bine
să nu le lăsăm să ne controleze. Putem să învățăm cum
să recunoaștem emoțiile, efectul lor și cum să le
gestionăm eficient.
Gestionarea emotiilor în 7 pași – Psih. Valentina Dragomir

Citește mai multe despre gestionarea emotiilor și învață

cum să deții controlul asupra lor și să iei deciziile cele mai
bune pentru tine.
Emoțiile ne ajută să îi înțelegem pe ceilalți, dar și pe
ceilalți să ne înțeleagă pe noi

Emoțiile pe care le recunoaștem la ceilalți ne dau o

mulțime de informații despre ei. Observând și acceptând
emoțiile celorlalți putem învăța ce le place sau displace,
ce nevoi au, ce impact au anumite evenimente asupra lor
și cum îi putem ajuta.

Aceste informații de ajută să îi putem înțelege și ne putem

ajusta comportamentul pentru a răspunde adecvat. De
exemplu atunci când vedem că prietenul nostru este trist,
un răspuns adecvat este să întrebăm ce se întâmplă și ce
putem face pentru el.

La fel, și emoțiile pe care le arătăm celorlalți îi pot ajuta să

ne înțeleagă. Dacă evităm să le arătăm celorlalți emoțiile
noastre, ei pot să nu știe ce se întâmplă cu noi, se pot
simți confuzi și să nu înțeleagă de ce avem anumite
comportamente. Exprimându-ne emoțiile prin
comportament, limbaj corporal sau verbal, le oferim
celorlalți informații importante care îi pot ajuta să își
adapteze și ei comportamentul și să răspundă adecvat,
potrivit nevoilor noastre.

”Ca să găsim o lume nouă am avut nevoie de o

hartă, și ca să ne găsim o minte calmă avem nevoie
de o hartă a emoțiilor noastre.” Dalai Lama

Care sunt emoțiile de bază, universale?

Uneori recunoașterea emotiilor poate fi dificil de făcut,
mai ales dacă nu le-am acordat atenție. Dar este de fapt
ușor de făcut. Mai jos găsești toate informațiile despre
cele 6 emoții de bază, ca să te ajute să începi.

Emoțiile de baza, universale pentru ființele umane, sunt în

număr de șase precum a descoperit cercetătorul Paul
Ekman în 1972: fericire, tristețe, teamă, furie, surprindere
și dezgust. Le vom detalia pe fiecare mai jos.

Iată o listă cuprinzătoare a emoțiilor, dar desigur

incompletă, pe care o poți folosi pentru a-ți dezvolta
vocabularul emoțiilor.

Fericirea

Fericirea este o emoție

caracterizată prin o stare de bine
care apare atunci când se
întâmplă ceva ce ne dorim, ceva
care ne face să ne simțim bine,
când ne atingem scopurile ori
evaluarea vieții nostre ne
împlinește.
Fericirea – exprimare pe chip

Cum se simte fericirea în corp

Fericirea este experimentată diferit de fiecare persoană în

parte. De obicei oamenii care simt fericire descriu reacții
corporale ca o senzație de expansiune în piept, se simt
ușori, energizați, pot simți furnicături pe piele.
Cum se manifestă fericirea pe chip

Emoțiile noastre sunt vizibile pe chip. Pot fi recunoscute

și diferențiate între ele prin indicii pe care fiecare emoție îl
lasă pe fața fiecărei persoane. Astfel, fericirea se poate
observa așa cum se vede și pe chipul femeii din imaginea
de mai sus: zâmbetul închis sau deschis (cu dinții expuși),
ridicarea obrajilor, micșorarea ochilor sau ridicarea
pleoapei inferioare și formarea la colțul lor exterior a
ridurilor ”labă de gâscă„.

Cum se manifestă fericirea în comportament

Oamenii se poartă diferit când sunt fericiți. De exemplu își

pot ridica brațele în sus și striga de fericire, pot plânge,
zâmbi larg, pot începe să danseze sau să alerge de colo-
colo. Toate acestea sunt manifestări ale fericirii.

Tristețea

Tristețea este o emoție adesea

etichetată ca fiind negativă. Ea
este opusul fericirii și apare
atunci când trecem printr-un
eveniment cu impact negativ
asupra noastră: pierdere în
general (pierderea unei persoane
dragi, a unei relații sau a unui
Tristețea – exprimare pe chip
obiect, a unor resurse sau status
social, a stării de sănătate, a serviciului sau a afacerii),
când ni se face o nedreptate, suntem răniți sau
dezamăgiți de cineva, sau când avem o nereușită.

Deși tristețea este etichetată ca fiind negativă, ea ne

aduce diferite resurse care ne pot ajuta să ne cunoaștem
mai bine. Citește mai multe despre tristețe și partea ei
bună.

Tristețea nu este depresie. Se întâmplă să le confundăm,

însă între ele există diferențe majore. Citește mai multe
despre depresie în comparație cu tristețea.

Cum se simte tristețea în corp

Este comun ca atunci când suntem triști să simțim că ne

doare inima sau că avem o durere în piept. De asemenea,
se poate simți un gol interior, lipsa de energie, sau chiar
ca o greutate care te apasă.

Cum se manifestă tristețea pe chip

Chipul bărbatului din imagine este sugestiv pentru

tristețe. Colțurile buzelor sale trag în jos, colțurile interne
ale sprâncenelor sunt puțin ridicate. De obicei o persoană
care simte tristețe se uită în jos și pot apărea riduri între
sprâncene și pe frunte. Când tristețea este intensă bărbia
poate să tremure și să împingă în sus buza inferioară.
Această reacție se observă îndeosebi la copiii care plâng.

Cum se manifestă tristețea în comportament

Tristețea ne poate face să ne purtăm altfel decât când nu

avem această emoție. De exemplu putem să ne simțim
lipsiți de energie și entuziasm, putem plânge, striga de
durere și face gesturi necontrolate.

Teama

Teama sau frica este o emoție

care apare ca răspuns la o
amenințare externă care ne
poate pune în pericol viața sau
integritatea fizică. Teama nu este
anxietate. Există diferențe clare
între teamă și anxietate, deși
adesea sunt confundate între
Teama – exprimare pe chip
ele. Te invit să citești mai multe
despre aceste diferențe dintre teamă și anxietate.

Cum se simte teama în corp

Teama este o emoție adânc înrădăcinată în mecanismul

de supraviețuire. Când această emoție este prezentă
corpul poate să tremure, inima să bată rapid, gura poate
să devină uscată, pot apărea simptome gastro-
intestinale.

Cum se manifestă teama pe chip

Când simțim teamă, sprâncenele noastre pot să fie

ridicate, ochii larg deschiși, gura închisă formând o linie
dreaptă sau întredeschisă. Fruntea este tensionată și
apar riduri între sprâncene și pe centrul frunții.
Cum se manifestă teama în comportament

Când simțim această emoție corpul nostru poate să

manifeste unul din cele trei răspunsuri generale la pericol:
se pregătește să lupte, să fugă, sau îngheață. Scopul
acestor reacții este a putea supraviețui. Corpul se poate
strânge și face mai mic pentru a se proteja. Putem să
încercăm să ne ascundem sau să evităm întâlnirea cu
stimulul periculos. Pot apărea lacrimile și plânsul.

Furia

Furia este o emoție normală care

adesea este egalată cu
agresivitatea ori violența.
Diferența dintre furie și
agresivitate este că furia este o
emoție, iar agresivitatea sau
violența este furia manifestată în
comportament. Ne simțim furioși
Furia – exprimare pe chip
când setul nostru intern de reguli
și limitele proprii sunt încălcate. Când cineva ne înșeală
așteptările, când suntem răniți emoțional sau fizic putem
simți de asemenea, furie. La fel și când ni se face o
nedreptate sau nu suntem tratați corespunzător.

Cum se simte furia în corp

Când simțim furie putem avea mai multe simptome fizice.

De exemplu inima bate mai tare, avem o stare de agitație
și disconfort intern intens. Poate apărea senzația de
căldură, înroșirea feței, tremurături ale mâinilor și
picioarelor, tensionarea mușchilor, schimbare în tonul
vocii. Furia crește tensiunea arterială și face unele vene
vizibile sub piele.

Cum se manifestă furia pe chip

Chipul femeii din imaginea de mai sus oglindește furia

foarte bine. Arătarea dinților este o manifestare comună
mamiferelor pentru avertizarea că pot ataca. Femeia își
arată dinții, buzele sunt deschise larg (pot fi și închise și
colțurile drepte sau în jos), nările sunt dilatate, pleoapele
inferioare sunt încordate și ridicate, pleoapele superioare
sunt și ele încordate și coborâte datorită presiunii
sprâncenelor, iar sprâncenele sunt coborâte și între ele se
formează riduri paralele.

Cum se manifestă furia în comportament

Atunci când simțim furie putem să ne lăsăm dominați de

ea. În acel moment putem spune sau să face lucruri pe
care apoi le regretăm. Furia poate fi exprimată de fiecare
persoană în mod diferit sau poate să nu fie exprimată
deloc. Adesea o persoană care simte această emoție
poate vorbi urât, înjura, striga, poate lovi obiecte sau
persoane, și poate avea un comportament confruntativ
sau agresiv.
Surprinderea

Surprinderea este o emoție care se manifestă și dispare

brusc. Poate avea valență negativă sau pozitivă și nu
durează mai mult de câteva secunde. De regulă este
 urmată de o altă emoție ca
răspuns la stimulul care a produs
surprinderea.

Surprinderea poate apărea ca

răspuns la lucruri sau
evenimente la care nu ne
așteptăm să apară în acel
Surprinderea – exprimare pe moment. De exemplu te
chip
întâlnești cu un prieten drag în
trafic (valență pozitivă): simți surprindere pentru că nu te
așteptai să îți vezi prietenul, și apoi simți bucurie pentru
că îți iubești prietenul. Dacă cineva te sperie (valență
negativă): simți surprindere și apoi teamă, apoi poate și
furie pentru că acea persoană te-a speriat.

Cum se simte surprinderea în corp

Când simțim această emoție corpul nostru activează un

răspuns automat de tresărire și ajustare la stimul. Dacă
emoția are o intensitate mare și o valență negativă, poate
activa răspunsurile de supraviețuire ale corpului (luptă,
fugă sau îngheț). Cele mai comune manifestări în corp
sunt prezența unui fior pentru puțin timp, un gol în
stomac, bătăi rapide ale inimii, respirația se poate opri
pentru puțin timp.

Cum se manifestă surprinderea pe chip

Așa cum observăm pe chipul tinerei femei din imagine,

surprinderea se manifestă de regulă prin ridicarea și
arcuirea sprâncenelor, deschiderea largă a ochilor, gura
deschisă sau întredeschisă și ridurile orizontale pe frunte.
Desigur că nu toate persoanele vor manifesta
surprinderea pe chip așa cum o manifestă femeia din
imagine. Fiecare persoană are propria expresie facială
care indică surprinderea.

Cum se manifestă surprinderea în comportament

Surprinderea determină în comportament diferite gesturi

și răspunsuri verbale necontrolate. Gesturile pot fi de
apărare cu mâinile, ridicarea umerilor pentru protejarea
gâtului, scăparea obiectelor ținute în mâini, țipatul,
înjuratul, tragerea bruscă aer în piept.

Dezgustul

Dezgustul este o emoție care

apare atunci când intrăm în
contact cu lucruri care nu ne
plac ori le considerăm murdare,
respingătoare, ofensive sau
revoltătoare. Dezgustul se simte
prin raportarea la unul sau mai
multe din simțuri: miros, gust,
Dezgustul – exprimare pe chip
văz, auz, atingere. De exemplu
putem simți dezgust când ceva miroase urât sau are gust
neplăcut. Dacă vedem ceva respingător, auzim un sunet
nearmonic sau atingem ceva murdar putem simți această
emoție.
Cum se simte dezgustul în corp

Dezgustul se manifestă în special în jurul stomacului.

Unele persoane pot simți cum le doare stomacul sau li se
face greață. Pot apărea dureri în „capul pieptului” și pot
chiar, în funcție de intesitatea emoției să aibă reflexul de a
vărsa, tuse, sau chiar să verse efectiv.

Cum se manifestă dezgustul pe chip

Dezgustul apare pe chip astfel: buza superioară ridicată

cu dinții expuși sau nu, buza inferioară ridicată și împinsă
în sus de bărbie, bărbia în tensiune și pot apărea riduri pe
ea, nasul poate fi și el ridicat și ridat mai ales în partea
superioară, pleoapa inferioară este și ea ridicată dar nu
tensionată, iar fruntea poate fi lăsată în jos pleoapele
superioare fiind împinse în jos din cauza presiunii frunții.
Este ca și cum întregul chip se adună și se tensionează în
jurul nasului ca și centru.

Cum se manifestă dezgustul în comportament

Când simțim dezgust tindem să respingem acele lucruri

care ne provoacă această emoție prin blocarea
contactului, evitarea sau îndepărtarea fizică de ele. Ne
putem acoperi nasul sau gura pentru a ne proteja. Alte
persoane își ating gâtul sau fața, sau exclamă cuvinte ca
”iac„, „bleah” sau altele.

Impactul emoțiilor asupra corpului

Emotiile produc schimbări majore în corp. Ele trimit
semnale către mușchi și organe, accelerează sau
descresc ritmul cardiac și respirator. De asemenea,
emotiile pot avea un impact determinant în toleranța la
durere sau plăcere. Teama poate spori durerea simțită,
iubirea poate spori plăcerea pe care o simțim la atingerile
partenerului/partenerei.

Emotiile se manifestă prin apariția unor senzații în

anumite zone din corp. Potrivit unui studiu în care au
participat 700 de persoane, s-a efectuat o hartă
universală a emoțiilor simțite conștient în corp.

În imaginea de mai jos avem două rânduri de siluete

colorate. Primul rând arată activarea și dezactivarea
corporală simțită în cazul emoțiilor de bază pe care le-am
descris mai sus (furie, teamă, dezgust, fericire, tristețe,
surprindere, neutru – în ordinea din imagine de la stânga
la dreapta). Pe al doilea rând avem activarea și
dezactivarea în cazul emoțiilor sau stărilor emoționale
complexe (anxietate, iubire, depresie, dispreț, mândrie,
rușine, invidie).

Activarea zonelor corporale este colorată în culori calde:

roșu, oranj, galben. Dezactivarea este colorată în culori
reci: albastru închis, albastru, bleu. Zonele colorate cu
negru sunt zone care nu au suferit nici activare, nici
dezactivare.
Harta emotiilor in corp – Lauri Nummenmaa, Enrico
Glerean, Riitta Hari, și Jari K. Hietanen

Deși rezultatele acestui studiu se bazează pe declarația

subiectivă a fiecărui participant și nu pe măsurători
concrete (ca de exemplu schimbări de temperatură la
nivelul corpului), cred că acesta evidențiază cum sunt
percepute emoțiile în corp, în general, de către oameni.

Sunt curioasă să văd o astfel de hartă și pentru emoțiile

complexe precum vină, gelozie, admirație, ură,
gratitudine.

Emoțiile în creier: patern-uri neuronale specifice

emoțiilor
Studiile în domeniul emoțiilor continuă să se dezvolte.
Neuroștiințele se implică din ce în ce mai mult în studiul
emoțiilor. Există câteva studii care au utilizat imagistica
prin rezonanță magnetică pentru a studia patern-urile
neuronale care se activează în creier atunci când simțim
emoții.

Unul dintre studii este cel efectuat de către cercetătorii

de la Duke University, Kevin LaBar și colegii săi. Aceștia
au publicat în 2016 în PLOS Biology studiul privind
activarea de patern-uri neuronale în prezența emoțiilor.
Studiul a constat în analiza RMN a creierului subiecților
care au fost rugați să se odihnească și să nu se
gândească la ceva special. Astfel, în stare de repaus sau
relaxare, subiecții au avut momente spontane în care
mintea lor a rătăcit și au apărut emoții.

În imaginea de mai jos putem să vedem patern-uri

observate specifice fiecărei emoții: cu roșu mulțumirea,
cu galben amuzamentul, verde pentru surprindere,
turcoaz pentru teamă, albastru pentru furie, mov pentru
tristețe și roz pentru starea neutră.
Decodarea Stărilor Emoționale Spontane în Creierul Uman – Philip A.
Kragel, Annchen R. Knodt, Ahmad R. Hariri, Kevin S. LaBar

Cercetătorii au utilizat rezultatele unui studiu precedent

privind patern-uri neuronale activate pentru emoții
specifice și au încercat să le egaleze cu imagistica
obținută de la subiecții lor. Pe baza RMN-ului, rata de
succes a predicției emoției simțite de subiecți în
comparație cu declarația lor subiectivă a fost de 75%.

Ecuații cu emoții

În cartea sa ”Emotional Ecuations„, Chip Conley oferă un

punct de vedere interesant pentru a intelege ce sunt
emotiile. El le scrie din perspectivă matematică și logică
sub forma unor ecuații. Desigur că autorul nu validează
aceste ecuații ca având fundament științific, însă ne oferă
o perspectivă, perspectiva lui.

Ecuatiile pe care le-am selectat din lucrarea autorului

sunt următoarele:
Ecuatii cu emotii – preluate din „Emotional Ecuations” de Chip Conley

Prima ecuație care apare în carte este aceasta: Emoții =

Viață. Sunt total de acord cu ea. Faptul că avem emoții
înseamnă că suntem în viață. Ele ne ghidează viața,
deciziile, relațiile și le oferă semnificație.

Alte ecuații pe care le-am găsit sunt:

Bucuria = Iubire – Frică

Frica = Lipsa cunoașterii – Speranță

Anxietatea = Incertitudine x Lipsă de putere

Dezamăgirea = Așteptări – Realitate

Regretul = Dezamăgire + Responsabilitate

Suferința = Durere x Rezistență

Disperarea = Suferință – Sens

Surse:
Ekman, P. (1999). Basic emotions, in Dalgleish, T; Power,
M, Handbook of Cognition and Emotion. Sussex, UK:
John Wiley &
Sons. https://doi.org/10.1002/0470013494.ch3
Lauri Nummenmaa, Enrico Glerean, Riitta Hari, and Jari K.
Hietanen (2013): Bodily maps of emotions, PNAS January
14, 2014. 111, 646-651;
https://doi.org/10.1073/pnas.1321664111
Emotional Equations: Simple Truths for Creating
Happiness + Success, Kindle Edition, by Chip Conley
Decoding Spontaneous Emotional States in the Human
Brain, Philip A. Kragel, Annchen R. Knodt, Ahmad R.
Hariri, Kevin S. LaBar,
2016, https://doi.org/10.1371/journal.pbio.2000106