II.

Metodologie
1. Prezentarea introductiva privind datele preexistente
Creativitatea in practica profesionala inseamna identificarea unor solutii noi si specifice
pentru educatie. Desi rezultatele sunt diferite de la individ la individ si de la situatie la situatie,
exista un proces de urmat pentru a deveni creativ.
Una dintre cerinţele învăţământului actual este de a forma la copii capacitatea de a gândi
creator. Pentru ca elevii să dobândească capacitatea de a fi creativi, ei ar trebui implicaţi în
situaţii de învăţare în care să îşi dezvoltate aceste capacităţi. Pentru ca profesorii să fie capabili
să proiecteze şi să organizeze situaţii de învăţare adecvate pentru dezvoltarea creativităţii, este
nevoie ca ei să cunoască conceptul de creativitate, modul de manifestare şi de formare a
creativităţii, factorii care influenţează, pozitiv sau negativ, creativitatea şi ar trebui să fie ei înşişi
creativi.
C r e a ti v i t a t e
In cazul copiilor, accentul ar trebui pus pe proces, adica pe dezvoltarea si generarea de
idei originale, care pare sa fie baza potentialului creativ. In intelegerea acestui fenomen, este util
sa consideram diferentele dintre gandirea convergenta si cea divergenta. Problemele asociate cu
gandirea convergenta au de obicei o singura solutie corecta. Gandirea divergenta, in schimb, cere
celui care rezolva problema generarea mai multor solutii, putine dintre acestea fiind noi, de o
calitate inalta si functionale - intr-un cuvant, creative.

Solutii noi

Produse noi

Gandire
divergenta

Idei originale

Invatare eficienta

1.2 Prezentarea detaliată și clară a metodelor utilizate pentru atingerea obiectivelor

 Ipoteza: Cu cat sunt mai dese activitatile de stimulare a creativitatii, cu atat observam
nivele diferite ale produselor creative.
Scopul acestei cercetari a vizat identificarea si valorificarea unor modalităţi de
perfecţionare a practicii educaţionale, prin dezvoltarea interesului si a motivaţiei pentru studiu
ale elevilor din învăţământul primar, în vederea cunoasterii si stimulării capacităţii creative a
acestora.
Obiectivul acestei cercetari a fost identificarea relatiilor dintre caracteristicile creativitatii
si metodele de stimulare.

Obiectivul cercetarii

Relatia dintre
caracteristicile
creativitatii si metodele
de stimulare

Aplicarea unor metode

Cercetare stiintifica Observare pentru cresterea
potentialului creator

Instrumente: fise de lucru +codarea raspunsurilor

Cercetarea a fost realizata la Scoala Gimnaziala Talpas, din Judetul Dolj in anul 2019.
Esantionul a fost compus din 13 elevi, clasa II-a, grupul este format din baieti si fete cu varste
cuprinse intre
Demersul investigativ constatativ al cercetării s-a derulat în semestrul al II-lea al anului
scolar 2018-2019. În această etapă s-au identificat datele de start existente în momentul iniţierii
cercetarii pedagogice:
- Discutii cu cadrul didactic al clasei
- Observarea comportamentelor copiilor in timpul activitatilor si a atitudini
acestora
 La testul iniţial şi la testul final am evaluat produsele după indicatorii următori:

Fluenta

Flexibilitat
Solutia e

Evaluarea
Redefinire produselor s-a
a Originalitat
relizat cu ajutorul
problemei urmatorilor e
indicatori

Sinteza
Noutate
lucrarii

Elaborare

- fluenţa (fluiditatea) (1-3 p.) - numărul de culori; indicele de fluiditate este dat de
numărul total al întrebuinţărilor;
- flexibilitatea (1-3 p.) - capacitatea de a modifica şi de a restructura eficient demersul
gândirii în situaţii noi, de a găsi soluţii cât mai variate de rezolvare a problemelor, de a renunţa la
ipotezele vechi şi de a adopta altele noi, de a face transferuri, de a realiza diverse modele, de a
utiliza neobişnuit obiectele; indicele de flexibilitate este dat de numărul total de categorii diferite
în care se pot include rezolvările;
- originalitatea (1-3 p.) - capacitatea de a emite idei noi, soluţii ingenioase,
neconvenţionale, neobişnuite, care şochează; indicele de originalitate este dat de raritatea
statistică a rezolvării;
- noutatea (1-3 p.) - ineditul lucrării în termeni de procese, tehnici, concepte; capacitatea
operei de a servi ca model sau punct de plecare în elaborarea altor lucrări creative; criteriul
transformational presupune schimbarea radicală a modului de abordare;
- elaborarea (1-3 p.) - capacitatea de a planifica o activitate ţinând cont de cât mai multe
detalii, de a anticipa rezultatul final, de a dezvolta şi finaliza o idee; gradul până la care lucrarea
e bine construită (execuţie/rapiditate/corectitudine);
- sinteza lucrării (1-3 p.) - calitatea lucrării de a combina elemente diferite într-un întreg
coerent;atractivitatea, complexitatea, eleganţa, expresivitatea, caracterul integral aspect; indicele
de elaborare reprezintă numărul de detalii care completează şi nuanţează răspunsul, produsul
final;
- redefinirea sau restructurarea (1-3 p.) - abilitatea de a folosi într-o manieră nouă,
neobişnuită, un obiect sau o parte a acestuia; combinarea obiectelor pentru îndeplinirea unei
funcţiuni, cu punctaj de la 1 la 10.
- soluţia (1-3 p.) - gradul în care lucrarea răspunde unei situaţii problematice; caracterul
adecvat, logica, utilitatea şi valoarea lucrării.
Pentru dezvoltarea creativităţii, copiii au fost implicaţi în trei situaţii de învăţare, in care:
- copiii au lucrat în mod individual la realizarea produselor, în bănci situate la distanţă
mare unele de altele, pentru a evita copierea, influenţarea reciprocă şi pentru a putea evalua cât
mai obiectiv creativitatea fiecăruia;
Poza
- sarcina de lucru a necesitat şi a permis o rezolvare în diverse moduri;
- copiii au avut la dispoziţie un anumit interval de timp în care au elaborat lucrarea si nu
au posibilitatea de a fi ajutaţi.
Pentru identificarea elementelor care pot influenta nivelul de creativitate al elevilor am
realizat o fisa de observare. Prin intermediul acestora am identificat:

Nivel social

Preocupari

Comportament
Factorii care influenteaza
nivelul de creativitate
Fisa de observare Atitudini

Acces la infomatii

Lectura

Intersul pentru descoperire

Observarea realizata la clasa a constat in identificarea unor elemente care ar putea

infuenta nivelul creativitatii: nivelul social, preocuparile, comportamentul, atitudinea, interesul
pentru scoala, accesul la surse de informare, placerea pentru lectura. Acestea ar putea fi cateva
elemente care infueteaza nivelul de creativitate initial. In urma acestei observari am avut cateva
discutii cu cadrul didactic al clasei care mi-a confirmat informatiile observate si venind cu
completari unde erau neclaritati.
Testul initial s-a realizat pentru identificarea potentialului creativ al elevilor, testul a
constat in primirea de catre fiecare a o coala alba pe care se afla o linie fara sens, din care trebuia
sa iasa un desen cu sens in functie de viziunea fiecaruia despre fisa primita. Titlul activitatii a
fost: “Fa rai din ce ai!”.
Model de fisa primita de elevi pentru activitate.

Urmatoarele trei activiati au avut rolul de creste potentialul creativ prin utilizarea mai
multor metode de stimulare a creativitatii.
Prima activitate a constat intr-o fisa de lucru in care au avut de indeplinit patru sarcini
(metoda cadranelor). Prima cerinta a fost sa gaseasca cat mai multe cuvinte care le vin in minte
atunci cand aud cuvantul “joc”. A doua cerinta a fisei a fost sa gaseasca cat mai multe insusiri ale
unui cuvant. Cea de-a treia sarcina a constat in realizarea unei continuari de text (compunere cu
inceput dat). Realizarea unui desen dupa textul compus anterior, a fost ce-a de-a patra sarcina pe
care au avut-o de indeplinit elevii.
Activitatea a doua a constat in crearea unor desene cu ajutorul unor cercuri. Sarcina
elevilor a fost sa realizeze cu ajutorul unui singur cerc o imagine, sa gaseasca alte obiecte cu
aceasi forma si s-a continue asa pana ce completeaza cele sase cercuri aflate pe fisa primita.
 Cea de-a treia activitate pe care au avut-o de indeplinit elevii a constat in elaborarea unui
text cu o tema data si anume “ Care animal ar putea fi regale animalelor?”, acestia au avut doar o
singura cerinta sa adauge un titul, restul textului putea fi compus cum doreau acestia.
În etapa finala li s-a cerut copiilor sa realizeze un desen plecand de la o forma abstracta
facuta atunci de catre profesor cu pixul, pentru a realiza lucrarea copii au avut la dispozitie timp
nelimitat, pana considerau ca au terminat lucrarea. Elevii au avut la dispozitie creioane colorate.
Singura cerinta pentru aceasta lucrarea a fost ca la finalul lucrarii elevul sa dea un titlu sugestiv.
Prin această probă s-a testat, ca la proba iniţială, originalitatea, elaborarea, fluenţa, noutatea,
sinteza, restructurarea, soluţia.

Activitatea Activitatea Activitatea

1 2 3
Test initial Testul final
(Metoda (Activitatea (Elaborarea
cadranelor) plastica) unui text)

Lectiile au fost sustinute personal pentru a putea identifica atitudinea copiiilor privind
acest subiect. Intrebarile adresate au avut rolul de a creste potentialul creativ al elevilor din clasa
a II-a din invatamantul rural.
Amenajarea spatiului a fost reorganizat astfel incat sa nu se poata influenta, fiecare sa
lucreze individual, timpul a fost nelimitat, la dispozitia fiecarui copil acestia au acordat cat timp
au considerat necesar pentru intocmirea lucrarilor.
Activitatile au fost realizate cate una in fiecare saptamana incepand cu cea de-a doua
saptamana din semestrul II, astfel cercetarea desfasurandu-se pe o perioada de cinci saptamani.
CAPITOLUL 3. Rezultate
3.1 Prezentarea rezultatelor studiului

Pentru a determina daca exista o modificare a nivelului de creativitate a elevilor am inteprins

mai multe activitati care sa ridice acest nivel.

Realizarea acestui lucru a fost posibila prin interpretarea primului test in care elevii au avut
de realizat un desen dupa o imagine data, constituind o provocare pentru copii, deoarece la prima
vedere nu observau nimic concret, nu gaseau nici o varianta prin care sa dea un sens. Aceste fise au
fost evaluate in functie de cativa indicatori precizati mai sus. Astfel am realizat un tabel cu fiecare
copil si rezultatele oferite pentru fiecare indicator in parte.

Initial Fluent Expresivitate Originalitate Noutat Elabor Sinteza Restru Solu Punct
a copil a 1-3 p 1-3p e are 1-3 p cturare tia aj
1-3 p 1-3 p 1-3 p 1-3 p 1-3 p total
C. A 2 2.5 2 1.5 2.5 3 2.5 3 19
R 3 2 2.5 2 1.5 3 2 2.5 18.5
F.A 2 3 3 2 2 2.5 3 2 19,5
G.A 2 2 2 1 2 2.5 3 2.5 17
P.S 2 1 2 1.5 2 1,5 2.5 2 15
C.I 2 2 2.5 1.5 2 1,5 2 2 16
C.C 3 2 1.5 2 2 2 3 2 17
B.M 2 1.5 2 1.5 1 2 3 2 13.5
B.P 2 2 1.5 1.5 2 2 2.5 2 15.5
L.O 1 2.5 3 1.5 2 2 2 3 17
D.E 3 3 3 2 2 2.5 2 3 20,5
V 3 2 3 2.5 2 2 2 2.5 19
2 2 2 2 1,5 2 2 2 15.5
Tabel – Rezultatele primate de elevi in urma testului initial
Elevii au primit punctaje de la 1 la 3 puncte pentru fiecare indice in parte. Nivelul de fluenta a
fost acordat in fuctie de numarul de culori folosite in realizarea desenului, 1 punct pentru o
culoare, 2 puncte pentru 2-3 culori si 3 puncte pentru mai multe culori. Pentru indicele de
expresivitate punctele au fost acordate in functie de modelul realizat si imaginea primita.
Deoarece fiecare copil a realizat un model propriu am acordat punctaje mari pentru indicele de
originalitate. La noutate, punctajele au fost mai mici deoarece ideile nu au fost noi, ci uzuale.
Punctajele acordate pentru elaborarea sunt in functie de cum si-au planificat timpul pentru
realizarea desenului si pentru finalizarea acestuia. Pentru sinteza lucrari punctajul a fost acordat
pentru coerenta lucrarii, atractivitate, complexitatea, finalizare , C. I si P.S au adaugat elementele
aleator, fara prea multa logica. Restructurarea, indicator de evaluare, a fost punctat pentru
adugarea unor elemente neobisnuite, aici afirmandu-se C.C si B.M. Punctajele acordate pentru
indicatorul solutia au fost in legatura cu finalitatea si aspectul general al desenului, incadrarea in
spatiul dat, completarea spatilor, folosirea unor culori placate.
Conform acestor date identificam nivele de creativitate diferite, astfel am realizat un grafic in
care sa prezind aceste categorii.
(Grafic )
+ interpretare

Situaţiile de învăţare sunt următoarele:

Activitatea 1: Acesta a constat in folosirea metodei cadranelor (este o modalitate de
rezumare şi sistematizare a unui conţinut informaţional solicitând participarea şi implicarea
elevilor în înţelegerea lui adecvată. Stimulează atenţia şi gândirea) in care au avut mai multe
sarcini de lucru.
La prima sarcina elevii au trebuiau sa gaseasca cat mai multe cuvinte care le vin in minte cand
aud cuvantul joc. Raspunsurile acestora au fost in proportie mare jocurile pe care le joaca ei in
timpul liber. Exemple: jocuri sportive (fotbal, tenis, baschet), jocuri amuzante ( de-a v-ati
ascunselea, ratele si vanatorii, prinselea, baba oarba, masinutele), jocuri de societate ( billiard si
monopoli) si cateva fete care au spus ca se joaca cu papusile. Astfel am constat ca jocurile
frecventate de ei nu sunt unele care sa se desfasoare in mediul virtual.
Sarcina a II-a, elevii au avut de gasit cat mai multe insusiri despre casa, fapt care
antreneaza gandirea si ar putea duce la un produs creativ. Pentru aceasta sarcina raspunsurile
nu au fost iesite din comun, am primit raspunsuri precum: “casa este mare, colorata, mica,
spatioasa, lunga” , “ frumoasa, lunga, mare, spatioasa” sau “casa luminoasa, colorata, primita,
vesela, mare”. Raspunsurile primite sunt in concordanta cu aspectul caselor in care ei locuiesc.
Pentru cea de-a treia sarcina, continuarea unei povesti cu inceput dat, ideile copiilor au
fost mai creative si au gasit cateva solutii prin care as rezolve problema data. Au identificat
solutii pentru a putea reusi omul de zapada sa reziste la pana in luna iulie. Solutiile identificate
au fost: sa se adaposteasca intr-o pestera, reuseste sa stea dar ii vine dor de prietenii lui si se
intoarce, a asteptat pana iarna urmatoare, a gasit un loc unde sa nu il vada razele soarelui si a
trait linitit la umbra, a ramas acolo pentru ca voia sa se intalneasca cu Ana si Elsa, sa gaseasca un
loc friguros unde sa se adaposteasca pana reusa sa vada tinutul vesel si nevatamat, sa se arunce
cu umbrela de pe deal. Aceste idei ii incadreaza pe copii intr-o categorie de creativitate medie.
Ultima sarcina a fisei a constat in ilustrarea povestii realizate anterior. In fiecare desen a
fost identificat omul de zapada, asa cum apare in descrierea loc. In 11 din 13 fise se regaseste
un element comun, soarele, simbolul reprezinta iesirea de sub protectia mediului familiar,
nevoia de independent. Culorile predominante ale desenlor sunt culori calde (galben, verde si
albastru) acestea simbolizeaza liniste, relaxare, calm, echilibru, energie, dinamism.
 Cea de-a doua activitate pe care au realizat-o cu copii a fost o activitate plastica, a fost
prezentata copiilor ca o modalitate de a gasi cat mai multe lucruri pe care le pot realiza din
cercurile regasite pe fisa primita. Astfel copii au putut realiza ce au considerat, desenand in
acele cercuri: buburuze, monstruleti, volane, ochi, globuri, melc, oua incondeiate, om de
zapada, globul pamantesc, meduze, chipul unei persoane. Realizarea desenlor a fost realizata cu
creionul, dar unii au adaugat si culori, cea predominanta fiind rosu , simbolizand energie,
emotie, pasiune. Din desenele realizate se poate intelege ca nivelul de originalitate si
exresivitate copiilor a crescut fata de fisa anterioara.
Ultima activitate inainte de testul final a fost realizarea unui text in care sa isi imagineze
care animal ar putea sa fie regale animalelor, ce calitati are acel animal. Pentru realizarea acestei
povesti copii nu au avut un spatiu limitat, povestea putea sa fie cat doreau ei de lunga, timpul
de lucru nu fost intrerupt. Ideile regasite in povestile elevilor, animalul care a fost apreciat a fost
leul, el reusind mereu sa devina rege. Au gasit celelalte animale nedemne de acest titlu sau au
incercat sa gaseasca alte modalitati de a fi ales.
Testul final al cercetarii mele a avut aceasi cerinta ca si primul test. Daca la primul test
lucrurile au fost foarte confuse si acestia erau foarte nedumeriti si nesiguri in legatura cu reusita
lor, la administrarea fiselor finale copii au primit cu foarte mult entuziasm, iar realizarea
acestora a fost mai usoara si intr-un timp mai scurt.
La fel ca la primul test fisele au fost evaluate dupa aceasi indicatori pentru a se realiza o
comparatie intre nivelul initial de creativitate identificat si cel pe care il poseda copii in urma
administratii unor metode pentru stimularea creativitatii.
Initial Fluent Expresivit Originalitat Noutate Elaborar Sinteza Restruc Solut Punct
a copil a ate e 1-3 p e 1-3 p turare ia aj
1-3 p 1-3 p 1-3p 1-3 p 1-3 p 1-3 p total
C. A
R
F.A 1
G.A 1
P.S 1
C.I 1
C.C 1
B.M 1
B.P 1
L.O 1
D.E 1
V 1