EMOȚII

DISPOZIȚII EMOȚIONALE
REGLARE EMOȚIONALĂ
Psihologie Organizațională

PĂUNA BIANCA-ANA
POPA ISELEN-CRISTINA
PĂLĂNGEANU IOANA-ANDREEA
 EMOȚIILE
Reacție afectivă de intensitate mijlocie și de durată relativ
DEFINIȚIE scurtă, însoțită adesea de modificări în activitățile
organismului, oglindind atitudinea individului față de
realitate (Goleman, 1995, p. 24).

1. Fiziologice, neurologice și cognitive.

2. Emoțiile primare cunoscute sub numele de emoții de bază.
Emoțiile secundare sunt un grup de emoții care îi urmează pe
cele anterioare. CLASIFICĂRI
3. Mânie, Tristețe, Frică, Surpriză, Disgust, Rușine, Plăcerea-
Daniel Goleman
 EMOȚIILE
În funcție de durata trăirii, se poate
distinge între episoadele emoționale
(de scurtă durată) și dispozițiile
emoționale (comparabile cu trăsăturile
de caracter) (Goleman, 1995, p.140).

Trăirile emoționale ne oferă

informații despre mediul în care
trăim (dacă suntem în pericol, dacă
mediul este plăcut, dacă activitatea
noastră ne oferă satisfacție).
Cercul emoțiilor-Robert Plutchik
EMOȚII FUNDAMENTALE
EMOȚII COMPLEXE
 EMOȚIILE
ÎN MEDIUL
ORGANIZAȚIONAL

Mediul organizational creează evenimentele afective,

astfel încât termenii „neplăceri” și „încurajări” au fost asociați
și folosiți mai târziu pentru a reprezenta evenimente afective
pozitive și negative la locul de muncă. Neplăcerile și încurajările au ca
rezultat reacții emoționale, care la rândul lor, au consecințe
comportamentale și atitudinale pentru angajați, dar și pentru
organizație.
Rezultatele negative frecvent observate la locul de munca iau forma
simptomelor psihologice clinice sau chiar se transforma în tulburări
psihologice.
 EMOȚIILE
ÎN MEDIUL ORGANIZAȚIONAL
Discrepanța dintre emoțiile simțite și cele afișate sau exprimate public.
DISONANȚA
EMOȚIONALĂ În majoritatea studiilor, disonanța emoțională este un factor negativ pentru
satisfacția la locul de muncă (Gerrod, 2001, p. 123).

În prezent, un număr din ce în ce mai mare de indivizi se îndreaptă spre joburi ce țin de sfera
organizatională. Astfel, organizațiile adoptă diferite modalității de a îmbunătății calitatea locului de
muncă și de a spori buna dispozitie a angajaților. Studiile arată că persoanele implicate emoțional la
locul de munca sunt mai productive și sporesc calitatea serviciilor.
 REGLAREA EMOȚIONALĂ
A început a fi studiată pe la finalul anilor 90, prin studiile lui Gross și de atunci a avut o mare amploare.

Gross, J. J. (2015). Emotion Regulation: Current Status and Future Prospects. Psychological Inquiry
 REGLAREA EMOȚIONALĂ

REGLAREA TERMEN UMBRELĂ

AFECTIVĂ include mecanismele de coping,
reglarea emoțională și reglarea dispozițională.

Încercarea de a manipula emoțiile pe care

le avem și momentul în care acestea apar DEFINIȚIE
(Gross, 2015).

Trăsătura definitorie a reglării emoționale-

,,activarea unui scop pentru a influența
traiectoria emoției (Gross, Sheppes și Urry,
2011).”
 REGLAREA EMOȚIONALĂ
Modelul procesului de reglare emoțională este cadrul
care se folosește pentru studierea strategiilor de
reglare emoțională (Gross, 1998).

Schimbarea intensității, duratei, calității emoționale

sunt diverse strategii pe care oamenii le folosec pentru
a se putea regla din punct de vedere emoțional (Gross,
2015).

Diverse forme ale reglării emoționale- concentrarea pe

respirație, diverse forme de agresivitate, comunicare cu
cineva, activități sportive, consumul de diverse substanțe,
somnul, etc (Gross, 2015).
 Selectarea situației
1. Evitarea unei situații care știi ca te va face să te simți rău.
2. Căutarea persoanelor care fac să te simți bine.
Modificarea situației
3. Încercarea de a rezolva problema.
4. Ieșirea din situație.
CELE 14 STRATEGII
Desfășurarea atențională
5. Desfășurarea de activități care să îmi îmbunătațească dispoziția.
DE REGLARE
6. A mă menține ocupat, lucrând la alte activități.
7. Focusarea atenției pe un lucru care nu mă deranjează. EMOȚIONALĂ DIN
Schimbarea cognitivă
8. Reinterpretarea situației într-o lumină pozitivă. MODELUL LUI
9. Găsirea umorului.
10. Centrarea pe emoțiile celorlalți. GROSS
11. Imaginarea unei situații mai rele.
12. Să îmi amintesc că nu pot controla totul.
Modularea răspunsului-
13. Credința că am o dispoziție bună.
14. Ascunderea senimentelor.
 REGLAREA EMOȚIONALĂ ÎN
MEDIUL ORGANIZAȚIONAL

În mediul organizațional, Glisa & Zapf (2014) au regăsit în rândul angajaților trei motivații care
determină reglarea emoțională.
1. Plăcere (se manifestă prin creșterea satisfacției altei persoane)
2. Prevenirea conflictelor
3. Instrumentală (în acord cu regulile organizației)

Reglarea emoțională este un proces important în locurile de muncă care presupun interacțiunea dintre
angajat și client (Zammuner et al., 2005).
 REGLAREA EMOȚIONALĂ ÎN MEDIUL
ORGANIZAȚIONAL
Cercetările privind influența reglarii emoționale și
inteligentei emoționale resimțirea afectelor pozitive
și negative la locul de muncă sunt încă limitate
(Kafetsios &Loumakou, 2007).

Printre cele mai frecvente strategii pe care angajații le-

au raportat au fost selectarea situației, modificarea
situației și desfășurarea atențională (Diefendorff et al.,
2008).
Privind strategiile de reglare emoțională, supărarea,
frustrarea și furia au fost cel mai frecvent raportate
(Diefendorff et al., 2008).
 DISPOZIȚIILE EMOȚIONALE
2 marii concepte
Unul dintre acestea, sustine relevanta si importanta stimulilor care
DEFINIȚII provoaca aceste dispozitii emotionale. (Frijda, 1986; Lerner & Keltner,
2000).
Iar cel de al doilea concept, sustine faptul ca dispozitiile emotionale
reprezinta de fapt tendinta de a fi trist sau fericit, stabil emotional sau
instabil ( Shiota, Keltner & John, 2006).

Schimbarile de dispozitie, au diferite cauze, precum cauze produse de anumite circumstante, cauze
medicale (hormonii) sau tulburari mentale ( psihoza-maniacala depresiva). Fiecare individ trece mai
usor sau mai greu peste acestea, fiecare gestionand in propriul mod aceste schimbari de dispozitie.
 Mituri
1. Antidepresivele sunt singurul remediu
pentru schimbarile bruste de dispozitie
2. Persoanele cu tulburari de dispozitie isi
pot lua viata daca li se vorbeste despre
sinucidere
DISPOZIȚIILE EMOȚIONALE 3 Oamenii devin tot mai morocanosi si prost
dispusi odata cu inaintarea in varsta
4 Vremea influenteaza direct tulburarile de
dispozitie
5 Renuntarea la fumat poate creste
predispozitia la schimbari bruste de
dispozitie
 DISPOZIȚIILE EMOȚIONALE
Dispozitia reprezintata atat partea afectiva cat si cea intelectiva,
sustinand posibilitatea de a evalua, intelege si raspunde la stimuli.
Dispozitia emotionala este raspunsul emotional realizat in urma
evaluari unor situatii/ evenimente/ persoane/actiunii. Aceste
raspunsuri emotionale sunt interne si sunt compuse din mai mai
multe reactii, precum reactii fizilologice ( pulsul creste, apare
tremuratul) , reactii experentiale (starea de frica) si reactiile
comportamentale ( apropierea/ evitarea). Acesta pot fi invatate
sau inascute(Jacobs, 2009).
DISPOZIȚIILE EMOȚIONALE ÎN MEDIUL ORGANIZAȚIONAL
Apar evenimente ce produc modificari la starea de bine a angajatilor, moment in care
apare anxietatea si furia, diferitii factorii ce produc un nivel ridicat de stres precum
ambiguitatea si conflictul de rol, epuizarea, conflictele interpersonale, agresiunea
organizational, nerespectarea regulilor, etc care influenteaza productivitatea angajatilor si
modifica dispozitia emotionala a acestora.

Apar, de asemenea, si simptome somatice precum dureri de cap, modificari

fiziologice, puls crescut, tensiune arteriala, dar si diferite comportamente
dezadaptative precum fumatul sau consumul de alcool. ( Fox, S., Spector, P. E.,
& Miles, D. (2001)

In concluzie, dispoziata emotionala este un factor important in buna functionare a

organizatiilor, sustinand atat productivitatea cat si dispozitia pozitiva a angajatilor.
1. In mediul organizational care sunt motivatiile care determina reglarea emotionala?
a. Prevenirea conflictelor
b. Plăcerea
c. Instrumentală
d. Toate variantele

2. Care sunt strategiile de reglare emotionala pe care angajatii le aleg?

a. Modelarea răspunsului și selectarea situației
b. Schimbarea cognitivă și desfășurarea atenționala
c. Modificarea situației, desfășurarea atentionala și schimbarea cognitivă
d. Selectarea situației, modificarea situației, desfășurarea atentionala

3. Ce rezulta discrepanta dintre emotiile simtite si cele exprimate in public?

a. Un episod emoțional
b. O dispoziție emoțională
c. Disonanță emoțională
1. In mediul organizational care sunt motivatiile care determina reglarea emotionala?
a. Prevenirea conflictelor
b. Plăcerea
c. Instrumentală
d. Toate variantele

2. Care sunt strategiile de reglare emotionala pe care angajatii le aleg?

a. Modelarea răspunsului și selectarea situației
b. Schimbarea cognitivă și desfășurarea atenționala
c. Modificarea situației, desfășurarea atentionala și schimbarea cognitivă
d. Selectarea situației, modificarea situației, desfășurarea atentionala

3. Ce rezulta discrepanta dintre emotiile simtite si cele exprimate in public?

a. Un episod emoțional
b. O dispoziție emoțională
c. Disonanță emoțională
4. Prin ce se disting episoadele emotionale de dipozitiile emotionale?
a. Prin intensitatea trăirii
b. Prin durata trăirii
c. Prin situațiile/evenimentele care le au provocat

5. Dispozitia emotionala pozitiva poate sporii productivitatea intr-o organizatie?

Adevărat
Fals

6. Care dintre urmatoarele poate influenta dispozitia emotionala in organizatii?

a. ambiguitatea rolului
b. foamea
c. raceala
d. colegii
4. Prin ce se disting episoadele emotionale de dipozitiile emotionale?
a. Prin intensitatea trăirii
b. Prin durata trăirii
c. Prin situațiile/evenimentele care le au provocat

5. Dispozitia emotionala pozitiva poate sporii productivitatea intr-o organizatie?

Adevărat
Fals

6. Care dintre urmatoarele poate influenta dispozitia emotionala in organizatii?

a. ambiguitatea rolului
b. foamea
c. raceala
d. colegii
 BIBLIOGRAFIE

Bala, H., & Bhagwatwar, A. (2017). Employee dispositions to job and organization as antecedents and consequences of information systems use. Information
Systems Journal, 28(4), 650–683. doi:10.1111/isj.12152
Daniel Goleman, Inteligenţa Emoţională
Diefendorff, J. M., Richard, E. M., & Yang, J. (2008). Linking emotion regulation strategies to affective events and negative emotions at work. Journal of
Vocational Behavior, 73(3), 498–508.doi:10.1016/j.jvb.2008.09.006
en.wikipedia.org/wiki/List_of_emotions
Fox, S., Spector, P. E., & Miles, D. (2001). Counterproductive Work Behavior (CWB) in Response to Job Stressors and Organizational Justice: Some Mediator and
Moderator Tests for Autonomy and Emotions. Journal of Vocational Behavior, 59(3), 291–309. doi:10.1006/jvbe.2001.1803
Frijda, N. H. (1986). The emotions. Cambridge: Cambridge University Press
Gross, J. J. (2015). Emotion Regulation: Current Status and Future Prospects. Psychological Inquiry, 26(1), 1–26.doi:10.1080/1047840x.2014.940
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dispozi%C8%9Bie
https://www.emerald.com/insight/content/doi/10.1108/02683941011056950/full/html
https://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/adevarul-despre-schimbarile-de-dispozitie_13118
Jacobs, M. H., Vaske, J. J., & Roemer, J. M. (2012). Toward a Mental Systems Approach to Human Relationships with Wildlife: The Role of Emotional Dispositions.
Human Dimensions of Wildlife, 17(1), 4–15. doi:10.1080/10871209.2012.645123
Kafetsios, K., & Loumakou, M. (2007). A comparative evaluation of the effects of trait Emotional Intelligence and emotion regulation on affect at work and job
satisfaction. International Journal of Work Organisation and Emotion, 2(1), 71.doi:10.1504/ijwoe.2007.013616
Lerner, J. S., & Keltner, D. (2000). Beyond valence: Toward a model of emotionspecific influences on judgment and choice. Cognition and Emotion, 14(4), 473–
493. doi: 10.1080/026999300402763
Niven, K. (2016). Why do people engage in interpersonal emotion regulation at work? Organizational Psychology Review, 6(4), 305–323.
doi:10.1177/2041386615612544
Shiota, M. N., Keltner, D., & John, O. P. (2006). Positive emotion dispositions differentially associated with Big Five personality and attachment style. The Journal
of Positive Psychology, 1(2), 61–71. doi: 10.1080/17439760500510833
W. Gerrot Parrott, Emotions in social psychology: essential readings
MULȚUMIM PENTRU
ATENȚIE!