Teoria jocului

Arnold Gesell

Constantinescu Cristina
Calarasu Flavia
Mitruta Mihaela
Petrcu Alina
 Biografie

Arnold Gesell
Dr. Arnold Lucius Gesell s-a născut în
Alma, Wisconsin, în 1880, fiind cel mai
mare dintre cei cinci copii, a fost fiul
fotografului Gerhard Gesell si al
profesoarei Christine Giesen.
El a fost un psiholog medic pediatru,
si o personalitate marcanta in domeniul
psihologiei dezvoltarii.

Inca din copilărie, acesta era interesat

de dezvoltarea psihica a indivizilor,
observând pentru inceput maturizarea
fraților, pana la momentul in care a
absolvit liceul, în anul1896.
După absolvire, Gesell a mers la
Universitatea din Wisconsin la Steven
Point, in ciuda experientelor trăite în
copilărie care l-au marcat.
 Biografie

In cadrul studiilor sale, Gesell a manifestat un

interes deosebit si pentru tulburarile de dezvoltare
ale psihismului uman si nu numai, in special cele
intalnite in copilarie.

Asa cum am mai amintit, Gesell a adoptat

pentru prima dată utilizarea camerelor video,
pentru a observa comportamentul copiilor, practica
aceasta devenind, mai târziu, uzuala în această
ramură a psihologiei.
Teoria dezvoltarii si maturizarii

 Gesell analizeaza dezvoltarea psihica a copiilor, introdusa in anul

1925.

 Initial acesta observa viteza si ritmul de crestere al copiilor in

procesul de maturizare , astfel a intocmit o lsta cu etapele
traversate in acest proces.

 Principala contribuție a acestei teorii a fost aceea că toți copiii trec

prin aceleași faze în procesul lor de dezvoltare, iar după mai mult
de 50 de ani de cercetare și observare în clinica sa de la Yale,
aceasta teorie influențat in mod profund domeniul psihologiei
dezvoltării.
Teoria dezvoltarii si maturizarii
 Gesell considera că
factorii care
influenteaza cel mai
mult dezvoltarea
unui copil sunt
mediul si ereditatea,
insa acesta a
cercetat cu
precadere cel de-al
treilea factor, cel al
dezvoltarii psihice.
Teoria dezvoltarii si maturizarii
 Principalul factor în procesul de
maturizare a unui individ este
viteza cu care se dezvoltă
sistemul nervos si ideea conform
careia cu cat SN mai complex,
cu atât comportamentul
individului trece printr-o serie de
transformari.

 In cadrul experimentelor sale,

cercetătorul a realizat că toți
copiii învață noi comportamente
într-o secvență predictibilă și
comună pentru toți acestia.
 Teoria dezvoltarii si maturizarii
 Interesat atât de dezvoltarea copiilor cu nevoi speciale, cât și de
evolutia acelor copii care nu au o dezvoltare alterata de diverse
afectiuni, Gesell a studiat diferite comportamente, în cadrul
dezvoltarii indivizilor. Pentru aceasta, el a creat o scala a
comportamentelor pe care copiii le traversează în evolutia lor, dacă
nu există nici o problema de dezvoltare.
Teoria dezvoltarii si maturizarii

 Scalele de dezvoltare Gesell

sunt folosite atat de catre
psihologi, cat si de alti
specialisti care lucreaza cu
copiii, in scopul identificarii
celor care prezinta deteriorari
neurologice, dificultati
psihologice si un risc
semnificativ de retard mental
(handicap intelectual).

 Varsta subiectilor ce pot fi

investigati este de la nastere
pana la 60 de luni (0-5 ani).
 Teoria dezvoltarii si maturizarii

 Scalele ofera o procedura standardizata ce poate fi folosita in vederea

observarii si evaluarii achizitiilor copiilor mici, privind dezvoltarea lor in
urmatoarele arii:

 aria de dezvoltare neuro-motorie si aria de dezvoltare senzoriala, care se

unesc dupa varsta de 1 an intr-o arie comuna de dezvoltare senzorial-motrica;
aceasta este considerata dupa implinirea varstei de 3 ani ca arie de dezvoltare
a comportamentului adaptativ;

 aria de dezvoltare a limbajului, considerata dupa 3 ani ca arie de

dezvoltare gandire-limbaj;

 aria de dezvoltare dezvoltare socio-afectiva, considerata dupa 3 ani ca arie

de dezvoltare a comportamentului social.
Teoria dezvoltarii si maturizarii
 Gesell spunea ca copilul este prin excelenta o fiinta
 hedonica (care cauta placerea),
 ludica (inclinata spre joc),
 afectiva (dominata de traire, de afect) si
 actionala (gata mereu sa faca ceva).
 In mod normal el sugereaza fericire, veselie, dispozitie spre
amuzament, energie si dinamism, curiozitate, pofta de viata.
Abaterile de la aceste norme trebuie sa ridice semne de
intrebare psihologului, chiar in ciuda unor rezultate bune la test.
 Teoria jocului
 În pedagogia modernă, jocul reprezintă o activitate psihosocială cu finalitate
recreativă prezentă în toate etapele vieţii, nu numai în copilărie. Este asociată cu vîrsta
adultului la nivelul interacţiunii dintre scopul recreativ al jocului şi cel productiv al muncii.
Implică elemente proprii activităţii estetice şi sportive, reflectate specific în raport de
relaţiile sociale existente în anumite etape de evoluţie istorică. În pedagogia
postmodernă, jocul reprezintă ”acea formă de activitate umană în care relaţiile sociale
dintre oameni se recreează” într-o modalitate specifică, diferită de condiţiile utilitare
proprii muncii nemijlocite”
Critici aduse teoriei lui Gesell