Emotiile

Una dintre functiile importante controlate sau mediate de maduva spinarii este
reprezentata de starile emotionale, care apar frecvent ca efect al satisfacerii sau
manifestarii unor tendinte biologice.
Emotiile se definesc ca stari afective, de scurta durata, care traduc un specific al
relatiilor mele cu un obiect sau o situatie, deci au un caracter situational (Andrei
Cosmovici). Emotiile pot fi declansate de o imprejurare reala sau de una imaginara
(gandul ca politia poate fi pe urmele sala sperie talharul care are banii furati in
geamantan). Intensitatea lor e foarte variata: poate fi vaga, mijlocie, dar si foarte mare ,
zguduind intregul organism.
Atat in vorbirea curenta , cat si in lucrarile de specialitate psihologica, emotiile sunt
frecvent identificate cu sentimentele , cum ar fi iubirea si ura (dar sunt multe feluri de
iubire: de tata , de sot , de prieten , dragoste de munca, de patrie etc. dupa cum exista
si variate obiecte ale urii: fata de un rival , de un dusman , hot, secta, o ideologie etc).
Intorcandu-ne la marii filozfi care au analizat afectivitatea , constatam o asemenea lipsa
de diferentiere. Astfel, Rene Descartes, in lucrarea sa Les passions de lame (Pasiunile
Sufletului) descrie 40 de pasiuni, printre care figureaza , pe langa emotii , sentimente ,
dorinte si chiar trasaturi de caracter. Dar marele filosof francez considera ca toate isi au
originea in numai 6 pasiuni primitive: mirarea, iubirea,ura,dorinta,bucuria si tristetea.
Toate celelalte n-ar fi decat varietati ale acestora sau rezultatul unor combinari ale lor.
Cum se vede 3 din pasiunile fundamentale sunt emotii,doua-sentimente,iar una,dorinta,
constituie o denumire generica in care pot figura nenumarate aspiratii. Probabil c
principala dificultate a definirii i nelegerii emoiilor ine de faptul c acest concept nu
este la origine un termen tiinific, cu o definiie precis, ci un construct popular.
Cercettorii au sarcina dificil de a descoperi ce vor s spun oamenii atunci cnd fac
apel la aceste experiene subiective numite emoii i care sunt mecanismele de
funcionare ale acestora. O alt dificultate n calea unei tiine precise a emoiei o

reprezint limbajul n sine. Nu toate limbile au acelai set de termeni pentru a identifica
emoiile. n cazul limbii romne este cunoscut cazul cuvntului "dor", care, dup analiza
unui mare gnditor cum a fost Constantin Noica, are trsturi unice i este de netradus
n alte limbi. Cum cuvintele sunt vehiculele prin care exprimm emoiile, putem vorbi de
"emoii romneti", "emoii americane", "emoii franuzeti" etc. Emoiile, fiind parte
specific a naturii umane, sunt prezente n limbaj n construcii diverse, unele extrem de
complicate ca mesaj i sub aspectul analizei sensului, ca "m doare sufletul", "mi
plnge inima" etc. Obinuii cu ele, nelegem sensul lor, dar trebuie s recunoatem c
este foarte greu s tim care sunt simmintele unei persoane care ni se plnge c "o
doare sufletul". Emoia este o experien strict personal, greu de cuantificat n vreun
fel. Psihologul american Paul Ekman de la Universitatea California (expert n studiul
emoiilor, manifestrilor acestora i n studiul mecanismului minciunii), pe baza
rezultatelor unor ndelungate cercetri pe toate continentele, arat c exist 4 expresii
faciale care pot fi recunoscute de orice persoan aparinnd oricrei culturi de pe
planet: frica, mnia, tristeea i bucuria. Universalitatea acestor manifestri poate fi
tratate drept un puternic indiciu c aceste 4 emoii sunt emoii fundamentale, ce in de
natura uman.
Primul care a constatat caracterul universal al emoiilor a fost Charles Darwin, folosind
aceast idee pentru a susine teoria evoluionist, motivnd c emoiile reprezint
modele de reacie mental ntiprite n sistemul nervos.
Psihologul Daniel Goleman (cunoscut n special pentru cercetrile sale privind
inteligena emoional), face urmtoarea clasificare a emoiilor:

Mnia

Tristeea

Frica

Bucuria

Furia

Suprarea

Anxietatea

Fericirea

Resentimentul

Mhnirea

Nevozitatea Uurarea

Iubirea

Surpriza Dezgustul

Ruinea

Acceptarea

ocul

Dispreul Vinovia

Prietenia

Mirarea

Aversiunea Jena

Exasperarea

mbufnarea Preocuparea Mulumirea

Indignarea

Melancolia Consternarea Binecuvntarea Amabilitatea

Vexarea

Mila de sine Nenelegerea ncntarea

Afinitatea

Umilina

Animozitatea

Singurtatea ngrijorarea Amuzamentul

Devotamentul

Regretul

Irascibilitatea

Disperarea Teama

Mndria

Adoraia

Ostilitatea

Deprimarea Spaima

Plcerea
senzual

Dragostea

Groaza

Rsplata

Mila

Fobia

Satisfacia

Panica

Extazul

Ura

ncrederea

Detestarea Suprarea

Repulsia

Goleman afirm c pe baza emoiilor se formeaz predispoziiile (ori, am spune noi,

starea de spirit), care sunt mai puin evidente/intense ca emoiile, dar au o durat mai
mare. Dincolo de predispoziii sunt temperamentele, tendina de a-i aminte anumite
emoii i care definete/determin comportamentul general al persoanei n anumite
conjuncturi.
Psihologul american Robert Plutchik a creat n 1980 "cercul emoiilor", care const din 8
emoii fundamentale i 8 emoii complexe, formate din cte dou emoii fundamentale.
Emoiile fundamentale pot fi observate pe cercul al doilea din imagine i incluse n

Remucare

tabelul de mai jos, pe cnd emoiile complexe sunt cele trecute pe fundal alb: optimism,
dragoste, supunere, nfiorare, dezaprobare, remucare, dispre i agresivitate.
Emoii fundamentale
Bucurie
ncredere
Fric
Supriz
Tristee
Dezgust
Mnie
Anticipaie

Emoiile opuse
Tristee
Dezgust
Mnie
Anticipaie
Bucurie
ncredere
Fric
Surpriz

In cartea sa "Emoiile n psihologia social", publicat n anul 2001, psihologul W. Gerrod

Parrott stabilete urmtoarea list a emoiilor:

Emoie primar

Emoie secundar
Afeciune

Adoraie, afeciune, dragoste,

atracie,
grij,
tandree,
compasiune, sentimentalism

Dorin (sexual)

Excitaie,
infatuare

Pasiune

Pasiune

Veselie

Amuzament, extaz, jovialitate,

plcere, jubilare, satisfacie,
euforie

Entuziasm

Entuziasm,
euforie

Satisfacie

Satisfacie, plcere

Mndrie

Mndrie, triumf

Optimism

Speran, optimism

ncntare

ncntare

Uurare

Uurare

Surpris

Uimire, surprindere, stupefiere

Dragoste

Bucurie

Surpriz

Emoii teriare

dorin,

zel,

pasiune,

nfiorare,

Mnie

Tristee

Iritare

Iritare, agitare, fn

Exasperare

Exasperare, frustrare

Furie

Mnie,
furie,
ostilitate,
ferocitate, batjocur, acreal,
dispre,
resentiment,
respingere

Dezgust

Dezgust, repulsie, dispre

Invidie

Invidie, gelozie

Tortur

Tortur

Suferin

Suferin, agonie, durere

Tristee

Depresie,
disperare,
neajutorare, nefericire, durere,
melancolie

Dezamgire

Dezamgire, anxietate

Ruine

Ruine, vin, regret, remucri

Indiferen

Alienare, izolare, indiferen,

singurtate, nfrngere, jen,
umilire, insult

Simpatie

Simpatie, mil

Oroare

Alarm, oc, fric, groaz,

teroare, panic, isterie

Nervozitate

Anxietate,
nervozitate,
tensiune, nelinite, ngrijorare,
tristee

Fric

In concluzie, puteam spune categoric ca emotiile influenteaza starea noastra de bine si

capacitatea noastra de adaptare la lume. Atunci, cum putem sa convietuim mai armonios cu
emotiile noastre? Franois Lelord si Christophe Andr ne spun sa procedam in felul urmator:
Exprimati-va emotiile tinand cont de context;
Cautati interlocutori intelegatori;
Supravegheati-va sanatatea, adoptati un regim de viata sanatos, diminuati factorii de risc;
Incercati sa traiti cat mai multe emotii pozitive, controlandu-va in acelasi timp emotiile
negative;

 Invatati sa va recunoasteti emotiile;

Urmariti cu atentie emotiile celorlalti;
Reformulati punctul de vedere al celorlalti.